Scînteia, septembrie 1965 (Anul 34, nr. 6727-6756)
1965-09-01 / nr. 6727
TELEGRAME Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste RomAnia BUCUREŞTI Cu ocazia realegerii dv. în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România vă adresez sincere felicitări. Sunt convins că relaţiile de prietenie şi colaborare rodnică, reciprocă, dintre cele două ţări socialiste ale noastre, vor continua să se dezvolte cu succes spre binele popoarelor noastre şi în interesul păcii şi socialismului. IOSIP BROZ TITO Excelenţei sale Domnului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Permiteţi-mi să vă exprim călduroasele mele felicitări, împreună cu urările noastre cele mai sincere pentru măreţia şi prosperitatea Republicii Socialiste România şi pentru fericirea poporului său, cu prilejul adoptării noii Constituţii şi a alegerii Excelenţei Voastre în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Vă dorim noi şi strălucite succese în activitatea dumneavoastră de construcţie paşnică. NORODOM SIANTIK şeful statului Cambodgia îndeplinirea exemplară a planului de investiţii (Urmare din pag. I-a) Fireşte, răspunderea pentru contractarea cu întîrziere şi la termene de livrare necorespunzătoare a unor utilaje tehnologice revine, înainte de toate, titularilor şi beneficiarilor de investiţii. Dar nu mai puţin adevărat este că ei au întîmpinat şi anumite greutăţi. Au fost cazuri cînd întîrzierile în contractarea de utilaje, mai ales pentru unele obiective ale industriei chimice, au fost provocate de forurile de avizare. O deficienţă ce persistă şi în acest an şi care nu numai că duce la prelungirea execuţiei şi dării în funcţiune a unor obiective, dar încurcă şi îngreunează activitatea constructorilor şi montorilor de pe şantiere, o constituie nerespectarea de către uzinele furnizoare a termenelor de livrare a utilajelor tehnologice stabilite prin contracte. Uzinele „Vulcan“, „Griviţa roşie“, „23 August“ şi altele au livrat cu întîrziere unele comenzi pentru Combinatul chimic din Tr. Măgurele. Consecinţa: termenul de punere în funcţiune a fabricii de îngrăşăminte complexe s-a prelungit. Mai trebuie adăugat că, în unele cazuri, uzinele furnizoare livrează utilaje incomplete sau cu defecţiuni de calitate. Este cazul, de pildă, al unor utilaje tehnologice livrate de uzina „Independenţa“-Sibiu pentru şantierul întreprinderii de prefabricate de beton Craiova. Din această cauză au întîrziat probele tehnologice şi, ca urmare, capacităţile planificate nu au fost puse în funcţiune pînă la sfîrşitul lunii iulie, cum era prevăzut. Intrucît neasigurarea la timp a şantierelor cu utilajele tehnologice necesare constituie, după cum am văzut, principala cauză care frînează îndeplinirea planului de investiţii şi de punere în funcţiune a unor obiective, se desprinde necesitatea ca ministerele titulare de Investiţii şi întreprinderile furnizoare să-şi conjuge eforturile pentru grăbirea livrării utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, astfel ca, în perioada care urmează, montajul acestora să se desfăşoare din plin, ca fiecare obiectiv să fie pus în funcţiune intr-un termen cît mai scurt. Nu trebuie uitat nici o clipă că în realizarea planului de investiţii factorul timp joacă un rol primordial. Cu cît se reduce durata de execuţie, cu atît investiţiile dau roade mai devreme, asigurînd intrarea în circuitul economic a unor capacităţi de producţie de mare însemnătate pentru economia ţării. O mare răspundere pentru realizarea planului de investiţii revine şi organizaţiilor de construcţii. Din analizele făcute se desprinde că unul dintre factorii care au determinat rezultate inegale în îndeplinirea planului de investiţii şi de punere în funcţiune, în perioada care a trecut din acest an, a fost şi organizarea