Scînteia, decembrie 1965 (Anul 34, nr. 6818-6846)

1965-12-01 / nr. 6818

PAGINA 2 SCINTEIA CU CITA OPERATIVITATE SINT ÎNLĂTURATE . DEFICIENTELE SEMNALATE IN ADUNĂRILE DE ALEGERI ? ■ Au trecut trei, patru săptămîni de la adunarea de alegeri. Din dezbaterile de atunci, din con­fruntarea de păreri au rezultat numeroase propuneri şi sugestii, au fost criticate diferite deficien­ţe. Pe baza lor s-au desprins con­cluzii preţioase privind activita­tea viitoare. în ce măsură se valori­fică învăţămintele analizei prilejui­te de adunarea de dare de seamă şi alegeri? Activitatea cotidiană desfăşurată de atunci se situează ca oare la înălţimea sarcinilor şi exigenţelor actuale? Desigur, în­­tr-un timp atît de scurt nu pu­teau fi rezolvate toate propuneri­le şi nici înlăturate în întregime deficienţele semnalate. Totuşi, ce s-a întreprins pînă acum în a­­ceastă direcţie? Eforturile principale în direcţia principală Ne aflăm în secţia mecanică grea de la uzinele „23 August". Acum o lună, colectivul de aici era dator cu mai multe comenzi din planul producţiei pentru ex­port. In adunarea generală de alegeri, comuniştii au criticat în mod îndreptăţit biroul organiza­ţiei de bază pentru că n-a urmă­rit mai îndeaproape această pro­blemă, sesizînd cu întîrziere unele deficienţe ce puteau fi înlăturate din timp, iar altele prevenite. Din discuţii a reieşit totodată că în secţie există condiţiile necesa­re nu numai pentru a recupera rămînerea în urmă, ci şi pentru îndeplinirea cu mult înainte de termenul stabilit a tuturor obli­gaţiilor prevăzute în plan. Anali­­zînd cu spirit de răspundere şi discernămînt criticile şi sugestiile făcute în dezbaterile adunării de alegeri, noul birou a considerat că aceasta este o problemă care, prin importanţa şi actualita­tea ei, trebuie să aibă prioritate faţă de toate celelalte. — Ne-am gîndit că îndreptîn­­du-ne eforturile în primul rînd în această direcţie — remarca tov. Ion Nae, secretarul organizaţiei de bază — creăm condiţii spre a tre­ce apoi la rezolvarea altora, legate de încheierea în bune condiţii a planului anual şi de pregătirea producţiei anului viitor. In prima adunare generală, care a avut loc la scurt timp după alegerea noului birou, au fost analizate măsurile ce se impuneau pentru realizarea integrală a planului de export cu o lună mai devreme. In informarea prezen­tată cu acest prilej de conducerea secţiei s-a arătat că pentru fie­care sarcină de producţie în parte au fost stabilite termene precise de executare. Totul consta în a urmări respectarea lor cu stric­teţe. In acest scop s-a stabilit ca membrii biroului organizaţiei de bază, repartizaţi pe locuri de producţie, să controleze sistema­tic îndeplinirea sarcinilor de plan, să asigure ca această problemă să se afle permanent în centrul în­trecerii socialiste. Pe baza propu­nerilor biroului organizaţiei de bază, au fost repartizaţi la agre­gatele cele mai importante co­munişti cu înaltă calificare pro­fesională, care să constituie, prin rezultatele obţinute, un factor im­portant de mobilizare a colectivu­lui la îndeplinirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor de plan. Din discuţiile purtate cu unii membri ai biroului organizaţiei de bază a reieşit că, în ultimul timp, în secţie s-a lucrat cu mai mult spor decît în lunile precedente dar, oricît de ciudat ar părea, nu se cunoştea cu precizie stadiul în­deplinirii măsurilor stabilite. Au fost realizate progrese, dar nu se ştia precis ce mai era de făcut. Cum se