Scînteia, aprilie 1965 (Anul 34, nr. 6576-6604)
1965-04-01 / nr. 6576
Pag. 2 TEME DE SEZON ADAPTAREA ORGANISMULUI DE LA IARNĂ LA PRIMĂVARĂ Dacă cele două anotimpuri extreme — iarna şi vara — sunt caracterizate prin factori oarecum constanţi, faţă de care organismul este deja adaptat, o problemă importantă o prezintă perioada de trecere — primăvara şi toamna — în care are loc fenomenul de adaptare. Această adaptare se bazează pe o serie de modificări metabolice care se petrec în organism sub acţiunea factorilor mediului extern şi depinde de gradul de reactivitate a fiecăruia. Aşa se şi explică de ce copiii, bătrînii şi bolnavii, debilii, convalescenţii se adaptează mai greu. In timpul iernii, omul se păzeşte de frig ; în perioada de trecere, el poate neglija acest lucru, ceea ce explică apariţia mai frecventă a unor boli ca rinitele, faringitele, laringitele, bronşitele şi chiar a pneumoniilor şi congestiilor pulmonare. în acelaşi timp, transmiterea unor boli epidemice cu poartă de intrare respiratorie — ca gripa, difteria, tusea convulsivă, rujeola sau chiar scarlatina — se face mai uşor în această perioadă de rezistenţă scăzută a organismului copiilor. Variaţiile bruşte ale factorilor meteorologici fac ca la unele persoane sensibile — așa-numite meteorolabile — să apară modificări hormonale, umorale sau neurovegetative, care se manifestă prin pusee acute ale unor boli ca ulcerul gastric și duodenal, dureri reumatismale, artralgii, mialgii, pareze etc. Desigur că omul are posibilitatea de a preveni asemenea manifestări, în primul rînd prin activarea mecanismului său de adaptare, care nu este altceva decît un antrenament faţă de diferitele variaţii ale factorilor externi. Acest lucru se realizează printr-un ansamblu de măsuri în ceea ce priveşte regimul de activitate, regimul alimentar, îmbrăcămintea, locuinţa, cultura fizică şi mai ales călirea organismului. In această perioadă trebuie evitat, mai ales la copii, orice efort fizic sau intelectual care să ducă la apariţia surmenajului, îmbrăcămintea de iarnă groasă, formată din mai multe straturi suprapuse, se va înlocui, fireşte, cu una mai subţire. Dar acest lucru nu trebuie să se facă brusc, ci treptat şi numai în funcţie de condiţiile meteorologice. La copii, mai ales, se va evita prelungirea timp îndelungat a îmbrăcăminţii prea călduroase în orele de joacă, căci aceasta poate duce la supraîncălzirea organismului şi la pierderea bruscă ulterior a căldurii acumulate ; consecinţa va fi răcirea şi îmbolnăvirea. încălzirea locuinţei se va reduce, de asemenea, treptat, evitîndu-se întreruperea bruscă. Folosirea aerului şi a apei ca elemente active de adaptare au un bun efect de călire. Astfel, plimbările zilnice în aer liber, în perioadele mai calde, mai ales la prinz, cît şi spălatul cu apă rece dimineaţa sunt factori de întărire a organismului. Utilizarea apei reci, dacă organismul nu este obişnuit, se va face prin scăderea gradată a temperaturii şi prelungirea continuă a timpului de acţiune, în sfîrşit, o deosebită importanţă au cultura fizică şi sportul. Gimnastica de dimineaţă are nu numai un rol de înviorare, dar şi de fortificare a circulaţiei şi respiraţiei, de creştere a temperaturii cutanate, constituind un factor de adaptare dintre cei mai importanţi. Bineînţeles că toate aceste măsuri trebuie individualizate, în funcţie de starea de sănătate a celui ce le aplică. De aceea, pentru unii bolnavi cronici, reumatici, cardiaci, hipertensivi, ele trebuie întovărăşite şi de o atentă şi continuă supraveghere medicală. Dr. Sergiu MANESCU ALIMENTAŢIA Tributar mediului înconjurător pentru substanţele nutritive de care are nevoie, omul, spre deosebire de plante, nu-şi poate sintetiza „materia primă“ care susţine toate funcţiile vitale. Aceasta trebuie să fie furnizată sub forma alimentelor de sursă animală sau vegetală care cuprind, alături de albumine, grăsimi şi hidrocarbonate, anumite substanţe indispensabile omului — vitaminele. Rolul lor