necorespunzătoare a activităţii pe diferite şantiere de construcţii. Sînt încă frecvente deficienţele în aprovizionarea cu anumite sortimente de materiale de construcţii, în gospodărirea utilajelor şi mecanismelor, precum şi în asigurarea forţei de muncă necesare, ceea ce a stînjenit mersul normal al lucrărilor. Rămînerile în urmă pe şantierul fabricii de ciment Bîrseşti-Tg Jiu, de exemplu, cauzate de neasigurarea de către întreprinderea de construcţii Craiova a forţei de muncă necesare, nu au mai putut fi recuperate. Este de menţionat că sortimentele de materiale care au lipsit pe unele şantiere indică nu insuficienta capacitate a industriei materialelor de construcţii pentru acoperirea cerinţelor, ci anumite deficienţe în livrarea lor de întreprinderile furnizoare şi în organizarea aprovizionării şantierelor cu materiale. Este imperios necesar si se ia măsuri urgente şi imediate pentru grăbirea ritmului de execuţie, în special pe acele şantiere care au planificate capacităţi de pus in funcţiune în acest an. îndeplinirea sarcinilor de plan de către organizaţiile de construcţii-montaj nu trebuie obţinute, în nici un caz, prin „goana" după lucrări care asigură o proporţie mai mare de îndeplinire a planului valoric, în dauna lucrărilor cu valoare mai mică, dar absolut necesare pentru intrarea în funcţiune a noilor unităţi industriale. Executarea tuturor lucrărilor va trebui să se facă potrivit eşalonărilor prevăzute în grafice. Sporeşte astfel şi mai mult răspunderea conducerilor de şantiere pentru mai buna organizare a lucrărilor, asigurarea şi judicioasa folosire a forţei de muncă, a mecanismelor de construcţii, pentru impulsionarea întreprinderilor furnizoare în vederea livrării cît mai urgente a materialelor de construcţii necesare Cu toate că în prima parte a anului şantierele au fost în general asigurate din timp cu proiecte, totuşi, se semnalează unele inttrzieri in predarea documentaţiei de execuție sau nn definitivarea unor soluţii ce trebuiau adoptate. Greutăţi serioase provoacă unor şantiere predarea fracţionată a documentaţiei sau cu omisiuni şi greşeli de proiectare. Documentaţia de execuţie pentru anumite obiective ale Combinatului de celuloză şi hîrtie Dej n-a fost întocmită la un nivel corespunzător de proiectantul general I.P.C.F.S.-Bucureşti. Pe parcurs a fost nevoie să se emită detalii suplimentare de execuţie concretizate în numeroase note de comandă. Aceasta a influenţat negativ mersul lucrărilor pe şantier. Trebuie arătat că, recent, a apărut o nouă reglementare privind elaborarea şi avizarea documentaţiei tehnice, care va spori operativitatea în asigurarea acesteia pe şantiere. Paralel, însă, se impune şi creşterea exigenţei titularilor şi beneficiarilor de investiţii faţă de organizaţiile de proiectare pentru a asigura din timp şi la un nivel calitativ corespunzător proiectele necesare. De asemenea, la organizaţiile de proiectare ale căror documentaţii tehnice au suferit modificări numeroase cu prilejul avizării şi execuţiei este necesar să se analizeze cauzele care au condus la această situaţie spre a se evita pe viitor. In vederea îndeplinirii întocmai a planului de investiţii, proiectanţii, titularii de investiţii şi constructorii trebuie să acorde întreaga atenţie şi investiţiilor prevăzute în plan sub formă de acţiuni (nenominalizate), începerea, de regulă, cu întîrziere a acestor lucrări se datoreşte şi sistemului greoi de avizare şi de defalcare pe întreprinderi beneficiare a alocaţiilor corespunzătoare de plan. Considerăm că organele centrale de planificare ar trebui să analizeze şi să găsească posibilităţi fie de îmbunătăţire a metodologiei de planificare a acestor investiţii, fie de simplificare a aprobării introducerii lor în planul beneficiarilor. îndeplinirea integrală a