Scînteia, decembrie 1965 (Anul 34, nr. 6818-6846)
1965-12-01 / nr. 6818
PAGINA 2 SCINTEIA CU CITA OPERATIVITATE SINT ÎNLĂTURATE . DEFICIENTELE SEMNALATE IN ADUNĂRILE DE ALEGERI ? ■ Au trecut trei, patru săptămîni de la adunarea de alegeri. Din dezbaterile de atunci, din confruntarea de păreri au rezultat numeroase propuneri şi sugestii, au fost criticate diferite deficienţe. Pe baza lor s-au desprins concluzii preţioase privind activitatea viitoare. în ce măsură se valorifică învăţămintele analizei prilejuite de adunarea de dare de seamă şi alegeri? Activitatea cotidiană desfăşurată de atunci se situează ca oare la înălţimea sarcinilor şi exigenţelor actuale? Desigur, într-un timp atît de scurt nu puteau fi rezolvate toate propunerile şi nici înlăturate în întregime deficienţele semnalate. Totuşi, ce s-a întreprins pînă acum în această direcţie? Eforturile principale în direcţia principală Ne aflăm în secţia mecanică grea de la uzinele „23 August". Acum o lună, colectivul de aici era dator cu mai multe comenzi din planul producţiei pentru export. In adunarea generală de alegeri, comuniştii au criticat în mod îndreptăţit biroul organizaţiei de bază pentru că n-a urmărit mai îndeaproape această problemă, sesizînd cu întîrziere unele deficienţe ce puteau fi înlăturate din timp, iar altele prevenite. Din discuţii a reieşit totodată că în secţie există condiţiile necesare nu numai pentru a recupera rămînerea în urmă, ci şi pentru îndeplinirea cu mult înainte de termenul stabilit a tuturor obligaţiilor prevăzute în plan. Analizînd cu spirit de răspundere şi discernămînt criticile şi sugestiile făcute în dezbaterile adunării de alegeri, noul birou a considerat că aceasta este o problemă care, prin importanţa şi actualitatea ei, trebuie să aibă prioritate faţă de toate celelalte. — Ne-am gîndit că îndreptîndu-ne eforturile în primul rînd în această direcţie — remarca tov. Ion Nae, secretarul organizaţiei de bază — creăm condiţii spre a trece apoi la rezolvarea altora, legate de încheierea în bune condiţii a planului anual şi de pregătirea producţiei anului viitor. In prima adunare generală, care a avut loc la scurt timp după alegerea noului birou, au fost analizate măsurile ce se impuneau pentru realizarea integrală a planului de export cu o lună mai devreme. In informarea prezentată cu acest prilej de conducerea secţiei s-a arătat că pentru fiecare sarcină de producţie în parte au fost stabilite termene precise de executare. Totul consta în a urmări respectarea lor cu stricteţe. In acest scop s-a stabilit ca membrii biroului organizaţiei de bază, repartizaţi pe locuri de producţie, să controleze sistematic îndeplinirea sarcinilor de plan, să asigure ca această problemă să se afle permanent în centrul întrecerii socialiste. Pe baza propunerilor biroului organizaţiei de bază, au fost repartizaţi la agregatele cele mai importante comunişti cu înaltă calificare profesională, care să constituie, prin rezultatele obţinute, un factor important de mobilizare a colectivului la îndeplinirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor de plan. Din discuţiile purtate cu unii membri ai biroului organizaţiei de bază a reieşit că, în ultimul timp, în secţie s-a lucrat cu mai mult spor decît în lunile precedente dar, oricît de ciudat ar părea, nu se cunoştea cu precizie stadiul îndeplinirii măsurilor stabilite. Au fost realizate progrese, dar nu se ştia precis ce mai era de făcut. Cum