Scînteia, aprilie 1965 (Anul 34, nr. 6576-6604)

1965-04-01 / nr. 6576

Pag. 2 TEME DE SEZON ADAPTAREA ORGANISMULUI DE LA IARNĂ LA PRIMĂVARĂ Dacă cele două anotimpuri extre­me — iarna şi vara — sunt caracteri­zate prin factori oarecum constanţi, faţă de care organismul este deja adaptat, o problemă importantă o prezintă perioada de trecere — pri­măvara şi toamna — în care are loc fenomenul de adaptare. Această a­­daptare se bazează pe o serie de mo­dificări metabolice care se petrec în organism sub acţiunea factorilor me­diului extern şi depinde de gradul de reactivitate a fiecăruia. Aşa se şi ex­plică de ce copiii, bătrînii şi bolna­vii, debilii, convalescenţii se adap­tează mai greu. In timpul iernii, omul se păzeşte de frig ; în perioada de trecere, el poate neglija acest lucru, ceea ce explică apariţia mai frecventă a unor boli ca rinitele, faringitele, laringitele, bronşitele şi chiar a pneumoniilor şi congestiilor pulmonare. în acelaşi timp, transmiterea unor boli epide­mice cu poartă de intrare respiratorie — ca gripa, difteria, tusea convulsi­vă, rujeola sau chiar scarlatina — se face mai uşor în această perioadă de rezistenţă scăzută a organismului co­piilor. Variaţiile bruşte ale factorilor meteorologici fac ca la unele persoa­ne sensibile — așa-numite meteorola­­bile — să apară modificări hormo­nale, umorale sau neurovegetative, care se manifestă prin pusee acute ale unor boli ca ulcerul gastric și duodenal, dureri reumatismale, ar­­tralgii, mialgii, pareze etc. Desigur că omul are posibilitatea de a preveni asemenea manifestări, în primul rînd prin activarea meca­nismului său de adaptare, care nu este altceva decît un antrenament faţă de diferitele variaţii ale facto­rilor externi. Acest lucru se realizează printr-un ansamblu de măsuri în ceea ce priveşte regimul de activitate, regi­mul alimentar, îmbrăcămintea, locu­inţa, cultura fizică şi mai ales călirea organismului. In această perioadă trebuie evitat, mai ales la copii, ori­ce efort fizic sau intelectual care să ducă la apariţia surmenajului, îmbrăcămintea de iarnă groasă, formată din mai multe straturi su­prapuse, se va înlocui, fireşte, cu una mai subţire. Dar acest lucru nu trebuie să se facă brusc, ci treptat şi numai în funcţie de condiţiile me­teorologice. La copii, mai ales, se va evita prelungirea timp îndelungat a îmbrăcăminţii prea călduroase în orele de joacă, căci aceasta poate duce la supraîncălzirea organismului şi la pierderea bruscă ulterior a căl­durii acumulate ; consecinţa va fi răcirea şi îmbolnăvirea. încălzirea locuinţei se va reduce, de asemenea, treptat, evitîndu-se întreruperea bruscă. Folosirea aerului şi a apei ca ele­mente active de adaptare au un bun efect de călire. Astfel, plimbările zil­nice în aer liber, în perioadele mai calde, mai ales la prinz, cît şi spă­latul cu apă rece dimineaţa sunt fac­tori de întărire a organismului. Uti­lizarea apei reci, dacă organismul nu este obişnuit, se va face prin scăde­rea gradată a temperaturii şi prelun­girea continuă a timpului de acţiune, în sfîrşit, o deosebită importanţă au cultura fizică şi sportul. Gimnastica de dimineaţă are nu numai un rol de înviorare, dar şi de fortificare a circulaţiei şi respiraţiei, de creştere a temperaturii cutanate, constituind un factor de adaptare dintre cei mai importanţi. Bineînţeles că toate a­­ceste măsuri trebuie individualizate, în funcţie de starea de sănătate a celui ce le aplică. De aceea, pentru unii bolnavi cronici, reumatici, car­diaci, hipertensivi, ele trebuie înto­vărăşite şi de o atentă şi continuă supraveghere medicală. Dr. Sergiu MANESCU ALIMENTAŢIA Tributar mediului înconjurător pentru substanţele nutritive de care are nevoie, omul, spre deosebire de plante, nu-şi poate sintetiza „ma­teria primă“ care susţine toate func­ţiile vitale. Aceasta trebuie să fie furnizată sub forma alimentelor de sursă animală sau vegetală care cu­prind, alături de albumine, grăsimi şi hidrocarbonate, anumite substan­ţe indispensabile omului — vitami­nele. Rolul lor