volumului de investiţii pe acest an, prin darea în funcţiune a tuturor obiectivelor planificate şi începerea tuturor lucrărilor care constituie front de lucru pentru anul viitor şi fac, practic, legătura cu cincinalul 1966—1970, trebuie privită cu întreaga răspundere de toţi factorii care concură la realizarea planului de investiţii — titularii, beneficiarii, constructorii, proiectanţii şi furnizorii de utilaje tehnologice şi materiale. S-a confirmat deosebit de utilă în practică analizarea periodică de către toţi aceşti factori, la faţa locului, pe şantiere, a stadiului lucrărilor, a problemelor legate de proiectarea, de livrarea utilajelor tehnologice şi a materialelor de construcţie. O asemenea analiză se impune în prezent mai ales pe şantierele unde lucrările sunt rămase în urmă, în vederea coordonării eforturilor în stabilirea de măsuri precise şi imediate pentru recuperarea integrală a întîrzierilor. Sunt întrunite condiţii ca, prin concentrarea eforturilor şi luarea de măsuri eficiente, planul de investiţii şi de punere în funcţiune pe anul în curs să fie realizat exemplar , aceasta fiind o premisă importantă a îndeplinirii sarcinilor prevăzute pentru primii ani al viitorului cincinal, pentru creşterea în continuare a potenţialului economic al ţării Cronica zilei TELEGRAMĂ Intr-o telegramă de răspuns, Pak Son Ciol, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Democrate Coreene, mulţumeşte tovarăşului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, pentru felicitările transmise cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a eliberării Coreei. Ar Delegaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-române, condusă de S. D. Orlov, secretarul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.F.S. Ruse, care, la invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S., a făcut o vizită în ţara noastră şi a participat la manifestările prilejuite de sărbătorirea zilei de 23 August, a părăsit marţi la amiază Capitala. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost salutaţi de Marin -Florea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ Marţi a plecat spre patrie delegaţia Comitetului femeilor sovietice, condusă de Olga Cecetkina, vicepreşedintă a acestui comitet, care a făcut o vizită în ţara noastră, la invitaţia Consiliului Naţional al Femeilor din Republica Socialistă România. Timp de două săptămîni, oaspeţii au vizitat întreprinderi şi instituţii din Capitală şi din ţară, obiective sociale, au avut convorbiri la Consiliul Naţional al Femeilor şi la comitete ale femeilor din regiunile vizitate. De asemenea, au participat la manifestările prilejuite de sărbătorirea zilei de 23 August. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de Mia Groza şi Zoe Rigani, vicepreşedinte ale Consiliului Naţional al Femeilor, şi alte persoane oficiale. Au fost prezenţi I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ Marţi seara s-a înapoiat în Capitală delegaţia Consiliului General A.R.L.U.S., condusă de Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, membru în Biroul Consiliului General A.R.L.U.S., care, la invitaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-române, a făcut o vizită în Uniunea Sovietică şi a participat la manifestările prilejuite de sărbătorirea zilei de 23 August. (Agerpres) -ŞTIRI SPORTIVE- BOX Aseară, la Constanţa, s-a disputat ultima reuniune a turneului internaţional de box. Iată rezultatele înregistrate: Costescu b.p. Pivovarov ; Puiu b.p. Bendalovski ; Crudu b.p. Buzuliuc ; Antoniu b.ko Hajnal ; Baciu b.p. Popoacă ; Piţu b. ab. Marin Ion ; Covaci b.p. Badea ; Olteanu b.p. M. Mariuţan; V. Mariuţan b.p. Basarab. FOTBAL Echipa Ştiinţa Cluj a sosit luni în oraşul austriac Wiener Neustadt (situat la 45 kilometri de capitală) pentru