Scînteia, septembrie 1965 (Anul 34, nr. 6727-6756)

1965-09-01 / nr. 6727

TELEGRAME Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste RomAnia BUCUREŞTI Cu ocazia realegerii dv. în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România vă adresez sincere felicitări. Sunt convins că relaţiile de prietenie şi colaborare rodnică, reci­procă, dintre cele două ţări socialiste ale noastre, vor continua să se dezvolte cu succes spre binele popoarelor noastre şi în interesul păcii şi socialismului. IOSIP BROZ TITO Excelenţei sale Domnului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Permiteţi-mi să vă exprim călduroasele mele felicitări, împreună cu urările noastre cele mai sincere pentru măreţia şi prosperitatea Republicii Socialiste România şi pentru fericirea poporului său, cu pri­­lejul adoptării noii Constituţii şi a alegerii Excelenţei Voastre în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Vă dorim noi şi strălucite succese în activitatea dumneavoastră de construcţie paşnică. NORODOM SIANTIK şeful statului Cambodgia îndeplinirea exemplară a planului de investiţii (Urmare din pag. I-a) Fireşte, răspunderea pentru con­tractarea cu întîrziere şi la termene de livrare necorespunzătoare a unor utilaje tehnologice revine, înainte de toate, titularilor şi beneficiarilor de investiţii. Dar nu mai puţin ade­vărat este că ei au întîmpinat şi anumite greutăţi. Au fost cazuri cînd întîrzierile în contractarea de utilaje, mai ales pentru unele o­­biective ale industriei chimice, au fost provocate de forurile de avi­zare. O deficienţă ce persistă şi în acest an şi care nu numai că duce la prelungirea execuţiei şi dării în funcţiune a unor obiective, dar încurcă şi îngreunează activitatea constructorilor şi montorilor de pe şantiere, o constituie nerespecta­­rea de către uzinele furnizoare a termenelor de livrare a utilajelor tehnologice stabilite prin contrac­te. Uzinele „Vulcan“, „Griviţa ro­şie“, „23 August“ şi altele au li­vrat cu întîrziere unele comenzi pentru Combinatul chimic din Tr. Măgurele. Consecinţa: termenul de punere în funcţiune a fabricii de îngrăşăminte complexe s-a prelun­git. Mai trebuie adăugat că, în unele cazuri, uzinele furnizoare li­vrează utilaje incomplete sau cu defecţiuni de calitate. Este cazul, de pildă, al unor utilaje tehnolo­gice livrate de uzina „Indepen­­denţa“-Sibiu pentru şantierul în­treprinderii de prefabricate de be­ton Craiova. Din această cauză au întîrziat probele tehnologice şi, ca urmare, capacităţile planificate nu au fost puse în funcţiune pînă la sfîrşitul lunii iulie, cum era pre­văzut. Intrucît neasigurarea la timp a şantierelor cu utilajele tehnologice necesare constituie, după cum am văzut, principala cauză care frî­­nează îndeplinirea planului de in­vestiţii şi de punere în funcţiune a unor obiective, se desprinde ne­cesitatea ca ministerele titulare de Investiţii şi întreprinderile furnizoare să-şi conjuge eforturile pentru grăbi­rea livrării utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, astfel ca, în perioada care urmează, montajul acestora să se desfăşoare din plin, ca fiecare o­­biectiv să fie pus în funcţiune intr-un termen cît mai scurt. Nu trebuie ui­tat nici o clipă că în realizarea planului de investiţii factorul timp joacă un rol primordial. Cu cît se reduce durata de execuţie, cu atît investiţiile dau roade mai devreme, asigurînd intrarea în circuitul economic a unor capaci­tăţi de producţie de mare însem­nătate pentru economia ţării. O mare răspundere pentru rea­lizarea planului de investiţii re­vine şi organizaţiilor de construc­ţii. Din analizele făcute se des­prinde că unul dintre factorii care au determinat rezultate inegale în îndeplinirea planului de investiţii şi de punere în funcţiune, în peri­oada care a trecut din acest an, a fost şi organizarea necorespunză­toare a activităţii pe diferite şan­tiere de