Scînteia, iulie 1964 (Anul 33, nr. 6304-6334)
1964-07-01 / nr. 6304
Pag. 2 ancheta noastră Graficele de execuţie şi mersul lucrărilor pe şantiere Din veştile sosite la redacţie aflăm că, pe majoritatea şantierelor, constructorii şi montorii depun eforturi susţinute pentru a grăbi intrarea în funcţiune a obiectivelor industriale şi pentru a preda la termen locuinţele prevăzute a fi construite in acest an. Pe alte şantiere însă, o serie de deficienţe au făcut ca lucrările să fie rămase in urmă faţă de grafic. Corespondenţii noştri din regiunile Cluj, Galaţi şi Iaşi au adresat recent conducerilor unor şantiere întrebarea: „Care este stadiul lucrărilor, ce posibilităţi există pentru grăbirea execuţiei ?“. Redăm mai jos răspunsurile primite. Ritm intens la toate obiectivele In prezent ne găsim cu planul valoric îndeplinit pe primele 6 luni ale anului. în ce priveşte stadiul fizic al construcţiilor, situaţia este însă diferită. Dacă cercetăm graficele observăm că lucrările de construcţie a depozitului de buşteni, a cojitoriei, tocătoriei şi silozului pentru depozitare sunt avansate. Se lucrează la pregătirea cofrajelor glisante. Glisarea ca şi folosirea de prefabricate postensionate la construcţia estacadelor acoperişului de la hala tocătoriei ne vor permite un ritm rapid de lucru şi deci predarea pentru montaj la termenul stabilit în grafic. In hala fierbătoriei se fac pregătiri pentru montaj. Ca să înlesnim executarea montajului, paralel cu lucrările de ridicare a halei de spălare-sortare, un colectiv de ingineri şi tehnicieni de pe şantier au adus o ingenioasă modificare proiectului. In locul structurii monolit prevăzută pînă la cota 29, s-a adoptat soluţia de a se folosi prefabricate începînd cu cota 16. Acest lucru ne va permite să introducem în hală utilajul greu, fără să mai aşteptăm sosirea podurilor rulante ; montajul va putea să înceapă astfel cu circa 4 luni mai devreme. Hala de maşini de tras celuloză şi hîrtie este obiectivul cel mai important. Prin aplicarea unei soluţii de proiect cu prefabricate preturnate pe şantier (piese de tonaj foarte mare) am reuşit să ne încadrăm în grafic. Pereţii din prefabricate sunt montaţi, iar elementele de acoperiş sunt pregătite integral. Montajul va începe la data prevăzută. Lucrările la alte obiective nu se înscriu însă în termenele prevăzute în grafice. Probleme deosebite ne pune construcția centralei termice. La 15 martie trebuia să înceapă montajul unui cazan de aburi în aer liber. Termenul stabilit n-a fost respectat. Sunt două cauze. Noi am întîrziat atacarea lucrărilor de terasament, iar uzina „Vulcan“ a livrat cazanul abia în luna mai şi atunci incomplet. S-a creat astfel o rămînere în urmă de o lună. Lucrările la prima staţie de curăţire fizico-chimică şi biologică a apei au început de curînd iar pentru a doua nu am primit încă proiectul de execuţie. Ar trebui ca proiectanţii să se gîndească la faptul că întîrzierea trimiterii documentaţiei ne va pune în situaţia de a ajunge cu lucrările în toamnă şi iarnă, într-o zonă inundabilă, ceea ce va crea greutăţi în execuţie. Atenţia noastră este îndreptată acum spre înlăturarea rămînerilor în urmă. Avem create condiţii pentru a ne încadra în scurtă vreme in termenele stabilite în grafice. Utilajul a început să fie folosit la capacitatea lui. Staţia centrală de betoane asigură aprovizionarea ritmică şi în cantităţi suficiente a punctelor de lucru. A fost centralizată şi execuţia armăturilor. Aşteptăm