se poate asigura în aceste condiţii concentrarea forţelor spre realizarea integrală a planului ? In legătură cu aceasta, merită a fi reţinută o observaţie care aparţine mai multor membri de partid din secţie: intervenţia organizaţiei de bază putea fi mai eficientă dacă acţiunea întreprinsă ar fi fost sprijinită printr-un ansamblu de măsuri în ce priveşte munca politică de masă, popularizarea operativă a rezultatelor obţinute, a experienţei celor mai buni muncitori, a metodelor înaintate de lucru, astfel încît ele să fie însuşite de întregul colectiv. Fluxul concentrării forţelor Sim# refluxul dispersării lor In cadrul adunării de alegeri a organizaţiei de bază nr. 1 de la laminorul de 6 ţoli de la uzinele „Republica", mai mulţi comunişti au cerut noului birou să pună în centrul preocupărilor sale problema calităţii produselor, care in ultima vreme, cînd atenţia a fost îndreptată aproape exclusiv spre sporirea cantităţii de laminate, a fost neglijată. Concluzia, care s-a desprins din aceste critici este firească prin exemplul lor personal, comuniştii să-i mobilizeze pe toţi ceilalţi muncitori, situîndu-se în fruntea luptei pentru calitate; noul birou să orienteze întreaga muncă politică spre acest obiectiv. Ca o măsură imediată, s-a stabilit ca un colectiv — format din membrii biroului şi alţi comunişti, şefi de echipă şi maiştri — să urmărească pe fiecare fază a procesului de producţie calitatea ţevilor. După puţin timp, a avut loc o adunare generală, în cadrul căreia au fost repartizate sarcini membrilor de partid. Ar fi fost de aşteptat ca prin aceasta să se realizeze o concentrare a eforturilor spre obiectivul principal aflat în faţa organizaţiei de bază. Ce s-a întîmplat însă ? în adunarea generală s-a dat citire unui tabel care cuprinde aproape 80 de nume în dreptul cărora, de cele mai multe ori, sunt înscrise simple obligaţii profesionale ; numai un număr foarte mic de membri de partid au primit sarcini politice sau organizatorice legate într-un fel sau altul de îmbunătăţirea calităţii ţevilor — obiectivul esenţial aflat în faţa colectivului secţiei. Nu înseamnă oare aceasta mai curînd o dispersare a forţelor, decît concentrarea lor în vederea realizării unui ţel precis ? Discuţiile la locul de muncă, schimburile de experienţă, îmbunătăţirea propagandei tehnice, sporirea combativităţii gazetei de perete, ţinerea la zi a graficului de urmărire a rezultatelor întrecerii sunt tot atîtea „spaţii albe“ care puteau fi avute în vedere — la repartizarea sarcinilor de partid — pentru a înmulţi mijloacele de susţinere a acţiunii începute. Măsuri operative, duse pina la capăt In adunarea de alegeri a organizaţiei de bază nr. 1 de la sectorul turnătorie al uzinelor „Semănătoarea" au fost semnalate neajunsuri în ce priveşte îndrumarea sindicatului şi a organizaţiei U.T.C. Ce s-a făcut pentru remedierea acestei stări de lucruri ? Biroul organizaţiei de bază a sprijinit comitetul sindicatului să reorganizeze comisiile de urmărire a calităţii pieselor turnate, care au pornit imediat la lucru. Membrii biroului, participînd apoi la pregătirea alegerilor din grupele sindicale, le-au ajutat să pună în discuţia colectivului cele mai importante probleme legate de bunul mers al producţiei, desfăşurarea întrecerii socialiste, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, întărirea disciplinei, aplicarea propunerilor făcute în cadrul consfătuirilor de producţie. — Intr-adevăr, în