Scînteia, aprilie 1966 (Anul 35, nr. 6937-6966)

1966-04-01 / nr. 6937

FOTBAL ■ Liderul (Petrolul) are două puncte avans ■ La Galați — scorul etapei: 6—0 pentru gazde ■ Cinci victorii la limită ■ Craiovenii au ratat din nou un 11 m. REZULTATE TEHNICE PETROLUL-RAPID 1—0 (0—0). A marcat Dridea II (min. 52). STEAUA-UNIVERSITATEA 1—0 (0—0). A marcat Pavlovici — din 11 m (min 72). DINAMO BUCUREȘTI-STEAGUL ROŞU 1—0 (1—0). A marcat Var­ga (min. 33). ŞTIINŢA CRAIOVA-POLITEH­­NICA 1—0 (1—0). A marcat Plu­­garu (min. 5). SIDERURGISTUL-C.S.M.S. 0—0 (3—0). Au marcat Stătescu (min. 3, 73, 77), Voinea (min. 5, 83) și Adam (min. 10). DINAMO PITEŞTI-FARUL 3—2 (1—1). Au marcat : Radu (min. 22), Naghi (min. 48), C. Ionescu (min. 87) — pentru Dinamo­­ Manolache (min. 26) și Ologu (min. 84) — pen­tru Farul. U.T.A.-CRIŞUL 1—1 (0—0). Au marcat : Szakács III (min. 48) pen­tru Crişul : Solomon — autogol (min. 76) — pentru U.T.A. CLASAMENTUL Petrolul 16 11 3 2 30—13 25 Rapid 16 11 1 4 31—15 23 C.S.M.S. 16 8 3 5 22—22 19 Dinamo Buc. 16 7 3 6 26—22 17 Steaua 16 4 8 4 21—14 16 Dinamo Pitești 16 7 2 7 30—27 16 St. Craiova 16 6 4 6 16—19 16 U.T.A. 16 5 6 5 22—27 16 Universitatea 16 4 7 5 13—20 15 Steagul roșu 16 6 2 8 25—23 14 Politehnica 16 5 3 8 14—23 13 Farul 16 5 3 8 16—26 13 Crişul 16 3 5 8 17—28 11 Siderurgistul 16 3 4 9 24—34 10 Din 14 puncte gazdele au cîştigat 13 Exceptînd partida de la Galaţi (al cărei rezultat surprinde doar prin proporţiile sale), toate celelalte me­ciuri din etapa de ieri au avut o desfăşurare deosebit de pasionantă, echipele fiind de forme sensibil ega­le. Scorurile finale reflectă în bună parte aceasta; în cinci întîlniri vic­toriile au revenit la limită, iar o partidă s-a încheiat la egalitate. Din păcate a existat și o altă notă co­mună la meciurile de ieri: calitatea jocului nu s-a ridicat la o valoare corespunzătoare, momentele de fot­bal tehnic, spectaculos constituind excepţii. Clasamentul n-a suferit prea multe modificări, în general, echipele au rămas pe aceleaşi locuri; unele schimbări au survenit totuşi la punctaveraj. O primă departajare s-a făcut chiar în fruntea clasamentului: Pe­trolul şi Rapidul ocupă tot locurile 1 şi 2, dar ploieştenii au acum un avans de două puncte. Ieri, pe sta­dionul propriu, ei au cucerit o pre­ţioasă victorie în dauna rapidiştilor. Ca de obicei în asemenea con­fruntări importante, miza mare a ge­nerat o partidă mai mult de luptă, latura spectaculară fiind trecută pe planul al doilea. încă din primele minute, ploieştenii au lansat atacuri repetate, punînd în derută pe apă­­rătorii rapidişti. Centrările celor două extreme — Dridea II şi Mol­­doveanu — i-au pus pe atacanții centrali în poziții bune de şut; din clipă în clipă se aştepta deschide­rea scorului, însă aceasta avea să se întîmple mult mai tîrziu... Han­dicapaţi de indisponibilităţile surve­nite pe neaşteptate (Greavu, Geor­­gescu, Dinu, Năsturescu, Codreanu), rapidiştii — cu o echipă improvi­zată — au pus accentul principal pe defensivă. Fără greşeala comisă de portarul Andrei în minutul 52, cînd Dridea II a înscris golul vic­toriei direct din lovitură de coif (!). Rapidul ar fi putut obține un pre­ţios rezultat de egalitate. Lucru în­tru totul posibil, întrucît elanul tine­rilor jucători (dintre care s-au re­marcat Mitroi, Ştefan şi Ad. Po­­pescu) s-a conjugat destul de bine cu promptitudinea şi experienţa co­echipierilor mai vechi, ca C. Dan, Andrei, Motroc. Celelalte două echipe bucu­­reştene, Dinamo şi Steaua, au pri­mit replica — pe stadionul „Repu­blicii" — a formaţiilor Steagul roşu Braşov şi, respectiv, Universitatea Cluj. Cuplajul a purtat şi ei am­prenta „goanei după rezultat". Di­­namoviştii au