poate fi înţeles dacă am compara organismul cu o celulă transformatoare de energie, care ex­trage din alimente energia poten­ţială conţinută în ele cu ajutorul unui „motor“ special. Acesta este compus din aşa-numiţii biocataliza­­tori, în compoziţia cărora intră ca grupare activă vitaminele, în special cele ale complexului B şi vitami­na C. Spre deosebire de celelalte vita­mine, care se pot în oarecare mă­sură stoca în organism, vitaminele grupului B şi vitamina C se con­sumă repede şi nu se stochează. De aceea ele trebuie frecvent furnizate organismului. Pe de altă parte, spre deosebire de majoritatea celorlalte vitamine, care sunt destul de răspîn­­dite atît în regnul animal, cît şi în cereale, vitamina C se găseşte nu­mai în legume şi fructe crude şi se distruge repede prin fierbere sau alte manopere ce tind să conserve aceste alimente. Ca atare, lipsa a­­cestei vitamine se face în special simţită la sfîrşitul iernii şi începu­tul primăverii, cînd legumele şi fructele crude sunt mai rare. Con­secinţele acestei lipse se manifestă sub forma unei oboseli sezoniere, aşa-numita „astenie de primăvară“, precum şi prin diminuarea rezisten­ţei la infecţii. De aici rezultă inte­resul faţă de sursele naturale de vi­tamine. Iată cîteva sfaturi utile pentru a­­limentaţia din acest anotimp. Este indicat să se bea în fiecare zi un ceai de măceş, preparat prin fierbe­rea timp de 10 minute a unei lin­guri de fructe de măceş în circa 200 ml apă clocotită. Este o bună sursă de vitamina C. Consumarea cît mai deasă a spanacului este şi ea reco­mandată. O cantitate de 200 gr con­ţine circa 60 mgr vitamina C, adică necesarul zilnic pentru un om cu ocupaţii sedentare. O altă sursă de vitamina C în acest sezon e salata verde, după cum este bine să se a­­dauge verdeţuri crude la supe şi mîncăruri. Legumele, în special car­toful, copt la cuptor în coajă sau fiert în apă clocotită şi în vase smălţuite, bine acoperite, poate asi­gura o mare parte din vitamina C necesară. In schimb, ţinerea cartofi­lor curăţaţi în apă, fierberea fără capac, reîncălzirea, prăjirea în gră­sime, distrug aproape integral vi­tamina C conţinută. Deoarece vitamina C se dizolvă în apa de fierbere, se va folosi pen­tru fierberea legumelor cît mai pu­ţină apă şi în orice caz aceasta nu se va arunca, ci se va folosi la pre­pararea supelor. Legumele care nu p­ot fi consumate crude se vor fier­­e de preferinţă la aburi, adică aşe­zate într-un coşuleţ de sîrmă sus-­ fendat într-o oală, deasupra stratu­­ri de apă. In acest fel alimentele îşi conservă maximum de vitamine. Adaosul de suc de lămîie la supe, salate, sos alb asigură un aport în­semnat de vitamină C. Iată unele precauţiuni care pot ajuta organismului să răspundă so­licitărilor crescute, cel puţin pentru unele ocupaţii, tocmai în acest se­zon. Dr. Dan SDROBICI Calitatea şi eficienţa învăţămintului ideologic (Urmare din pag. I-a) — constituie contribuţii tot mai efi­ciente la însuşirea şi aplicarea dialecticii marxiste în activita­tea acestora. Multe din referatele prezentate în cadrul dezbaterilor or­ganizate la institute de cercetări ale Academiei au stat la baza elaboră­rii unor valoroase studii, publicate în volumele de culegeri „Materia­lismul dialectic şi ştiinţele con­temporane ale naturii“, sau în dife­rite reviste. Urmărind creşterea continuă a eficacităţii învăţămîntului, Comitetul orăşenesc de partid este preocupat de combaterea tendinţelor care se ma­nifestă în unele cercuri de studiu, în seminarii teoretice, de a discuta pro­blemele întocmai ca pe linie profe­sională. Or, după cum se ştie, ro­lul studiului ideologic nu este acela de a rezolva problemele profe­sionale, ci de a asigura ridicarea nivelului ideologic şi politic al membrilor de partid, al oamenilor muncii, de a contribui pe această cale la îmbunătăţirea muncii în sectorul respectiv. Sînt cazuri cînd eficienţa învăţă­mîntului este înţeleasă unilateral, numai sub raportul rezultatelor imediate obţinute în activitatea pro­fesională. Evident că influenţa asu­pra