ultimul timp , activitatea noastră s-a îmbunătă- I ţit — remarca tov. Mihai Nicolae, preşedintele comitetului sindica- _ tului. S-a ţinut seama de criticile I aduse în adunarea de alegeri a I organizaţiei de partid. Trebuie să arăt însă că am dori ca îndru- I marea biroului organizaţiei de bază să aibă un caracter perma- nent, sistematic, nu „pe campa- I nii“, cum s-a întîmplat pînă acum. Şi în ce priveşte îndrumarea I organizaţiei U.T.C. s-au făcut paşi I înainte. Totuşi, unele deficienţe persistă. Membrii biroului organi- I zaţiei de bază n-au asistat încă la I nici un seminar din cadrul forme a lor de învăţămînt politic ale U.T.C. Se simte nevoia unui ajutor mai substanţial — după cum sublinia • tov. Dumitru Sibianu, secretarul I comitetului de partid — pentru I sporirea rolului educativ al adu- _ nărilor generale ale organizaţiei I de tineret. * H In aceste zile organizaţiilor de partid le revin sarcini de mare * răspundere, legate de îndeplinirea exemplară a tuturor indicatorilor de plan şi de pregătirile pentru ■ asigurarea desfăşurării în bune condiţii a producţiei în anul vii- S tor. Aceasta impune ridicarea ni velului muncii de partid, creşterea d eficienţei ei practice, înlăturarea , fără întîrziere a deficienţelor , semnalate în adunările de alegeri. Rezultatele vor fi cu atît mai bune cu cît toate semnalele criti- . ce, propunerile şi sugestiile judi- I ' cioase vor fi urmate de măsuri E politice şi organizatorice duse pînă a la capăt Experienţa dovedeşte că I aceasta contribuie în măsură I hotărîtoare la creşterea spiritului de răspundere al comuniştilor, la stimularea iniţiativei şi participă- rii lor active la întreaga viaţă a organizaţiilor de partid. Dumitru URCOB „ Muzeul de artă al Republicii Socialiste România. Sala de artă franceză Foto : Agerpres mai bine mai tîrziu... Muncitorii şantierului întreprinderii construcţii şi montaje miniere din Teliuc întimpină greutăţi în îndeplinirea planului — ne scrie un grup de constructori. Majoritatea punctelor de lucru nu sunt aprovizionate cu materiale şi scule. Sudorii nu au echipament de protecţie. Direcţia tutelară din MINISTERUL MINELOR ne informează că s-au luat măsuri pentru aprovizionarea în mod ritmic a şantierului cu materialele şi sculele necesare, precum şi cu echipamente de protecţie. S-a stabilit o colaborare strînsă între direcţia generală de aprovizionare şi desfacere din minister şi furnizor. Conducerea trustului va urmări ca măsurile luate să fie duse la îndeplinire. Invitaţie la drumeţie Prof. Ion Oproiu, din Curtea de Argeş, a adresat redacţiei o scrisoare cuprinzînd cîteva propuneri cu privire la îmbunătăţirea activităţii turistice pe versantul sudic al masivului Făgăraş Analizînd posibilităţile existente, O.N.T. „CARPAŢI“ ne informează : „Reţinem propunerile corespondentului dv. pentru construirea de cabane turistice la Grindu, pe Valea Dîmbovicioarei, la confluenţa Leaotei cu Zîrna şi Brătila şi la Iezer. Pînă în prezent au fost construite trei cabane cu caracter definitiv la confluența Dobroneagului cu Vîlsanul. Ele vor fi utilizate pentru turism după încheierea lucrărilor pe șantierul hidrocentralei „Gheorghe Gheorghiu- Dej“. Se va mai amenaja o cabană nouă la confluenţa pîrîului Valea cu Peşti cu Argeşul. Ministerul Economiei Forestiere mai are în proiect realizarea unor legături între diversele bazine hidrografice din sudul munţilor Făgăraş. In faza finală se va putea ajunge cu mijloace