poate asigura în aceste condiţii concentrarea forţelor spre realizarea integrală a planului ? In legătură cu aceasta, merită a fi reţinută o observaţie care aparţi­ne mai multor membri de partid din secţie: intervenţia organiza­ţiei de bază putea fi mai eficientă dacă acţiunea întreprinsă ar fi fost sprijinită printr-un ansamblu de măsuri în ce priveşte munca politică de masă, popularizarea operativă a rezultatelor obţinute, a experienţei celor mai buni mun­citori, a metodelor înaintate de lucru, astfel încît ele să fie însu­şite de întregul colectiv. Fluxul concentrării forţelor Sim# refluxul dispersării lor In cadrul adunării de alegeri a organizaţiei de bază nr. 1 de la laminorul de 6 ţoli de la uzinele „Republica", mai mulţi comunişti au cerut noului birou să pună în centrul preocupărilor sale pro­blema calităţii produselor, care in ultima vreme, cînd atenţia a fost îndreptată aproape exclusiv spre sporirea cantităţii de laminate, a fost neglijată. Concluzia, care s-a desprins din aceste critici este firească­­ prin exemplul lor per­sonal, comuniştii să-i mobilizeze pe toţi ceilalţi muncitori, situîn­­du-se în fruntea luptei pentru calitate; noul birou să orienteze întreaga muncă politică spre acest obiectiv. Ca o măsură imediată, s-a sta­bilit ca un colectiv — format din membrii biroului şi alţi comu­nişti, şefi de echipă şi maiştri — să urmărească pe fiecare fază a procesului de producţie calitatea ţevilor. După puţin timp, a avut loc o adunare generală, în cadrul căreia au fost repartizate sarcini membrilor de partid. Ar fi fost de aşteptat ca prin aceasta să se realizeze o concentrare a efor­turilor spre obiectivul principal aflat în faţa organizaţiei de bază. Ce s-a întîmplat însă ? în adu­narea generală s-a dat citire unui tabel care cuprinde aproape 80 de nume în dreptul cărora, de cele mai multe ori, sunt înscrise sim­ple obligaţii profesionale ; numai un număr foarte mic de membri de partid au primit sarcini politice sau organizatorice legate într-un fel sau altul de îmbunătăţirea ca­lităţii ţevilor — obiectivul esenţial aflat în faţa colectivului secţiei. Nu înseamnă oare aceasta mai curînd o dispersare a forţelor, decît concentrarea lor în vederea realizării unui ţel precis ? Discuţiile la locul de muncă, schimburile de experienţă, îmbu­nătăţirea propagandei tehnice, sporirea combativităţii gazetei de perete, ţinerea la zi a graficului de urmărire a rezultatelor între­cerii sunt tot atîtea „spaţii albe“ care puteau fi avute în vedere — la repartizarea sarcinilor de partid — pentru a înmulţi mij­loacele de susţinere a acţiunii începute. Măsuri operative, duse pina la capăt In adunarea de alegeri a orga­nizaţiei de bază nr. 1 de la secto­rul turnătorie al uzinelor „Semă­nătoarea" au fost semnalate neajunsuri în ce priveşte îndru­marea sindicatului şi a organiza­ţiei U.T.C. Ce s-a făcut pentru re­medierea acestei stări de lucruri ? Biroul organizaţiei de bază a sprijinit comitetul sindicatului să reorganizeze comisiile de urmărire a calităţii pieselor turnate, care au pornit imediat la lucru. Membrii biroului, participînd apoi la pre­gătirea alegerilor din grupele sin­dicale, le-au ajutat să pună în discuţia colectivului cele mai importante probleme legate de bunul mers al producţiei, desfă­şurarea întrecerii socialiste, îm­bunătăţirea condiţiilor de muncă, întărirea disciplinei, aplicarea propunerilor făcute în cadrul consfătuirilor de producţie. — Intr-adevăr, în ultimul timp , activitatea noastră