dominat în prima re­priză, cînd de altfel au reuşit să concretizeze, prin golul „făcut" de Ene şi înscris, cu capul, de Varga, în această perioadă, învingătorii au iniţiat şi alte cîteva faze ofensive, prin colaborarea bună a înaintaşi­lor, din rîndul cărora s-au eviden­ţiat Nunweiller VI şi, uneori, Pîrcălab. Unele neînţelegeri surve­nite în jocul atacanţilor au dus apoi la dezorganizarea ofensivei dina­­moviştilor. Este de altfel şi expli­caţia că, după pauză, Steagul roşu a putut ataca mai insistent, obligîn­­du-i pe apărătorii bucureşteni la o severă defensivă. Datcu s-a între­buinţat serios pentru a-şi salva poar­ta de pericolul şuturilor lui Ivăn­­cescu, Necula sau Haşoti, aflaţi în poziţii extrem de favorabile. N-au lipsit duritofile , nesiguri şi sufocaţi oarecum de asalturile cărora trebuiau să le facă faţă, Ivan, Nunweiller III şi IV au abuzat de unele intrări „forte". Steaua a înscris ieri, ca şi în primele două etape ale returului, doar un singur gol : clujenii — nici măcar atît (în treacăt fie spus, ei n-au marcat decît un punct în cele trei etape din retur). Cum se ex­plică aceasta ? Destul de simplu : Steaua a avut ieri pe centru, ca principal finalizator, un jucător dez­ordonat, fără ambiție, nepregătit (Pavlovici), iar Universitatea n-a contat pe nici un șuier ; cele cîte­va încercări ale lui Ivansuc sau ale lui Adam nu s-au soldat cu nimic. Steaua și-a asigurat victoria prin lo­vitura de la 11 m executată de Pavlovici. La terminarea meciului, atacantul central al Stelei părăsea terenul cu o doză prea mare de satisfacție ; marcase într-adevăr go­lul victoriei, însă tot restul partidei se comportase foarte slab... Echipa craioveană are motive de satisfacţie: victoria de ieri i-a per­mis să treacă în jumătatea superi­oară a clasamentului. Este de sem­nalat totuşi că din nou craiovenii au ratat un 11 m. Ca şi Eftimie, acum zece zile, ieri Plugaru a şutat în braţele portarului. Fotbaliştii de la Iași au ţinut parcă să dovedească lipsa lor de pregătire. Ei s-au pre­zentat la Galați într-o formă extrem de slabă, majoritatea jucătorilor fiind de nerecunoscut. în primele zece minute şi apoi în ultima parte a întîlnirii ieșenii au primit cîte trei goluri. Surprinderea este cu atît mai mare cu cit poarta C.S.M.S.-ului este apărată de unul din cei mai talen­­tați portari, Constantinescu (de alt­fel, component al lotului reprezen­tativ). Corespondența telefonică primită de la Pitești arată că echipa locală a avut destule emoţii pînă şi-a a­­sigurat victoria. Deşi conduşi, con­­stănţenii au egalat de două ori şi de-abia în final au pierdut partida. Plin de neprevăzut a fost şi meciul de la Arad . Crişul a condus cu 1-0 şi ar fi putut cîştiga, dacă So­lomon n-ar fi marcat în proprie poartă. Ion DUMITRIU Constantin ANI Greşit plasat la executarea lovitu­rii de col) An­drei n-a putut in­tercepta mingea lui Dridea 11. Aşa s-a înscris singu­rul gol al partidei. (Fază din meciul de la Ploieşti din­tre Petrolul şi Rapid) De peste hotare • După cum s-a a­­nunțat, la Nisa a înce­put un mare turneu in­ternațional de tenis, la care participă şi cam­pionul român Ion Ţi­­riac, în optimile de fi­nală ale probei de simplu bărbaţi, Ţiriac l-a învins pe francezul Pierre Beust cu 7—5, 6—4 şi s-a calificat pentru sferturile de fi­r La Sarajevo, în prezenţa a 20 000 de spectatori, s-a disputat ieri meciul amical de fotbal dintre echipele reprezentative ale Iu­goslaviei și U.R.S.S. intîlnirea s-a încheiat cu rezultatul de 1—0 (1—0) în favoarea fot­baliștilor iugoslavi. Golul a fost înscris de Vasovic în minutul 20. Foto : I. Drăgan Primirea de către tovarăşul Alexandru Bîrlădeanu a preşedintelui Comitetului pentru construcţii