auto în valea rîului Doamnei, pornind din Valea Oltului, fără să mai fie nevoie să treacă prin Curtea de Argeş sau Piteşti (Cornetul Brădet-Corbi). Bună vecinătate „Praful emanat de Fabrica de produse refractare „Răsăritul“ din oraşul Braşov pricinuieşte mari neajunsuri cetăţenilor care locuiesc în imediata vecinătate“. Scrisoarea de mai sus, semnată de un grup de cetățeni a fost trimisă spre cercetare MINISTERULUI INDUSTRIEI METALURGICE. Răspunsul primit ne informează că problema va fi rezolvată definitiv într-un timp relativ scurt. Conducerea fabricii a luat măsuri ca, o dată cu punerea în funcţiune a celei de-a doua linii de desprăfuire, prin trecerea treptată la racordarea utilajelor conform noului proiect, să nu mai fie răspîndit praf în atmosferă. S-au format, de asemenea, echipe speciale care veghează ca cele două linii de desprăfuire şamotă să funcţioneze în bune condiţii- S-a montat un ciclon rotativ şi s-a dat în funcţiune separatorul pneumatic, care elimină sursa principală de praf şi reduce răspîndirea lui în atmosferă. Pe acelaşi calapod La redacţie au sosit cîteva scrisori, care semnalau calitatea necorespunzătoare a unor sortimente de încălţăminte bărbătească. Nicolae Burlan din Bucureşti arăta că a cumpărat o pereche de sandale tip „Romarta“ care nu alcătuiau de fapt o pereche: una era mai îngustă decît cealaltă. Victor Munteanu din oraşul Turda a avut parte de necazuri şi mai mari. La cîteva zile de la cumpărare, baretele sandalelor „Record“ au început să se deslipească. Am trimis scrisorile MINISTERULUI INDUSTRIEI UŞOARE. Spicuim din răspunsul primit. „Pentru a se elimina în viitor defecţiuni similare, s-a luat măsura verificării cu atenţie a întregului parc de calapoade de la întreprinderile producătoare. Sandalele „Record“ au prezentat un viciu ascuns de fabricaţie. Perechea reclamată a fost reparată şi înapoiată posesorului. In urma sesizării de mai sus, întreprinderea a suspendat confecţionarea acestui model după ce a produs o cantitate mică, întrucît s-a constatat că nu rezistă la purtare, prezentînd un viciu ascuns de fabricaţie, necunoscut la începutul producţiei“. Cumpărătorii aşteaptă ca măsurile luate să ducă la îmbunătăţirea calităţii încălţămintei. Să rezolve sfatul ! Luna trecută, Ion Pîrlog din comuna Mircea Vodă, raionul Făurei, ne-a scris că a fost internat la Spitalul regional din Galaţi şi la Spitalul nr. 9 din Bucureşti unde i s-au făcut cîteva intervenţii chirurgicale. El îşi exprima nemulţumirea în legătură cu felul cum a fost îngrijit la Spitalul nr. 9. Am trimis scrisoarea MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII ŞI PREVEDERILOR SOCIALE, cu convingerea că va cerceta sesizarea şi va lua măsuri corespunzătoare pentru înlăturarea deficienţelor în acordarea asistenţei medicale la Spitalul nr. 9. Cine altcineva avea această obligaţie, dacă nu ministerul tutelar ? Iată cum a fost rezolvată scrisoarea : „Vă facem cunoscut că din dispoziţia Direcţiei Generale de resort scrisoarea a fost îndrumată la Sfatul popular al regiunii Galaţi urmînd ca rezultatul să fie comunicat direct petiţionarului, cît şi dv“. Este adevărat că sesizarea cetăţeanului Ion Pîrlog se referea şi la unele lipsuri de la Spitalul regional din Galaţi, dar despre felul în care se desfăşoară asistenţa sanitară la Spitalul nr. 9, ministerul nu avea nici un cuvînt de spus ? Cum poate urmări Sfatul popular al regiunii Galaţi activitatea unui spital care nu se