s-a îmbunătă- I ţit — remarca tov. Mihai Nicolae,­­ preşedintele comitetului sindica- _ tului. S-a ţinut seama de criticile I aduse în adunarea de alegeri a I organizaţiei de partid. Trebuie să­­ arăt însă că am dori ca îndru- I marea biroului organizaţiei de­­ bază să aibă un caracter perma-­­ nent, sistematic, nu „pe campa- I nii“, cum s-a întîmplat pînă­­ acum. Şi în ce priveşte îndrumarea I organizaţiei U.T.C. s-au făcut paşi I înainte. Totuşi, unele deficienţe­­ persistă. Membrii biroului organi- I zaţiei de bază n-au asistat încă la I nici un seminar din cadrul forme­ a lor de învăţămînt politic ale U.T.C.­­ Se simte nevoia unui ajutor mai­­ substanţial — după cum sublinia • tov. Dumitru Sibianu, secretarul I comitetului de partid — pentru I sporirea rolului educativ al adu- _ nărilor generale ale organizaţiei I de tineret. * H In aceste zile organizaţiilor de­­ partid le revin sarcini de mare * răspundere, legate de îndeplinirea­­ exemplară a tuturor indicatorilor­­ de plan şi de pregătirile pentru ■ asigurarea desfăşurării în bune­­ condiţii a producţiei în anul vii- S tor. Aceasta impune ridicarea ni­­­ velului muncii de partid, creşterea d eficienţei ei practice, înlăturarea , fără întîrziere a deficienţelor , semnalate în adunările de alegeri.­­ Rezultatele vor fi cu atît mai­­ bune cu cît toate semnalele criti- . ce, propunerile şi sugestiile judi- I ' cioase vor fi urmate de măsuri E politice şi organizatorice duse pînă a la capăt Experienţa dovedeşte că I aceasta contribuie în măsură I hotărîtoare la creşterea spiritului­­ de răspundere al comuniştilor, la­­ stimularea iniţiativei şi participă-­­ rii lor active la întreaga viaţă a­­ organizaţiilor de partid. Dumitru U­RCOB „ Muzeul de artă al Republicii Socialiste România. Sala de artă franceză Foto : Agerpres mai bine mai tîrziu... Muncitorii şantierului întreprinderii construcţii şi montaje miniere din Te­­liuc întimpină greutăţi în îndeplinirea planului — ne scrie un grup de con­structori. Majoritatea punc­telor de lucru nu sunt apro­vizionate cu materiale şi scule. Sudorii nu au echi­pament de protecţie. Direcţia tutelară din MI­NISTERUL MINELOR ne informează că s-au luat mă­suri pentru aprovizionarea în mod ritmic a şantierului cu materialele şi sculele ne­cesare, precum şi cu echipa­mente de protecţie. S-a stabilit o colaborare strîn­­să între direcţia generală de aprovizionare şi desfa­cere din minister şi furni­zor. Conducerea trustului va urmări ca măsurile lua­te să fie duse la îndeplini­re. Invitaţie la drumeţie Prof. Ion Oproiu, din Curtea de Argeş, a adresat redacţiei o scrisoare cu­­prinzînd cîteva propuneri cu privire la îmbunătăţirea activităţii turistice pe ver­santul sudic al masivului Făgăraş Analizînd posibilităţile e­xistente, O.N.T. „CARPAŢI“ ne informează : „Reţinem propunerile coresponden­tului dv. pentru construirea de cabane turistice la Grindu, pe Valea Dîmbovi­­cioarei, la confluenţa Lea­­otei cu Zîrna şi Brătila şi la Iezer. Pînă în prezent au fost construite trei ca­bane cu caracter definitiv la confluența Dobroneagu­­lui cu Vîlsanul. Ele vor fi utilizate pentru turism după încheierea lucrărilor pe șantierul hidrocentra­lei „Gheorghe Gheorghiu- Dej“. Se va mai amena­ja o cabană nouă la confluenţa pîrîului Valea cu Peşti cu Argeşul. Ministerul Economiei Fo­restiere mai are în proiect realizarea unor legături în­tre diversele bazine hidro­grafice din sudul munţilor Făgăraş. In faza finală se va putea ajunge cu mijloa­ce