de maşini din R. P. Bulgaria Prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, a primit joi la amiază pe Mari Iva­nov, preşedintele Comitetului pen­tru construcţii de maşini de pe lingă Consiliul de Miniştri al R. P. Bulgaria, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere au participat Ilie Verdeţ, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, şi Mihai Marines­­cu, ministrul industriei construcţii­lor de maşini. A fost de faţă ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov. (Agerpres) VIZITELE MINISTRULUI COMERŢULUI şI SUEDIEI Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Gheorghe Rădulescu, a primit joi pe ministrul comerţului al Suediei, Gunnar Lange. La pri­mire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte Gh. Cioară, ministrul comerţului exterior, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior, precum şi Olof Gustav Bjurtström, ambasadorul Suediei la Bucureşti. ★ In cursul dimineţii, ministrul comerţului al Suediei şi persoane­le care îl însoţesc au avut con­vorbiri cu Gheorghe Cioară, mi­nistrul comerţului exterior, şi cu alţi membri ai conducerii acestui minister. La amiază, Gheorghe Cioară a oferit un dejun. ★ Ministrul comerţului al Suediei, Gunnar Lange, împreună cu per­soanele care îl însoţesc, a făcut o vizită ministrului afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu. A fost de faţă ambasadorul Suediei la Bucureşti. ★ Olof Gustav Bjurtström, amba­sadorul Suediei, a oferit joi seara, în saloanele ambasadei, o recepţie cu ocazia vizitei ministrului co­merţului al Suediei. Printre in­vitaţi se aflau Gheorghe Rădu­lescu, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, membri ai conducerii unor mi­nistere, ai Camerei de Comerţ, conducători ai unor întreprinderi româneşti de comerţ exterior, zia­rişti. Au luat parte şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. (Agerpres) Sesiunea Institutului de filozofie al Academiei A fost constituită Asociaţia filozofilor din Republica Socialistă România în zilele de 28—30 martie a avut loc în Aula Academiei Republicii Socialiste România sesiunea anuală a Institutului de filozofie al Aca­demiei. Au participat academicieni şi membri corespondenţi ai Acade­miei, cercetători ştiinţifici şi cadre didactice din învăţămîntul superi­or. Cele 21 de comunicări prezen­tate, precum şi dezbaterile care au urmat au abordat un cerc larg de probleme din domeniul filozofiei, al metodologiei în ştiinţele sociale particulare. La sfîrşitul sesiunii a fost con­stituită „Asociaţia filozofilor din Republica Socialistă România“. Preşedinte al asociaţiei a fost ales acad. Athanase Joja, iar vicepre­şedinţi acad. C. I. Gulian şi prof. D. D. Roşea, membru corespondent al Academiei. (Agerpres) PUNCTUL DE INTILNIRE A ŞTIINŢEI CU PRODUCŢIA (Urmare din pag. I) de cavitafie din cadrul Centrului de cercetări tehnice, în colaborare cu Uzinele constructoare de maşini Re­şiţa, au condus la stabilirea unor con­­diții optime pentru turbinele hidrau­lice construite în această întreprindere, atît prin elaborarea unor metode a­­vansate de calcul cît şi prin cerce­tări experimentale pe machete. Aces­te investigaţii au condus la mărirea randamentului, precum şi la micşora­rea pericolului de cavitafie la turbi­nele hidraulice, instalate în centra­lele hidroelectrice din aval de Bicaz. Trebuie menționat, de asemenea, fap­tul că studiile privind caracteristicile cavitaționale ale reţelelor de profile, întreprinse în cadrul aceloraşi colec­tive, vor avea aplicaţii la variante de rotori de turbină pentru hidrocentrala de la Porţile de Fier. Cu toate că în activitatea de co­laborare cu producţia s-au obţinut o serie de