Scînteia, aprilie 1966 (Anul 35, nr. 6937-6966)
1966-04-01 / nr. 6937
FOTBAL ■ Liderul (Petrolul) are două puncte avans ■ La Galați — scorul etapei: 6—0 pentru gazde ■ Cinci victorii la limită ■ Craiovenii au ratat din nou un 11 m. REZULTATE TEHNICE PETROLUL-RAPID 1—0 (0—0). A marcat Dridea II (min. 52). STEAUA-UNIVERSITATEA 1—0 (0—0). A marcat Pavlovici — din 11 m (min 72). DINAMO BUCUREȘTI-STEAGUL ROŞU 1—0 (1—0). A marcat Varga (min. 33). ŞTIINŢA CRAIOVA-POLITEHNICA 1—0 (1—0). A marcat Plugaru (min. 5). SIDERURGISTUL-C.S.M.S. 0—0 (3—0). Au marcat Stătescu (min. 3, 73, 77), Voinea (min. 5, 83) și Adam (min. 10). DINAMO PITEŞTI-FARUL 3—2 (1—1). Au marcat : Radu (min. 22), Naghi (min. 48), C. Ionescu (min. 87) — pentru Dinamo Manolache (min. 26) și Ologu (min. 84) — pentru Farul. U.T.A.-CRIŞUL 1—1 (0—0). Au marcat : Szakács III (min. 48) pentru Crişul : Solomon — autogol (min. 76) — pentru U.T.A. CLASAMENTUL Petrolul 16 11 3 2 30—13 25 Rapid 16 11 1 4 31—15 23 C.S.M.S. 16 8 3 5 22—22 19 Dinamo Buc. 16 7 3 6 26—22 17 Steaua 16 4 8 4 21—14 16 Dinamo Pitești 16 7 2 7 30—27 16 St. Craiova 16 6 4 6 16—19 16 U.T.A. 16 5 6 5 22—27 16 Universitatea 16 4 7 5 13—20 15 Steagul roșu 16 6 2 8 25—23 14 Politehnica 16 5 3 8 14—23 13 Farul 16 5 3 8 16—26 13 Crişul 16 3 5 8 17—28 11 Siderurgistul 16 3 4 9 24—34 10 Din 14 puncte gazdele au cîştigat 13 Exceptînd partida de la Galaţi (al cărei rezultat surprinde doar prin proporţiile sale), toate celelalte meciuri din etapa de ieri au avut o desfăşurare deosebit de pasionantă, echipele fiind de forme sensibil egale. Scorurile finale reflectă în bună parte aceasta; în cinci întîlniri victoriile au revenit la limită, iar o partidă s-a încheiat la egalitate. Din păcate a existat și o altă notă comună la meciurile de ieri: calitatea jocului nu s-a ridicat la o valoare corespunzătoare, momentele de fotbal tehnic, spectaculos constituind excepţii. Clasamentul n-a suferit prea multe modificări, în general, echipele au rămas pe aceleaşi locuri; unele schimbări au survenit totuşi la punctaveraj. O primă departajare s-a făcut chiar în fruntea clasamentului: Petrolul şi Rapidul ocupă tot locurile 1 şi 2, dar ploieştenii au acum un avans de două puncte. Ieri, pe stadionul propriu, ei au cucerit o preţioasă victorie în dauna rapidiştilor. Ca de obicei în asemenea confruntări importante, miza mare a generat o partidă mai mult de luptă, latura spectaculară fiind trecută pe planul al doilea. încă din primele minute, ploieştenii au lansat atacuri repetate, punînd în derută pe apărătorii rapidişti. Centrările celor două extreme — Dridea II şi Moldoveanu — i-au pus pe atacanții centrali în poziții bune de şut; din clipă în clipă se aştepta deschiderea scorului, însă aceasta avea să se întîmple mult mai tîrziu... Handicapaţi de indisponibilităţile survenite pe neaşteptate (Greavu, Georgescu, Dinu, Năsturescu, Codreanu), rapidiştii — cu o echipă improvizată — au pus accentul principal pe defensivă. Fără greşeala comisă de portarul Andrei în minutul 52, cînd Dridea II a înscris golul victoriei direct din lovitură de coif (!). Rapidul ar fi putut obține un preţios rezultat de egalitate. Lucru întru totul posibil, întrucît elanul tinerilor jucători (dintre care s-au remarcat Mitroi, Ştefan şi Ad. Popescu) s-a conjugat destul de bine cu promptitudinea şi experienţa coechipierilor mai vechi, ca C. Dan, Andrei, Motroc. Celelalte două echipe bucureştene, Dinamo şi Steaua, au primit replica — pe stadionul „Republicii" — a formaţiilor Steagul roşu Braşov şi, respectiv, Universitatea Cluj. Cuplajul a purtat şi ei amprenta „goanei după rezultat". Dinamoviştii au dominat în prima repriză, cînd de altfel au reuşit să concretizeze, prin golul „făcut" de Ene şi înscris, cu capul, de Varga, în această