Scînteia, iulie 1964 (Anul 33, nr. 6304-6334)

1964-07-01 / nr. 6304

Pag. 2 ancheta noastră Graficele de execuţie şi mersul lucrărilor pe şantiere Din veştile sosite la redacţie aflăm că, pe majoritatea şantierelor, constructorii şi montorii depun eforturi susţinute pentru a grăbi in­trarea în funcţiune a obiectivelor industriale şi pentru a preda la ter­men locuinţele prevăzute a fi construite in acest an. Pe alte şantiere însă, o serie de deficienţe au făcut ca lucrările să fie rămase in urmă faţă de grafic. Corespondenţii noştri din regiunile Cluj, Galaţi şi Iaşi au adresat recent conducerilor unor şantiere întrebarea: „Care este stadiul lucrărilor, ce posibilităţi există pentru grăbirea execuţiei ?“. Redăm mai jos răspunsurile primite. Ritm intens la toate obiectivele In prezent ne găsim cu planul va­loric îndeplinit pe primele 6 luni ale anului. în ce priveşte sta­diul fizic al construcţiilor, si­tuaţia este însă diferită. Dacă cercetăm graficele observăm că lu­crările de construcţie a depozitu­lui de buşteni, a cojitoriei, tocă­­toriei şi silozului pentru depozitare sunt avansate. Se lucrează la pregă­tirea cofrajelor glisante. Glisarea ca şi folosirea de prefabricate posten­­sionate la construcţia estacadelor acoperişului de la hala tocătoriei ne vor permite un ritm rapid de lucru şi deci predarea pentru montaj la termenul stabilit în grafic. In hala fierbătoriei se fac pre­gătiri pentru montaj. Ca să în­lesnim executarea montajului, pa­ralel cu lucrările de ridicare a ha­lei de spălare-sortare, un colectiv de ingineri şi tehnicieni de pe şantier au adus o ingenioasă modificare proiectului. In locul structurii mo­nolit prevăzută pînă la cota 29, s-a adoptat soluţia de a se folosi prefa­bricate începînd cu cota 16. Acest lucru ne va permite să introducem în hală utilajul greu, fără să mai aş­teptăm sosirea podurilor rulante ; montajul va putea să înceapă astfel cu circa 4 luni mai devreme. Hala de maşini de tras celuloză şi hîrtie este obiectivul cel mai impor­tant. Prin aplicarea unei soluţii de proiect cu prefabricate preturnate pe şantier (piese de tonaj foarte mare) am reuşit să ne încadrăm în grafic. Pereţii din prefabricate sunt montaţi, iar elementele de acoperiş sunt pregătite integral. Montajul va începe la data prevăzută. Lucrările la alte obiective nu se înscriu însă în termenele pre­văzute în grafice. Probleme deo­sebite ne pune construcția cen­tralei termice. La 15 martie trebuia să înceapă montajul unui cazan de aburi în aer liber. Termenul stabilit n-a fost respectat. Sunt două cauze. Noi am întîrziat atacarea lucrărilor de terasament, iar uzina „Vulcan“ a livrat cazanul abia în luna mai şi a­­tunci incomplet. S-a creat astfel o rămînere în urmă de o lună. Lucrările la prima staţie de cură­ţire fizico-chimică şi biologică a apei au început de curînd iar pentru a doua nu am primit încă proiectul de execuţie. Ar trebui ca proiectanţii să se gîndească la faptul că întîrzierea trimiterii documentaţiei ne va pune în situaţia de a ajunge cu lucrările în toamnă şi iarnă, într-o zonă inun­dabilă, ceea ce va crea greutăţi în execuţie. Atenţia noastră este îndreptată a­­cum spre înlăturarea rămînerilor în urmă. Avem create condiţii pentru a ne încadra în scurtă vreme in ter­menele stabilite în grafice. Utilajul a început să fie folosit la capacita­tea lui. Staţia centrală de betoane asigură aprovizionarea ritmică şi în cantităţi suficiente a punctelor de lucru. A fost centralizată şi execuţia armăturilor. Aşteptăm