însă un sprijin mai mare din partea furnizorilor de utilaje — uzinele „Vulcan“-Bucureşti, „Independenţa“-Sibiu, Uzinele mecanice Timişoara, Uzina de pompe Bucureşti şi altele. Le cerem să ne trimită utilajul comandat la termen, complet şi de bună calitate. Ing. Petre MOLDOVAN şeful şantierului Combinatului de celuloză şi hirtie din Dej Unele intirzieri şi cauzele lor Anul acesta avem de construit în cartierul Socola-Nicolina 755 apartamente, un complex comercial şi un restaurant. Pînă în prezent, şantierul nostru nu se poate mîndri cu prea multe realizări în predarea apartamentelor, (în treacăt fie spus, aici eşalonarea dării în folosinţă n-a fost făcută judicios, majoritatea lucrărilor avînd termene de dare în folosinţă în trimestrele III şi IV — n.r.). Cum se explică o asemenea situaţie ? Din capul locului ar trebui arătat că în primul trimestru al anului am fost nevoiţi, din pricina ritmului lent de lucru din 1963, să terminăm unele lucrări restante. De aceea, numai o parte din forţe au putut lucra la cele 4 blocuri pregătite ca front de lucru pentru acest an. Proporţional însă, faţă de volumul total de lucrări pe care-l avem de executat, rămînem cu prea multe obiective de terminat în ultimele luni ale anului. Aceasta şi pentru că blocurile din piaţa gării Nicolina, restaurantul, ca şi unele blocuri din microraionul 5 au fost începute mai tîrziu cu cel puţin 30—40 de zile. Sfatul popular nu a eliberat la timp terenul, iar parte din documentaţie a fost definitivată cu întîrziere. Din cauza tărăgănării de către sfatul popular a eliberării amplasamentului n-am început nici pînă acum construcţia blocului B 1 cu 40 de apartamente. Nu mai vorbim că nici în momentul de faţă la blocurile din piaţa gării Nicolina nu avem finanţarea deschisă. Cu aproape o lună de zile mai tîrziu am început şi construcţia restaurantului. Aici amplasamentul a fost eliberat după mult timp, iar proiectantul a venit cu schimbări de soluţii după ce am turnat fundaţia , fireşte, modificările au ţinut în loc lucrările. Ca să grăbim ritmul lucrărilor şi să scurtăm termenul de dare în folosinţă am luat în ultima vreme măsuri pentru extinderea mecanizării lucrărilor, organizarea de loturi mari specializate la fundaţii, montaj şi finisaje conduse de ingineri cu experienţă. Solicităm însă un sprijin susţinut din partea sfatului popular orăşenesc în eliberarea terenului unde sunt amplasate diferite blocuri. Se mai ridică o problemă valabilă de altfel şi pentru alte şantiere din oraşul nostru , întărirea asistenţei tehnice. Pe şantierul nostru sunt în prezent numai 6 ingineri, în timp ce în centrala trustului şi la grupul de şantiere Iaşi sunt peste 70 de ingineri şi tehnicieni. O mai judicioasă repartizare a cadrelor tehnice pe şantiere ar asigura o îndrumare mai eficientă a lucrărilor, în scopul grăbirii ritmului de execuţie. Ing. Ion CREJU şeful şantierului de locuinţe nr. 12 din Iaşi O mai bună organizare a muncii La marginea Galaţiului se află în plină construcţie un complex de industrie alimentară. El va cuprinde o fabrică de produse lactate, o fabrică de pîine, un depozit comercial etc. O serie de lucrări de la acest complex se desfăşoară în ritm susţinut. Dar atît pe şantierul fabricii de produse lactate, ca şi pe cel al fabricii de pîine, unele lucrări de construcţii au rămas în urmă faţă de grafice. In parte, rămînerea în urmă se datoreşte anumitor deficienţe în organizarea muncii pe şantiere, în folosirea