află în subordinea sa ? RĂSPUNSURI LA SCRISORILE NEPUBLICATE „Doamna lui Ieremia" de IORGA „îndemnul spre teatru (...) mi-a venit mai tîrziu numai, anume pagini istorice cerîndu-şi şi astfel întruparea", spunea Nicolae Iorga în cartea sa autobiografică „O viaţă de om — aşa cum a fost". Sentimentul că piesa la care asistăm nu a izvorît din dorinţa simplei reconstituiri a unei epoci frămîntate din istoria Moldovei îl avem încă de la primele replici care deschid spectacolul în cadenţele unei uverturi tragice. O undă de nelinişte ce nu dă pace, de zbucium ce nu poate fi ascuns, de presimţiri şi de spaimă străbate întreaga scenă. E teama omului ce a făptuit o nelegiuire, dar şi a celor ce bănuiesc că dincolo de ziduri se comite o crimă şi ei nu o pot nici opri şi, deocamdată, nici pedepsi. Doamna lui Ieremia, Elisabeta, femeie ambiţioasă pînă la atrofierea oricărui sentiment, pentru care oamenii nu sînt decît unelte, bune de folosit în acţiunile ei şi bune de aruncat atunci cînd nu-i mai pot servi — face parte din aceeaşi familie spirituală cu Doamna Clara, eroina piesei „Vlaicu Vodă" a lui Davila şi cu Chiajna, personajul central al cunoscutei nuvele a lui Odobescu. Pe toate trei le uneşte această nepotolită sete de mărire, de stăpînire, uneori prin intermediul altora, această dorinţă de a-şi impune cu orice preţ şi în orice chip voinţa. In pofida celor din jur şi mai ales în pofida ţării, nesocotită şi considerată doar un mijloc şi un scop al măririi proprii. Pentru că la Iorga această dramă istorică, ce porneşte de la fapta scelerată a Doamnei lui leremia, capătă înţelesuri umane mult mai largi şi mult mai adînci. Paharul în care Elisabeta a picurat otrava ce va curma zilele domnului Simion Movilă — fratele soţului său leremia, stins din viată cu cîtiva ani în urmă — a deschis în istoria Moldovei o epocă de lupte fratricide, cu urmări atît de nefaste pentru viata acestei ţări : „Iară moartea lui — spune chiar Miron Costin, cronicarul — precum au rămas den om în om în rară poveste, au murit otrăvit de cumnata-sa, de doamna Ieremiei Vodă, trăgînd domniea mai curînd la feciorii săi...". Dar Elisabeta nu îşi va putea împlini visurile şi chiar atunci cînd va domni, prin intermediul fiului ei nevîrstnic Constantin, nu va afla liniştea dorită. Mai întîi, pentru că cei care sînt alături de ea şi în primul rînd fiul ei Constantin şi apoi cel de-al doilea fiu, Alexandru, nu acceptă liniştiţi soarta, nu rămîn prizonierii propriei neştiinţe, nici pioni lipsiţi de voinţă meniţi să execute fără murmur ordinele unei femei orgolioase, ci fintesc cu gîndul mereu spre zările adevărului, căutînd să descopere şi să înţeleagă ce urmări au pentru ţată faptele mamei lor. De aceea, drama lui Iorga se ridică în fiecare scenă şi în fiecare nou act la înţelesuri din ce în ce mai înalte. Nu-i aici, în această piesă, despovărată de tiradele romantice, fastuoase şi sonore, numai drama unei femei ambiţioase, nu-i aici numai istoria măririi şi decăderii unei fiinţe ce n-a avut alt scop şi altă finţă în viaţă decît puterea, ci mai presus de toate acestea asistăm la tragedia unei ţări. A unei ţări sfîşiată de lupte între urmaşii celor doi fraţi, pîrjolită de războaie, sărăcită, lăsată de izbeliştea unor oameni ce nu văd altceva decît gîndul propriului lor bine. Deznodămîntul piesei spre această idee ne duce cu gîndul, şi spectatorul, după ce cortina s-a lăsat ultima oară, cu sentimentul acesta răscolitor