rezultate valoroase, totuşi nu se poate spune că ea se desfăşoară la nivelul cerinţelor actuale. Astfel, deşi se întreprind cercetări cu o sferă largă de aplicabilitate, numărul temelor de colaborare propriu-zisă cu producţia, precum şi numărul de contracte de colaborare este încă redus, sub nivelul posibilităţilor exis­tente. Unele colective de cercetare din cadrul Institutului politehnic şi ale I.N.C.E.R.C. nu şi-au legat încă sufi­cient tematica de cercetare de nece­sităţile producţiei şi nu colaborează satisfăcător cu întreprinderile de spe­cialitate din regiune sau din ţară. O se­rie de colective de cercetare nu ur­măresc cu suficientă perseverenţă fi­nalizarea, aplicarea efectivă în pro­ducţie a rezultatelor investigaţiilor lor şi eficacitatea soluţiilor propuse ; or, cercetătorii trebuie să nu-şi considere misiunea încheiată o dată cu elabora­rea soluţiei ştiinţifice, ci să urmă­rească în continuare aplicaţia prac­tică, să contribuie la aplicare, să de­pună eforturi pentru a rezolva acele probleme care apar pe parcurs, a­­tunci cînd se trece de la faza de laborator la cea industrială. Trebuie subliniat că lipsa de fina­litate a unor cercetări se datorește însă și poziției pe care o adoptă conducerile tehnico-administrative ale unor întreprinderi, manifestînd un slab interes faţă de rezultatele cer­cetărilor, deşi acestea ar putea duce la ameliorări sensibile în diferite ve­rigi ale producţiei din întreprinderile respective. Finalizarea depinde într-o măsură uneori hotărîtoare de benefi­ciar, de receptivitatea acestuia pentru nou, de interesul și vederea largă necesară aplicării in producție a u­­nui rezultat valoros. Sînt cazuri cînd se ajunge la situația ca o întreprin­dere să nu aplice în producţie re­zultatele propriei sale solicitări — piedica principală fiind o anumită cramponare de rutină, acea deprin­dere „de a se lucra aşa cum s-a mai lucrat". În cadrul catedrei de electro­chimie de la Institutul politehnic s-a studiat şi brevetat rafinarea intensivă a cuprului folosind vibrarea electrozi­lor, ceea ce a dus la mărirea de 6—8 ori a productivităţii faţă de procedee­le actuale, folosite în producţie. Deşi soluţia a prezentat interes chiar şi pentru specialiştii din străinătate, to­tuşi beneficiarii interesaţi în această problemă nu au aplicat-o. Cadrele didactice şi cercetătorii din institutele timişorene sunt conştienţi de faptul că prin activitatea de co­laborare cu producfia dusă la un ni­vel înalt prin valorificarea și apli­carea în producjie în cel mai scurt timp a rezultatelor obținute vor a­­duce o contribuție de seamă la de­­săvîrșirea construcției socialiste în țara noastră. grafia realitatea (care suferă un pro­ces atît de rapid de transformare în­­cît e şi greu să fie „copiată" „la zi") ci aceea de a-i depista, la modul ar­tistic, semnificaţiile majore, inedita ei reverberaţie umană. Eroul literar se impune a fi mandatarul celui în via­ţă. Un erou complex, care prin felul cum e imaginat să ne dea posibilita­tea să-i remarcăm nu numai îndeletni­cirile şi locul de muncă, dar mai ales să-i cunoaştem atitudinea faţă de marile probleme ale societăţii, faţă de problemele specifice ale omului din totdeauna. Cum priveşte omul zilelor noastre viaţa ? Cum se manifestă, prac­tic, gîndirea și filozofia sa ? Iată numai cîteva chestiuni care se cer abordate cu maximă seriozitate, care nu pot fi rezolvate din fuga condeiului cu sco­pul de a umple așa-numite goluri te­matice. In funcfie de diapazonul ele­vat al conținutului de idei investit în răspunsuri — avem o reprezentativă biografie spirituală a celui ce constru­ieşte noua societate. Spre asemenea lucrări actuale trebuie să tindem. Evident, un