utilajelor. Nu mai puţin adevărat este că întimpinăm greutăţi din partea unor întreprinderi furnizoare. Întreprinderea de construcţii metalice din Bucureşti nu ne-a livrat nici pînă acum tîmplăria metalică necesară pentru lucrările de la fabrica de produse lactate. Suntem încredinţaţi că, prin aplicarea măsurilor luate în ultimul timp, vom lichida în scurtă vreme rămînerea în urmă, pentru a incepe montajul la termenele prevăzute. Nici pe şantierul fabricii de pîine unele lucrări nu sunt în grafic. în prezent se lucrează cu forţe sporite pentru ca instalarea utilajelor să înceapă la termenul stabilit. Rămase în urmă sunt lucrările de la silozul de făină al fabricii de pîine. Construcţia acestuia a fost prevăzută să se execute cu cofraje glisante. Dar cofrajele nu ne-au sosit pe şantier la 15 mai, aşa cum am fost asiguraţi. Considerăm că printr-o mai bună organizare a muncii şi cu sprijinul ministerului tutelar se pot crea condiţii pentru grăbirea execuţiei. Constructorii şi mentorii noştri sunt hotărîţi să mobilizeze toate forţele ca lucrările să se încadreze în graficele de execuţie stabilite. Ing. Florin IOVIPALE director tehnic la întreprinderea orăşenească de construcţii — Galaţi La Combinatul de celuloză şi hirtie din De. Se montează stupii din beton armat prefabricat (stingă). Scheletul halei de regenerare (dreapta) Recoltarea cerealelor (Urmare din pag. I-a) maximum de randament, a autocamioanelor şi atelajelor de care dispun unităţile agricole, ştiut fiind că în perioada de vară volumul transporturilor este foarte ridicat. Paralel cu strîngerea la timp a griului şi a celorlalte cereale păioase, oamenii muncii din agricultură trebuie să se preocupe cu aceeaşi grijă şi de asigurarea viitoarei recolte de cereale. In primul rînd este vorba de executarea din vreme a arăturilor, lucrare care şi-a dovedit din plin însemnătatea în lupta pentru sporirea producţiei la hectar. In acest an, ca urmare a ploilor căzute în majoritatea regiunilor, sunt create condiţii din cele mai favorabile pentru executarea in condiţii superioare a arăturilor pe toate suprafeţele. Pentru ca ele să fie făcute la timp, o importanţă deosebită au organizarea schimbului doi pe un număr sporit de tractoare şi eliberarea grabnică a terenurilor de paie, prin folosirea cu întreaga capacitate a preselor de balotaj, a colectoarelor de paie şi a mijloacelor de transport. In funcţie de situaţia concretă din fiecare loc, specialiştilor le revine sarcina să indice mecanizatorilor să are în primul rînd terenurile care urmează să fie însămînţate cu culturi furajere sau destinate semănăturilor de toamnă. Executarea la timp şi în cele mai bune condiţii a lucrărilor agricole de vară depinde foarte mult de munca desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid. Comitetele regionale şi raionale de partid au datoria să exercite un control permanent asupra modului cum se efectuează recoltatul, treieratul, aratul etc., să îndrume consiliile agricole, unităţile agricole socialiste să ia toate măsurile în vederea folosirii raționale a mijloacelor existente, astfel ca recoltatul să se termine în timpul cel mai scurt. SCENTETA Deservirea într-un nou cartier • Magazine bine aprovizionate şi deservire promptă • Ce consemnează unele condici de sugestii • Cînd se iroseşte timpul cumpărătorilor Noul cartier Ţiglina de la o margine a Galaţiului este un adevărat orăşel. Locuiesc aici aproape 10 000 de oameni, în mare parte muncitori pe şantierul