poate fi înţeles dacă am compara organismul cu o celulă transformatoare de energie, care extrage din alimente energia potenţială conţinută în ele cu ajutorul unui „motor“ special. Acesta este compus din aşa-numiţii biocatalizatori, în compoziţia cărora intră ca grupare activă vitaminele, în special cele ale complexului B şi vitamina C. Spre deosebire de celelalte vitamine, care se pot în oarecare măsură stoca în organism, vitaminele grupului B şi vitamina C se consumă repede şi nu se stochează. De aceea ele trebuie frecvent furnizate organismului. Pe de altă parte, spre deosebire de majoritatea celorlalte vitamine, care sunt destul de răspîndite atît în regnul animal, cît şi în cereale, vitamina C se găseşte numai în legume şi fructe crude şi se distruge repede prin fierbere sau alte manopere ce tind să conserve aceste alimente. Ca atare, lipsa acestei vitamine se face în special simţită la sfîrşitul iernii şi începutul primăverii, cînd legumele şi fructele crude sunt mai rare. Consecinţele acestei lipse se manifestă sub forma unei oboseli sezoniere, aşa-numita „astenie de primăvară“, precum şi prin diminuarea rezistenţei la infecţii. De aici rezultă interesul faţă de sursele naturale de vitamine. Iată cîteva sfaturi utile pentru alimentaţia din acest anotimp. Este indicat să se bea în fiecare zi un ceai de măceş, preparat prin fierberea timp de 10 minute a unei linguri de fructe de măceş în circa 200 ml apă clocotită. Este o bună sursă de vitamina C. Consumarea cît mai deasă a spanacului este şi ea recomandată. O cantitate de 200 gr conţine circa 60 mgr vitamina C, adică necesarul zilnic pentru un om cu ocupaţii sedentare. O altă sursă de vitamina C în acest sezon e salata verde, după cum este bine să se adauge verdeţuri crude la supe şi mîncăruri. Legumele, în special cartoful, copt la cuptor în coajă sau fiert în apă clocotită şi în vase smălţuite, bine acoperite, poate asigura o mare parte din vitamina C necesară. In schimb, ţinerea cartofilor curăţaţi în apă, fierberea fără capac, reîncălzirea, prăjirea în grăsime, distrug aproape integral vitamina C conţinută. Deoarece vitamina C se dizolvă în apa de fierbere, se va folosi pentru fierberea legumelor cît mai puţină apă şi în orice caz aceasta nu se va arunca, ci se va folosi la prepararea supelor. Legumele care nu pot fi consumate crude se vor fiere de preferinţă la aburi, adică aşezate într-un coşuleţ de sîrmă sus- fendat într-o oală, deasupra straturi de apă. In acest fel alimentele îşi conservă maximum de vitamine. Adaosul de suc de lămîie la supe, salate, sos alb asigură un aport însemnat de vitamină C. Iată unele precauţiuni care pot ajuta organismului să răspundă solicitărilor crescute, cel puţin pentru unele ocupaţii, tocmai în acest sezon. Dr. Dan SDROBICI Calitatea şi eficienţa învăţămintului ideologic (Urmare din pag. I-a) — constituie contribuţii tot mai eficiente la însuşirea şi aplicarea dialecticii marxiste în activitatea acestora. Multe din referatele prezentate în cadrul dezbaterilor organizate la institute de cercetări ale Academiei au stat la baza elaborării unor valoroase studii, publicate în volumele de culegeri „Materialismul dialectic şi ştiinţele contemporane ale naturii“, sau în diferite reviste. Urmărind creşterea continuă a eficacităţii învăţămîntului, Comitetul orăşenesc de partid este preocupat de combaterea tendinţelor care se manifestă în unele cercuri de studiu, în seminarii teoretice, de a discuta problemele întocmai ca pe linie profesională. Or, după cum se ştie, rolul studiului ideologic nu este acela de a rezolva problemele profesionale, ci de a asigura ridicarea nivelului ideologic şi politic al membrilor de partid, al oamenilor muncii, de a contribui pe această cale la îmbunătăţirea muncii în sectorul respectiv. Sînt cazuri cînd eficienţa învăţămîntului este înţeleasă unilateral, numai sub raportul rezultatelor imediate obţinute în activitatea profesională. Evident că influenţa asupra activităţii