autor nu poate rezolva singur sarcinile unei întregi literaturi. De aceea e inutil să reproşezi cutărui prozator că se opreşte cu precădere asupra unui anumit aspect, sau altuia că nu dezbate cutare subiecte. Totul e ca operele respective să se înscrie în orbita umanităţii noastre contem­porane. Chiar dacă ele aduc în lite­ratură doar un singur aspect al timpului , îşi justifică pe deplin existenţa. Sunt toate aceste lucruri îndeobşte cunoscute. Le-am reamintit totuşi pen­­­­tru că, aşa cum oricine poate constata, mai sunt scriitori care trec în mod „elastic" peste ele, şi, în dorința de a-şi îmbogăţi bibliografiile, dau la iveală compuneri de o platitudine de­zarmantă. Literatura noastră nu mai suportă asemenea „creaţii". Bineînţeles, nimeni nu poate da re­ţete pentru „alcătuirea" unei literaturi interesante. E cît se poate de clar însă că numai cunoscînd în profunzime viața despre care scriu, prozatorii vor ajunge la rezultate valoroase, vor surprinde tațetele inedite și diverse ale tipului uman reprezentativ din zi­lele noastre. Documentarea artistului (uormare din pag. I) te sau alta rezidă exclusiv în gradul divers de cunoaştere a vieţii. Proble­ma se explică desigur în cea mai mare măsură prin talentul autorilor. Dar nici nu se poate contesta, atunci cînd avem în vedere posibilităţi ar­tistice reale, rolul important pe care îl define cunoaşterea vieţii în reali­zarea unor opere notabile. O bună carte despre contempora­neitate e impulsionată, nici vorbă, de un cu totul alt ideal decît acela al autenticităţii fotografice. De aceea e şi total inoperant să te rezumi la a face din realitatea „materială" unita­tea de măsură estetică. Expresia „aşa se întîmplă în viată" (sau „aşa nu se întîmplă în viată") este o falsă jude­cată de valoare. Totuşi, le cerem ca stăruința scriitorilor să se inspire din realitate, le cerem documente ale zi­lelor noastre. E aici o contradicţie ? Evident, nu. Pentru că dincolo de de­taliile concrete ale unui timp istoric, social, economic etc., care într-o pro­porţie sau alta pot fi detectate în ori­ce lucrare, scriitorul aduce, mai pre­cis, trebuie să situeze, în prim plan, dimensiunea spirituală a epocii. A­­ceasta înseamnă de fapt actualitatea, document artistic. Menirea scriitorului nu e nici pe departe aceea da­r foto­ In memoria­lul Cervantes In cadrul marilor aniversări culturale, joi după-amiază a avut loc în Capitală un simpo­zion consacrat scriitorului Miguel de Cervantes, de la a cărui moarte se împlinesc 350 de ani. Au participat reprezentanţi ai Comitetului Na­ţional pentru Apărarea Păcii, Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Uniunii scriitori­lor, Comisiei Naţionale a Republicii Socialiste România pentru U.N.E.S.C.O., oameni de cul­tură şi artă, studenţi. • Constructorii navali gălăţeni au înscris pe graficul întrecerii socialiste o nouă realizare : terminarea cu şase zile mai devreme a asam­blării secţiilor la corpul mineralierului de 10 200—12 500 de tone. • In turneul pe care îl va întreprinde în ţara noastră în luna aprilie David Oistrah va apărea în patru concerte ale orchestrei simfonice a Fi­larmonicii de Stat „George Enescu“, în dubla sa calitate de dirijor şi violonist. Tot din Uniu­nea Sovietică ne vor mai vizita : basul Alexandr Ognivţev, care va cînta la Bucureşti în operele „Boris Godunov“ şi „Don Carlos“ şi la Cluj în „Faust“, pianistul Dmitri Başkirov, care va sus­ţine concerte şi recitaluri la Bucureşti şi Iaşi, şi tenorul Zurab Andraparidze, care îşi va da con­cursul la mai multe spectacole de operă pe sce­nele teatrelor lirice din Bucureşti, Cluj, Timi­şoara. • Mersul autobuzelor, ediţia 1986—1987, care va intra în vigoare la 21 mai