a intilni astăzi echipa locală in primul meci contind pentru „Cupa Cupelor“. Fotbaliştii clujeni au efectuat marţi un intens antrenament pe stadionul care va găzdui această partidă, aşteptată cu viu interes de spectatorii austrieci. Lucrător în comerţul socialist cu (Urmare din pag. I-a) — Competenţa profesională şi Interesul pentru o cit mai bună deservire a cumpărătorului — ne spune interlocutorul nostru — se manifestă, din partea vinzătorului, din clipa cînd ridică marfa de la magazie. Lucrătorul din comerţ care îşi respectă meseria n-are voie să aducă în rafturi decît articole de bună calitate, pe placul cumpărătorilor. Pentru aceasta e nevoie ca vînzătorul respectiv să cunoască însuşirile mărfurilor, particularităţile lor. In această direcţie, noi întreprindem, pe specific de marfă, un fel de instructaj de producţie, în cadrul căruia oamenii cei mai competenţi vorbesc despre caracteristicile produselor. Se ţin şi un fel de mici seminarii, în cadrul cărora vînzătorii sunt puşi să prezinte marfa, în funcţie de client, de dorinţele lui. Rezultatele sunt îmbucurătoare şi ne gîndim la extinderea unor forme mai simple, menite să ridice gradul de competenţă al lucrătorilor din magazin. Părerea mea e că preocupările pentru perfecţionarea cadrelor la locul de muncă dau rezultate dintre cele mai bune. într-adevăr, desăvîrşirea în meserie nu se poate face nicăieri mai bine decît în mijlocul colectivului în care îţi desfăşori zilnic activitatea, în funcţie de propriile cunoştinţe şi aptitudini, în raport cu necesităţile muncii. Dar... O instruire anacronica ...Baza competenţei în meserie o constituie pregătirea de specialitate făcută în şcoală, în comerţ mai există însă un număr însemnat de cadre care nu au această bază. Prin eforturile lor şi ale colectivului, mulţi dintre aceştia au reuşit să devină buni vînzători. La raionul de stofe bărbăteşti al magazinului universal din Piteşti am urmărit însă cît de greu se descurca vînzătoarea MARIA TUDOR. Cum i-au fost îndrumaţi paşii în cei patru ani de cînd lucrează ? — Nu am o calificare pentru a vinde un anumit fel de marfă — ne-a spus tov. Tudor — deoarece am fost trecută, înainte de a-mi însuşi cunoştinţele necesare, cînd la un raion, cînd la altul, cînd la un magazin, cînd la altul. Este clar ce rezultate poate să dea un asemenea soi de calificare. Lucrurile devin şi mai complicate atunci cînd este vorba de unităţi cu articole tehnice. în centrul oraşului Mangalia se află un magazin cu articole electrotehnice. Tot ce vrei găseşti aici — de la becuri pînă la maşini de scris şi frigidere. în acest magazin nu se află însă nici un om cu pregătire de specialitate. — Cum explicaţi cumpărătorilor caracteristicile şi sistemele de funcţionare ale acestor aparate ? — Cum ne pricepem! — răspunde tov. ELENA LIVEZEANU, cea mai bună vînzătoare din magazin. Singura instruire a felului „cum se umblă“ cu aceste aparate se face la I.C.R.M. Constanţa, cînd le ridicăm din depozit. Un specialist ne arată cum se pun in funcţiune ! Avem însă experienţă„ Oricît de mare ar fi experienţa şi oricît de receptiv s-ar dovedi omul la „chichiţele“ unui produs, ele nu pot înlocui calificarea de specialitate. Situaţii asemănătoare se pot întîlni şi în alte oraşe ale ţării. Ele vorbesc despre insuficienta preocupare a organizaţiilor comerciale locale şi a Ministerului Comerţului Interior de a forma mai rapid destule cadre pregătite pe specific de marfă. In gradul de competenţă a vînzătorului din comerţ se înmănunchează toate rezultatele eforturilor depuse pentru calificare şi ridicarea calificării, rodul muncii educative duse de colective în virtutea unui singur scop — buna deservire a cetăţeanului. Amabilitatea, solicitudinea, zîmbetul, finuţa, cadrul modern al magazinului, nu pot nici compensa şi