auto în valea rîului Doamnei, pornind din Va­lea Oltului, fără să mai fie nevoie să treacă prin Curtea de Argeş sau Piteşti (Cor­netul Brădet-Corbi). Bună vecinătate „Praful emanat de Fa­brica de produse refractare „Răsăritul“ din oraşul Bra­şov pricinuieşte mari nea­junsuri cetăţenilor care lo­cuiesc în imediata vecină­tate“. Scrisoarea de mai sus, semnată de un grup de ce­tățeni a fost trimisă spre cercetare MINISTERULUI INDUSTRIEI METALUR­GICE. Răspunsul primit ne informează că problema va fi rezolvată definitiv în­tr-un timp relativ scurt. Conducerea fabricii a luat măsuri ca, o dată cu pune­rea în funcţiune a celei de-a doua linii de despră­­fuire, prin trecerea trepta­tă la racordarea utilajelor conform noului proiect, să nu mai fie răspîndit praf în atmosferă. S-au format, de asemenea, echipe spe­ciale care veghează ca cele două linii de desprăfuire şamotă să funcţioneze în bune condiţii- S-a montat un ciclon rotativ şi s-a dat în funcţiune separatorul pneumatic, care elimină sursa principală de praf şi reduce răspîndirea lui în atmosferă. Pe acelaşi calapod La redacţie au sosit cîte­va scrisori, care semnalau calitatea necorespunzătoare a unor sortimente de încăl­ţăminte bărbătească. Nico­lae Burlan din Bucureşti arăta că a cumpărat o pe­reche de sandale tip „Ro­­marta“ care nu alcătuiau de fapt o pereche: una era mai îngustă decît cealaltă. Vic­tor Munteanu din oraşul Turda a avut parte de ne­cazuri şi mai mari. La cîte­va zile de la cumpărare, ba­­retele sandalelor „Record“ au început să se deslipească. Am trimis scrisorile MI­NISTERULUI INDUS­TRIEI UŞOARE. Spi­cuim din răspunsul pri­mit. „Pentru a se elimina în viitor defecţiuni­ similare, s-a luat măsura verificării cu atenţie a întregului parc de calapoade de la între­prinderile producătoare. Sandalele „Record“ au pre­zentat un viciu ascuns de fabricaţie. Perechea recla­mată a fost reparată şi înapoiată posesorului. In urma sesizării de mai sus, întreprinderea a sus­pendat confecţionarea aces­tui model după ce a pro­­dus o cantitate mică, întru­­cît s-a constatat că nu re­zistă la purtare, prezentînd un viciu ascuns de fabrica­ţie, necunoscut la începutul producţiei“. Cumpărătorii aşteaptă ca măsurile luate să ducă la îmbunătăţirea calităţii în­călţămintei. Să rezolve sfatul ! Luna trecută, Ion Pîrlog din comuna Mircea Vodă, raionul Făurei, ne-a scris că a fost internat la Spita­lul regional din Galaţi şi la Spitalul nr. 9 din Bucureşti unde i s-au făcut cîteva in­tervenţii chirurgicale. El îşi exprima nemulţumirea în legătură cu felul cum a fost îngrijit la Spitalul nr. 9. Am trimis scrisoarea MINISTERULUI SĂNĂ­TĂŢII ŞI PREVEDERI­LOR SOCIALE, cu con­vingerea că va cerceta sesi­zarea şi va lua măsuri co­respunzătoare pentru înlă­turarea deficienţelor în a­­cordarea asistenţei medica­le la Spitalul nr. 9. Cine altcineva avea această o­­bligaţie, dacă nu ministe­rul tutelar ? Iată cum a fost rezolvată scrisoarea : „Vă facem cunoscut că din dispoziţia Direcţiei Ge­nerale de resort scri­soarea a fost îndrumată la Sfatul popular al regiunii Galaţi urmînd ca rezulta­tul să fie comunicat direct petiţionarului, cît şi dv“. Este adevărat că sesiza­rea cetăţeanului Ion Pîrlog se referea şi la unele lip­suri de la Spitalul regional din Galaţi, dar despre felul în care se desfăşoară asis­tenţa sanitară la Spitalul nr. 9, ministerul nu avea nici un cuvînt de spus ? Cum poate urmări Sfatul popular al regiunii Galaţi activitatea unui spital care nu se află în