activităţii profesionale consti­tuie principalul criteriu de aprecie­re a eficacităţii învăţămîntului. Dar un rol deosebit de important îi re­vine învăţămîntului în ridicarea conştiinţei socialiste, în dezvoltarea atitudinii noi faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc, faţă de îndato­ririle sociale, în cultivarea însuşi­rilor caracteristice omului nou, constructor al socialismului. Forme organizatorice adecvate Asigurarea unui învăţămînt de calitate presupune forme organiza­torice adecvate. Organele şi organi­zaţiile de partid din Capitală au a­­cumulat de-a lungul anilor o boga­tă experienţă în organizarea învă­ţămîntului. Treptat, s-au dezvoltat acele forme ale propagandei care s-au dovedit a fi viabile şi eficiente, în primul rînd formele bazate pe expuneri­­ avantajoase prin fap­tul că permit lărgirea sferei de cu­prindere a învăţămîntului, o dată cu o mai atentă selecţionare a propa­gandiştilor. Astfel, anul acesta func­ţionează nouă filiale raionale ale u­­niversităţii serale de marxism-leni­nism, faţă de 4 în anul trecut, în­fiinţate din 1963/1964, şcolile serale economice de pe lingă marile între­prinderi au ajuns la un număr de 16. Au căpătat o largă extindere cic­lurile de conferinţe pentru diferite categorii de oameni ai muncii. Ţinînd seama de nivelul tot mai înalt de pregătire al membrilor de partid, noi am extins alte forme su­perioare ale învăţămîntului, cum sunt studiul individual (la care par­ticipă în prezent 16 200 tovarăşi faţă de 10 300 în anul şcolar trecut), seminariile teoretice, (6 400 cursanţi faţă de circa 4 300 în 1963/1964). Partidul ne învaţă că trebuie să privim creator problema formelor organizatorice ale propagandei, per­­fecţionîndu-le continuu, potrivit ce­rinţelor noi. La indicaţia C.C. al P.M.R., în Capitală, ca şi în alte re­giuni ale ţării, s-a trecut la grupa­rea în mod experimental a mai multor cercuri de acelaşi tip în cîte un curs unic, într-un număr de 25 întreprinderi şi instituţii. La uzinele „Semănătoarea“, de pildă, în loc de 30 cercuri de studiu cîte erau înainte, funcţionează acum 5 cursuri, cuprinzînd în total 754 to­varăşi. Prelegerile la aceste cursuri sunt ţinute de cei mai buni propa­gandişti din unitatea respectivă, pre­cum şi de lectori experimentaţi din exterior, desemnaţi de cabinetele de partid. Deşi sunt abia la început, se poate constata de pe acum că noile forme de învăţămînt sunt viabile, înlătură paralelismele din trecut şi, mai ales, asigură posibilitatea îmbu­nătăţirii substanţiale a lecţiilor. Plenara comitetului orăşenesc a luat măsuri ca, paralel cu preocu­parea pentru desfăşurarea la un înalt nivel a noilor cursuri, să se treacă de pe acum la studierea po­sibilităţilor şi crearea condiţiilor necesare pentru generalizarea în viitorul an de învăţămînt a acestor forme îmbunătăţite în cît mai multe întreprinderi şi instituţii din Capi­tală. Ţinînd seama de importanţa pe care o are nivelul ideologic şi de cultură generală al lectorilor pentru calitatea învăţămîntului, Comitetul orăşenesc se preocupă de perfecţio­narea pregătirii lor multilaterale. Comitetul orăşenesc, organele şi organizaţiile de partid din Capitală, folosind experienţa dobîndită pînă acum, îşi vor intensifica şi mai mult eforturile pentru a ridica nivelul activităţii de propagandă, a spori ro­lul ei în dezvoltarea conştiinţei so­cialiste a oamenilor muncii, in mo­bilizarea lor la lupta pentru reali­zarea sarcinilor complexe ale desă­­vîrşirii construcţiei socialismului.