perioadă, învingătorii au iniţiat şi alte cîteva faze ofensive, prin colaborarea bună a înaintaşilor, din rîndul cărora s-au evidenţiat Nunweiller VI şi, uneori, Pîrcălab. Unele neînţelegeri survenite în jocul atacanţilor au dus apoi la dezorganizarea ofensivei dinamoviştilor. Este de altfel şi explicaţia că, după pauză, Steagul roşu a putut ataca mai insistent, obligîndu-i pe apărătorii bucureşteni la o severă defensivă. Datcu s-a întrebuinţat serios pentru a-şi salva poarta de pericolul şuturilor lui Ivăncescu, Necula sau Haşoti, aflaţi în poziţii extrem de favorabile. N-au lipsit duritofile , nesiguri şi sufocaţi oarecum de asalturile cărora trebuiau să le facă faţă, Ivan, Nunweiller III şi IV au abuzat de unele intrări „forte". Steaua a înscris ieri, ca şi în primele două etape ale returului, doar un singur gol : clujenii — nici măcar atît (în treacăt fie spus, ei n-au marcat decît un punct în cele trei etape din retur). Cum se explică aceasta ? Destul de simplu : Steaua a avut ieri pe centru, ca principal finalizator, un jucător dezordonat, fără ambiție, nepregătit (Pavlovici), iar Universitatea n-a contat pe nici un șuier ; cele cîteva încercări ale lui Ivansuc sau ale lui Adam nu s-au soldat cu nimic. Steaua și-a asigurat victoria prin lovitura de la 11 m executată de Pavlovici. La terminarea meciului, atacantul central al Stelei părăsea terenul cu o doză prea mare de satisfacție ; marcase într-adevăr golul victoriei, însă tot restul partidei se comportase foarte slab... Echipa craioveană are motive de satisfacţie: victoria de ieri i-a permis să treacă în jumătatea superioară a clasamentului. Este de semnalat totuşi că din nou craiovenii au ratat un 11 m. Ca şi Eftimie, acum zece zile, ieri Plugaru a şutat în braţele portarului. Fotbaliştii de la Iași au ţinut parcă să dovedească lipsa lor de pregătire. Ei s-au prezentat la Galați într-o formă extrem de slabă, majoritatea jucătorilor fiind de nerecunoscut. în primele zece minute şi apoi în ultima parte a întîlnirii ieșenii au primit cîte trei goluri. Surprinderea este cu atît mai mare cu cit poarta C.S.M.S.-ului este apărată de unul din cei mai talentați portari, Constantinescu (de altfel, component al lotului reprezentativ). Corespondența telefonică primită de la Pitești arată că echipa locală a avut destule emoţii pînă şi-a asigurat victoria. Deşi conduşi, constănţenii au egalat de două ori şi de-abia în final au pierdut partida. Plin de neprevăzut a fost şi meciul de la Arad . Crişul a condus cu 1-0 şi ar fi putut cîştiga, dacă Solomon n-ar fi marcat în proprie poartă. Ion DUMITRIU Constantin ANI Greşit plasat la executarea loviturii de col) Andrei n-a putut intercepta mingea lui Dridea 11. Aşa s-a înscris singurul gol al partidei. (Fază din meciul de la Ploieşti dintre Petrolul şi Rapid) De peste hotare • După cum s-a anunțat, la Nisa a început un mare turneu internațional de tenis, la care participă şi campionul român Ion Ţiriac, în optimile de finală ale probei de simplu bărbaţi, Ţiriac l-a învins pe francezul Pierre Beust cu 7—5, 6—4 şi s-a calificat pentru sferturile de fir La Sarajevo, în prezenţa a 20 000 de spectatori, s-a disputat ieri meciul amical de fotbal dintre echipele reprezentative ale Iugoslaviei și U.R.S.S. intîlnirea s-a încheiat cu rezultatul de 1—0 (1—0) în favoarea fotbaliștilor iugoslavi. Golul a fost înscris de Vasovic în minutul 20. Foto : I. Drăgan Primirea de către tovarăşul Alexandru Bîrlădeanu a preşedintelui Comitetului pentru construcţii de maşini din R. P. Bulgaria Prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, a primit joi la amiază pe Mari Ivanov, preşedintele Comitetului pentru construcţii de maşini de pe lingă Consiliul de Miniştri al R. P. Bulgaria, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere au participat Ilie Verdeţ, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini. A fost de faţă ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov. (Agerpres) VIZITELE MINISTRULUI COMERŢULUI şI SUEDIEI Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Gheorghe Rădulescu, a primit joi pe ministrul comerţului al Suediei, Gunnar Lange. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte Gh. Cioară, ministrul comerţului exterior, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior, precum şi Olof Gustav Bjurtström, ambasadorul Suediei la Bucureşti. ★ In cursul dimineţii, ministrul comerţului al Suediei şi persoanele care îl însoţesc au avut convorbiri cu Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, şi cu alţi membri ai conducerii acestui minister. La amiază, Gheorghe Cioară a oferit un dejun. ★ Ministrul comerţului al Suediei, Gunnar Lange, împreună cu persoanele care îl însoţesc, a făcut o vizită ministrului afacerilor externe, Corneliu Mănescu. A fost de faţă ambasadorul Suediei la Bucureşti. ★ Olof Gustav Bjurtström, ambasadorul Suediei, a oferit joi seara, în saloanele ambasadei, o recepţie cu ocazia vizitei ministrului comerţului al Suediei. Printre invitaţi se aflau Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, membri ai conducerii unor ministere, ai Camerei de Comerţ, conducători ai unor întreprinderi româneşti de comerţ exterior, ziarişti. Au luat parte şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) Sesiunea Institutului de filozofie al Academiei A fost constituită Asociaţia filozofilor din Republica Socialistă România în zilele de 28—30 martie a avut loc în Aula Academiei Republicii Socialiste România sesiunea anuală a Institutului de filozofie al Academiei. Au participat academicieni şi membri corespondenţi ai Academiei, cercetători ştiinţifici şi cadre didactice din învăţămîntul superior. Cele 21 de comunicări prezentate, precum şi dezbaterile care au urmat au abordat un cerc larg de probleme din domeniul filozofiei, al metodologiei în ştiinţele sociale particulare. La sfîrşitul sesiunii a fost constituită „Asociaţia filozofilor din Republica Socialistă România“. Preşedinte al asociaţiei a fost ales acad. Athanase Joja, iar vicepreşedinţi acad. C. I. Gulian şi prof. D. D. Roşea, membru corespondent al Academiei. (Agerpres) PUNCTUL DE INTILNIRE A ŞTIINŢEI CU PRODUCŢIA (Urmare din pag. I) de cavitafie din cadrul Centrului de cercetări tehnice, în colaborare cu Uzinele constructoare de maşini Reşiţa, au condus la stabilirea unor condiții optime pentru turbinele hidraulice construite în această întreprindere, atît prin elaborarea unor metode avansate de calcul cît şi prin cercetări experimentale pe machete. Aceste investigaţii au condus la mărirea randamentului, precum şi la micşorarea pericolului de cavitafie la turbinele hidraulice, instalate în centralele hidroelectrice din aval de Bicaz. Trebuie menționat, de asemenea, faptul că studiile privind caracteristicile cavitaționale ale reţelelor de profile, întreprinse în cadrul aceloraşi colective, vor avea aplicaţii la variante de rotori de turbină pentru hidrocentrala de la Porţile de Fier. Cu toate că în activitatea de colaborare cu producţia s-au obţinut o serie de rezultate valoroase, totuşi nu se poate spune că ea se desfăşoară la nivelul cerinţelor actuale. Astfel, deşi se întreprind cercetări cu o sferă largă de aplicabilitate, numărul temelor de colaborare propriu-zisă cu producţia, precum şi numărul de contracte de colaborare este încă redus, sub nivelul posibilităţilor existente. Unele colective de cercetare din cadrul Institutului politehnic şi ale I.N.C.E.R.C. nu şi-au legat încă suficient tematica de cercetare de necesităţile producţiei şi nu colaborează satisfăcător cu întreprinderile