însă un spri­jin mai mare din partea furnizorilor de utilaje — uzinele „Vulcan“-Bucu­reşti, „Independenţa“-Sibiu, Uzinele mecanice Timişoara, Uzina de pom­pe Bucureşti şi altele. Le cerem să ne trimită utilajul comandat la ter­men, complet şi de bună calitate. Ing. Petre MOLDOVAN şeful şantierului Combinatului de celuloză şi hirtie din Dej Unele intirzieri şi cauzele lor Anul acesta avem de construit în cartierul Socola-Nicolina 755 a­­partamente, un complex comercial şi un restaurant. Pînă în prezent, şantierul nostru nu se poate mîndri cu prea multe realizări în predarea apartamentelor, (în treacăt fie spus, aici eşalonarea dării în folosinţă n-a fost făcută judicios, majoritatea lu­crărilor avînd termene de dare în folosinţă în trimestrele III şi IV — n.r.). Cum se explică o asemenea situa­ţie ? Din capul locului ar trebui ară­tat că în primul trimestru al anului am fost nevoiţi, din pricina ritmului lent de lucru din 1963, să terminăm unele lucrări restante. De aceea, nu­mai o parte din forţe au putut lucra la cele 4 blocuri pregătite ca front de lucru pentru acest an. Proporţional însă, faţă de volumul total de lucrări pe care-l avem de executat, rămînem cu prea multe o­­biective de terminat în ultimele luni ale anului. Aceasta şi pentru că blocurile din piaţa gării Nicolina, restaurantul, ca şi unele blocuri din microraionul 5 au fost începute mai tîrziu cu cel puţin 30—40 de zile. Sfatul popular nu a eliberat la timp terenul, iar parte din documentaţie a fost definitivată cu întîrziere. Din cauza tărăgănării de către sfatul popular a eliberării amplasamen­tului n-am început nici pînă acum construcţia blocului B 1 cu 40 de a­­partamente. Nu mai vorbim că nici în momentul de faţă la blocurile din piaţa gării Nicolina nu avem finan­ţarea deschisă. Cu aproape o lună de zile mai tîrziu am început şi construcţia res­taurantului. Aici amplasamentul a fost eliberat după mult timp, iar proiectantul a venit cu schimbări de soluţii după ce am turnat funda­ţia , fireşte, modificările au ţinut în loc lucrările. Ca să grăbim ritmul lucrărilor şi să scurtăm termenul de dare în fo­losinţă am luat în ultima vreme mă­suri pentru extinderea mecanizării lucrărilor, organizarea de lo­turi mari specializate la fundaţii, montaj şi finisaje conduse de ingineri cu experienţă. Solicităm însă un sprijin susţinut din partea sfatului popular orăşenesc în eliberarea te­renului unde sunt amplasate diferite blocuri. Se mai ridică o problemă valabilă de altfel şi pentru alte şantiere din oraşul nostru , întărirea asistenţei tehnice. Pe şantierul nostru sunt în prezent numai 6 ingineri, în timp ce în centrala trustului şi la grupul de şantiere Iaşi sunt peste 70 de ingi­neri şi tehnicieni. O mai judicioasă repartizare a cadrelor tehnice pe şantiere ar asigura o îndrumare mai eficientă a lucrărilor, în scopul gră­birii ritmului de execuţie. Ing. Ion CREJU şeful şantierului de locuinţe nr. 12 din Iaşi O mai bună organizare a muncii La marginea Galaţiului se află în plină construcţie un complex de in­dustrie alimentară. El va cu­prinde o fabrică de produse lactate, o fabrică de pîine, un depozit co­mercial etc. O serie de lucrări de la acest complex se desfăşoară în ritm susţinut. Dar atît pe şantierul fabri­cii de produse lactate, ca şi pe cel al fabricii de pîine, unele lucrări de construcţii au rămas în urmă faţă de grafice. In parte, rămînerea în urmă se da­­toreşte anumitor deficienţe în orga­nizarea muncii pe şantiere, în folo­sirea