­­ ...averse locale de ploaie SCI JTRIA Energii Foto : V. Polizache CETĂŢEANUL LA GHIŞEU LOGICA CERTIFICATELOR Cînd ai nevoie de un act, o adeverință, un certificat, primul drum îl faci de obi­­cei la sfatul popular. Ghişeele servi­ciilor sale cunosc o mare afluenţă de ce­tăţeni. Le-am vizitat de curînd şi ne-am interesat cum este reglementată elibera­rea unor acte simple și ce se face pen­tru înlăturarea unor formalități de prisos, scoase de viață din circulate. O rezol­vare rapidă, conştiincioasă, operativă a cererilor de tot felul ale cetățenilor pre­zentaţi la ghişee, grija pentru a le cruța timpul, comportă şi simplificarea actelor. R - REZOLVAT De sus pînă jos, pagină după pagină, nesfirşite coloane verticale de R-uri în registrul gros, cu sute de foi. Aceasta e regula. Rar cite o ştirbitură în coloană, un rînd necompletat. Aceasta e excepția. Şi în dreptul fiecărei majuscule — o menţiune lapidară, parcă cifrată : pensio­nat, numărul deciziei, cuantumul pensiei. Și vezi aevea șiruri de oameni a căror bătrînețe este asigurată, lipsită de griji. Dosarul de pensionare pentru bătrînețe al muncitoarei Catarina Axintescu a fost depus la Oficiul de prevederi sociale al raionului ,,16 Februarie“ în 21.1.1965. In 29 apare mentiunea. Rezolvat deci în 8 zile. Nu în 15 zile cit e termenul. Și alte dosare au fost rezolvate operativ. De cînd s-a introdus Cartea de muncă, formalităţile­­­entru întocmirea dosarului de pensii s-au simplificat considerabil. In carnet şi fişa lui sînt trecute toate datele privitoare la vechime, salarizare şi stare civilă. Pretutindeni o rezolvare ra­pidă, operativă, a unor acte trebuie să fie regula, dar nicăieri ca aici, unde în­­tîlneşti în sala de aşteptare oameni bă­­trîni sau invalizi, nu-şi are mai mult rostul. Un om în vîrstă nu poate veni în mai multe rînduri, nici aştepta prea mult. De aceea, gestul uneia din func­ţionare, care ieşea mereu în hol pen­tru a vedea dacă mai e cineva care aştepta, o onorează şi exprimă atenţia şi căldura sufletească a colectivului de aici fata de solicitanți. Sînt însă și dosare care, poate nu din vina acestui serviciu, nu se rezolvă nici în termenul prescris. Ce se întîmplă cu ele ? Am luat la întîmplare una din știr­­biturile coloanei de R-uri. Un dosar com­plicat. D. Andreopol depune la 26.11.1965 actele de pensionare pentru invaliditate. La 18.111.1965, deci după aproape o lună, în dreptul lui nu apărea nici o menţiune. Am pornit pe fir. O zi după primire, dosarul a plecat la expertiză. Ne-am dus la spitalul Colţea, am cercetat registrele. In 9.III a fost examinat de serviciul de expertiză şi i s-a acordat gradul­­ de in­validitate, iar la 13.111 a fost trimis înapoi la oficiul de prevederi sociale. De ce a stat patru zile degeaba aici, pierzînd astfel ziua de 12.111, cînd se în­trunea comisia pentru stabilirea pensiei, trebuind să aștepte astfel ziua de 19 pentru altă comisie ? A lipsit o carieră ! Nu e absurd ? E de presupus că latura organizatorică este neglijată de vreme ce se poate întîrzia trimiterea unui act invocîndu-se lipsa unei cariere. Este evi­dent nevoie să se acorde atenţie nu­ numai problemelor mari, dar şi chestiu­nilor de detaliu. Cîteodată un cui poate sparge o anvelopă. UN DOSAR IN LUNA DE MIERE Un cetăţean a venit la spaţiul locativ al raionului „16 Februarie” pentru a solicita efectuarea intrării în spaţiu a so­ţiei sale. Evident, un act simplu. Omul s-a căsătorit, şi-a adus soţia în casă, a­­nunţă spaţiul locativ ca să se ia în evi­dență în scripte. — Numai simplu nu e la noi în raion — ne-a asigurat tînărul căsătorit. Se duce luna de miere adunînd actele. Ce acte i s-au cerut ? Intîi : cererea absolut necesari de intrare în spațiul lo­cativ. Doi : o altă cerere în care solicitan­tul declară că este de acord ca soţia (res­pectiv soţul) să intre în spaţiul său lo­cativ. De ce a socotit necesar spaţiul locativ acest acord scris ? E posibil să fie un secret pentru tovarăşii de la spa­ţiul locativ că, de cînd lumea şi pămîn­­tul, soţii obişnuiesc să stea împreuna. Al treilea act : o adeverinţă că noua ta tovarăşă de viaţă e în cîmpul muncii. Semnată de şeful serviciului muncă şi salarii, contrasemnată de directorul între-­ prinderii în persoană. Plus două ştampile. Perfect. Şi dacă nu e în cîmpul muncii ? N-o ia spaţiul în evidenţă ? Atunci de ce să-l porţi pe om pe drumuri, să ră­peşti şi din timpul lui. şi al altora ? De ce sa-i ceri.. încă o. hîr­tie ?. Răspunsu­l ..e unul singur : de. florile mărului ! Mai de­parte. Pe­ cuvînt nu te crede nimeni că te-ai căsătorit. Trebuie