profesionale constituie principalul criteriu de apreciere a eficacităţii învăţămîntului. Dar un rol deosebit de important îi revine învăţămîntului în ridicarea conştiinţei socialiste, în dezvoltarea atitudinii noi faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc, faţă de îndatoririle sociale, în cultivarea însuşirilor caracteristice omului nou, constructor al socialismului. Forme organizatorice adecvate Asigurarea unui învăţămînt de calitate presupune forme organizatorice adecvate. Organele şi organizaţiile de partid din Capitală au acumulat de-a lungul anilor o bogată experienţă în organizarea învăţămîntului. Treptat, s-au dezvoltat acele forme ale propagandei care s-au dovedit a fi viabile şi eficiente, în primul rînd formele bazate pe expuneri avantajoase prin faptul că permit lărgirea sferei de cuprindere a învăţămîntului, o dată cu o mai atentă selecţionare a propagandiştilor. Astfel, anul acesta funcţionează nouă filiale raionale ale universităţii serale de marxism-leninism, faţă de 4 în anul trecut, înfiinţate din 1963/1964, şcolile serale economice de pe lingă marile întreprinderi au ajuns la un număr de 16. Au căpătat o largă extindere ciclurile de conferinţe pentru diferite categorii de oameni ai muncii. Ţinînd seama de nivelul tot mai înalt de pregătire al membrilor de partid, noi am extins alte forme superioare ale învăţămîntului, cum sunt studiul individual (la care participă în prezent 16 200 tovarăşi faţă de 10 300 în anul şcolar trecut), seminariile teoretice, (6 400 cursanţi faţă de circa 4 300 în 1963/1964). Partidul ne învaţă că trebuie să privim creator problema formelor organizatorice ale propagandei, perfecţionîndu-le continuu, potrivit cerinţelor noi. La indicaţia C.C. al P.M.R., în Capitală, ca şi în alte regiuni ale ţării, s-a trecut la gruparea în mod experimental a mai multor cercuri de acelaşi tip în cîte un curs unic, într-un număr de 25 întreprinderi şi instituţii. La uzinele „Semănătoarea“, de pildă, în loc de 30 cercuri de studiu cîte erau înainte, funcţionează acum 5 cursuri, cuprinzînd în total 754 tovarăşi. Prelegerile la aceste cursuri sunt ţinute de cei mai buni propagandişti din unitatea respectivă, precum şi de lectori experimentaţi din exterior, desemnaţi de cabinetele de partid. Deşi sunt abia la început, se poate constata de pe acum că noile forme de învăţămînt sunt viabile, înlătură paralelismele din trecut şi, mai ales, asigură posibilitatea îmbunătăţirii substanţiale a lecţiilor. Plenara comitetului orăşenesc a luat măsuri ca, paralel cu preocuparea pentru desfăşurarea la un înalt nivel a noilor cursuri, să se treacă de pe acum la studierea posibilităţilor şi crearea condiţiilor necesare pentru generalizarea în viitorul an de învăţămînt a acestor forme îmbunătăţite în cît mai multe întreprinderi şi instituţii din Capitală. Ţinînd seama de importanţa pe care o are nivelul ideologic şi de cultură generală al lectorilor pentru calitatea învăţămîntului, Comitetul orăşenesc se preocupă de perfecţionarea pregătirii lor multilaterale. Comitetul orăşenesc, organele şi organizaţiile de partid din Capitală, folosind experienţa dobîndită pînă acum, îşi vor intensifica şi mai mult eforturile pentru a ridica nivelul activităţii de propagandă, a spori rolul ei în dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, in mobilizarea lor la lupta pentru realizarea sarcinilor complexe ale desăvîrşirii construcţiei socialismului. ...averse locale de ploaie SCI JTRIA Energii Foto : V. Polizache CETĂŢEANUL LA GHIŞEU LOGICA CERTIFICATELOR Cînd ai nevoie de un act, o adeverință, un certificat, primul drum îl faci de obicei la sfatul popular. Ghişeele serviciilor sale cunosc o mare afluenţă de cetăţeni. Le-am vizitat de curînd şi ne-am interesat cum este reglementată eliberarea unor acte simple și ce se face pentru înlăturarea unor formalități de prisos, scoase de viață din circulate. O rezolvare rapidă, conştiincioasă, operativă a cererilor de tot felul ale cetățenilor