utilajelor. Nu mai pu­ţin adevărat este că întimpinăm greutăţi din partea unor întreprin­deri furnizoare. Întreprinderea de construcţii metalice din Bucureşti nu ne-a livrat nici pînă acum tîmplăria metalică necesară pentru lucrările de la fabrica de produse lactate. Sun­tem­ încredinţaţi că, prin aplicarea măsurilor luate în ultimul timp, vom lichida în scurtă vreme rămînerea în urmă, pentru a­­ in­cepe montajul la termenele prevăzute. Nici pe şantierul fabricii de pîine unele lucrări nu sunt în grafic. în prezent se lucrează cu forţe sporite pentru ca instalarea utilajelor să în­ceapă la termenul stabilit. Rămase în urmă sunt lucrările de la silozul de făină al fabricii de pîine. Con­strucţia acestuia a fost prevăzută să se execute cu cofraje glisante. Dar cofrajele nu ne-au sosit pe şantier la 15 mai, aşa cum am fost asiguraţi. Considerăm că printr-o mai bună organizare a muncii şi cu sprijinul ministerului tutelar se pot crea con­diţii pentru grăbirea execuţiei. Cons­tructorii şi mentorii noştri sunt hotă­­rîţi să mobilizeze toate forţele ca lu­crările să se încadreze în graficele de execuţie stabilite. Ing. Florin IOVIPALE director tehnic la întreprinderea orăşenească de construcţii — Galaţi La Combinatul de celuloză şi hirtie din De­. Se montează stu­pii din beton armat prefabricat (stingă). Sche­letul halei de regenerare (dreapta) Recoltarea cerealelor (Urmare din pag. I-a) maximum de randament, a autoca­mioanelor şi atelajelor de care dis­pun unităţile agricole, ştiut fiind că în perioada de vară volumul transporturilor este foarte ridicat. Paralel cu strîngerea la timp a griului şi a celorlalte cereale păioase, oamenii muncii din agricultură tre­buie să se preocupe cu aceeaşi grijă şi de asigurarea viitoarei recolte de cereale. In primul rînd este vorba de executarea din vreme a arături­lor, lucrare care şi-a dovedit din plin însemnătatea în lupta pentru sporirea producţiei la hectar. In a­­cest an, ca urmare a ploilor căzute în majoritatea regiunilor, sunt crea­te condiţii din cele mai favora­bile pentru executarea in condiţii superioare a arăturilor pe toate su­prafeţele. Pentru ca ele să fie fă­cute la timp, o importanţă deosebită au organizarea schimbului doi pe un număr sporit de tractoare şi eli­berarea grabnică a terenurilor de paie, prin folosirea cu întreaga ca­pacitate a preselor de balotaj, a co­lectoarelor de paie şi a mijloacelor de transport. In funcţie de situaţia concretă din fiecare loc, specialişti­lor le revine sarcina să indice me­canizatorilor să are în primul rînd terenurile care urmează să fie însă­­mînţate cu culturi furajere sau destinate semănăturilor de toamnă. Executarea la timp şi în cele mai bune condiţii a lucrărilor agricole de vară depinde foarte mult de munca desfăşurată de organele şi or­ganizaţiile de partid. Comitetele re­gionale şi raionale de partid au da­toria să exercite un control perma­nent asupra modului cum se efec­tuează recoltatul, treieratul, aratul etc., să îndrume consiliile agricole, unităţile agricole socialiste să ia toa­te măsurile în vederea folosirii ra­ționale a mijloacelor existente, ast­fel ca recoltatul să se termine în timpul cel mai scurt. S­C­E­N­T­E­T­A Deservirea într-un nou cartier • Magazine bine aprovizionate şi deservire promptă • Ce consemnează unele condici de sugestii • Cînd se iroseşte timpul cumpărătorilor Noul cartier Ţiglina de la o mar­gine a Galaţiului este un adevărat orăşel. Locuiesc aici aproape 10 000 de oameni, în mare parte muncitori