nici înlocui competenţa profesională. Ea se cîştigă învăţînd continuu, căutînd neîncetat formele cele mai potrivite specificului muncii şi unităţii, promovînd tot ce e avansat în tehnica prezentării şi servirii mărfurilor. Cheia — instruirea şi educarea Toţi lucrătorii din comerţ cu care am stat de vorbă au subliniat necesitatea revizuirii şi îmbunătăţirii actualului sistem de şcolarizare şi ridicare la un nivel mai înalt a muncii educative duse în şcoli, în cadrul cursurilor de calificare şi specializare, precum şi în colectivele din unităţi. In problema pregătirii cadrelor am solicitat părerea tov. MARIA STOIAN — director adjunct al Direcţiei personal şi învăţămînt din Ministerul Comerţului Interior care, la întrebările noastre, ne-a furnizat, în scris, un material de aproape cinci pagini. Sîntem informaţi astfel că M.C.I. dispune de 13 şcoli profesionale şi 9 şcoli tehnice, absolvite anual de circa 1 800 de elevi. De asemenea, sunt organizate — îndeosebi pentru meseriile neşcolarizabile : vitrinieri, vînzători de mobilă, instalatori de firme luminoase etc. — cursuri de calificare de scurtă durată, precum şi cursuri de specializare, cu şi fără scoatere din producţie, pentru bucătari, barmani, vînzători de aparate electronice şi articole electromecanice etc. Am fi dorit o discuţie mai amplă asupra organizării procesului de învăţămint. Dar în locul discuţiei la obiect sîntem nevoiţi să facem cîteva comentarii pe baza afirmaţiilor dactilografiate. Trezeşte, de pildă, nedumerire faptul că meserii care cer o pregătire de strictă specialitate şi care presupun, în acelaşi timp, o grijă deosebită pentru selecţionarea de cadre cu aptitudini reale (vitrinieri, vînzători de mobilă), fac parte încă din rîndul „meseriilor neşcolarizabile". Este bine că mai mult de jumătate din timpul stabilit pregătirii elevilor din şcolile profesionale a fost afectat practicii în întreprinderile comerciale. Dar, elevii, aflîndu-se în practică la întreprinderile şi organizaţiile comerciale în perioadele de vârf ale activităţii acestora, nu se poate ocupa nimeni de pregătirea lor, deoarece vînzătorii sunt solicitaţi de cumpărători in tot timpul programului de lucru. Direcţia personal şi învăţămint a luat în ultimul timp o serie de măsuri pentru îmbogăţirea tematicii în învăţămîntul profesional. Au fost introduse în programă materii care corespund noilor necesităţi ale comerţului, s-a extins studiul limbilor străine. De asemenea, în afara obiectelor de cultură generală, o mare atenţie se acordă materiilor de specialitate : merceologia, organizarea şi tehnica comerţului, matematicile comerciale, evidenţa operativă şi altele. Aceste obiecte de învăţămint lărgesc orizontul profesional al viitorului lucrător în comerţ, dar credem că ele sunt insuficiente şi unilaterale, tinzînd în special spre formarea unor vînzători-funcţionari şi nu a unor vînzători cu largi cunoştinţe, care să-i ajute nemijlocit în dialogul zilnic cu cumpărătorul. Cît se învaţă despre normele unei deserviri civilizate, despre conduita faţă de cumpărători ? Şi ce loc îşi găseşte în programa de învățămînt preocuparea pentru educarea gustului ? în seama cui este lăsată această latură atît de importantă a pregătirii de specialitate a vînzătorului modern ? SCINTEI A PAGINA 3 „Admiraţie pentru înfăptuirile României" Declaraţiile unor participanţi străini la Congresul Jubiliar Apimondia In legătură cu istoricul şi ţelurile „Apimondiei", cu preocupările actuale ale acestei organizaţii internaţionale ne-am adresat d-lui L. R. J. Ridder van Rappard, Decan al membrilor de onoare ai Apimondiei, care ne-a declarat : „Creşterea albinelor este o ocupaţie străveche a oamenilor. Incepînd din secolul trecut, dar mai ales în secolul nostru, apicultorii au simţit nevoia unei colaborări tot