prezentaţi la ghişee, grija pentru a le cruța timpul, comportă şi simplificarea actelor. R - REZOLVAT De sus pînă jos, pagină după pagină, nesfirşite coloane verticale de R-uri în registrul gros, cu sute de foi. Aceasta e regula. Rar cite o ştirbitură în coloană, un rînd necompletat. Aceasta e excepția. Şi în dreptul fiecărei majuscule — o menţiune lapidară, parcă cifrată : pensionat, numărul deciziei, cuantumul pensiei. Și vezi aevea șiruri de oameni a căror bătrînețe este asigurată, lipsită de griji. Dosarul de pensionare pentru bătrînețe al muncitoarei Catarina Axintescu a fost depus la Oficiul de prevederi sociale al raionului ,,16 Februarie“ în 21.1.1965. In 29 apare mentiunea. Rezolvat deci în 8 zile. Nu în 15 zile cit e termenul. Și alte dosare au fost rezolvate operativ. De cînd s-a introdus Cartea de muncă, formalităţileentru întocmirea dosarului de pensii s-au simplificat considerabil. In carnet şi fişa lui sînt trecute toate datele privitoare la vechime, salarizare şi stare civilă. Pretutindeni o rezolvare rapidă, operativă, a unor acte trebuie să fie regula, dar nicăieri ca aici, unde întîlneşti în sala de aşteptare oameni bătrîni sau invalizi, nu-şi are mai mult rostul. Un om în vîrstă nu poate veni în mai multe rînduri, nici aştepta prea mult. De aceea, gestul uneia din funcţionare, care ieşea mereu în hol pentru a vedea dacă mai e cineva care aştepta, o onorează şi exprimă atenţia şi căldura sufletească a colectivului de aici fata de solicitanți. Sînt însă și dosare care, poate nu din vina acestui serviciu, nu se rezolvă nici în termenul prescris. Ce se întîmplă cu ele ? Am luat la întîmplare una din știrbiturile coloanei de R-uri. Un dosar complicat. D. Andreopol depune la 26.11.1965 actele de pensionare pentru invaliditate. La 18.111.1965, deci după aproape o lună, în dreptul lui nu apărea nici o menţiune. Am pornit pe fir. O zi după primire, dosarul a plecat la expertiză. Ne-am dus la spitalul Colţea, am cercetat registrele. In 9.III a fost examinat de serviciul de expertiză şi i s-a acordat gradul de invaliditate, iar la 13.111 a fost trimis înapoi la oficiul de prevederi sociale. De ce a stat patru zile degeaba aici, pierzînd astfel ziua de 12.111, cînd se întrunea comisia pentru stabilirea pensiei, trebuind să aștepte astfel ziua de 19 pentru altă comisie ? A lipsit o carieră ! Nu e absurd ? E de presupus că latura organizatorică este neglijată de vreme ce se poate întîrzia trimiterea unui act invocîndu-se lipsa unei cariere. Este evident nevoie să se acorde atenţie nu numai problemelor mari, dar şi chestiunilor de detaliu. Cîteodată un cui poate sparge o anvelopă. UN DOSAR IN LUNA DE MIERE Un cetăţean a venit la spaţiul locativ al raionului „16 Februarie” pentru a solicita efectuarea intrării în spaţiu a soţiei sale. Evident, un act simplu. Omul s-a căsătorit, şi-a adus soţia în casă, anunţă spaţiul locativ ca să se ia în evidență în scripte. — Numai simplu nu e la noi în raion — ne-a asigurat tînărul căsătorit. Se duce luna de miere adunînd actele. Ce acte i s-au cerut ? Intîi : cererea absolut necesari de intrare în spațiul locativ. Doi : o altă cerere în care solicitantul declară că este de acord ca soţia (respectiv soţul) să intre în spaţiul său locativ. De ce a socotit necesar spaţiul locativ acest acord scris ? E posibil să fie un secret pentru tovarăşii de la spaţiul locativ că, de cînd lumea şi pămîntul, soţii obişnuiesc să stea împreuna. Al treilea act : o adeverinţă că noua ta tovarăşă de viaţă e în cîmpul muncii. Semnată de şeful serviciului muncă şi salarii, contrasemnată de directorul între- prinderii în persoană. Plus două ştampile. Perfect. Şi dacă nu e în cîmpul muncii ? N-o ia spaţiul în evidenţă ? Atunci de ce să-l porţi pe om pe drumuri, să răpeşti şi din timpul lui. şi al altora ? De ce sa-i ceri.. încă o. hîrtie ?. Răspunsul ..e unul singur : de. florile mărului ! Mai departe. Pe cuvînt nu te crede nimeni că te-ai căsătorit. Trebuie dovedit cu