pe şantierul de construcţii al mare­lui combinat siderurgic. In afară de blocuri s-au înălţat şcoli, un cine­matograf, o policlinică, s-au amena­jat spaţii verzi, un solar pentru cei mai mici cetăţeni şi un stadion. Ur­mează la rînd şi alte obiective : par­cul de cultură şi odihnă, orăşelul co­piilor, velodromul. Pentru deservi­rea populaţiei din cartier cu mărfuri industriale şi alimentare s-a con­struit un complex comercial cu tot felul de magazine ; alt complex este în construcţie. Am vizitat recent magazinele şi piaţa din Ţiglina. Ceea ce atrage in primul rînd atenţia este curăţenia exemplară. Atît in magazinele de desfacere a produselor industriale, cit şi în cele alimentare se remarcă preocuparea pentru expunerea atră­gătoare a mărfurilor. In general, ele sînt aprovizionate cu toate sortimen­tele necesare. La magazinul univer­sal nr. 175, de pildă, în rafturi şi pe rastele sunt aranjate cu grijă tot felul de confecţii, încălţăminte, ţe­sături, articole de marochinărie, de parfumerie, electrice şi jucării. Cum­părătorii sunt serviţi cu promptitudi­ne, în mod civilizat. Vînzători ca Eca­­terina Petruţ, de la articole de par­fumerie, Constantin Mihalache, de la încălţăminte sunt exemple demne de urmat în ce priveşte conştiincio­zitatea cu care se îngrijesc de apro­vizionarea raioanelor lor, cit şi in ce priveşte solicitudinea manifestată faţă de cumpărători. Ei notează măr­furile cerute de clienţi, dar care lipsesc din magazin. Numai că une­ori întreprinderea comerţului cu ri­dicata de textile-încălţăminte nu se ocupă îndeajuns de aprovizionarea magazinelor cu diferite articole de sezon. Condica de sugestii şi reclamaţii consemnează însă atitudini necores­punzătoare ale altor vînzători ai ma­gazinului. Am solicitat părerea cîtorva gos­podine din Ţiglina în legătură cu activitatea magazinelor alimentare. — Suntem­ foarte mulţumite de fe­lul cum se serveşte la „Alimentara“ şi la unităţile „Aprozar“ — ne-a spus Victoria Gheţu din blocul 1—7. Ele sunt continuu bine aprovizionate. Doar la centrul de pîine ne pierdem cam mult timp. De aceeaşi păre­re au fost şi tovarăşele Vasilica Munteanu, Cristina Bobu şi altele. Care să fie cauza? Aici există doar două centre de desfacere a pîinii, la care se creează îndeosebi la ora prînzului, aglomeraţie. Organele lo­cale ar putea îndrepta lesne această situaţie, deschizînd noi centre, pe măsura necesităţilor. Neîndestulător este în Ţiglina şi numărul centrelor de răcoritoare — doar 3 — acum, cînd vara a intrat în drepturile ei. Şi nici acestea nu sînt bine aprovizionate , ele vînd bere şi numai rareori citronadă. Există în cadrul complexului şi unităţi ale cooperaţiei meşteşugă­reşti, cărora li se solicită de către populaţie reparaţii la ceasuri, apa­rate de radio, televizoare etc. Şi aici locuitorii Ţiglinei sînt îndeobşte bine serviţi. Cîteodată, se mai întîmplă însă ca lucrătorii centrului de repa­raţii radio şi televizoare al coopera­tivei „Avîntul“ să creeze neplăceri clienţilor atunci cînd este vorba de deservirea la domiciliu. Ar fi nece­sar ca responsabilul acestui centru să planifice în aşa fel munca tehni­cienilor care merg pe teren, incit clienţii să nu fie ţintuiţi zile întregi acasă în aşteptarea lor. Iar repara­ţiile efectuate să fie de cea mai bună calitate. Mai există şi alte deficienţe in de­servirea cetăţenilor din noul cartier gălăţean. In aparenţă mărunte, ele sunt totuşi sîcîitoare. Oficiul poştal, din pricina amplasării într-un spa­ţiu prea mic, este totdeauna