mai strînse. Primul Congres Internaţional de Apicultură s-a desfăşurat la Bruxelles în 1897. La primele congrese care au avut loc au fost reuniţi un număr mic de participanţi, în marea lor majoritate din ţările Europei. Cea mai numeroasă participare a delegaţilor şi invitaţilor s-a înregistrat la prezentul Congres al Apimondiei care are loc la Bucureşti. La congresul precedent care a avut loc la Praga, în 1963, am susţinut cu căldură candidatura României ca gazdă a Congresului Jubiliar. Apreciez buna organizare a lucrărilor congresului, căldura şi prietenia cu care sîntem înconjuraţi în ţara d-voastră. In România sînt condiţii dintre cele mai bune pentru propăşirea ramurii apicole. Am fost impresionat cînd am auzit că în ţara dumneavoastră, apicultura este o ramură rentabilă. Vă invidiem pentru condiţiile create apicultorilor din ţara dumneavoastră. Răspunzînd la întrebarea privind preocupările actuale ale Apimondiei, d-l Rappard ne-a declarat : „Ţelul Apimondiei este studiul apiculturii, precum şi înţelegerea şi apropierea apicultorilor. Eu sînt doctor în drept şi sînt un adept al înţelegerii cît mai depline între savanţi şi amatori ai apiculturii, din toate ţările lumii, în scopul unirii eforturilor şi al întăririi colaborării. După cum este cunoscut, preşedinte al Apimondiei a fost ales prof. V. Harnaj, care a depus eforturi demne de laudă pentru a asigura succesul acestui congres, ce cunoaşte o amploare şi organizare greu de egalat Am fost şi anul trecut în frumoasa dumneavoastră ţară, am făcut excursii in Carpaţi, Delta Dunării şi la Mamaia, care m-au încîntat. Bucureştiul este un oraş frumos, cu oameni amabili“. Numeroşi alţi participanţi la Congresul Apimondiei ne-au relatat, de asemenea, impresiile lor. „ Am călătorit prin multe oraşe ale Europei, ne-a declarat prof. dr. V. S. Poltev, şeful laboratorului de microbiologie a insectelor de pe Ungă Institutul de biologie al secţiei siberiene a Academiei de ştiinţe a U.R.S.S. La Bucureşti am venit pentru prima dată. Prietenii români au manifestat multă căldură şi atenţie faţă de delegaţia noastră. Apreciez eforturile organizatorilor congresului, care au reuşit să creeze condiţii minunate de lucru tuturor participanţilor. O impresie deosebită mi-a produs vizita la Combinatul apicol. Expoziţia este instructivă nu numai pentru apicultorii amatori, ci şi pentru specialişti. Consider că larga participare internaţională la Congresul Jubiliar al Apimondiei reprezintă o contribuţie la întărirea păcii, prieteniei şi încrederii reciproce între popoare. Am venit pentru prima dată în România în anul 1962. Acum pot spune că în cei 3 ani care au trecut de atunci poporul român a făcut paşi de giganţi înainte în toate sectoarele, ne-a declarat dr. S. Cannamela (Italia), secretar general al Apimondiei. Eu cred că a- ceastă evoluţie deosebit de rapidă, care se datoreşte muncii entuziaste a poporului român, este şi un rezul- « tat al dezvoltării multilaterale a re laţiilor de colaborare, comerciale, culturale etc. cu toate ţările lumii. Doresc ca această colaborare internaţională, care s-a manifestat cu putere şi la Congresul Apimondiei, să continue şi să se lărgeas- •că neîncetat. Ca italian, urez din toată inima ca relaţiile dintre România şi Italia să se dezvolte şi mai mult. Mă simt foarte bine în oraşul Bucureşti, unde am remarcat că se construieşte mult, într-un stil arhitectonic optimist şi luminos, unde există mari zone verzi, pe care pot să le invidieze alte metropole ale lumii. Dr. Mc. Gregor, şef adjunct al secţiei de Apicultură din Ministerul Agriculturii al Statelor Unite, a spus: — Mă aflu pentru prima dată în România, unde am participat şi la simpozionul care a precedat congresul. Am fost şi la demonstraţia sărbătorească de la 23 August care m-a impresionat