subordi­­nea sa ? RĂSPUNSURI LA SCRISORILE NEPUBLICATE „Doamna lui Ieremia" de IORGA „îndemnul spre teatru (...) mi-a venit mai tîrziu numai, anume pagini istorice ce­­rîndu-şi şi astfel întrupa­rea", spunea Nicolae Iorga în cartea sa autobiografică „O viaţă de om — aşa cum a fost". Sentimentul că piesa la care asistăm nu a izvorît din dorinţa sim­plei reconstituiri a unei epoci frămîntate din isto­ria Moldovei îl avem încă de la primele replici care deschid spectacolul în ca­denţele unei uverturi tra­gice. O undă de nelinişte ce nu dă pace, de zbucium ce nu poate fi ascuns, de presimţiri şi de spaimă stră­bate întreaga scenă. E tea­ma omului ce a făptuit o nelegiuire, dar şi a celor ce bănuiesc că dincolo de zi­duri se comite o crimă şi ei nu o pot nici opri şi, deocamdată, nici pedepsi. Doamna lui Ieremia, Elisa­­beta, femeie ambiţioasă pî­nă la atrofierea oricărui sen­timent, pentru care oame­nii nu sînt decît unelte, bu­ne de folosit în acţiunile ei şi bune de aruncat atunci cînd nu-i mai pot servi — face parte din aceeaşi fa­milie spirituală cu Doamna Clara, eroina piesei „Vlai­­cu Vodă" a lui Davila şi cu Chiajna, personajul central al cunoscutei nuvele a lui Odobescu. Pe toate trei le uneşte această nepotolită sete de mărire, de stăpîni­­re, uneori prin intermediul altora, această dorinţă de a-şi impune cu orice preţ şi în orice chip voinţa. In pofida celor din jur şi mai ales în pofida ţării, neso­cotită şi considerată doar un mijloc şi un scop al mări­rii proprii. Pentru că la Iorga această dramă istori­că, ce porneşte de la fapta scelerată a Doamnei lui le­remia, capătă înţelesuri u­­mane mult mai largi şi mult mai adînci. Paharul în care Elisabeta a picurat otrava ce va curma zilele domnu­lui Simion Movilă — fra­tele soţului său leremia, stins din viată cu cîtiva ani în urmă — a deschis în istoria Moldovei o epocă de lupte fratricide, cu ur­mări atît de nefaste pentru viata acestei ţări : „Iară moartea lui — spune chiar Miron Costin, cronicarul — precum au rămas den om în om în rară poveste, au mu­rit otrăvit de cumnata-sa, de doamna Ieremiei Vodă, tră­­gînd domniea mai curînd la feciorii săi...". Dar Elisa­­beta nu îşi va putea împlini visurile şi chiar atunci cînd va domni, prin intermediul fiului ei nevîrstnic Constan­tin, nu va afla liniştea do­rită. Mai întîi, pentru că cei care sînt alături de ea şi în primul rînd fiul ei Constan­tin şi apoi cel de-al doilea fiu, Alexandru, nu acceptă liniştiţi soarta, nu rămîn pri­zonierii propriei neştiinţe, nici pioni lipsiţi de voinţă meniţi să execute fără mur­mur ordinele unei femei or­golioase, ci fintesc cu gîn­dul mereu spre zările ade­vărului, căutînd să desco­pere şi să înţeleagă ce ur­mări au pentru ţată faptele mamei lor. De aceea, drama lui Iorga se ridică în fiecare scenă şi în fiecare nou act la în­ţelesuri din ce în ce mai înalte. Nu-i aici, în această piesă, despovărată de tira­dele romantice, fastuoase şi sonore, numai drama unei femei ambiţioase, nu-i aici numai istoria măririi şi de­căderii unei fiinţe ce n-a avut alt scop şi altă finţă în viaţă decît puterea, ci mai presus de toate acestea asistăm la tragedia unei ţări. A unei ţări sfîşiată de lupte între urmaşii celor doi fraţi, pîrjolită de războaie, sără­cită, lăsată de izbeliştea u­­nor oameni ce nu văd alt­ceva decît gîndul propriu­lui lor bine. Deznodămîn­­tul piesei spre această idee ne duce cu gîndul, şi spec­tatorul, după ce cortina s-a lăsat ultima oară, cu senti­mentul acesta răscolitor