de construcţii al marelui combinat siderurgic. In afară de blocuri s-au înălţat şcoli, un cinematograf, o policlinică, s-au amenajat spaţii verzi, un solar pentru cei mai mici cetăţeni şi un stadion. Urmează la rînd şi alte obiective : parcul de cultură şi odihnă, orăşelul copiilor, velodromul. Pentru deservirea populaţiei din cartier cu mărfuri industriale şi alimentare s-a construit un complex comercial cu tot felul de magazine ; alt complex este în construcţie. Am vizitat recent magazinele şi piaţa din Ţiglina. Ceea ce atrage in primul rînd atenţia este curăţenia exemplară. Atît in magazinele de desfacere a produselor industriale, cit şi în cele alimentare se remarcă preocuparea pentru expunerea atrăgătoare a mărfurilor. In general, ele sînt aprovizionate cu toate sortimentele necesare. La magazinul universal nr. 175, de pildă, în rafturi şi pe rastele sunt aranjate cu grijă tot felul de confecţii, încălţăminte, ţesături, articole de marochinărie, de parfumerie, electrice şi jucării. Cumpărătorii sunt serviţi cu promptitudine, în mod civilizat. Vînzători ca Ecaterina Petruţ, de la articole de parfumerie, Constantin Mihalache, de la încălţăminte sunt exemple demne de urmat în ce priveşte conştiinciozitatea cu care se îngrijesc de aprovizionarea raioanelor lor, cit şi in ce priveşte solicitudinea manifestată faţă de cumpărători. Ei notează mărfurile cerute de clienţi, dar care lipsesc din magazin. Numai că uneori întreprinderea comerţului cu ridicata de textile-încălţăminte nu se ocupă îndeajuns de aprovizionarea magazinelor cu diferite articole de sezon. Condica de sugestii şi reclamaţii consemnează însă atitudini necorespunzătoare ale altor vînzători ai magazinului. Am solicitat părerea cîtorva gospodine din Ţiglina în legătură cu activitatea magazinelor alimentare. — Suntem foarte mulţumite de felul cum se serveşte la „Alimentara“ şi la unităţile „Aprozar“ — ne-a spus Victoria Gheţu din blocul 1—7. Ele sunt continuu bine aprovizionate. Doar la centrul de pîine ne pierdem cam mult timp. De aceeaşi părere au fost şi tovarăşele Vasilica Munteanu, Cristina Bobu şi altele. Care să fie cauza? Aici există doar două centre de desfacere a pîinii, la care se creează îndeosebi la ora prînzului, aglomeraţie. Organele locale ar putea îndrepta lesne această situaţie, deschizînd noi centre, pe măsura necesităţilor. Neîndestulător este în Ţiglina şi numărul centrelor de răcoritoare — doar 3 — acum, cînd vara a intrat în drepturile ei. Şi nici acestea nu sînt bine aprovizionate , ele vînd bere şi numai rareori citronadă. Există în cadrul complexului şi unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti, cărora li se solicită de către populaţie reparaţii la ceasuri, aparate de radio, televizoare etc. Şi aici locuitorii Ţiglinei sînt îndeobşte bine serviţi. Cîteodată, se mai întîmplă însă ca lucrătorii centrului de reparaţii radio şi televizoare al cooperativei „Avîntul“ să creeze neplăceri clienţilor atunci cînd este vorba de deservirea la domiciliu. Ar fi necesar ca responsabilul acestui centru să planifice în aşa fel munca tehnicienilor care merg pe teren, incit clienţii să nu fie ţintuiţi zile întregi acasă în aşteptarea lor. Iar reparaţiile efectuate să fie de cea mai bună calitate. Mai există şi alte deficienţe in deservirea cetăţenilor din noul cartier gălăţean. In aparenţă mărunte, ele sunt totuşi sîcîitoare. Oficiul poştal, din pricina amplasării într-un spaţiu prea mic, este totdeauna