o copie legalizată după certificatul de căsătorie. Cu ştampile şi semnături. De la Notariatul de stat. Dar oare e nevoie de această copie legalizată ? Nu e de prisos ? N-ar fi mai logic, mai raţional, ca funcţionarul de la spaţiu să-şi noteze pe cerere numărul certificatului de căsătorie şi instituţia emitentă ? Deci, încă un drum pentru copie legalizată, alte ore pierdute. Vasăzică patru acte cerute pentru a consfinţi, la urma urmei, o stare de fapt , că soţia s-a mutat la dumneata. — De ce atîtea acte ? CA MN BASME ŞI STRIGĂTURI întrebarea cetăţeanului am repetat-o întocmai şi tovarăşului Bălaşa, vicepreşedintele Sfatului popular raional „16 Februarie", care răspunde de activitatea spaţiului locativ. In definitiv, spaţiul locativ seamănă ca profil cu o secţie de notariat. E un organ care ia act de anumite schimbări. In cazul de faţă, el ia , în evidenţă, nu dă aprobări. Cetăţeanul îi face cunoscut o situaţie nouă, îl înştiinţează, nu solicită încuviinţarea. — E nevoie. Mai bine o hîrtie mai mult la dosar decît mai puţin — ne împărtăşeşte tov. Bălaşa părerea lui despre simplificare. Pentru un cetăţean nu e mare lucru să obţină actul care i se cere. In cazul de faţă, era nevoie de toate. Cu o excepţie : adeverinţa că e în cîmpul muncii. Era în adevăr de prisos. Deci, trei acte în loc de patru. Tot ar fi o simplificare. — Şi temeiul legal,? Instrucţiunile Sfatului popular al Capitalei ? —Sunt, la şefulspaţiului — tov. Rădulescu. La „spaţiu“, tov. Rădulescu ne-a privit surprins . Instrucţiuni ? N-avem. Facem şi noi, După ureche. Actele necesare ? Cît se poate de simplu : un formular tip de cerere şi o copie legalizată după certificat. Deci două acte în loc de patru. E un progres. O nouă simplificare. Dar, dacă e nevoie numai de două, pe ce bază se cer patru hîrtii, cu ce drept se dispune de timpul solicitantului ? Am insistat, să vedem instrucţiunile, să ştim :patru ,trebuie, trei sau două acte? — Sunt salariată de 11 ani aici — ne spune tovarăşa Niculescu — şi ştiu cum să lucrez. La angajare mi s-a făcut un instructaj. Din cînd în cînd, nu se mai face cîte unul. Alte instrucţiuni n-avem. Toţi oamenii cunosc actele de care e nevoie... S-a dat telefon tovarăşului Chitic, şef de serviciu la Secţiunea gospodăriei de locuinţe şi localuri din Capitală. Instrucţiuni ? Nu cunoaşte. După cum se vede, instrucţiunile se transmit de la un funcţionar la altul prin tradiţie orală. Cu basmele şi strigăturile. Cu adausurile şi scăpările de memorie de rigoare. Din toate acestea se vede că nu există o reglementare strictă de către sfatul popular a procedurii de eliberare a certificatelor, a adeverinţelor etc. De unda şi arbitrariul în pretinderea unor acte de la cetăţeni. O analiză din partea Sfatului popular al Capitalei a modului cum se eliberează unele acte ar contribui ca din complicate ele să devină efectiv simple. A.D.A.S. ŞI ÎNFIEREA După zarva şi tumultul spaţiului locativ, liniştea şi ordinea secţiei financiare a Sfatului popular raional „30 Decembrie". Iţi dau sentimentul că te afli Intr-o sală de lectură. Cetăţenii se prezintă la ghişee, înmînează cereri, primesc, de multe ori pe loc, adeverinţele şi certificatele solicitate. Este evidentă preocuparea multor funcţionari de a le economisi timpul, de a le da îndrumări precise şi a-i ajuta să-şi rezolve treburile. Aici nu se stă cu orele la rînd. Am răsfoit şi dosare cu cereri. Ne-am pus întrebarea, răsfoindu-le : sunt toate certificatele acestea pretinse cetăţenilor de către diferite instituţii utile, indispensabile ? Nu sunt unele din ele de prisos ? Şi dacă sunt, de ce continuă să se ceară ? Există „rezerve interne“, ca să zici,n aşa, de simplificare? Ne-au ajutat să găsim un răspuns la aceste întrebări cetăţenii şi inspectorul şef Mihai Milea, un om tînăr, cu o minte lucidă, al cărui orizont nu e limitat de cotorul clasoarelor. Sunt necesare actele cerute pentru Cartea de muncă, pentru obţinerea burselor de studii, pentru stabilirea ocupaţiei şi