ră­­mîne. Prin această idee piesa „Doamna lui Ieremia" continuă un filon fecund al teatrului nostru istoric. Pen­tru că cel ce privește re­trospectiv dramele lui Has­­deu, Davila sau Delavran­­cea va vedea că în fieca­re din ele conflictul nu este generat numai de înfrunta­rea unor temperamente de­osebite, ci de lupta dintre cei ce nu văd înaintea o­­chilor decît propria lor am­­biţie şi cei ce caută cu gîn­dul şi fapta la durerile şi grijile ţării. Aici aflăm punc­tul de întîlnire dintre ma­rea tradiţie a dramaturgiei noastre istorice de pînă a­­tunci şi piesa lui Iorga. Dar aşa cum spunea regretatul Ion Marin Sadoveanu, în a­­nul reprezentării piesei : „în drama noastră istorică geniul prodigios al domnu­lui Nicolae Iorga a izbutit să taie cu „Doamna lui Ie­remia", drum nou şi neabă­tut". „Drumul nou" pe care l-a indicat această piesă ne apare limpede şi astăzi, la mai bine de patru decenii de la reprezentarea ei. Nu numai pentru că Iorga re­nunţă la procedeele de ex­presie ale retoricei romanti­ce, dar în primul rînd prin profunzimea cu care acest scriitor a ştiut aici să des­pice cu atîta acuitate sufle­tul omenesc, să ne evoce o epocă de mare tensiune, de sfîşieri lăuntrice. Cei ce au mers să vadă „Doamna lui Ieremia", temîndu-se totuşi că vor afla în actele ei nu­mai o expunere documen­tară asupra unei epoci, cei ce au păstrat prejudecăţi privitoare la teatrul lui Ior­ga s-au întîlnit cu o piesă în care viziunea istoricului nu a copleşit darurile scri­itorului, marile lui înzestrări ce s-au revărsat cu atîta îmbelşugare în fiecare scenă. Ideile generoase, această omenie populară şi înţe­lepciune ce se află la te­melia piesei lui Iorga şi-au aflat tălmăcire într-o expre­sie artistică de mare sobrie­tate. Replica densă, tensiu­nea creată din cîteva schim­buri de cuvinte, fiorul liric ce se îmbină cu tragismul ce domină acţiunea, pagini­le de poezie țesute parcă de mîna unui vechi meşter popular, toate fac din această piesă una din­tre cele mai fericite expre­sii ale literaturii noastre dramatice. Şi, mai ales, a­­ceste calităţi îndreptăţesc părerea celor ce susţin că atunci cînd Iorga este mare, el se situează la nivelul ce­lor mai mari scriitori ai li­teraturii noastre. Reprezentarea valorilor autentice ale dramaturgiei naţionale constituie, de cît­­va timp, preocuparea lăuda­bilă a conducerii Teatrului National „I. L. Caragiale“ din Bucureşti. După G. M.­­Zamfirescu, Victor Eftimiu, Al. Davila, pe prima scenă a tării una din piesele care reprezintă cel mai complet talentul pe acest tărîm al lui N. Iorga se reîntîlnește cu publicul într-un specta­col de aleasă ţinută. Direc­torul de scenă (N. Massim) a căutat să ferească specta­colul de tentaţia grandiloc­venţei, de retorism. Efortul regiei şi al principalilor in­terpreţi s-a îndreptat, deci, în direcţia relevării sensu­rilor sufleteşti şi sociale profunde ale acestei piese. Poate uneori dinamica în­fruntării se pierde şi din pricina faptului că unii ac­tori nu-şi stăpînesc bine ro­lul şi atunci replicile nu au suficientă coeziune. Desigur rolul cel mai generos este acela al Doamnei lui Iere­mia, cu atîta profunzime in­terpretat de artista emerită Dina Cocea. Voinţa sa, principală trăsătură a aces­tei sofii de domn care nu vrea să cunoască în calea sa nici o piedică, iar atunci cînd i se ivesc le înlătură cu şiretenie şi cel mai a­­desea cu brutalitate, a fost sugerată într-un joc de o amplă desfăşurare scenică, zguduitor în finalul tragic. Adînca şi subtila