aglomerat. Şi telefoanele publice sunt destul de puţine. Cu mai multă preocupare din partea sfatului popular orăşenesc pentru rezolvarea problemelor legate de deservirea oamenilor muncii, toate aceste lipsuri ar putea fi operativ lichidate. Gheorghe BALTĂ coresp. „Scînteii“ Ucenicia A apărut. PROBLEME ECONOMICE 6/1964 Numărul pe luna iunie al revistei „Probleme economice“ se deschide cu rubrica „In intimpinarea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre“ în care sunt publicate articolele . Premisele economice ale revoluţiei populare în Romînia de N. N. CONSTANTINESCU şi Efortul economic al poporului român în războiul antihitlerist de V. ANESCU. In continuare sunt publicate articolele : Dezvoltarea pieţei interne în condiţiile reproducţiei socialiste lărgite de C. IACOBOVICI, Rolul activităţii premergătoare proiectării în mărirea eficienţei investiţiilor industriale de E. V. TOPALA, Normarea consumurilor de materiale de M. SZIGHETI şi V. CHIRIAC, îmbunătăţirea continuă a folosirii mijloacelor circulante în industrie de D. COJOCARU şi C. COMANESCU, Creşterea bovinelor — ramură importantă de producţie în gospodăriile agricole colective de FL. CIOCOIU, Nivelul de trai al ţărănimii muncitoare în perioada dintre cele două războaie mondiale de O. PARPALA. Rubrica „Din planul Institutului de cercetări economice“ cuprinde articolul Protecţionism şi liberalism comercial de IOSIF ANGHEL şi S. SAVA. La rubrica „însemnări“ este publicat articolul Productivitatea muncii la întreprinderile „Tehnofrig“ şi „Unirea“ din Cluj de F KISS. In cadrul rubricii „Critică şi bibliografie“ sunt înserate materialele . O cercetare aprofundată a creşterii eficienţei muncii sociale în economia naţională (E. Dobrescu : Productivitatea muncii sociale) de M. BULGARU ; O contribuţie în studierea rolului şi funcţiilor finanţelor în dezvoltarea societăţii (I. Văcărel : Probleme ale teoriei finanţelor) de I. RUŞINARU ; Din istoria economică a Moldovei (Dezvoltarea economiei Moldovei între anii 1848 — 1864) de V. BOZGA şi T. COŞCODAN. Revista mai publică materialul Sesiunea ştiinţifică a Secţiei de economie agrară a I.C.C.A. de V. CANDELA — înserat la rubrica „Informaţii ştiinţifice“ şi scrisorile primite de redacţie din partea Uzinelor „Steagul roşu"-Braşov, Întreprinderii „Dacia“-Bucureşti şi întreprinderii „Textila Griviţa“-Bucureşti. SCRISORI și raspunsul . AUTOBUZELE ORAŞULUI In oraşul nostru transportul în comun lasă mult de dorit, ne-a scris cititorul Aurel Cărbulea din Suceava. Autobuzele nu circulă după grafic, de cele mai multe ori stau la cap de linie 4 sau 5 autobuze în timp ce pe traseu cetăţenii aşteaptă vreme îndelungată. Întreprinderea de gospodărie orăşenească Suceava ne informează că s-au luat măsurile cuvenite , au fost revăzute şi afişate graficele de circulaţie, s-au făcut unele reparaţii autobuzelor care nu prezentau o stare tehnică bună etc. • APROVIZIONAREA CU BATERII Corespondentul Ion Toma din comuna Ciorăneşti, raionul Caracal, ne-a semnalat că în magazinele de specialitate din acest raion nu se găsesc baterii electrice deşi sunt foarte mult solicitate de unii posesori de aparate de radio. Uniunea regională a cooperaţiei de consum Oltenia ne răspunde că sesizarea este întemeiată. Magazinele nu pot fi aprovizionate ritmic cu baterii din cauză că întreprinderea „Electrobanatul"-Timişoara nu livrează la termen comenzile. In urma demersurilor făcute pentru urgentarea livrărilor, s-au primit unele