construcţii. Sînt încă frecvente deficienţele în aprovi­zionarea cu anumite sortimente de materiale de construcţii, în gospo­dărirea utilajelor şi mecanismelor, precum şi în asigurarea forţei de muncă necesare, ceea ce a stîn­­jenit mersul normal al lucrărilor. Rămînerile în urmă pe şantierul fabricii de ciment Bîrseşti-Tg Jiu, de exemplu, cauzate de neasigu­rarea de către întreprinderea­­ de construcţii Craiova a forţei de muncă necesare, nu au mai putut fi recuperate. Este de menţionat că sortimentele de materiale care au lipsit pe unele şantiere indică nu insuficienta capacitate a indus­triei materialelor de construcţii pentru acoperirea cerinţelor, ci a­­numite deficienţe în livrarea lor de întreprinderile furnizoare şi în organizarea aprovizionării şantie­relor cu materiale. Este imperios necesar si se ia mă­suri urgente şi imediate pentru gră­birea ritmului de execuţie, în special pe acele şantiere care au planificate capacităţi de pus in funcţiune în a­­cest an. îndeplinirea sarcinilor de plan de către organizaţiile de con­­strucţii-montaj nu trebuie obţi­nute, în nici un caz, prin „goana" după lucrări care asigură o pro­porţie mai mare de îndeplinire a planului valoric, în dauna lu­crărilor cu valoare mai mică, dar absolut necesare pentru in­trarea în funcţiune a noilor uni­tăţi industriale. Executarea tuturor lucrărilor va trebui să­ se facă po­trivit eşalonărilor prevăzute în grafice. Sporeşte astfel şi mai mult răspunderea conducerilor de şan­tiere pentru mai buna organizare a lucrărilor, asigurarea şi judi­cioasa folosire a forţei de muncă, a mecanismelor de construcţii, pentru impulsionarea întreprinde­rilor furnizoare în vederea livrării cît mai urgente a materialelor de construcţii necesare Cu toate că în prima parte a anului şantierele au fost în gene­ral asigurate din timp cu proiecte, totuşi, se semnalează unele inttr­­zieri in predarea documentaţiei de execuție sau nn definitivarea unor so­luţii ce trebuiau adoptate. Greutăţi serioase provoacă unor şantiere predarea fracţionată a documen­taţiei sau cu omisiuni şi greşeli de proiectare. Documentaţia de execuţie pentru anumite obiective ale Combinatului de celuloză şi hîrtie Dej n-a fost întocmită la un nivel corespunzător de proiectan­tul general I.P.C.F.S.-Bucureşti. Pe parcurs a fost nevoie să se e­­mită detalii suplimentare de exe­cuţie concretizate în numeroase note de comandă. Aceasta a in­fluenţat negativ mersul lucrărilor pe şantier. Trebuie arătat că, recent, a apă­rut o nouă reglementare privind elaborarea şi avizarea documenta­ţiei tehnice, care va spori operati­vitatea în asigurarea acesteia pe şantiere. Paralel, însă, se impune şi creşterea exigenţei titularilor şi beneficiarilor de investiţii faţă de organizaţiile de proiectare pentru a asigura din timp şi la un nivel calitativ corespunzător proiectele necesare. De asemenea, la organi­zaţiile de proiectare ale căror do­cumentaţii tehnice au suferit mo­dificări numeroase cu prilejul a­­vizării şi execuţiei este necesar să se analizeze cauzele care au con­dus la această situaţie spre a se evita pe viitor. In vederea îndeplinirii întocmai a planului de investiţii, proiectan­ţii, titularii de investiţii şi con­structorii trebuie să acorde în­treaga atenţie şi investiţiilor pre­văzute în plan sub formă de ac­ţiuni (nenominalizate), începerea, de regulă, cu întîrziere a acestor lucrări se datoreşte şi sistemului greoi de avizare şi de defalcare pe întreprinderi beneficiare a alo­caţiilor corespunzătoare de plan. Considerăm că organele centrale de planificare ar trebui să analizeze şi să găsească posibilităţi fie de îmbu­nătăţire a metodologiei de planifi­care a acestor investiţii, fie de sim­plificare a aprobării introducerii lor în planul beneficiarilor. îndeplinirea integrală a volumu­lui de investiţii pe acest an, prin darea în funcţiune a tuturor obiec­tivelor planificate