înţelep­ciune a dascălului Cosma au fost bine intuite de Emil Lipiae, iar profilul spiritual din care dragostea de ţară se desprinde ca o dominan­tă a lui Alexandru Vodă ne-a apărut cu subtilitate schiţat de Gh. Cozorici. Pre­zenţa masivă a lui Tom­a Dimitriu în rolul Mitropoli­tului trebuie, de asemenea, remarcată. în alte roluri N. Brancomir, Gh. Popovici- Poenaru, Const. Bărbulescu, Elena Sereda, Cafita Ispas şi-au adus contribuţia la reuşita acestui spectacol, ce a intuit sensul piesei şi l-a restituit fidel. Prin valorile umane şi ar­tistice ale piesei, prin in­terpretarea de calitate de care s-a bucurat (servită de o scenografie adecvată tex­tului, semnată de A. De­­mian), „Doamna lui Iere­mia" este un spectacol de reală calitate, menit să ră­­mînă în memoria spectato­rilor. Valeriu RIPEANU Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti La şcoala profesională de mecanici agricoli din Ciorogirla din apropierea Capi­talei numeroşi tineri se pregătesc pentru profesia pe care au îndrăgit-o. Viitorii mecanici învaţă aici să mînuiască şi să întreţină tractoarele pe care le vor con­duce. In imagine, elevi din anul I în atelierul de lăcatuşerie al şcolii Foto : Agerpres T­EATRE • Teatrul de Stat de Operetă I PRINȚESA CIRCULUI — 19,30 • Teatrul Național „I. L. Caragia­le" (sala Comedia): REGELE MOA­RE — 19,30, (sala Studio) : O FEME­IE CU BANI — 19,30 • Teatrul de Comedie : FIZICIE­NII — 20 • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* (sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1) : JOCUL DE-A VACANTA­­* 19,30, (sala Studio, str. Al. Sahia, nr. •76 A) : CANIOTA — 17 • Teatrul .,C. I. Nottara*, (sala Ma­­gheru) : SONET PENTRU O PĂ­PUȘĂ — 19,30, (sala Studio) : 3.3.3. — 20 • Teatrul Muncitoresc C.Fit. : (în sala Teatrului Mic) : BILLY MIN­CINOSUL - 19,30 9 Studioul Institutului de artă tea­trală și cinematografică „Al. L. Ca­ragiale* : PRIVEȘTE ÎNAPOI CU MINIE — 20 • Teatrul „Ţăndărică" (sala din­ str. Academiei) : BĂIATUL ÎȘI VlN-t TUL — 15, 17 • Teatrul satiric muzical „C. Tă­nase" (sala Savoy) : REVISTA DRA­GOSTEI - 20, (sala Victoria) : CU muzica... E de glumit — 20 • Ansamblul artistic al C.C.S.­­ MEREU MAI SUS — 20 • Circul de stat : PARADA CIRCU­LUI (spectacol prezentat de Circul Mare din Budapesta) — 20 TELEVIZIUNE • 14,00 — FOTBAL I Dinamo Bucu­reşti—Internazionale Milano. Intil­ nire din cadrul „Cupei campionilor europeni" la fotbal. Transmisiune de la stadionul „23 August" • 19,00 — Jurnalul televiziunii (I) • 19,15 — Emisiune pentru pionieri şi şcoa­lari ; ştiţi să socotiţi ? ; filmul de desene animate „Răţuştele înţelepte" • 20,00 — Teatru : JOCUL DE-A VA­CANŢA de Mihail Sebastian. Trans­misiune de la Teatrul „Lucia Sturd­za Bulandra* • In pauze : filmul documentar Calitate In cantitate in­dustrială şi Poşta televiziunii • 23,00 — Jurnalul televiziunii (II) ; buletinul meteorologic. CINEMATOGRAFE • OLD SATTERHAND — film pen­tru ecran panoramic ; Patria — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30 • DINCOLO DE BARIERA : Repu­blica — 9,30; 11,30; 14; 16,30; 18,45; 21,15 • PAT ȘI PATACHON : Cinemate­ca — 10; 12, 14 • Îndrăznețul pardaillan — cinemascop : Luceafărul — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15­, 20,30, Festival — 8,45; 12; 14,15; 16,45; 19, 21, Feroviar — 9; 11,15; 13,30; 13,45; 18, 20,15, Excelsior - 10; 12,15;­ 14,30; 16,45; 19, 21,15, Tomis - 8,15; 10;15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,15, Melodia — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, Flamura — 10; 12; 14, 16; 18,15; 20,30 • DE-AȘ FI... HARAP ALB : Bucu­rești — 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21, Flo­­reasca — 10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30 (la ambele completare La carna­val), Modern (completare Sport nr. 5/1965) — 10; 12; 14; 16; 18, 20 • SASA : Capitol (completare Uni-­ versuri picturale) — 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21 • A FOST ODATA UN MOS SI O BABA : Victoria - 9,45; 12; 14,15; ■16,30; 18,45; 21­­;' • CAMERA IN FORMA DE „L" : Central -9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15 • PRIMII ANI : Lumina (comple­tare Calitate in cantitate industria­lă) - 9,45; 11,45; 13,45; 16; 18,15; 20,30 • RUNDA 6: Union (completare Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Cluj) — 15,30; 18; 20,30, Crîngaşi (completare Suită bănăţeană — 16; 18,15; 20,30 • PROGRAM PENTRU COPII I Doina — 10 • VESELIE LA ACAPULCO , Doi­na (completare Sport nr. 5/1965) — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30 • O CĂLĂTORIE EXPERIMENTA­LA IN MAREA ROSIE — cinema­scop ; CINTECUL UMEI SUMAR — VREAU SA STIU TOT NR. 40 ; UN CROS NEOBISNUIT : Timpuri Noi — 10—21 în continuare • CARTIERUL VESELIEI : Giu­lesti — 15,30; 18, 20,30, Dacia — 9—13,30 în continuare ; 15,45; 18,15; 20,45 • FEMEIA NECUNOSCUTA ! Cul­tural (completare Călătorie in pa­radisul păsărilor) — 10,30; 15; 17,45; 20,30 • SOARECELE DIN AMERICA — cinemascop : Buzesti — 10; 12; 14; 16,15; 18,30; 20,30 • ULTIMA VACANTA : Griviţa­­i 10; 12; 14; 16; 18,15; 20,15 • LALEAUA NEAGRA — cinema­scop : Bucegi (completare Vezi rîn­­dunelele se duc) — 10; 12,30; 15; 17,45; 20,30 • MISTERELE PARISULUI — ci­nemascop : Unirea — 11; 16; 18,15; 20,30 • BOCCELUTA : Flacăra (comple­tare Poveste despre ceasuri) — 10; 15,30 17,45, 20 • LA ORA 5 DUPA-AMIAZA : Vi­tan — 16; 18,15; 20,30­­ . • MARILYN — cinemascop : Miori­ţa (completare Vizita conducători­lor de partid şi de stat în regiunea Maramureş) — 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Volga (completare Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Cluj) — 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21 • PINA LA ORAŞ NU E DEPARTE — cinemascop : Munca (completare Vizita conducătorilor de partid și de stat în regiunea Cluj) — 16; 18; 20 % ■ • 800 DE LEGHE PE AMAZOANE : Popular (completare Anul nașterii 1805) — 10,39; 16; 18,30; 21. Ferentari (completare Pionieria nr. 5/1965) — 10, 16; 18,15; 20,30 • WINNETOU — cinemascop, CO­MOARA DIN LACUL DE ARGINT — cinemascop : Arta — 9,15; 12,45; 16,30; 20­15 • UNCHIUL MEU : Moşilor (com­­ pletare Pioni ,ria nr. 5/1965) — 15.30; 18; 20,15 • CARTOUCHE — cinemascop s Cosmos — 15,45; 18; 20,15 • PRIMA ZI DE LIBERTATE — cinemascop : Viitorul (completare Vizita conducătorilor de partid si de stat in regiunea Cluj) — 16, 18,15, 20,30 CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 decembrie. In ţară . Vreme în general umedă, cu cer schimbă­tor. Vor cădea precipitaţii mai întîi sub formă de ploaie, apoi lapoviţă şi ninsoare. Vînt slab pînă la potri­vit din sectorul vestic. Temperatura staţionară la început, apoi în scă­dere începînd din nord-vestul ţării. Minimele vor fi cuprinse între mi­nus 5 şi 5 grade, iar maximele între 2 şi 12 grade. Ceaţă. In Bucureşti ! Vreme în general umedă, eu cer schimbător. Vor cădea ploi tempo­rare. Vînt slab pînă la potrivit­ Temperatura în scădere uşoară că­tre sfîrșitul intervalul­ui.

Next