cantităţi de baterii electrice, care au fost trimise cooperativelor. Tot despre aprovizionarea cu baterii corespondentul T. Crimu din Constanţa ne-a scris că nu găseşte baterii de 9 volţi pentru aparatele de radio cu tranzistori. Direcţia de resort din Ministerul Comerţului Interior răspunde că, in urma măsurilor luate, magazinele de specialitate au primit cantităţi suficiente de baterii. • DRUMUL VA FI REPARAT Printr-o scrisoare sosită la redacţie ni se semnala că drumul dintre comunele Cătunu şi Ştefan cel Mare din raionul Găeşti este impracticabil din cauză că de multă vreme nu s-au executat lucrări de întreţinere. Sfatul popular al regiunii Argeş a luat măsuri prin secţiunea de drumuri a raionului respectiv pentru repararea acestui drum, urmînd ca lucrările să fie terminate în curînd. • PIESE DE SCHIMB PENTRU LĂMPILE DE GĂTIT Ar fi necesar ca un comerţ să se găsească unele piese de schimb — grătare, gazificatoare, talere etc. — pentru lămpile de gătit produse de fabrica „Răsăritul“ — ne-a scris corespondentul P. Motreanu din comuna Stolnici, raionul Costeşti. Secţia industrie locală a Sfatului popular al Capitalei, găsind justă această propunere, a dat dispoziţii întreprinderii „Răsăritul“ să ia măsuri pentru a produce şi a livra unităţilor comerciale piese de schimb pentru lămpi de gătit. • PRACTICI ABUZIVE Intr-o scrisoare primită la redacţie se arăta că din indicaţia preşedintelui asociaţiei sportive de la Şantierele Navale Galaţi salariaţii sunt puşi să contribuie cu o anumită sumă de bani pentru susţinerea activităţii sportive din întreprindere. Consiliul local al sindicatelor Galaţi ne răspunde că intr-adevăr, in mod abuziv, se reţinea din salariu această contribuţie. S-au dat indicaţii comitetului sindicatului de la Şantierele Navale să combată asemenea practici. Nr. 6304 TEATRE Teatrul „C. I. Nottara“ (la Teatrul de vară din Parcul ,,Herăstrău“): PEER GYNT — (orele 20). Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra“ (la Teatrul de vară „23 August”). COMEDIA ERORILOR — (orele 20). Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (la Grădina „Boema”). ŞI BĂIEŢII ŞI FETELE — (orele 20,30). Circul de stat: O SEARA CU COMICUL KARANDAS — (orele 20). CINEMATOGRAFE Madame Sans-Orne — film pentru ecran panoramic: Patria (9,45; 12; 14,15; 16,30; 19; 21,15). Asasinul din cartea de telefon: Republica (9,45; 12; 14,15; 16,45; 19; 21,15), Festival (9,30; 11,45; 14; 16,15; 13,30; 21), Orivița (10; 12; 16; 18,15; 20,30), Modern (10; 12; 15; 17; 19, 21), Grădina „Festival- (Pasajul „Eforie” — orele 20,30) , Grădina „Modern- (Str. 11 Iunie nr. 75 — orele 20,15), Stadionul „Dinamo” (Şos. Ştefan cel Mare - orele 20,30). Doi colonei: Carpaţi (10; 12; 14; 16; 18; 20,15), Capitol (10; 12; 14; 16,30; 19; 21,15; la grădină — orele 20,30), Excelsior (9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Feroviar (10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30), Flamura (10; 12; 14; 16; 18, 20), Grădina „Doina“ (Str. Doamnei nr. 9 — orele 21), Arenele Libertăţii (Str. 11 Iunie — orele 20,45). Cei trei muşchetari — cinemascop (ambele serii): Bucureşti (10; 15,15; 19), înfrăţirea între popoare (11,30, 17), Bucegi (10, 16; 20; la grădină — orele 20,30), Tomis (8,45; 12,30; 16,15, 20; la grădină — orele 20,30), Grădina „Vitan“ (Calea Dudeşti — orele 21,15) , Grădina „Unirea" (Bd. 1 Mai nr. 143 — orele 21), Cuba ’58: Victoria (10; 12; 14; 18; 18;15; 20,30), Unirea (16; 18,15; 20,30) , Munca (16; 18,15; 20,30). Cauze drepte — cinemascop- Central (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30), Moşilor (13,30; ÎS; la grădină — orele 20,30). Fraţii corsicani — cinemascop: Lumina (B.15; 1130; 13,45; 15,45; 18; 20,15), Cosmos (14; 10; 18; 20), Patinoarul „23 August“ (Bd. Muncii — orele 21), Grădina „Progresul” (Str. Ion Vidu nr. 5 — orele 21), Anaconda, Union (16; 18;15; 20,30). Program de filme pentru copii: Doina (orele 10). Cei patru călugări: Doina (11.30; 13.45; 16; 18;15; 20,30), Flacăra (4:30; 16:30; 18:30; 20 30). Un ciclu de filme documentarei Timpuri Noi (de la orele 10 la orele 21 rulează în continuare) Fata din casa roşie: Giulești (10: 12- 14; 16: 18;15: 70 30), Melodia (10: 12; 14: 16; 18: 20). Kaloian: Cultural (10; 18:13; 20:30). Iurnea comică a lui Harold Lloyd: înfrăţirea intre popoare (orele 21). Dacia (9.30; 11; 13; 15; 17; 10; 21). A 12-a noapte: Buzeşti (16; 13.15) . Totul despre Eva: Crungaţi (15 30; 13, 20.30). Un om care nu există: Vitan (16, 13; 20). Colentina (15,30; 17,45. 20; la grădină — orele 20.30). Cerul şi mocirla: Mioriţa (10: 12; 14; 16: 18,15; 20,30). Arta (16: 18,15; la grădină — orele 20,30). Tinărul de pe vasul Columb — cinemascop: Popular (15: 17, 19, 21). Îndrăgostitul: Aurora (10: 12; 14; 16: 18,15; la grădină — orele 20,30). Feriga de aur — cinemascop: Viitorul (13: 18;15; 20,30), Progresul (15 30; 18; 20.15). Omul din fotografie: Volga (10; 12; 14; 16; 18;15; 20,30) Drumul Sării (16; 18, 20), Ferentari (16,30; 18,30; 20.30). Domnișoara... Barbă Albastră: Floreasca (16; 10,15; 20,30). Aventurile unui tinăr — cinemascop: Luceafărul (15, 18; la grădină — orele 20,30). Golful Elena: Lira (15,30, 18). Viaţă sportivă: Cotroceni (15, 17,45; 20,30). Păpuşile rid: Pacea (16, 18, 20). Comedianţii: Grădina „Lira" (Cal. 13 Septembrie nr. 103 — orele 20,30). Lacrimi tîrzii: Grădina „Buzeşti“ (Str. Buzeşti nr. 9—11 — orele 20,30). Cum e VREMEA Ieri în ţară ? Vremea a fost instabilă în cea mai mare parte a ţării şi s-a răcit în Ardeal. Cerul a fost variabil, mai mult noros în Banat, Ardeal şi Moldova şi au căzut ploi temporare şi cu caracter de averse însoţite de descărcări electrice în toate regiunile, exceptînd Dobrogea. Vîntul a suflat potrivit, temporar tare din sectorul vestic. Cu totul izolat, în sudul ţării s-a semnalat transport de praf. Temperatura aerului la orele 14 oscila între 32 grade la Viziru, Griviţa şi 12 grade la Oraviţa. In Bucureşti . Vremea a devenit uşor instabilă. Cerul a fost variabil, mai mult noros după-amiază, cînd au căzut averse slabe de ploaie. Vîntul a suflat potrivit, temporar tare din sectorul vestic. Temperatura maximă a fost de 32 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 iulie a. c. In ţară. Vremea se menţine instabilă în prima parte a intervalului, apoi se ameliorează treptat. Cerul va fi variabil şi vor cădea ploi locale, sub formă de averse, însoţite pe alocuri de descărcări electrice. Vînt slab, pină la potrivit. Temperatura staţionară la început, apoi în creştere. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, iar maximele între 22 şi 32 grade. In Bucureşti şi pe litoral. Vreme instabilă la început, apoi în curs de ameliorare. Cer variabil. In prima parte a intervalului vor cădea ploi izolate, însoţite de descărcări electrice. Vînt slab, pînă la potrivit din vest și nord-vest. După o scădere temporară, temperatura va crește treptat. Pe marginea lacului Bucura din munții Retezat