şi începerea tu­turor lucrărilor care constituie front de lucru pentru anul viitor şi fac, practic, legătura cu cinci­nalul 1966—1970, trebuie privită cu întreaga răspundere de toţi factorii care concură la realizarea planului de investiţii — titularii, beneficiarii, constructorii, proiec­tanţii şi furnizorii de utilaje teh­nologice şi materiale. S-a confir­mat deosebit de utilă în practică analizarea periodică de către toţi aceşti factori, la faţa locului, pe şantiere, a stadiului lucrărilor, a problemelor legate de proiectarea, de livrarea utilajelor tehnologice şi a materialelor de construcţie. O asemenea analiză se impune în prezent mai ales pe şantierele unde lucrările sunt rămase în urmă, în vederea coordonării efor­turilor în stabilirea de măsuri precise şi imediate pentru recupe­rarea integrală a întîrzierilor. Sunt întrunite condiţii ca, prin concentrarea eforturilor şi luarea de măsuri eficiente, planul de in­vestiţii şi de punere în funcţiune pe anul în curs să fie realizat exemplar , aceasta fiind o pre­misă importantă a îndeplinirii sar­cinilor prevăzute pentru primii ani al viitorului cincinal, pentru creş­terea în continuare a potenţialului economic al ţării C­ronica z­ilei TELEGRAMĂ Intr-o telegramă de răspuns, Pak Son Ciol, ministrul afacerilor ex­terne al Republicii Populare De­mocrate Coreene, mulţumeşte to­varăşului Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, pentru felicitările transmise cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a eli­berării Coreei. Ar Delegaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-române, condusă de S. D. Orlov, secretarul Prezidiului So­vietului Suprem al R.S.F.S. Ruse, care, la invitaţia Consiliului Ge­neral A.R.L.U.S., a făcut o vizită în ţara noastră şi a participat la manifestările prilejuite de sărbă­torirea zilei de 23 August, a pă­răsit marţi la amiază Capitala. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost salutaţi de Marin -Florea Ionescu, vicepre­şedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., Octav Livezeanu, vice­preşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străi­nătatea, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă I. K. Jegalin, amba­sadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. ★ Marţi a plecat spre patrie dele­gaţia Comitetului femeilor sovie­tice, condusă de Olga Cecetkina, vicepreşedintă a acestui comitet, care a făcut o vizită în ţara noa­stră, la invitaţia Consiliului Na­ţional al Femeilor din Republica Socialistă România. Timp de două săptămîni, oaspeţii au vizitat în­treprinderi şi instituţii din Capi­tală şi din ţară, obiective sociale, au avut convorbiri la Consiliul Naţional al Femeilor şi la comitete ale femeilor din regiunile vizitate. De asemenea, au participat la ma­nifestările prilejuite de sărbători­rea zilei de 23 August. La plecare, pe aeroportul Bănea­sa, delegaţia a fost condusă de Mia Groza şi Zoe Rigani, vicepreşedin­te ale Consiliului Naţional al Fe­meilor, şi alte persoane oficiale. Au fost prezenţi I. K. Jegalin, amba­sadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. ★ Marţi seara s-a înapoiat în Ca­pitală delegaţia Consiliului Gene­ral A.R.L.U.S., condusă de Ion Mo­­raru, vicepreşedinte al Comitetu­lui de Stat pentru Cultură şi Artă, membru în Biroul Consiliului Ge­neral A.R.L.U.S., care, la invitaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-ro­mâne, a făcut o vizită în Uniunea Sovietică şi a participat la mani­festările prilejuite de sărbătorirea zilei de 23 August. (Agerpres) -ŞTIRI SPORTIVE- BOX Aseară, la Constanţa, s-a dis­putat ultima reuniune a turneu­lui internaţional de box. Iată re­zultatele înregistrate: Costescu b.p. Pivovarov ; Puiu b.p. Benda­­lovski ; Crudu b.p. Buzuliuc ; An­­toniu b.ko Hajnal ; Baciu b.p. Po­­poacă ; Piţu b. ab. Marin Ion ; Covaci b.p. Badea ; Olteanu b.p. M. Mariuţan; V. Mariuţan