de specialitate din regiune sau din ţară. O serie de colective de cercetare nu urmăresc cu suficientă perseverenţă finalizarea, aplicarea efectivă în producţie a rezultatelor investigaţiilor lor şi eficacitatea soluţiilor propuse ; or, cercetătorii trebuie să nu-şi considere misiunea încheiată o dată cu elaborarea soluţiei ştiinţifice, ci să urmărească în continuare aplicaţia practică, să contribuie la aplicare, să depună eforturi pentru a rezolva acele probleme care apar pe parcurs, atunci cînd se trece de la faza de laborator la cea industrială. Trebuie subliniat că lipsa de finalitate a unor cercetări se datorește însă și poziției pe care o adoptă conducerile tehnico-administrative ale unor întreprinderi, manifestînd un slab interes faţă de rezultatele cercetărilor, deşi acestea ar putea duce la ameliorări sensibile în diferite verigi ale producţiei din întreprinderile respective. Finalizarea depinde într-o măsură uneori hotărîtoare de beneficiar, de receptivitatea acestuia pentru nou, de interesul și vederea largă necesară aplicării in producție a unui rezultat valoros. Sînt cazuri cînd se ajunge la situația ca o întreprindere să nu aplice în producţie rezultatele propriei sale solicitări — piedica principală fiind o anumită cramponare de rutină, acea deprindere „de a se lucra aşa cum s-a mai lucrat". În cadrul catedrei de electrochimie de la Institutul politehnic s-a studiat şi brevetat rafinarea intensivă a cuprului folosind vibrarea electrozilor, ceea ce a dus la mărirea de 6—8 ori a productivităţii faţă de procedeele actuale, folosite în producţie. Deşi soluţia a prezentat interes chiar şi pentru specialiştii din străinătate, totuşi beneficiarii interesaţi în această problemă nu au aplicat-o. Cadrele didactice şi cercetătorii din institutele timişorene sunt conştienţi de faptul că prin activitatea de colaborare cu producfia dusă la un nivel înalt prin valorificarea și aplicarea în producjie în cel mai scurt timp a rezultatelor obținute vor aduce o contribuție de seamă la desăvîrșirea construcției socialiste în țara noastră. grafia realitatea (care suferă un proces atît de rapid de transformare încît e şi greu să fie „copiată" „la zi") ci aceea de a-i depista, la modul artistic, semnificaţiile majore, inedita ei reverberaţie umană. Eroul literar se impune a fi mandatarul celui în viaţă. Un erou complex, care prin felul cum e imaginat să ne dea posibilitatea să-i remarcăm nu numai îndeletnicirile şi locul de muncă, dar mai ales să-i cunoaştem atitudinea faţă de marile probleme ale societăţii, faţă de problemele specifice ale omului din totdeauna. Cum priveşte omul zilelor noastre viaţa ? Cum se manifestă, practic, gîndirea și filozofia sa ? Iată numai cîteva chestiuni care se cer abordate cu maximă seriozitate, care nu pot fi rezolvate din fuga condeiului cu scopul de a umple așa-numite goluri tematice. In funcfie de diapazonul elevat al conținutului de idei investit în răspunsuri — avem o reprezentativă biografie spirituală a celui ce construieşte noua societate. Spre asemenea lucrări actuale trebuie să tindem. Evident, un autor nu poate rezolva singur sarcinile unei întregi literaturi. De aceea e inutil să reproşezi cutărui prozator că se opreşte cu precădere asupra unui anumit aspect, sau altuia că nu dezbate cutare subiecte. Totul e ca operele respective să se înscrie în orbita umanităţii noastre contemporane. Chiar dacă ele aduc în literatură doar un singur aspect al timpului , îşi justifică pe deplin existenţa. Sunt toate aceste lucruri îndeobşte cunoscute. Le-am reamintit totuşi pentru că, aşa cum oricine poate constata, mai sunt scriitori care trec în mod „elastic" peste ele, şi, în dorința de a-şi îmbogăţi bibliografiile, dau la iveală compuneri de o platitudine dezarmantă. Literatura