dovedit cu o co­pie legalizată după certificatul de căsă­torie. Cu ştampile şi semnături. De la Notariatul de stat. Dar oare e nevoie de această copie legalizată ? Nu e de prisos ? N-ar fi mai logic, mai raţional, ca funcţio­narul de la spaţiu să-şi noteze pe cerere numărul certificatului de căsătorie şi in­stituţia emitentă ? Deci, încă un drum pentru copie legalizată, alte ore pierdute. Vasăzică patru acte cerute pentru a con­sfinţi, la urma urmei, o stare de fapt , că soţia s-a mutat la dumneata. — De ce atîtea acte ? CA MN BASME ŞI STRIGĂTURI întrebarea cetăţeanului am repetat-o întocmai şi tovarăşului Bălaşa, vicepre­şedintele Sfatului popular raional „16 Fe­bruarie", care răspunde de activitatea spaţiului locativ. In definitiv, spaţiul lo­cativ seamănă ca profil cu o secţie de notariat. E un organ care ia act de a­­numite schimbări. In cazul de faţă, el ia , în evidenţă, nu dă aprobări. Cetăţeanul îi face cunoscut o situaţie nouă, îl în­ştiinţează, nu solicită încuviinţarea. — E nevoie. Mai bine o hîrtie mai mult la dosar decît mai puţin — ne îm­părtăşeşte tov. Bălaşa părerea lui despre simplificare. Pentru un cetăţean nu e mare lucru să obţină actul care i se cere. In cazul de­ faţă, era nevoie de toate. Cu o excepţie : adeverinţa că e în cîmpul muncii. Era în adevăr de prisos. Deci, trei acte în loc de patru. Tot ar fi o simplificare. — Şi temeiul legal,? Instrucţiunile Sfa­tului popular al Capitalei ? —­­Sunt, la­ şeful­­spaţiului — tov. Ră­­dulescu. La „spaţiu“, tov. Rădulescu ne-a privit surprins . Instrucţiuni ? N-avem. Facem şi noi, D­upă ureche. Actele necesare ? Cît se poate de simplu : un formular tip de cerere şi o copie legalizată după cer­tificat. Deci două acte în loc de patru. E un progres. O nouă­ simplificare. Dar, dacă e nevoie numai de două, pe ce bază se cer patru hîrtii, cu ce drept se dispune de timpul solicitantului ? Am insistat, să vedem instrucţiunile, să ştim :­­patru ,trebuie, trei sau două acte? — Sunt salariată de 11 ani aici — ne spune tovarăşa Niculescu — şi ştiu cum să lucrez. La angajare mi s-a făcut un instructaj. Din cînd în cînd, nu se mai face cîte unul. Alte instrucţiuni n-avem. Toţi oamenii cunosc actele de care e nevoie... S-a dat telefon tovarăşului Chitic, şef de serviciu la Secţiunea gospodăriei de locuinţe şi localuri din Capitală. Instruc­ţiuni ? Nu cunoaşte. După cum se vede, instrucţiunile se transmit de la un funcţionar la altul prin tradiţie orală. Cu basmele şi strigăturile. Cu adausurile şi scăpările de memorie de rigoare. Din toate acestea se vede că nu există o reglementare strictă de către sfatul popular a procedurii de eliberare a cer­tificatelor, a adeverinţelor etc. De unda şi arbitrariul în pretinderea unor acte de la cetăţeni. O analiză din partea Sfatului popular al Capitalei a modului cum se elibe­rează unele acte ar contribui ca din complicate ele să devină efectiv sim­ple. A.D.A.S. ŞI ÎNFIEREA După zarva şi tumultul spaţiului loca­tiv, liniştea şi ordinea secţiei financiare a Sfatului popular raional „30 Decem­brie". Iţi dau sentimentul că te afli In­tr-o sală de lectură. Cetăţenii se pre­zintă la ghişee, înmînează cereri, pri­mesc, de multe ori pe loc, adeverin­ţele şi certificatele solicitate. Este evi­dentă preocuparea multor funcţionari de a le economisi timpul, de a le da în­drumări precise şi a-i ajuta să-şi rezolve treburile. Aici nu se stă cu orele la rînd. Am răsfoit şi dosare cu cereri. Ne-am pus întrebarea, răsfoindu-le : sunt toate certificatele acestea pretinse cetăţenilor de către diferite instituţii utile, indispen­sabile ? Nu sunt unele din ele de prisos ? Şi dacă sunt, de ce continuă să se c­eară ? Există „rezerve interne“, ca să zici,n aşa, de simplificare? Ne-au ajutat să găsim un răspuns la aceste întrebări cetăţenii şi inspectorul şef Mihai Milea, un om tînăr, cu o minte lucidă, al cărui orizont nu e limitat de cotorul clasoarelor.