b.p. Basarab. FOTBAL Echipa Ştiinţa Cluj a sosit luni în oraşul austriac Wiener Neus­tadt (situat la 45 kilometri de ca­pitală) pentru a intilni astăzi echi­pa locală in primul meci contind pentru „Cupa Cupelor“. Fotbaliştii clujeni au efectuat marţi un in­tens antrenament pe stadionul care va găzdui această partidă, aş­teptată cu viu interes de specta­torii austrieci. Lucrător în comerţul socialist cu (Urmare din pag. I-a) — Competenţa profesională şi Interesul pentru o cit mai bună de­servire a cumpărătorului — ne spune interlocutorul nostru — se manifestă, din partea vinzătorului, din clipa cînd ridică marfa de la magazie. Lucrătorul din comerţ care îşi respectă meseria n-are voie să aducă în rafturi decît arti­cole de bună calitate, pe placul cumpărătorilor. Pentru aceasta e nevoie ca vînzătorul respectiv să cunoască însuşirile mărfurilor, par­ticularităţile lor. In această direc­ţie, noi întreprindem, pe specific de marfă, un fel de instructaj de producţie, în cadrul căruia oame­nii cei mai competenţi vorbesc despre caracteristicile produselor. Se ţin şi un fel de mici seminarii, în cadrul cărora vînzătorii sunt puşi să prezinte marfa, în funcţie de client, de dorinţele lui. Rezulta­tele sunt îmbucurătoare şi ne gîn­­dim la extinderea unor forme mai simple, menite să ridice gradul de competenţă al lucrătorilor din ma­gazin. Părerea mea e că preocupă­rile pentru perfecţionarea cadrelor la locul de muncă dau rezultate dintre cele mai bune. într-adevăr, desăvîrşirea în me­serie nu se poate face nicăieri mai bine decît în mijlocul colectivului în care îţi desfăşori zilnic activi­tatea, în funcţie de propriile cu­noştinţe şi aptitudini, în raport cu necesităţile muncii. Dar... O instruire anacronica ...Baza competenţei în meserie o constituie pregătirea de speciali­tate făcută în şcoală, în comerţ mai există însă un număr însem­nat de cadre care nu au această bază. Prin eforturile lor şi ale co­lectivului, mulţi dintre aceştia au reuşit să devină buni vînzători. La raionul de stofe bărbăteşti al ma­gazinului universal din Piteşti am urmărit însă cît de greu se des­curca vînzătoarea MARIA TUDOR. Cum i-au fost îndrumaţi paşii în cei patru ani de cînd lucrează ? — Nu am o calificare pentru a vinde un anumit fel de marfă — ne-a spus tov. Tudor — deoarece am fost trecută, înainte de a-mi în­suşi cunoştinţele necesare, cînd la un raion, cînd la altul, cînd la un magazin, cînd la altul. Este clar ce rezultate poate să dea un asemenea soi de califi­care. Lucrurile devin şi mai com­plicate atunci cînd este vorba de unităţi cu articole tehnice. în cen­trul oraşului Mangalia se află un magazin cu articole electrotehnice. Tot ce vrei găseşti aici — de la becuri pînă la maşini de scris şi frigidere. în acest magazin nu se află însă nici un om cu pregătire de specialitate. — Cum explicaţi cumpărătorilor caracteristicile şi sistemele de funcţionare ale acestor aparate ? — Cum ne pricepem! — răs­punde tov. ELENA LIVEZEANU, cea mai bună vînzătoare din ma­gazin. Singura instruire a felului „cum se umblă“ cu aceste aparate se face la I.C.R.M. Constanţa, cînd le ridicăm din depozit. Un specia­list ne arată cum se pun in func­ţiune ! Avem însă experienţă„ Oricît de mare ar fi experienţa şi oricît de receptiv s-ar dovedi o­­mul la „chichiţele“ unui produs, ele nu pot înlocui calificarea de specialitate. Situaţii asemănătoare se pot întîlni şi în alte oraşe ale ţării. Ele vorbesc despre insufi­cienta preocupare a organizaţiilor comerciale locale şi a Ministerului Comerţului Interior de a forma mai rapid destule cadre pregătite pe specific de marfă. In gradul de competenţă a vîn­­zătorului din comerţ se înmănun­chează toate rezultatele eforturilor depuse pentru calificare şi ridica­rea calificării, rodul muncii educa­tive duse de colective în virtutea unui singur scop — buna deservi­re a