noastră nu mai suportă asemenea „creaţii". Bineînţeles, nimeni nu poate da reţete pentru „alcătuirea" unei literaturi interesante. E cît se poate de clar însă că numai cunoscînd în profunzime viața despre care scriu, prozatorii vor ajunge la rezultate valoroase, vor surprinde tațetele inedite și diverse ale tipului uman reprezentativ din zilele noastre. Documentarea artistului (uormare din pag. I) te sau alta rezidă exclusiv în gradul divers de cunoaştere a vieţii. Problema se explică desigur în cea mai mare măsură prin talentul autorilor. Dar nici nu se poate contesta, atunci cînd avem în vedere posibilităţi artistice reale, rolul important pe care îl define cunoaşterea vieţii în realizarea unor opere notabile. O bună carte despre contemporaneitate e impulsionată, nici vorbă, de un cu totul alt ideal decît acela al autenticităţii fotografice. De aceea e şi total inoperant să te rezumi la a face din realitatea „materială" unitatea de măsură estetică. Expresia „aşa se întîmplă în viată" (sau „aşa nu se întîmplă în viată") este o falsă judecată de valoare. Totuşi, le cerem ca stăruința scriitorilor să se inspire din realitate, le cerem documente ale zilelor noastre. E aici o contradicţie ? Evident, nu. Pentru că dincolo de detaliile concrete ale unui timp istoric, social, economic etc., care într-o proporţie sau alta pot fi detectate în orice lucrare, scriitorul aduce, mai precis, trebuie să situeze, în prim plan, dimensiunea spirituală a epocii. Aceasta înseamnă de fapt actualitatea, document artistic. Menirea scriitorului nu e nici pe departe aceea dar foto In memorialul Cervantes In cadrul marilor aniversări culturale, joi după-amiază a avut loc în Capitală un simpozion consacrat scriitorului Miguel de Cervantes, de la a cărui moarte se împlinesc 350 de ani. Au participat reprezentanţi ai Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Uniunii scriitorilor, Comisiei Naţionale a Republicii Socialiste România pentru U.N.E.S.C.O., oameni de cultură şi artă, studenţi. • Constructorii navali gălăţeni au înscris pe graficul întrecerii socialiste o nouă realizare : terminarea cu şase zile mai devreme a asamblării secţiilor la corpul mineralierului de 10 200—12 500 de tone. • In turneul pe care îl va întreprinde în ţara noastră în luna aprilie David Oistrah va apărea în patru concerte ale orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, în dubla sa calitate de dirijor şi violonist. Tot din Uniunea Sovietică ne vor mai vizita : basul Alexandr Ognivţev, care va cînta la Bucureşti în operele „Boris Godunov“ şi „Don Carlos“ şi la Cluj în „Faust“, pianistul Dmitri Başkirov, care va susţine concerte şi recitaluri la Bucureşti şi Iaşi, şi tenorul Zurab Andraparidze, care îşi va da concursul la mai multe spectacole de operă pe scenele teatrelor lirice din Bucureşti, Cluj, Timişoara. • Mersul autobuzelor, ediţia 1986—1987, care va intra în vigoare la 21 mai a. c. cuprinde numeroase noutăţi. Vor lua fiinţă noi trasee între localităţile Făgăraş-Samartin, Jitia-Rîmnicu Sărat, Baia Mare-Gherla Mică, precum şi prelungirea traseului Tulcea-Jurilovca pînă în comuna 6 Martie. Pe o serie de şosele naţionale modernizate printre care Bucureşti-Piteşti-Rimnicu Vîlcea, Bucureşti-Olteniţa, Buzău-Padina va spori viteza de circulaţie cu circa 10—15 la sută faţă de orarul actual. Festivalul „Primăvara studenţească“ ! Azi începe la Cluj prima ediţie a Festivalului artistic „Primăvara studenţească". Timp de 21 de zile, peste 1 500 de solişti vocali şi instrumentişti, tineri compozitori, recitatori, dansa- tori, artişti plastici vor fi prezenţi pe scenele I Casei de cultură a studenţilor şi a Casei Uni- I versitarilor. Prilej de afirmare a multor talente, festivalul artei studenţeşti clujene este închinat celei de-a 45-a