foarte mult, chiar dacă nu i-am înţeles perfect sem-nificaţiile. Am avut convorbiri interesante cu cercetătorii români de la Staţiunea centrală pentru apicultură şi sericicultură de la Băneasa. Mi-au plăcut foarte mult cercetările apicole efectuate cu ajutorul izotopilor radioactivi, produşi cu un echipament tehnic admirabil şi bine folosit. Consider valoroase studiile făcute pentru cunoaşterea albinei carpatine care este o rasă pură, cu însuşiri supperioare. In Statele Unite s-a urmărit activitatea albinelor îndeosebi la, plantele de cimp. In regiunile calde şi uscate din vestul ţării s-au studiat posibilitatea de polenizare, a culturilor de lucernă cu ajutorul albinelor sălbatice. Exemplele pe care le-am dat din realizările cercetătorilor români şi americani arată necesitatea întăririi colaborării între ţări şi în domeniul apiculturii. In timpul vizitei care a avut loc la Expoziţia apicolă şi la Tîrgul expoziţiei de la Băneasa, d-l Raymond Borneo, preşedintele Uniunii asociaţiilor apicole din Franţa, ne-a declarat: „Nicăieri în lume nu s-a realizat un lucru atît de bun pentru apicultori. Am mai fost in România şi am văzut combinatul apicol in diferite stadii de construcţie. Ca unul care am colindat Europa în lung şi lat, pot afirma cu certitudine că nicăieri n-a existat o expoziţie de apicultură mai frumoasă. Aceasta este realitatea şi nu simpla dorinţă de a flata pe prietenii români. Pentru arhitectonica construcţiilor moderne realizate aici şi pentru estetica lor îi , felicit călduros pe arhitecţii ro- mâni. Ceea ce au realizat ei este magnific. Am avut bucuria de a participa, între altele, şi la excursia organizată pe Valea Prahovei, care este oi adevărată splendoare — ne-a declarat dl P. Haccour, apicultor din Maroc. Ca şi pe ceilalţi TM delegaţi, ne-a impresionat ospitalitatea poporului român. Am admirat marea demonstraţie de la 23 August, care ne-a lăsat impresii de neuitat. Am adus cu mine unmare număr de filme pentru a duce in ţara mea o parte din imaginea frumuseţilor României.^ încheierea lucrărilor Congresului Apimondia Marţi au luat sfîrşit în Capitală lucrările celui de-al XX-lea Congres Internaţional Jubiliar al Apimondiei. Participanţii la această importantă reuniune internaţională au dezbătut timp de şase zile rezultatele în cercetarea şi practica apicolă, preocupări actuale în lume în domeniul creşterii albinelor. La ultima şedinţă plenară, prof. V. Harnaj, în numele Comitetului naţional de organizare, a mulţumit pentru participarea largă a cercetătorilor şi apicultorilor practicieni care au reprezentat numeroase ţări ale lumii şi pentru aportul adus la buna desfăşurare a lucrărilor Congresului. Dr Silvestro Cannamela, secretarul general al Apimondiei, a dat apoi citire unei telegrame adresate de participanţii la Congres preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, în continuare a avut loc adunarea generală a Federaţiei internaţionale a asociaţiilor de apicultură — Apimondia. ★ Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România a oferit, marţi seara, în parcul Palatului de la Snagov o recepţie în cinstea participanţilor la cel de-al XX- lea Congres Internaţional Jubiliar al Apimondiei. Au luat parte Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gogu Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători ai unor instituţii centrale şi obşteşti. Au participat şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. In timpul recepţiei s-au rostit toasturi. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. (Agerpres) [prin leningradul de azi ■ (Urmare din pag. I-a) . Tov. Nikitin Evgheni, ca Isierul magazinului, ne relatează cîteva amănunte privind această iniţiativă, după care adaugă : „Merge bine magazinul, muncitorii sunt dornici să citească. I să-şi îmbogăţească cunoştinţele, spunea el. Iar in fiecare secţie din şantiereleI ,,Baltiiski“ librăria îşi are standul ei, din care nu lipsesc ultimele noutăţi". I LA OBSERVATORUL : PULKOVO , In mica noastră pilot" bare prin Leningrad, ne o-I prim cîteva clipe şi la cunoscutul observator astronomic de la Pulkovo. I Tov. Kiseliova, astronom, ne ajuli să cunoaştem cite ceva despre aparatele din I jur şi despre... tainele lumii cereşti. — „Ultimele noutăţi ?" Interlocutoarea I noastră vorbeşte de observaţiile făcute tn ultimii patru ani asupra planetei I Marte. Iată circa 300 de fotografii. Pentru a uşura observaţiile cercetătorilor, strălucirea plăcilor fotografice a fost atenuată cu ajutorul unor altre de ge-I latină. „Este o metodă nouă — explică interlocutoarea noastră — care ne dă putinţa să observăm cu mai mare precizie mişcarea astrului". Fotografiile sint răspindite in prezent la diferite institute si observatoare astronomice. „Alte noutăţi Tov. Kiseliova ne vorbeşte despre instalaţia astronomică în pregătire, cu ajutorul căreia se va studia coroana solară. Diametrul obiectivului noului coronograf va avea 55 cm şi va fi aşezat la Kislovodsk, in Caucaz, la 2 300 m deasupra nivelului mării. Va fi încă o contribuţie a ştiinţei sovietice la cercetarea astrului solar. 100 DE APARTAMENTE PE ZI Cu tov. Liubaş, directorul Institutului „Lenproiect", am făcut o scurtă excursie... pe hartă la noile şantiere pentru construcţia de locuinţe. Leningrădenii primesc în folosinţă 100 de apartamente pe zi. O nouă podoabă a oraşului, „Teatrul tânărului spectator", a fost predat pionierilor. Este o clădire construită din material plastic şi aluminiu. Am vizitat şantierul unei case experimentale şi raionul „Moscova*. Constructorii leningrădeni sunt cunoscuţi prin perseverenta in descoperirea unor metode originale de construcţie. Aci se foloseşte metoda aşa-numită „prin ridicarea acoperită" Construcţia nu începe cu pereţii. In locul lor, pe temelie, se ridică coloane de beton armat, apoi platforma primului etaj; pe această platformă se înalţă alte coloane ş.a.m.d. Pereţii se ridică ulterior. Inginerul L. Reiz, autorul acestui proiect demonstrează că noua metodă aduce mari economii băneşti, pe lingă economia de timp. Trecem pe la combinatul de construcţii de case „Obuhov". La punctul de comandă al întreprinderii ne intimpină inginerul E. T. Păruţă. Răsucind un buton, el pune in funcţiune un televizor şi pe ecran apare interiorul primei hale. Conştiincios, ochiul televizorului se apropie de obiectiv şi surprinde o casă în plină fabricare. Operaţiile se desfăşoară pe bandă. Instalaţii automate încarcă ramele cu o cantitate de beton cintăţită matematic. Banda alunecă mai e departe purtind pereţii spre cuptoare, apoi pe macarale electrice, unde sunt spălaţi sub duşuri şi dichisiţi. La capătul benzii autocamioane cu _, platforme ii încarcă unul după altul. Acesta este unul din cele şase combi ,n sale de construcţii de case ,, din oraş şi, vizitindu-l, iţi poţi da mai bine seama de ,, ce la Leningrad se sărbătoresc in fiecare zi o sută „novosena" *1. „ ECRANELE IN ŞCOALĂ - In cwind, sutele de şcoli leningrădene îşi vor ~ redeschide porţile. Anul acesta, aproape in toate şcolile medii ale oraşului, incepind încă de la pri- » mele lecţii. Işi va face apariţia ecranul albastru al televizorului. Prin televizoare se vor transmite lecţii practice de fizică, biologie şi alte discipline. Transmisiile experimentale au şi fost încheiate cu succes, cu ajutorul colaboratorilor Institutului „Herten“ , prin intermediul televizorului vor fi transmise, de asemenea, lecţii de literatură şi de istorie, iar elevii, urmărind ecranul, vor putea cunoaşte multe din locurile istorice ale oraşului Revoluţiei — Leningrad. *) „novoselis" — inaugurarea unei locuinţe.