rămîne. Prin această idee piesa „Doamna lui Ieremia" continuă un filon fecund al teatrului nostru istoric. Pentru că cel ce privește retrospectiv dramele lui Hasdeu, Davila sau Delavrancea va vedea că în fiecare din ele conflictul nu este generat numai de înfruntarea unor temperamente deosebite, ci de lupta dintre cei ce nu văd înaintea ochilor decît propria lor ambiţie şi cei ce caută cu gîndul şi fapta la durerile şi grijile ţării. Aici aflăm punctul de întîlnire dintre marea tradiţie a dramaturgiei noastre istorice de pînă atunci şi piesa lui Iorga. Dar aşa cum spunea regretatul Ion Marin Sadoveanu, în anul reprezentării piesei : „în drama noastră istorică geniul prodigios al domnului Nicolae Iorga a izbutit să taie cu „Doamna lui Ieremia", drum nou şi neabătut". „Drumul nou" pe care l-a indicat această piesă ne apare limpede şi astăzi, la mai bine de patru decenii de la reprezentarea ei. Nu numai pentru că Iorga renunţă la procedeele de expresie ale retoricei romantice, dar în primul rînd prin profunzimea cu care acest scriitor a ştiut aici să despice cu atîta acuitate sufletul omenesc, să ne evoce o epocă de mare tensiune, de sfîşieri lăuntrice. Cei ce au mers să vadă „Doamna lui Ieremia", temîndu-se totuşi că vor afla în actele ei numai o expunere documentară asupra unei epoci, cei ce au păstrat prejudecăţi privitoare la teatrul lui Iorga s-au întîlnit cu o piesă în care viziunea istoricului nu a copleşit darurile scriitorului, marile lui înzestrări ce s-au revărsat cu atîta îmbelşugare în fiecare scenă. Ideile generoase, această omenie populară şi înţelepciune ce se află la temelia piesei lui Iorga şi-au aflat tălmăcire într-o expresie artistică de mare sobrietate. Replica densă, tensiunea creată din cîteva schimburi de cuvinte, fiorul liric ce se îmbină cu tragismul ce domină acţiunea, paginile de poezie țesute parcă de mîna unui vechi meşter popular, toate fac din această piesă una dintre cele mai fericite expresii ale literaturii noastre dramatice. Şi, mai ales, aceste calităţi îndreptăţesc părerea celor ce susţin că atunci cînd Iorga este mare, el se situează la nivelul celor mai mari scriitori ai literaturii noastre. Reprezentarea valorilor autentice ale dramaturgiei naţionale constituie, de cîtva timp, preocuparea lăudabilă a conducerii Teatrului National „I. L. Caragiale“ din Bucureşti. După G. M.Zamfirescu, Victor Eftimiu, Al. Davila, pe prima scenă a tării una din piesele care reprezintă cel mai complet talentul pe acest tărîm al lui N. Iorga se reîntîlnește cu publicul într-un spectacol de aleasă ţinută. Directorul de scenă (N. Massim) a căutat să ferească spectacolul de tentaţia grandilocvenţei, de retorism. Efortul regiei şi al principalilor interpreţi s-a îndreptat, deci, în direcţia relevării sensurilor sufleteşti şi sociale profunde ale acestei piese. Poate uneori dinamica înfruntării se pierde şi din pricina faptului că unii actori nu-şi stăpînesc bine rolul şi atunci replicile nu au suficientă coeziune. Desigur rolul cel mai generos este acela al Doamnei lui Ieremia, cu atîta profunzime interpretat de artista emerită Dina Cocea. Voinţa sa, principală trăsătură a acestei sofii de domn care nu vrea să cunoască în calea sa nici o piedică, iar atunci cînd i se ivesc le înlătură cu şiretenie şi cel mai adesea cu brutalitate, a fost sugerată într-un joc de o amplă desfăşurare scenică, zguduitor în finalul tragic. Adînca şi subtila înţelepciune a dascălului