aglo­merat. Şi telefoanele publice sunt destul de puţine. Cu mai multă preocupare din par­tea sfatului popular orăşenesc pen­tru rezolvarea problemelor legate de deservirea oamenilor muncii, toate aceste lipsuri ar putea fi operativ lichidate. Gheorghe BALTĂ coresp. „Scînteii“ Ucenicia A apărut. PROBLEME ECONOMICE 6/1964 Numărul pe luna iunie al revistei „Probleme economice“ se deschide cu rubrica „In intimpinarea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre“ în care sunt publicate arti­colele . Premisele economice ale re­voluţiei populare în Romînia de N. N. CONSTANTINESCU şi Efor­tul economic al poporului român în războiul antihitlerist de V. ANESCU. In continuare sunt publicate ar­ticolele : Dezvoltarea pieţei interne în condiţiile reproducţiei socialiste lărgite de C. IACOBOVICI, Rolul activităţii premergătoare proiectării în mărirea eficienţei investiţiilor in­dustriale de E. V. TOPALA, Nor­marea consumurilor de materiale de M. SZIGHETI şi V. CHIRIAC, îmbunătăţirea continuă a folosirii mijloacelor circulante în industrie de D. COJOCARU şi C. COMA­­NESCU, Creşterea bovinelor — ra­mură importantă de producţie în gospodăriile agricole colective de FL. CIOCOIU, Nivelul de trai al ţărănimii muncitoare în perioada dintre cele două războaie mondiale de O. PARPALA. Rubrica „Din planul Institutului de cercetări economice“ cuprinde ar­ticolul Protecţionism şi liberalism comercial de IOSIF ANGHEL şi S. SAVA. La rubrica „însemnări“ este pu­blicat articolul Productivitatea mun­cii la întreprinderile „Tehnofrig“ şi „Unirea“ din Cluj de F­ KISS. In cadrul rubricii „Critică şi bi­bliografie“ sunt înserate materia­lele . O cercetare aprofundată a creşterii eficienţei muncii sociale în economia naţională (E. Dobrescu : Productivitatea muncii sociale) de M. BULGARU ; O contribuţie în studierea rolului şi funcţiilor finan­ţelor în dezvoltarea societăţii (I. Vă­­cărel : Probleme ale teoriei finan­ţelor) de I. RUŞINARU ; Din isto­ria economică a Moldovei (Dezvol­tarea economiei Moldovei între anii 1848 — 1864) de V. BOZGA şi T. COŞCODAN. Revista mai publică materialul Sesiunea ştiinţifică a Secţiei de eco­nomie agrară a I.C.C.A. de V. CAN­DELA — înserat la rubrica „Infor­maţii ştiinţifice“ şi scrisorile primite de redacţie din partea Uzinelor „Steagul roşu"-Braşov, Întreprinde­rii „Dacia“-Bucureşti şi întreprin­derii „Textila Griviţa“-Bucureşti. SCRISORI și raspunsul . AUTOBUZELE ORAŞULUI In oraşul nostru transportul în comun lasă mult de dorit, ne-a scris cititorul Aurel Cărbulea din Suceava. Autobuzele nu circulă după grafic, de cele mai multe ori stau la cap de linie 4 sau 5 autobuze în timp ce pe traseu ce­tăţenii aşteaptă vreme îndelun­gată.­­ Întreprinderea de gospodărie orăşenească Suceava ne infor­mează că s-au luat măsurile cu­venite , au fost revăzute şi afi­şate graficele de circulaţie, s-au făcut unele reparaţii autobuzelor care nu prezentau o stare tehni­că bună etc. • APROVIZIONAREA CU BATERII Corespondentul Ion Tom­a din comuna Ciorăneşti, raionul Ca­racal, ne-a semnalat că în ma­gazinele de specialitate din acest raion nu se găsesc baterii elec­trice deşi sunt foarte mult solici­tate de unii posesori de aparate de radio. Uniunea regională a coopera­ţiei de consum Oltenia ne răs­punde că sesizarea este înteme­iată. Magazinele nu pot fi apro­vizionate ritmic cu baterii din cauză că întreprinderea „Electro­­banatul"-Timişoara nu livrează la termen comenzile. In urma de­mersurilor făcute pentru urgen­tarea