cetăţeanului. Amabilitatea, solicitudinea, zîmbetul, finuţa, ca­drul modern al magazinului, nu pot nici compensa şi nici înlocui competenţa profesională. Ea se cîştigă învăţînd continuu, căutînd neîncetat formele cele mai potri­vite specificului muncii şi unităţii, promovînd tot ce e avansat în tehnica prezentării şi servirii măr­furilor. Cheia — instruirea şi educarea Toţi lucrătorii din comerţ cu care am stat de vorbă au sub­liniat necesitatea revizuirii şi îm­bunătăţirii actualului sistem de şcolarizare şi ridicare la un nivel mai înalt a muncii educative duse în şcoli, în cadrul cursurilor de calificare şi specializare, precum şi în colectivele din unităţi. In problema pregătirii cadrelor am solicitat părerea tov. MARIA STOIAN — director adjunct al Di­recţiei personal şi învăţămînt din Ministerul Comerţului Interior care, la întrebările noastre, ne-a furnizat, în scris, un material de aproape cinci pagini. Sîntem infor­maţi astfel că M.C.I. dispune de 13 şcoli profesionale şi 9 şcoli teh­nice, absolvite anual de circa 1 800 de elevi. De asemenea, sunt orga­nizate — îndeosebi pentru meseri­ile neşcolarizabile : vitrinieri, vîn­zători de mobilă, instalatori de firme luminoase etc. — cursuri de calificare de scurtă durată, pre­cum şi cursuri de specializare, cu şi fără scoatere din producţie, pentru bucătari, barmani, vînză­tori de aparate electronice şi ar­ticole electromecanice etc. Am fi dorit o discuţie mai am­plă asupra organizării procesului de învăţămint. Dar în locul discu­ţiei la obiect sîntem nevoiţi să fa­cem cîteva comentarii pe baza a­­firmaţiilor dactilografiate. Trezeş­te, de pildă, nedumerire faptul că meserii care cer o pregătire de strictă specialitate şi care presu­pun, în acelaşi timp, o grijă deose­bită pentru selecţionarea de cadre cu aptitudini reale (vitrinieri, vîn­zători de mobilă), fac parte încă din rîndul „meseriilor neşcolariza­bile". Este bine că mai mult de jumătate din timpul stabilit pregă­tirii elevilor din şcolile profesio­nale a fost afectat practicii în în­treprinderile comerciale. Dar, ele­vii, aflîndu-se în practică la între­prinderile şi organizaţiile comer­ciale în perioadele de vârf ale ac­tivităţii acestora, nu se poate o­cupa nimeni de pregătirea lor, de­oarece vînzătorii sunt solicitaţi de cumpărători in tot timpul progra­mului de lucru. Direcţia personal şi învăţămint a luat în ultimul timp o serie de măsuri pentru îmbogăţirea tema­ticii în învăţămîntul profesional. Au fost introduse în programă ma­terii care corespund noilor necesi­tăţi ale comerţului, s-a extins stu­diul limbilor străine. De asemenea, în afara obiectelor de cultură ge­nerală, o mare atenţie se acordă materiilor de specialitate : mer­ceologia, organizarea şi tehnica co­merţului, matematicile comerciale, evidenţa operativă şi altele. Aceste obiecte de învăţămint lărgesc orizontul profesional al viitorului lucrător în comerţ, dar credem că ele sunt insuficiente şi unilaterale, tinzînd în special spre formarea unor vînzători-funcţio­­nari şi nu a unor vînzători cu largi cunoştinţe, care să-i ajute nemijlo­cit în dialogul zilnic cu cumpără­torul. Cît se învaţă despre normele unei deserviri civilizate, despre conduita faţă de cumpărători ? Şi ce loc îşi găseşte în programa de învățămînt preocuparea pentru educarea gustului ? în seama cui este lăsată această latură atît de importantă a pregătirii de specia­litate a vînzătorului modern ? SCI­NT­EI A PAGINA 3 „Admiraţie pentru înfăptuirile României" Declaraţiile unor participanţi străini la Congresul Jubiliar Apimondia In legătură cu istoricul şi ţelurile „Apimondiei", cu preocupările ac­tuale ale acestei organizaţii interna­ţionale ne-am adresat d-lui L. R. J. Ridder van Rappard, Decan al membrilor de onoare ai Apimon­diei, care ne-a declarat : „Creşterea albinelor este o ocu­paţie străveche a oamenilor. In­­cepînd din secolul trecut, dar mai ales în secolul