­­ Sunt necesare actele cerute pentru Cartea de muncă, pentru obţinerea bur­selor de studii, pentru stabilirea ocupa­ţiei şi vechimii personalului de la blocuri, a datoriilor către stat etc. Altele sunt inu­tile şi se cer în virtutea inerţiei, obiş­nuinţei. Să răsfoim dosarele. Elena Iova­­nache ne cere un certificat de stare ma­terială pentru înfiere. Drept de înfiere are oricare cetăţean cu respectarea con­diţiilor puse de legi, indiferent de bu­nurile şi veniturile impozabile care ar fi­gura pe rolurile secţiei financiare. Auto­ritatea tutelară, presupunem, se intere­sează dacă cel care înfiază îndeplineşte condiţiile, ia relaţii de la vecini, depu­taţi, comitet de stradă asupra ocupaţiei lui, condiţiilor de locuit, comportării în societate şi aşa mai departe. Dacă se in­teresează autoritatea tutelară pe teren, a­­tunci de ce mai e nevoie şi de acest certificat? Numai ca să-l plimbăm pe ce­tăţean? De aceea, nedumerit de cerere şi neavind ce scrie, referentul a specificat: „La rolul Elena Iovanache, contribuabila a achitat A.D.A.S.-ul". Ei bine, a achitat, şi ce legătură poate fi între A.D.A.S. şi copilul înfiat?“. CE ARE UNA CU ALTA? Două femei în doliu în faţa ghişeu­­lui de decese la Sfatul popular raional Lenin. Una din ele se uită mereu la ceas. După geam, o funcţionară scrie, scrie şi nu mai termină. —■ Staţi de mult aici? — am întrebat. — De aproape un ceas. De ce durează atît de mult eliberarea actelor de deces? Iată ce ne spun cetăţenii şi funcţio­narii. Actele şi certificatele eliberate în caz de deces sunt redactate cu mare a­­tenţie. Orice eroare, fie şi de o literă, nu se mai poate îndrepta decît pe baza unei hotărîri judecătoreşti. Iau, prin ur­mare, timp. N-ar dura totuşi prea mult dacă, în afară de ele, funcţionara (şi este numai una singură) n-ar avea şi alte obli­gaţii de formularistică. Conform unor in­strucţiuni mai vechi, aceeaşi funcţionară de la decese completează şi un formu­lar pentru deschiderea procedurii succe­sorale în cazul cînd decedatul a lăsat ceva. Se cer tot felul de relaţii despre bu­nurile mobile şi imobile lăsate de de­funct. De multe ori vin rubedeniile să a­­nunţe decesul, urmează tot felul de răspunsuri vagi sau inexacte, presupuneri etc. Şi atunci ce valoare mai pot avea cele declarate ? Mai e o chestiune. Ce­tăţeanul a venit după un act de deces. Să i se dea acest act. Şi cu cît mai re­pede, cu atît mai bine. Ce are actul ce­rut cu alte forme ? Şi de ce trebuie să facă o funcţionară de la Starea civilă ac­tul de constatare a succesiunii, de vreme ce secţia financiară, după ce-l primeşte, abia trece la verificare cu rolul res­pectiv? E o anomalie. Nu se poate cere un tabel de decedaţi de la Starea ci­vilă, ca secţia financiară să cerceteze în roluri pe baza tabelelor? Din constatările consemnate reiese cît de importantă şi necesară e respectarea legilor şi instrucţiunilor cu privire la re­zolvarea operativă a cerinţelor cetăţeni­lor nu numai în litera dar şi în spiritul lor. Excesul de zel în înmulţirea acestor hîrtii este nu numai de nedorit dar re­prezintă şi o încălcare a legilor. Din con­tactul de toate zilele cu cetăţenii, insti­tuţiile au cîştigat o bogată experienţă pe care o pot pune, acolo unde e cazul şi unde viaţa o cere, în serviciul simplifi­cării acelor forme pe care le apreciază că au devenit greoaie. In această direcţie să se manifeste iniţiativă. Ţinînd seama de ceea ce este strict necesar, raţional şi logic, de ceea ce poa­te contribui la o rezolvare mai rapidă a actelor de tot felul, e de dorit ca Sfatul popular al Capitalei şi celelalte sfaturi populare să analizeze aprofundat proce­dura eliberării lor şi să ia măsuri în con­secinţă. Este nevoie numai să se găseas­că formele cele mai adecvate şi mai simple, la îndemîna fiecărui cetăţean. V. SEBASTIAN Cum e vremea ieri în ţară . Vremea a fost în ge­neral umedă şi s-a răcit în cea mai mare parte a ţării. Cerul a fost mai mult­ acoperit, exceptînd Banatul, Ar­dealul şi nordul Moldovei, unde a devenit schimbător. Au căzut ploi temporare în Oltenia şi Banat şi lo­cale în celelalte regiuni, iar izolat, în Transilvania şi Moldova, s-a sem­nalat lapoviţă şi ninsoare. Vîntul a suflat potrivit din sectorul nordic cu intensificări locale. Temperatura ae­rului la ora 14 înregistra valori cu­prinse între 14 grade la Bechet şi Băileşti şi plus 2 grade la Intorsura Buzăului şi Braşov. In Bucureşti . Vremea a fost umedă şi s-a răcit ; cerul a fost mai mult noros. A plouat temporar. Vîntul a suflat potrivit din sectorul nord-est. Temperatura ae­rului la ora 14 era de 10 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie . Vreme în general fru­moasă, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi locale mai ales sub formă de averse. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura staţionară la început, apoi în creştere. Minimele vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 8 grade, iar maximele între 6 şi 16 grade. In Bucureşti : Vreme în gene­ral frumoasă, cu cer temporar noros. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura staționară. Nr. 6576 O rezolvare exemplară Consider util să vă relatez ur­mătorul fapt: La 18 februarie 1965 m-am a­­dresat întreprinderii Forestiere _ Bistriţa, sectorul mobilă, arătînd că în anul 1956 am cumpărat o garnitură de mobilă fabricată la această unitate. Am întreţinut-o în perfectă stare pînă de curînd, cînd copilul meu a lovit dulapul cu o jucărie metalică, zgîriindu-l pe o mică porţiune. Prin scrisoa­re rugam să mi se răspundă ce lac trebuie să folosesc pentru în­lăturarea zgîrieturii; dacă lacul respectiv nu se găseşte în co­merţ, să mi se trimită contra cost cantitatea necesară. N-au trecut 3 săptămîni şi am primit un mic colet poştal. întreprinde­rea mi-a trimis 5 sticluţe cu la­cul necesar remedierii stricăciu­nii, însoţit de o scrisoare prin care mi se dădeau şi unele indi­caţii în acest scop. Consider că modul cum a fost rezolvată de conducerea acestei întreprinderi o simplă cerere (în care am indi­cat numai numele şi domiciliul) este un exemplu de promptitudi­ne, de atitudine plină de grijă şi atenţie faţă de cumpărători, care merită să fie urmat şi de alte în­treprinderi. Lidia SIGLER funcţionară, Iaşi Faptă curajoasă Din neglijenţa locatarului T. Fanacu, care, plecînd de acasă, a lăsat aragazul aprins, la o clă­dire de pe strada Nicolae Băl­­cescu din oraşul Galaţi a izbuc­nit un incendiu. In scurt timp, flăcările au cuprins o parte a bu­cătăriei şi ameninţau şi celelalte încăperi ale imobilului. Au sărit în ajutor vecinii şi trecătorii. Ci­neva a telefonat unităţii de pom­pieri. Alimentat de gazele care ieşeau din butelia de aragaz, fo­cul se întindea, iar butelia ar fi putut face explozie mărind peri­colul. După o scurtă consultare cu locatarul asupra locului unde se află butelia, un tînăr a pă­truns în camera incendiată. După scurt timp, înfruntînd do­goarea flăcărilor, el a scos cu a­­tenţie butelia din care mai ţîş­­neau încă gazele aprinse. Ime­diat a întors jetul de gaze spre unul din zidurile din apropiere. Apoi, apucînd un extinctor, a în­ceput lupta cu focul. Sosirea pompierilor a grăbit stingerea incendiului. Acest tînăr curajos este un muncitor fruntaş de la şantierul naval Galaţi. Se numeşte Ion Barbu şi lucrează pe macaraua de cale ferată a şantierului. I. PALAMIUC Şantierul naval Galaţi TEATRE Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Ro­míne : Lakmé — (orele 19,30). Teatrul de stat de operetă : Tîrgul de fete — (orele 19,30). Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) : Oameni şi şoareci — (orele 19,30), (sala Studio) : O femeie cu bani — (orele 19,30). Teatrul de Comedie : Şeful sectorului suflete •— (orele 20). Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1) : Opera de trei parale — (orele 19.30) . (sala Studio, str. Al. Sahia nr. 78 A) : Fii cuminte, Cristofor­î — (orele 19.30) . Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Ma­­gheru) : Hipnoza — (orele 19,30), (sala Studio): 3.3.3 — (orele 20). Teatrul Mun­citoresc C.F.R.: Gaiţele — (orele 19,30). Teatrul ,,Barbu Delavrancea“ (Şos. Şte­fan cel Mare nr. 34): Noaptea la drumul mare — (orele 20). Teatrul Mic (Str. C. Miile nr. 16) : Cinci schiţe şi Cîntăreaţa cheală — (orele 19,30). Teatrul evreiesc de stat : Croitorul fermecat — (orele 20). Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“ (Str. 30 Decembrie nr. 9); întîlnire la Senlis — (orele 20). Teatrul „Ţăndărică“ (sala din Str. Academiei nr. 18) . Eu şi mate­ria moartă — (orele 20,30). Teatrul sati­­ric-muzical ,,C. Tănase" (sala Savoy) : Revista dragostei —­ (orele 20), (sala Vic­toria): Carnaval la Tănase — (orele 20). Ansamblul artistic al C.C.S. (Str. Lip­scani nr. 59. : O carte despre frumuseţe — (orele 20). Circul de stat : Circus- Bucureşti — (orele 20). CINEMATOGRAFE Pădurea spînzuraților — cinemascop (ambele serii): Patria (10; 13,30; 17, 20,30), București (9,30; 13; 16,30; 20), Excelsior (9,30; 13; 16,30; 20). Parisul vesel : Sala Palatului R. P. Romíne (seria de bilete 1331 — orele 19,30), Republica (9,30; 11,45; 14,15; 18,30; 19, 21,15), Modern (9,45; 12; 14,15; 16,30- 18,45; 21), Spărgătorul — cine­mascop ■ Sala Palatului R. P. Romina (seria de bilete 1­344 — orele 16,30), Lu­ceafărul (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Festival (9; 11,15; 13,30; 16; 13,30; 21), Grivița (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Tomis (10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30), Melodia (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Invenţie diabolică : Carpaţi (10, 12; 14, 16). Ocolul pămîntului in 80 de zile — cinemascop (ambele serii) : Floreasca (10,30; 16; 19,30). Soţii în oraş : Capitol (9,15; 11,45- 14; 16,15; 18,45; 21,15), înfră­ţirea între popoare (10,30; 15,45; 18; 20,15), Arta (16; 18,15; 20,30) Volga (10; 12; 14,15; 10,30; 18,45; 21). Mă iubeşte, nu mă iubeşte : Victoria (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) , Aurora (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30). Roşu şi negru (ambele serii) : Central (9,30; 13; 16,30; 20), Clopoţel : Lumina (10, 12; 14, 16; 18,15; 20,30), Paula captivă : Union (14,15; 16,30; 18,45; 21), Viitorul (15,30; 18; 20,30), Daniel şi campionul — Cine-i de vină— Care-i cea mai is­teaţă ? : Doina (orele 10 dimineaţa). Bunica Sabella : Doina (11,30; 13,45; 16; 18;15; 20,30), Pană albă — Meciul gigan­ţilor — Oaspeţi doriţi — Cum am cres­cut sănătos : Timpuri Noi (10—15 în con­tinuare ; 17; 19; 21). Regina cîntecelor : Giuleşti (9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Bucegi (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21), Flamura (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21). Sărutul : Cultural 15; 17; 19; 21). Cotro­­ceni (16; 18,15; 20 30). Madame Sans-Gene — cinemascop : Feroviar (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). Djura — ci­nemascop : Dacia (9,30; 11,45; 14; 16;15; 18,45; 21), Mioriţa (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) . Strigătul Corlei : Buzeşti (10,30; 15; 17,30, 20), Flacăra (10; 15,30; 18; 20,30). Diavolul deşertului : Crîngaşi (16; 18,15; 20,30) . Ziua fericirii — cinemascop : Unirea (16; 18 15; 20,30). Cîntînd In ploaie: Vitan (16; 18,15; 20,30). O stea cade­ din cer — cinemascop : Munca (10,30; 14,30; 16,30; 18,45, 21). Hotari (ambele serii) : Popular (10,­ 16; 19 30). Mofturi 1­900 : Moșilor (15,30; 18; 20,30), Drumul Sării (15,30; 17,45; 20). Tovarășii: Cosmos (15,45; 18; 20,15). Titanic vals : Colentina (16; 18;15; 20,30). Nevasta nr. 13 : Rahova (15,30; 18; 20,30). Ghinionistul : Progresul (15; 17; 19, 21). Cine-i criminalul 7 — ci­nemascop : Lira (15,30; 18; 20,15). Ah, Eva ! : Ferentari (14; 16; 18,15; 20,30). Le­gea şi forţa: Pacea (16, 18; 20). TELEVIZIUNE Orele 19 00 — Jurnalul televiziunii. 19,10 — Aventurile echipajului Val-Vîr­­tej d­in luptă cu omul zăpezilor. 19,50 — Mari cîntăreţi romîni : Florica Cris­­toforeanu. 20,20 — Emisiune de ştiinţă : Miniaturi tehnice. 20,40 — Emisiune de artă plastică : Din tainele gravurii — de Paul Constantin. 21:00 — Emisiunea muzical-distractivă „Altfel ca de obicei“. In încheiere : Buletin de știri, buletin meteorologic.

Next