aniversări a P.C.R. • Pentru ca lucrătorii din comerţ să poată I ajuta cu mai multă competenţă pe cumpărători, I Ministerul Comerţului Interior a editat un nou I Caiet de norme tehnologice privind produsele I metalo-chimice. El cuprinde descrierea amă- I nunţită şi modul de folosire a 14 grupuri de I mărfuri, printre care produse sodice, coloranţi I organici şi acizi, articole de menaj, maşini de I gătit, mobilă, aspiratorul de praf „Record“. I La odihnă şi tratament în lunile mai şi iunie I Incepînd de la 1 aprilie, O.N.T., Agenţia Bucureşti din bd. Republicii nr. 4, pune în vînzare locuri la odihnă şi tratament în toate staţiunile pentru luna mai. Pentru litoral se găsesc locuri în staţiunile Eforie Nord şi Eforie Sud, cu plecarea în zilele de 1, 2, 3, 4 şi 5 iunie. • La Ioneşti, raionul Costeşti, a luat fiinţă o nouă gospodărie agricolă de stat cu caracter pomiviticol. Artişti români peste hotare Soprana Maria Şindilaru, de la Teatrul de Operă şi Balet, a plecat în U.R.S.S. şi va apărea pe scenele operelor din Kazan, Riga şi Ufa în „Evgheni Oneghin", „Faust“ şi „Madame Butterfly". Soliştii Teatrului de Operă şi Balet Leila Cincu şi Vasile Martinom au plecat în R. D. Germană, unde vor participa la concertul internaţional radiodifuzat II la sala „Berolina" din Berlin la 2 aprilie. In prima jumătate a acestei luni, Constantin Drăghici va apărea în programul varieteului din Halle, R. D. Germană. • Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă : la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 31 martie 1966, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : E.N.A.; S.D.J.; K.B.V.; P.N.C.; L.G.V.; G.C.V.; V.F.E.; J.B.B. LISTA DE CÎȘTIGURI la depunerile pe obligațiunile C.E.C. cu cîștiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 31 martie 1966 a . Oblig. Valoarea T? cîștigătoare cistigurilor S ,2 3 u 2 seria nr. parțială totală 1 52 106 42 100 000_ 100 000 1 00 634 37 75 000 1 75 000 1 53 590 14 50 000 50 000 1 01 773 03 125 000 25 000 1 28 919 49 ~ 10 000 10 000 1 13 456 37 5 000 1 22 800 01 5 000 1 31 885 15 5 000 1 46 583 22 5 000 1 48 838 04 5 000 1 51 044 20 5 000 1 56 745 38 5 000 35 000 Terminația seriei 60 058 24 2 000 60 206 11 2 000 60 241 31 __2 000 360 000 60 076 32 1 000 60 368 36 __1 000 120 000 600 00 47 800 600 19 120 800 600 57 129 800 1 440 000 2 112 TOTAL: 2 215 000 SCINTEIA PAGINA 3 NOTE DE CĂLĂTORIE DIN R. P. UNGARĂ CONSTRUCŢII VECHI ŞI NOI * De-a lungul Dunării, Buda şi Pesta îi oferă de la Început imaginea unui relief contrastant, care dă un farmec aparte capitalei ungare. Palatele desfăşurate pe cheiuri Împrumută oraşului o înfăţişare festivă. Buda este dominată de înălţimea colinei Gelért cu vechiul bastion de apărare şi colina „Bisericii Încoronării“. Pesta, susţinută de desfăşurarea liniştită a culorilor pastelate, culminează cu clădirea parlamentului, aglomerare impresionantă de dantelărie spaţială. Cele şapte poduri din zona centrală a oraşului filtrează in diagonalele formelor metalice perspectiva dunăreană. Noul pod alb, in cabluri suspendate, pe locul celui vechi Elisabetan, se domină prin mărimea deschiderii şi eleganta siluetei. In Buda, pe malul drept al Dunării, se găsesc principalele palate şi vechi monumente istorice, presărate printre vilele burgheziei de odinioară. Şosele asfaltate, bine întreţinute conduc spre locuri dotate cu restaurante şi campinguri pentru turişti. Schiţa de sistematizare a capitalei prevede pentru Buda dezvoltarea în continuare a zonei de locuit şi de agrement, păstrînd la maximum zona verde existentă care, împreună cu Dunărea, asigură respiraţia Pestei industriale. Pesta, aşezata pe malul sting al Dunării, pe un relief complet plat, constituie partea nouă a oraşului, cu un puternic caracter comercial şi