livrărilor, s-au primit une­le cantităţi de baterii electrice, care au fost trimise cooperative­lor. Tot despre aprovizionarea cu baterii corespondentul T. Crimu din Constanţa ne-a scris că nu găseşte baterii de 9 volţi pentru aparatele de radio cu tranzistori. Direcţia de resort din Ministerul Comerţului Interior răspunde că, in urma măsurilor luate, maga­zinele de specialitate au primit cantităţi suficiente de baterii. • DRUMUL VA FI REPARAT Printr-o scrisoare sosită la re­dacţie ni se semnala că drumul dintre comunele Cătunu şi Şte­fan cel Mare din raionul Găeşti este impracticabil din cauză că de multă vreme nu s-au executat lucrări de întreţinere. Sfatul popular al regiunii Ar­geş a luat măsuri prin secţiunea de drumuri a raionului respectiv pentru repararea acestui drum, urmînd ca lucrările să fie termi­nate în curînd. • PIESE DE SCHIMB PENTRU LĂMPILE DE GĂTIT Ar fi necesar ca un comerţ să se găsească unele piese de schimb — grătare, gazificatoare, talere etc. — pentru lămpile de gătit produse de fabrica „Răsăritul“ — ne-a scris corespondentul P. Mo­­treanu din comuna Stolnici, ra­ionul Costeşti. Secţia industrie locală a Sfa­tului popular al Capitalei, gă­sind justă această propunere, a dat dispoziţii întreprinderii „Ră­săritul“ să ia măsuri pentru a produce şi a livra unităţilor co­merciale piese de schimb pentru lămpi de gătit. • PRACTICI ABUZIVE Intr-o scrisoare primită la re­dacţie se arăta că din indicaţia preşedintelui asociaţiei sportive de la Şantierele Navale Galaţi sa­lariaţii sunt puşi să contribuie cu o anumită sumă de bani pentru susţinerea activităţii sportive din întreprindere. Consiliul local al sindicatelor Galaţi ne răspunde că intr-ade­văr, in mod abuziv, se reţinea din salariu această contribuţie. S-au dat indicaţii comitetului sindicatului de la Şantierele Na­vale să combată asemenea prac­tici. Nr. 6304 TEATRE Teatrul „C. I. Nottara“ (la Teatrul de vară din Parcul ,,Herăstrău“): PEER GYNT — (orele 20). Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra“ (la Teatrul de vară „23 August”). COMEDIA ERORILOR — (orele 20). Teatrul satiric-muzical „C. Tă­­nase“ (la Grădina „Boema”). ŞI BĂIEŢII ŞI FETELE — (orele 20,30). Circul de stat: O SEARA CU COMICUL KARAN­­DAS — (orele 20). CINEMATOGRAFE Madame Sans-O­rne — film pentru ecran panoramic: Patria (9,45; 12; 14,15; 16,30; 19; 21,15). Asasinul din cartea de telefon: Republica (9,45; 12; 14,15; 16,45; 19; 21,15), Festival (9,30; 11,45; 14; 16,15; 13,30; 21), Orivița (10; 12; 16; 18,15; 20,30), Modern (10; 12; 15; 17; 19, 21), Grădina „Festival- (Pasajul „Eforie” — orele 20,30) , Grădina „Modern- (Str. 11 Iunie nr. 75 — orele 20,15), Stadionul „Dinamo” (Şos. Ştefan cel Mare - orele 20,30). Doi colonei: Carpaţi (10; 12; 14; 16; 18; 20,15), Capitol (10; 12; 14; 16,30; 19; 21,15; la grădină — orele 20,30), Excelsior (9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Feroviar (10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30), Flamura (10; 12; 14; 16; 18, 20), Grădina „Doina“ (Str. Doamnei nr. 9 — orele 21), Arenele Li­bertăţii (Str. 11 Iunie — orele 20,45). Cei trei muşchetari — cinemascop (ambele serii): Bucureşti (10; 15,15; 19), înfrăţirea între popoare (11,30, 17), Bucegi (10, 16; 20; la grădină — orele 20,30), Tomis (8,45; 12,30; 16,15, 20; la grădină — orele 20,30), Grădina „Vitan“ (Calea Dudeşti — orele 21,15) , Grădina „Unirea" (Bd. 1 Mai nr. 143 — orele 21), Cuba ’58: Victoria (10; 12; 14; 18; 18;15; 20,30), Unirea (16; 18,15; 