vechimii personalului de la blocuri, a datoriilor către stat etc. Altele sunt inutile şi se cer în virtutea inerţiei, obişnuinţei. Să răsfoim dosarele. Elena Iovanache ne cere un certificat de stare materială pentru înfiere. Drept de înfiere are oricare cetăţean cu respectarea condiţiilor puse de legi, indiferent de bunurile şi veniturile impozabile care ar figura pe rolurile secţiei financiare. Autoritatea tutelară, presupunem, se interesează dacă cel care înfiază îndeplineşte condiţiile, ia relaţii de la vecini, deputaţi, comitet de stradă asupra ocupaţiei lui, condiţiilor de locuit, comportării în societate şi aşa mai departe. Dacă se interesează autoritatea tutelară pe teren, atunci de ce mai e nevoie şi de acest certificat? Numai ca să-l plimbăm pe cetăţean? De aceea, nedumerit de cerere şi neavind ce scrie, referentul a specificat: „La rolul Elena Iovanache, contribuabila a achitat A.D.A.S.-ul". Ei bine, a achitat, şi ce legătură poate fi între A.D.A.S. şi copilul înfiat?“. CE ARE UNA CU ALTA? Două femei în doliu în faţa ghişeului de decese la Sfatul popular raional Lenin. Una din ele se uită mereu la ceas. După geam, o funcţionară scrie, scrie şi nu mai termină. —■ Staţi de mult aici? — am întrebat. — De aproape un ceas. De ce durează atît de mult eliberarea actelor de deces? Iată ce ne spun cetăţenii şi funcţionarii. Actele şi certificatele eliberate în caz de deces sunt redactate cu mare atenţie. Orice eroare, fie şi de o literă, nu se mai poate îndrepta decît pe baza unei hotărîri judecătoreşti. Iau, prin urmare, timp. N-ar dura totuşi prea mult dacă, în afară de ele, funcţionara (şi este numai una singură) n-ar avea şi alte obligaţii de formularistică. Conform unor instrucţiuni mai vechi, aceeaşi funcţionară de la decese completează şi un formular pentru deschiderea procedurii succesorale în cazul cînd decedatul a lăsat ceva. Se cer tot felul de relaţii despre bunurile mobile şi imobile lăsate de defunct. De multe ori vin rubedeniile să anunţe decesul, urmează tot felul de răspunsuri vagi sau inexacte, presupuneri etc. Şi atunci ce valoare mai pot avea cele declarate ? Mai e o chestiune. Cetăţeanul a venit după un act de deces. Să i se dea acest act. Şi cu cît mai repede, cu atît mai bine. Ce are actul cerut cu alte forme ? Şi de ce trebuie să facă o funcţionară de la Starea civilă actul de constatare a succesiunii, de vreme ce secţia financiară, după ce-l primeşte, abia trece la verificare cu rolul respectiv? E o anomalie. Nu se poate cere un tabel de decedaţi de la Starea civilă, ca secţia financiară să cerceteze în roluri pe baza tabelelor? Din constatările consemnate reiese cît de importantă şi necesară e respectarea legilor şi instrucţiunilor cu privire la rezolvarea operativă a cerinţelor cetăţenilor nu numai în litera dar şi în spiritul lor. Excesul de zel în înmulţirea acestor hîrtii este nu numai de nedorit dar reprezintă şi o încălcare a legilor. Din contactul de toate zilele cu cetăţenii, instituţiile au cîştigat o bogată experienţă pe care o pot pune, acolo unde e cazul şi unde viaţa o cere, în serviciul simplificării acelor forme pe care le apreciază că au devenit greoaie. In această direcţie să se manifeste iniţiativă. Ţinînd seama de ceea ce este strict necesar, raţional şi logic, de ceea ce poate contribui la o rezolvare mai rapidă a actelor de tot felul, e de dorit ca Sfatul popular al Capitalei şi celelalte sfaturi populare să analizeze aprofundat procedura eliberării lor şi să ia măsuri în consecinţă. Este nevoie numai să se găsească formele cele mai adecvate şi mai simple, la îndemîna fiecărui cetăţean. V. SEBASTIAN Cum e vremea ieri în ţară . Vremea a fost în general umedă şi s-a răcit în cea mai mare parte a ţării. Cerul a fost mai mult acoperit, exceptînd Banatul, Ardealul şi nordul Moldovei, unde a devenit schimbător. Au căzut ploi temporare în Oltenia şi Banat şi locale în celelalte regiuni, iar izolat, în Transilvania şi Moldova, s-a semnalat lapoviţă şi ninsoare. Vîntul a suflat potrivit din sectorul nordic cu intensificări locale. Temperatura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse între 14 grade la Bechet şi Băileşti şi plus 2 grade la Intorsura Buzăului şi Braşov. In Bucureşti . Vremea a fost umedă şi s-a răcit ; cerul a fost mai mult noros. A plouat temporar. Vîntul a suflat potrivit din sectorul nord-est. Temperatura aerului la ora 14 era de 10 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie . Vreme în general frumoasă, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi locale mai ales sub formă de averse. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura staţionară la început, apoi în creştere. Minimele vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 8 grade, iar maximele între 6 şi 16 grade. In Bucureşti : Vreme în general frumoasă, cu cer temporar noros. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura staționară. Nr. 6576 O rezolvare exemplară Consider util să vă relatez următorul fapt: La 18 februarie 1965 m-am adresat întreprinderii Forestiere _ Bistriţa, sectorul mobilă, arătînd că în anul 1956 am cumpărat o garnitură de mobilă fabricată la această unitate. Am întreţinut-o în perfectă stare pînă de curînd, cînd copilul meu a lovit dulapul cu o jucărie metalică, zgîriindu-l pe o mică porţiune. Prin scrisoare rugam să mi se răspundă ce lac trebuie să folosesc pentru înlăturarea zgîrieturii; dacă lacul respectiv nu se găseşte în comerţ, să mi se trimită contra cost cantitatea necesară. N-au trecut 3 săptămîni şi am primit un mic colet poştal. întreprinderea mi-a trimis 5 sticluţe cu lacul necesar remedierii stricăciunii, însoţit de o scrisoare prin care mi se dădeau şi unele indicaţii în acest scop. Consider că modul cum a fost rezolvată de conducerea acestei întreprinderi o simplă cerere (în care am indicat numai numele şi domiciliul) este un exemplu de promptitudine, de atitudine plină de grijă şi atenţie faţă de cumpărători, care merită să fie urmat şi de alte întreprinderi. Lidia SIGLER funcţionară, Iaşi Faptă curajoasă Din neglijenţa locatarului T. Fanacu, care, plecînd de acasă, a lăsat aragazul aprins, la o clădire de pe strada Nicolae Bălcescu din oraşul Galaţi a izbucnit un incendiu. In scurt timp, flăcările au cuprins o parte a bucătăriei şi ameninţau şi celelalte încăperi ale imobilului. Au sărit în ajutor vecinii şi trecătorii. Cineva a telefonat unităţii de pompieri. Alimentat de gazele care ieşeau din butelia de aragaz, focul se întindea, iar butelia ar fi putut face explozie mărind pericolul. După o scurtă consultare cu locatarul asupra locului unde se află butelia, un tînăr a pătruns în camera incendiată. După scurt timp, înfruntînd dogoarea flăcărilor, el a scos cu atenţie butelia din care mai ţîşneau încă gazele aprinse. Imediat a întors jetul de gaze spre unul din zidurile din apropiere. Apoi, apucînd un extinctor, a început lupta cu focul. Sosirea pompierilor a grăbit stingerea incendiului. Acest tînăr curajos este un muncitor fruntaş de la şantierul naval Galaţi. Se numeşte Ion Barbu şi lucrează pe macaraua de cale ferată a şantierului. I. PALAMIUC Şantierul naval Galaţi TEATRE Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Romíne : Lakmé — (orele 19,30). Teatrul de stat de operetă : Tîrgul de fete — (orele 19,30). Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) : Oameni şi şoareci — (orele 19,30), (sala Studio) : O femeie cu bani — (orele 19,30). Teatrul de Comedie : Şeful sectorului suflete •— (orele 20). Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1) : Opera de trei parale — (orele 19.30) . (sala Studio, str. Al. Sahia nr. 78 A) : Fii cuminte, Cristoforî — (orele 19.30) . Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Hipnoza — (orele 19,30), (sala Studio): 3.3.3 — (orele 20). Teatrul Muncitoresc C.F.R.: Gaiţele — (orele 19,30). Teatrul ,,Barbu Delavrancea“ (Şos. Ştefan cel Mare nr. 34): Noaptea la drumul mare — (orele 20). Teatrul Mic (Str. C. Miile nr. 16) : Cinci schiţe şi Cîntăreaţa cheală — (orele 19,30). Teatrul evreiesc de stat : Croitorul fermecat — (orele 20). Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“ (Str. 30 Decembrie nr. 9); întîlnire la Senlis — (orele 20). Teatrul „Ţăndărică“ (sala din Str. Academiei nr. 18) . Eu şi materia moartă — (orele 20,30). Teatrul satiric-muzical ,,C. Tănase" (sala Savoy) : Revista dragostei — (orele 20), (sala Victoria): Carnaval la Tănase — (orele 20). Ansamblul artistic al C.C.S. (Str. Lipscani nr. 59. : O carte despre frumuseţe — (orele 20). Circul de stat : Circus- Bucureşti — (orele 20). CINEMATOGRAFE Pădurea spînzuraților — cinemascop (ambele serii): Patria (10; 13,30; 17, 20,30), București (9,30; 13; 16,30; 20), Excelsior (9,30; 13; 16,30; 20). Parisul vesel : Sala Palatului R. P. Romíne (seria de bilete 1331 — orele 19,30), Republica (9,30; 11,45; 14,15; 18,30; 19, 21,15), Modern (9,45; 12; 14,15; 16,30- 18,45; 21), Spărgătorul — cinemascop ■ Sala Palatului R. P. Romina (seria de bilete 1344 — orele 16,30), Luceafărul (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Festival (9; 11,15; 13,30; 16; 13,30; 21), Grivița (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Tomis (10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30), Melodia (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Invenţie diabolică : Carpaţi (10, 12; 14, 16). Ocolul pămîntului in 80 de zile — cinemascop (ambele serii) : Floreasca (10,30; 16; 19,30). Soţii în oraş : Capitol (9,15; 11,45- 14; 16,15; 18,45; 21,15), înfrăţirea între popoare (10,30; 15,45; 18; 20,15), Arta (16; 18,15; 20,30) Volga (10; 12; 14,15; 10,30; 18,45; 21). Mă iubeşte, nu mă iubeşte : Victoria (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) , Aurora (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30). Roşu şi negru (ambele serii) : Central (9,30; 13; 16,30; 20), Clopoţel : Lumina (10, 12; 14, 16; 18,15; 20,30), Paula captivă : Union (14,15; 16,30; 18,45; 21), Viitorul (15,30; 18; 20,30), Daniel şi campionul — Cine-i de vină— Care-i cea mai isteaţă ? : Doina (orele 10 dimineaţa). Bunica Sabella : Doina (11,30; 13,45; 16; 18;15; 20,30), Pană albă — Meciul giganţilor — Oaspeţi doriţi — Cum am crescut sănătos : Timpuri Noi (10—15 în continuare ; 17; 19; 21). Regina cîntecelor : Giuleşti (9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Bucegi (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21), Flamura (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21). Sărutul : Cultural 15; 17; 19; 21). Cotroceni (16; 18,15; 20 30). Madame Sans-Gene — cinemascop : Feroviar (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). Djura — cinemascop : Dacia (9,30; 11,45; 14; 16;15; 18,45; 21), Mioriţa (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) . Strigătul Corlei : Buzeşti (10,30; 15; 17,30, 20), Flacăra (10; 15,30; 18; 20,30). Diavolul deşertului : Crîngaşi (16; 18,15; 20,30) . Ziua fericirii — cinemascop : Unirea (16; 18 15; 20,30). Cîntînd In ploaie: Vitan (16; 18,15; 20,30). O stea cade din cer — cinemascop : Munca (10,30; 14,30; 16,30; 18,45, 21). Hotari (ambele serii) : Popular (10, 16; 19 30). Mofturi 1900 : Moșilor (15,30; 18; 20,30), Drumul Sării (15,30; 17,45; 20). Tovarășii: Cosmos (15,45; 18; 20,15). Titanic vals : Colentina (16; 18;15; 20,30). Nevasta nr. 13 : Rahova (15,30; 18; 20,30). Ghinionistul : Progresul (15; 17; 19, 21). Cine-i criminalul 7 — cinemascop : Lira (15,30; 18; 20,15). Ah, Eva ! : Ferentari (14; 16; 18,15; 20,30). Legea şi forţa: Pacea (16, 18; 20). TELEVIZIUNE Orele 19 00 — Jurnalul televiziunii. 19,10 — Aventurile echipajului Val-Vîrtej din luptă cu omul zăpezilor. 19,50 — Mari cîntăreţi romîni : Florica Cristoforeanu. 20,20 — Emisiune de ştiinţă : Miniaturi tehnice. 20,40 — Emisiune de artă plastică : Din tainele gravurii — de Paul Constantin. 21:00 — Emisiunea muzical-distractivă „Altfel ca de obicei“. In încheiere : Buletin de știri, buletin meteorologic.