nostru, apicultorii au simţit nevoia unei colaborări tot mai strînse. Primul Congres Internaţional de Apicultură s-a desfăşurat la Bruxelles în 1897. La primele congrese care au avut loc au fost reuniţi un număr mic de participanţi, în marea lor majori­tate din ţările Europei. Cea mai numeroasă participare a dele­gaţilor şi invitaţilor s-a înre­gistrat la prezentul Congres al Apimondiei care are loc la Bucu­reşti. La congresul precedent care a avut loc la Praga, în 1963, am susţinut cu căldură candidatu­ra României ca gazdă a Congre­sului Jubiliar. Apreciez buna orga­nizare a lucrărilor congresului, căl­dura şi prietenia cu care sîntem înconjuraţi în ţara d-voastră. In România sînt condiţii dintre cele mai bune pentru propăşirea ramurii apicole. Am fost impresio­nat cînd am auzit că în ţara dumneavoastră, apicultura este o ramură rentabilă. Vă invidiem pen­tru condiţiile create apicultorilor din ţara dumneavoastră. Răspunzînd la întrebarea pri­vind preocupările actuale ale Api­mondiei, d-l Rappard ne-a decla­rat : „Ţelul Apimondiei este studiul apiculturii, precum şi înţelegerea şi apropierea apicultorilor. Eu sînt doctor în drept şi sînt un adept al înţelegerii cît mai depline între sa­vanţi şi amatori ai apiculturii, din toate ţările lumii, în scopul unirii eforturilor şi al întăririi colaboră­rii. După cum este cunoscut, preşedinte al Apimondiei a fost ales prof. V. Harnaj, care a depus eforturi demne de laudă pentru a asigura succesul acestui congres, ce cunoaşte o amploare şi organizare greu de egalat Am fost şi anul trecut în fru­moasa dumneavoastră ţară, am făcut excursii in Carpaţi, Delta Du­nării şi la Mamaia, care m-au în­­cîntat. Bucureştiul este un oraş fru­mos, cu oameni amabili“. Numeroşi alţi participanţi la Congresul Apimondiei ne-au rela­tat, de asemenea, impresiile lor. „ Am călătorit prin multe oraşe ale Europei, ne-a declarat prof. dr. V. S. Poltev, şeful laboratoru­lui de microbiologie a insectelor de pe Ungă Institutul de biologie al secţiei siberiene a Academiei de ştiinţe a U.R.S.S. La Bucureşti am venit pentru prima dată. Prie­tenii români au manifestat multă căldură şi atenţie faţă de delega­ţia noastră. Apreciez eforturile or­ganizatorilor congresului, care au reuşit să creeze condiţii minunate de lucru tuturor participanţilor. O impresie deosebită mi-a pro­dus vizita la Combinatul api­col. Expoziţia este instructivă nu numai pentru apicultorii amatori, ci şi pentru specialişti. Consider că larga participare internaţională la Congresul Jubiliar al Apimondiei reprezintă o contribuţie la întări­rea păcii, prieteniei şi încrederii reciproce între popoare. Am venit pentru prima dată în România în anul 1962. Acum pot spune că în cei 3 ani care au tre­cut de atunci poporul român a fă­cut paşi de giganţi înainte în toate sectoarele, ne-a declarat dr. S. Cannamela (Italia), secretar ge­neral al Apimondiei. Eu cred că a-­­ ceastă evoluţie deosebit de rapidă, care se datoreşte muncii entuziaste­­ a poporului român, este şi un rezul- « tat al dezvoltării multilaterale a re­­­ laţiilor de colaborare, comerciale, culturale etc. cu toate ţările lumii. Doresc ca această colaborare in­ternaţională, care s-a manifestat cu putere şi la Congresul Apimon­diei, să continue şi să se lărgeas- •­că neîncetat. Ca italian, urez din toată inima ca relaţiile dintre Ro­mânia şi Italia să se dezvolte şi mai mult. Mă simt foarte bine în oraşul Bucureşti, unde am remarcat că se construieşte mult, într-un stil arhi­tectonic optimist şi luminos, unde există mari zone verzi, pe care pot­­ să le invidieze alte metropole ale lumii. Dr. Mc. Gregor, şef adjunct al secţiei de Apicultură din Ministe­rul Agriculturii al Statelor Unite, a spus: — Mă aflu pentru prima dată în România, unde am participat şi la simpozionul care a precedat con­gresul. Am fost şi la demonstraţia sărbătorească de la 23 August care m-a impresionat