20,30) , Munca (16; 18,15; 20,30). Cauze drepte — cinemascop- Central (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30), Moşilor (13,30; ÎS; la gră­dină — orele 20,30). Fraţii corsicani — cinemascop: Lumina (B.15; 1130; 13,45; 15,45; 18; 20,15), Cosmos (14; 10; 18; 20), Patinoarul „23 August“ (Bd. Muncii — orele 21), Grădina „Progresul” (Str. Ion Vidu nr. 5 — orele 21), Anaconda, U­­nion (16; 18;15; 20,30). Program de fil­me pentru copii: Doina (orele 10). Cei patru călugări: Doina (11.30; 13.45; 16; 18;15; 20,30), Flacăra (4:30; 16:30; 18:30; 20 30). Un ciclu de filme documentarei Timpuri Noi (de la orele 10 la orele 21 rulează în continuare) Fata din casa roşie: Giulești (10: 12- 14; 16: 18;15: 70 30), Melodia (10: 12; 14: 16; 18: 20). Kaloian: Cultural (10; 18:13; 20:30). I­urnea comică a lui Harold Lloyd: înfrăţirea intre po­poare (orele 21). Dacia (9.30; 11; 13; 15; 17; 10; 21). A 12-a noapte: Buzeşti (16; 13.15) . Totul despre Eva: Crungaţi (15 30; 13, 20.30). Un om care nu există: Vitan (16, 13; 20). Colentina (15,30; 17,45. 20; la grădină — orele 20.30). Cerul şi mocirla: Mioriţa (10: 12; 14; 16: 18,15; 20,30). Arta (16: 18,15; la grădină — orele 20,30). Tină­­rul de pe vasul Columb — cinemascop: Popular (15: 17, 19, 21). Îndrăgostitul: Aurora (10: 12; 14; 16: 18,15; la grădină — orele 20,30). Feriga de aur — cinemascop: Viitorul (13: 18;15; 20,30), Progresul (15 30; 18; 20.15). Omul din fotografie: Volga (10; 12; 14; 16; 18;15; 20,30) Drumul Sării (16; 18, 20), Ferentari (16,30; 18,30; 20.30). Domnișoara... Barbă Albastră: Floreasca (16; 10,15; 20,30). Aventurile unui tinăr — cinemascop: Luceafărul (15, 18; la gră­dină — orele 20,30). Golful Elena: Lira (15,30, 18). Viaţă sportivă: Cotroceni (15, 17,45; 20,30). Păpuşile rid: Pacea (16, 18, 20). Comedianţii: Grădina „Lira" (Cal. 13 Septembrie nr. 103 — orele 20,30). La­crimi tîrzii: Grădina „Buzeşti“ (Str. Bu­zeşti nr. 9—11 — orele 20,30). Cum e VREMEA Ieri în ţară ? Vremea a fost instabilă în cea mai mare parte a ţării şi s-a răcit în Ardeal. Cerul a fost variabil, mai mult noros în Banat, Ardeal şi Mol­dova şi au căzut ploi temporare şi cu caracter de averse însoţite de descărcări electrice în toate regiunile, exceptînd Dobrogea. Vîntul a suflat potrivit, tem­porar tare din sectorul vestic. Cu totul izolat, în sudul ţării s-a semnalat trans­port de praf. Temperatura aerului la orele 14 oscila între 32 grade la Viziru, Griviţa şi 12 grade la Oraviţa. In Bucu­reşti . Vremea a devenit uşor instabilă. Cerul a fost variabil, mai mult noros după-amiază, cînd au căzut averse slabe de ploaie. Vîntul a suflat potrivit, tem­porar tare din sectorul vestic. Tempera­tura maximă a fost de 32 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 iulie a. c. In ţară. Vremea se men­ţine instabilă în prima parte a interva­lului, apoi se ameliorează treptat. Cerul va fi variabil şi vor cădea ploi locale, sub formă de averse, însoţite pe alocuri de descărcări electrice. Vînt slab, pină la potrivit. Temperatura staţionară la început, apoi în creştere. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, iar maxi­mele între 22 şi 32 grade. In Bucureşti şi pe litoral. Vreme instabilă la început, apoi în curs de ameliorare. Cer variabil. In prima parte a intervalului vor cădea ploi izolate, însoţite de descărcări elec­trice. Vînt slab, pînă la potrivit din vest și nord-vest. După o scădere temporară, temperatura va crește treptat. Pe marginea lacului Bucura din munții Retezat

Next