industrial. Străzile, în general înguste, flancate de construcţii înalte în arhitectură barocă eterpelită, realizate din piatră, marmură, mozaicuri, patinate de atmosfera Încărcată de turn, dau locurilor un caracter romantic. Remarcabil este modul în care s-au executat noile construcţii in Pesta. Industria, puternic dezvoltată in Pesta, are dezavantajul unei mari diseminări in întreprinderi mai mici, fapt care îngreunează transportul şi activitatea oraşului. Din aceste motive nu se prevede dezvoltarea largă a unor industrii noi, ci dezafectări și reutilări, completări, unde este posibil, ale industriilor existente. Din același motiv, se dezvoltă mai ales industrii care permit concentrarea pe verticală, ca laboratoare, fabrici de medicamente, fabrici de echipament electronic etc. Dezvoltarea zonelor de locuit ale orașului e asigurată prin prevederea construirii In noul plan cincinal a unui număr de 35 000 apartamente, din care 5 000 apartamente particulare, asamblate in blocuri realizate de întreprinderi de stat Pentru a se asigura in perspectiva executarea unui număr suficient de variat de tipuri de apartamente, s-a amenajat un cartier experimental in Buda. Rezultatele obţinute prin sondaje statistice permit orientarea dezvoltării spre acele tipuri de apartamente care sunt mai mult solicitate. Reţeaua comercială puternic dezvoltată în Budapesta oferă un cadru plăcut oraşului. Magazinele vechi, refăcute in proporţie de 75 la sută, modern amenajate, cu o mare varietate de profiluri, asigură o atmosferă citadină inedită. Din magazinele vechi s-au menţinut nemodificate numai acelea al căror caracter arhitectural deosebit de interesant prezintă și astăzi o atracfie specială. ★ Monumentele istorice vizitate in R. P. Ungară se caracterizează prin grija de a pune in valoare tot ce este interesant din arhitectura trecutului. Deosebit mi s-a părut ansamblul istoric Visegrad, cu o frumoasă vedere panoramică asupra Dunării. Alături de ruinele palatului din timpul lui Robert de Anjou şi al lui Matei Corvin, turnul lui Solomon are o interesantă tratare de monument istoric. Părţile vechi sunt conservate cu grijă, iar completările şi consolidările sunt realizate cu elemente de cea mai modernă arhitectură. Lămpi moderne, balustrade, terestre din panouri mari de sticlă, totul contrastează armonios cu arhitectura veche şi dă o deosebită atmosferă interiorului turnului. Aceeaşi metodă de restaurare o regăsim la Budapesta, la vechea aşezare romană „Aquincum“. Biserica din Tihany, catedrala gotică şi moscheea din Pécs constituie alte puncte de atracţie ale vechii arhitecturi. Un deosebit interes turistic prezintă băile termale din Hévíz, şi mai ales „marea ungară“ — Balatonul. Străjuit pe o latură de dealuri şi munţi înverziţi, Balatonul se bucură de o deosebită aşezare. Din cauza adincimii foarte mici şi a fundului acoperit cu nisip deschis la culoare, lacul are un aspect bizar, verde-alburiu, înconjurat de şosele asfaltate şi de cale ferată. Balatonul are legături comode cu restul tării. Un număr de şase hoteluri de dimensiuni medii, intre 200—400 paturi, cu greu pot face faţă excursioniştilor un număr mare care vizitează Balatonul Schiţa de sistematizare prevede dezvoltarea unor ansambluri mari pe viitor. Deocamdată sunt executate lucrări edilitare pe întreg litoralul. Ca soluţie tranzitorie s-au adoptat aşa-zisele „hoteluri de vară“, construcţii din panouri uşoare de lemn. In completarea acestor construcţii hoteliere, un mare număr de campiiiguri asigură cazarea turiştilor la Balaton. Interesante sunt amenajările de restaurantecramă, făcute în diverse construcţii vechi, cu mijloace minime economice. Bine organizată, reţeaua turistică funcţionează cu investiţii mici, atrăgind anual până la 2 000 000 turişti. Arhitect Horia HUDIŢA