foarte mult, chiar­­ dacă nu i-am înţeles perfect sem-­­­nificaţiile. Am avut convorbiri in­teresante cu cercetătorii români de la Staţiunea centrală pentru api­cultură şi sericicultură de la Bă­neasa. Mi-au plăcut foarte mult cercetările apicole efectuate cu a­­jutorul izotopilor radioactivi, pro­duşi cu un echipament tehnic ad­mirabil şi bine folosit. Consider va­loroase studiile făcute pentru cu­noaşterea albinei carpatine care este o rasă pură, cu însuşiri sup­­­perioare. In Statele Unite s-a urmărit ac­tivitatea albinelor îndeosebi la, plantele de cimp. In regiunile cal­de şi uscate din vestul ţării s-a­u studiat posibilitatea de polenizare, a culturilor de lucernă cu ajutorul­­ albinelor sălbatice. Exemplele pe care le-am dat din realizările cer­cetătorilor români şi americani a­­rată necesitatea întăririi colabo­rării între ţări şi în domeniul api­culturii. In timpul vizitei care a avut loc la Expoziţia apicolă şi la Tîrgul expoziţiei de la Băneasa, d-l Ray­mond Borneo, preşedintele Uniunii asociaţiilor apicole din Franţa, ne-a­­ declarat: „Nicăieri în lume nu s-a­ realizat un lucru atît de bun pen­tru apicultori. Am mai fost in Ro­mânia şi am văzut combinatul a­­picol in diferite stadii de construc­ţie. Ca unul care am colindat Eu­ropa în lung şi lat, pot afirma cu certitudine că nicăieri n-a existat o expoziţie de apicultură mai fru­moasă. Aceasta este realitatea şi nu simpla dorinţă de a flata pe prietenii români. Pentru arhitecto­nica construcţiilor moderne reali­zate aici şi pentru estetica lor îi , felicit călduros pe arhitecţii ro-­ mâni. Ceea ce au realizat ei este magnific. Am avut bucuria de a participa, între altele, şi la excursia organi­zată pe Valea Prahovei, care este oi adevărată splendoare — ne-a declarat dl P. Haccour, api­cultor din Maroc. Ca şi pe ceilalţi TM delegaţi, ne-a impresionat ospita­litatea poporului român. Am admi­rat marea demonstraţie de la 23 August, care ne-a lăsat impresii de neuitat. Am adus cu mine un­­­mare număr de filme pentru a duce in ţara mea o parte din imaginea frumuseţilor României.^ încheierea lucrărilor Congresului Apimondia Marţi au luat sfîrşit în Capita­lă lucrările celui de-al XX-lea Congres Internaţional Jubiliar al Apimondiei. Participanţii la a­­ceastă importantă reuniune in­ternaţională au dezbătut timp de şase zile rezultatele în cercetarea şi practica apicolă, preocupări actuale în lume în domeniul creş­terii albinelor. La ultima şedinţă plenară, prof. V. Harnaj, în numele Comitetului naţional de organizare, a mulţu­mit pentru participarea largă a cercetătorilor şi apicultorilor practicieni care au reprezentat numeroase ţări ale lumii şi pen­tru aportul adus la buna desfă­şurare a lucrărilor Congresului. Dr Silvestro Cannamela, secre­tarul general al Apimondiei, a dat apoi citire unei telegrame adresa­te de participanţii la Congres preşedintelui Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, în continuare a avut loc aduna­rea generală a Federaţiei inter­naţionale a asociaţiilor de apicul­­tură — Apimondia. ★ Consiliul de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România a oferit, marţi seara, în parcul Palatului de la Snagov o recepţie în cinstea participanţilor la cel de-al XX- lea Congres Internaţional Jubiliar al Apimondiei. Au luat parte Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, Gogu Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători ai unor instituţii centrale şi obşteşti. Au participat şefi ai unor mi­siuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. In timpul recepţiei s-au rostit toasturi. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. (Agerpres) [prin leningradul de azi ■ (Urmare din pag. I-a) . Tov. Nikitin Evgheni, ca­ I­sierul magazinului, ne rela­tează cîteva amănunte pri­vind această iniţiativă,­­ după care adaugă : „Merge bine magazinul, muncitorii sunt dornici să citească. I să-şi îmbogăţească cunoş­tinţele, spunea el. Iar in fiecare secţie din şantiereleI ,,Baltiiski“ librăria îşi are standul ei, din care nu lip­sesc ultimele noutăţi". I LA OBSERVATORUL : PULKOVO , In mica noastră pilot­­" bare prin Leningrad, ne o-I prim cîteva clipe şi la cunoscutul observator as­tronomic de la Pulkovo. I Tov. Kiseliova, astronom, ne ajuli să cunoaştem cite ceva despre aparatele din I jur şi despre... tainele lu­mii cereşti. — „Ultimele noutăţi ?" Interlocutoarea I noastră vorbeşte de ob­servaţiile făcute tn ultimii patru ani asupra planetei I Marte. Iată circa 300 de fotografii. Pentru a uşura observaţiile cercetătorilor,­­ strălucirea plăcilor foto­grafice a fost atenuată cu ajutorul unor altre de ge-I latină. „Este o metodă nouă — explică interlocu­toarea noastră — care ne dă putinţa să observăm cu mai mare precizie mişca­rea astrului". Fotografiile sint răspindite in prezent la diferite institute si ob­servatoare astronomice. „Alte noutăţi Tov. Ki­seliova ne vorbeşte despre instalaţia astronomică în pregătire, cu ajutorul că­reia se va studia coroana solară. Diametrul obiecti­vului noului coronograf va avea 55 cm şi va fi aşezat la Kislovodsk, in Cau­caz, la 2 300 m deasupra nive­lului mării. Va fi încă o contribuţie a ştiinţei so­vietice la cercetarea astru­lui solar. 100 DE APARTAMENTE PE ZI Cu tov. Liubaş, directo­rul Institutului „Lenpro­­iect", am făcut o scurtă excursie... pe hartă la noile şantiere pentru con­strucţia de locuinţe. Lenin­­grădenii primesc în folo­sinţă 100 de apartamente pe zi. O nouă podoabă a o­­raşului, „Teatrul tânărului spectator", a fost predat pionierilor. Este o clădire construită din material plastic şi aluminiu. Am vi­zitat şantierul unei case experimentale şi raionul „Moscova*. Constructorii leningrădeni sunt cunos­cuţi prin perseverenta in descoperirea unor metode originale de construcţie. Aci se foloseşte metoda aşa-numită „prin ridicarea acoperită" Construcţia nu începe cu pereţii. In locul lor, pe temelie, se ridică coloane de beton armat, apoi platforma primului etaj; pe această platformă se înalţă alte coloane ş.a.m.d. Pereţii se ridică ulterior. Inginerul L. Reiz, autorul acestui proiect de­monstrează că noua meto­dă aduce mari economii băneşti, pe lingă econo­mia de timp. Trecem pe la combinatul de construcţii de case „O­­buhov". La punctul de comandă al întreprinde­rii ne intimpină ingine­rul E. T. Păruţă. Răsu­cind un buton, el pune in funcţiune un televizor şi pe ecran apare interiorul pri­mei hale. Conştiincios, o­­chiul televizorului se apro­pie de obiectiv şi surprinde o casă în plină fabricare. Operaţiile se desfăşoară pe bandă. Instalaţii auto­mate încarcă ramele cu o cantitate de beton cintăţi­­tă matematic. Banda alu­necă mai e departe purtind pereţii spre cuptoare, apoi pe macarale electrice, unde sunt spălaţi sub du­şuri şi dichisiţi. La capătul benzii autocamioane cu _, platforme ii încarcă unul după altul. Acesta este unul din cele şase combi­ ,n sale de construcţii de case ,, din oraş şi, vizitindu-l, iţi poţi da mai bine seama de ,, ce la Leningrad se sărbă­toresc in fiecare zi o sută „novosen­a" *1. „ ECRANELE IN ŞCOALĂ - In cwind, sutele de şcoli leningrădene îşi vor ~ redeschide porţile. Anul acesta, aproape in toate­­ şcolile medii ale oraşului, incepind încă de la pri- » mele lecţii. Işi va face apa­riţia ecranul albastru al televizorului. Prin televi­zoare se vor transmite lec­ţii practice de fizică, bio­logie şi alte discipline. Transmisiile experimentale­­ au şi fost încheiate cu succes, cu ajutorul colabo­ratorilor Institutului „Her­ten“ , prin intermediul te­levizorului vor fi transmi­se, de asemenea, lecţii de literatură şi de istorie, iar­­ elevii, urmărind ecranul, vor putea cunoaşte multe din locurile istorice ale oraşului Revoluţiei — Le­ningrad. *) „novoselis" — inaugu­rarea unei locuinţe.

Next