Cosma au fost bine intuite de Emil Lipiae, iar profilul spiritual din care dragostea de ţară se desprinde ca o dominantă a lui Alexandru Vodă ne-a apărut cu subtilitate schiţat de Gh. Cozorici. Prezenţa masivă a lui Toma Dimitriu în rolul Mitropolitului trebuie, de asemenea, remarcată. în alte roluri N. Brancomir, Gh. Popovici- Poenaru, Const. Bărbulescu, Elena Sereda, Cafita Ispas şi-au adus contribuţia la reuşita acestui spectacol, ce a intuit sensul piesei şi l-a restituit fidel. Prin valorile umane şi artistice ale piesei, prin interpretarea de calitate de care s-a bucurat (servită de o scenografie adecvată textului, semnată de A. Demian), „Doamna lui Ieremia" este un spectacol de reală calitate, menit să rămînă în memoria spectatorilor. Valeriu RIPEANU Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti La şcoala profesională de mecanici agricoli din Ciorogirla din apropierea Capitalei numeroşi tineri se pregătesc pentru profesia pe care au îndrăgit-o. Viitorii mecanici învaţă aici să mînuiască şi să întreţină tractoarele pe care le vor conduce. In imagine, elevi din anul I în atelierul de lăcatuşerie al şcolii Foto : Agerpres TEATRE • Teatrul de Stat de Operetă I PRINȚESA CIRCULUI — 19,30 • Teatrul Național „I. L. Caragiale" (sala Comedia): REGELE MOARE — 19,30, (sala Studio) : O FEMEIE CU BANI — 19,30 • Teatrul de Comedie : FIZICIENII — 20 • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* (sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1) : JOCUL DE-A VACANTA* 19,30, (sala Studio, str. Al. Sahia, nr. •76 A) : CANIOTA — 17 • Teatrul .,C. I. Nottara*, (sala Magheru) : SONET PENTRU O PĂPUȘĂ — 19,30, (sala Studio) : 3.3.3. — 20 • Teatrul Muncitoresc C.Fit. : (în sala Teatrului Mic) : BILLY MINCINOSUL - 19,30 9 Studioul Institutului de artă teatrală și cinematografică „Al. L. Caragiale* : PRIVEȘTE ÎNAPOI CU MINIE — 20 • Teatrul „Ţăndărică" (sala din str. Academiei) : BĂIATUL ÎȘI VlN-t TUL — 15, 17 • Teatrul satiric muzical „C. Tănase" (sala Savoy) : REVISTA DRAGOSTEI - 20, (sala Victoria) : CU muzica... E de glumit — 20 • Ansamblul artistic al C.C.S. MEREU MAI SUS — 20 • Circul de stat : PARADA CIRCULUI (spectacol prezentat de Circul Mare din Budapesta) — 20 TELEVIZIUNE • 14,00 — FOTBAL I Dinamo Bucureşti—Internazionale Milano. Intil nire din cadrul „Cupei campionilor europeni" la fotbal. Transmisiune de la stadionul „23 August" • 19,00 — Jurnalul televiziunii (I) • 19,15 — Emisiune pentru pionieri şi şcoalari ; ştiţi să socotiţi ? ; filmul de desene animate „Răţuştele înţelepte" • 20,00 — Teatru : JOCUL DE-A VACANŢA de Mihail Sebastian. Transmisiune de la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* • In pauze : filmul documentar Calitate In cantitate industrială şi Poşta televiziunii • 23,00 — Jurnalul televiziunii (II) ; buletinul meteorologic. CINEMATOGRAFE • OLD SATTERHAND — film pentru ecran panoramic ; Patria — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30 • DINCOLO DE BARIERA : Republica — 9,30; 11,30; 14; 16,30; 18,45; 21,15 • PAT ȘI PATACHON : Cinemateca — 10; 12, 14 • Îndrăznețul pardaillan — cinemascop : Luceafărul — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15, 20,30, Festival — 8,45; 12; 14,15; 16,45; 19, 21, Feroviar — 9; 11,15; 13,30; 13,45; 18, 20,15, Excelsior - 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15, Tomis - 8,15; 10;15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,15, Melodia — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, Flamura — 10; 12; 14, 16; 18,15; 20,30 • DE-AȘ FI... HARAP ALB : București — 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21, Floreasca — 10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30 (la ambele completare La carnaval), Modern (completare Sport nr. 5/1965) — 10; 12; 14; 16; 18, 20 • SASA : Capitol (completare Uni- versuri picturale) — 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21 • A FOST ODATA UN MOS SI O BABA : Victoria - 9,45; 12; 14,15; ■16,30; 18,45; 21;' • CAMERA IN FORMA DE „L" : Central -9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15 • PRIMII ANI : Lumina (completare Calitate in cantitate industrială) - 9,45; 11,45; 13,45; 16; 18,15; 20,30 • RUNDA 6: Union (completare Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Cluj) — 15,30; 18; 20,30, Crîngaşi (completare Suită bănăţeană — 16; 18,15; 20,30 • PROGRAM PENTRU COPII I Doina — 10 • VESELIE LA ACAPULCO , Doina (completare Sport nr. 5/1965) — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30 • O CĂLĂTORIE EXPERIMENTALA IN MAREA ROSIE — cinemascop ; CINTECUL UMEI SUMAR — VREAU SA STIU TOT NR. 40 ; UN CROS NEOBISNUIT : Timpuri Noi — 10—21 în continuare • CARTIERUL VESELIEI : Giulesti — 15,30; 18, 20,30, Dacia — 9—13,30 în continuare ; 15,45; 18,15; 20,45 • FEMEIA NECUNOSCUTA ! Cultural (completare Călătorie in paradisul păsărilor) — 10,30; 15; 17,45; 20,30 • SOARECELE DIN AMERICA — cinemascop : Buzesti — 10; 12; 14; 16,15; 18,30; 20,30 • ULTIMA VACANTA : Griviţai 10; 12; 14; 16; 18,15; 20,15 • LALEAUA NEAGRA — cinemascop : Bucegi (completare Vezi rîndunelele se duc) — 10; 12,30; 15; 17,45; 20,30 • MISTERELE PARISULUI — cinemascop : Unirea — 11; 16; 18,15; 20,30 • BOCCELUTA : Flacăra (completare Poveste despre ceasuri) — 10; 15,30 17,45, 20 • LA ORA 5 DUPA-AMIAZA : Vitan — 16; 18,15; 20,30 . • MARILYN — cinemascop : Mioriţa (completare Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Maramureş) — 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Volga (completare Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Cluj) — 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21 • PINA LA ORAŞ NU E DEPARTE — cinemascop : Munca (completare Vizita conducătorilor de partid și de stat în regiunea Cluj) — 16; 18; 20 % ■ • 800 DE LEGHE PE AMAZOANE : Popular (completare Anul nașterii 1805) — 10,39; 16; 18,30; 21. Ferentari (completare Pionieria nr. 5/1965) — 10, 16; 18,15; 20,30 • WINNETOU — cinemascop, COMOARA DIN LACUL DE ARGINT — cinemascop : Arta — 9,15; 12,45; 16,30; 2015 • UNCHIUL MEU : Moşilor (com pletare Pioni ,ria nr. 5/1965) — 15.30; 18; 20,15 • CARTOUCHE — cinemascop s Cosmos — 15,45; 18; 20,15 • PRIMA ZI DE LIBERTATE — cinemascop : Viitorul (completare Vizita conducătorilor de partid si de stat in regiunea Cluj) — 16, 18,15, 20,30 CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 decembrie. In ţară . Vreme în general umedă, cu cer schimbător. Vor cădea precipitaţii mai întîi sub formă de ploaie, apoi lapoviţă şi ninsoare. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura staţionară la început, apoi în scădere începînd din nord-vestul ţării. Minimele vor fi cuprinse între minus 5 şi 5 grade, iar maximele între 2 şi 12 grade. Ceaţă. In Bucureşti ! Vreme în general umedă, eu cer schimbător. Vor cădea ploi temporare. Vînt slab pînă la potrivit Temperatura în scădere uşoară către sfîrșitul intervalului.