a. c. cuprinde numeroase noutăţi. Vor lua fiinţă noi trasee în­tre localităţile Făgăraş-Samartin, Jitia-Rîmnicu Sărat, Baia Mare-Gherla Mică, precum şi pre­lungirea traseului Tulcea-Jurilovca pînă în co­muna 6 Martie. Pe o serie de şosele naţionale modernizate printre care Bucureşti-Piteşti-Rim­­nicu Vîlcea, Bucureşti-Olteniţa, Buzău-Padina va spori viteza de circulaţie cu circa 10—15 la sută faţă de orarul actual. Festivalul „Primăvara studenţească“ ! Azi începe la Cluj prima ediţie a Festivalului artistic „Primăvara studenţească". Timp de 21 de zile, peste 1 500 de solişti vocali şi instru­mentişti, tineri compozitori, recitatori, dansa-­­ tori, artişti plastici vor fi prezenţi pe scenele I Casei de cultură a studenţilor şi a Casei Uni- I versitarilor. Prilej de afirmare a multor talente,­­ festivalul artei studenţeşti clujene este închinat­­ celei de-a 45-a aniversări a P.C.R. • Pentru ca lucrătorii din comerţ să poată I ajuta cu mai multă competenţă pe cumpărători, I Ministerul Comerţului Interior a editat un nou I Caiet de norme tehnologice privind produsele I metalo-chimice. El cuprinde descrierea amă- I nunţită şi modul de folosire a 14 grupuri de I mărfuri, printre care produse sodice, coloranţi I organici şi acizi, articole de menaj, maşini de I gătit, mobilă, aspiratorul de praf „Record“. I La odihnă şi tratament în lunile mai şi iunie I Incepînd de la 1 aprilie, O.N.T., Agenţia Bucureşti din bd. Republicii nr. 4, pune în vîn­­zare locuri la odihnă şi tratament în toate sta­ţiunile pentru luna mai. Pentru litoral se gă­sesc locuri în staţiunile Eforie Nord şi Eforie­ Sud, cu plecarea în zilele de 1, 2, 3, 4 şi 5 iunie. • La Ioneşti, raionul Costeşti, a luat fiinţă o nouă gospodărie agricolă de stat cu caracter pomiviticol. Artişti români peste hotare Soprana Maria Şindilaru, de la Teatrul de Operă şi Balet, a plecat în U.R.S.S. şi va apărea pe scenele operelor din Kazan, Riga şi Ufa în „Evgheni Oneghin", „Faust“ şi „Madame But­terfly". Soliştii Teatrului de Operă şi Balet Leila Cincu şi Vasile Martinom au plecat în R. D. Germană, unde vor participa la concertul internaţional radiodifuzat II la sala „Berolina" din Berlin la 2 aprilie. In prima jumătate a acestei luni, Constantin Dră­­ghici va apărea în programul varieteului din Halle, R. D. Germană. • Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă : la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 31 martie 1966, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : E.N.A.; S.D.J.; K.B.V.; P.N.C.; L.G.V.; G.C.V.; V.F.E.; J.B.B. LISTA DE CÎȘTIGURI la depunerile pe obligațiunile C.E.C. cu cîștiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 31 martie 1966 a . Oblig. Valoarea T? cîștigătoare cistigurilor S ,2 3 u 2 seria nr. parțială totală 1 52 106 42 100 000_ 100 000 1 00 634 37 75 000 1 75 000 1 53 590 14 50 000 50 000 1 01 773 03 125 000 25 000 1 28 919 49 ~ 10 000 10 000 1 13 456 37 5 000 1 22 800 01 5 000 1 31 885 15 5 000 1 46 583 22 5 000 1 48 838 04 5 000 1 51 044 20 5 000 1 56 745 38 5 000 35 000 Termi­nația seriei 60 058 24 2 000 60 206 11 2 000 60 241 31 __2 000 360 000 60 076 32 1 000 60 368 36 __1 000 120 000 600 00 47 800 600 19 1­20 800 600 57 1­29 800 1 440 000 2 112 TOTAL: 2 215 000 SCINTEIA PAGINA 3 NOTE DE CĂLĂTORIE DIN R. P. UNGARĂ C­ONSTRUCŢII V­ECHI ŞI NOI * De-a lungul Dunării, Buda şi Pesta î­i oferă de la Început ima­ginea unui relief contrastant, care dă un farmec aparte capitalei ungare. Palatele desfăşurate pe cheiuri Împrumută oraşului o înfă­ţişare festivă. Buda este dominată de înălţimea colinei Gelért cu vechiul bastion de apărare şi colina „Bisericii Încoronării“. Pes­ta, susţinută de desfăşurarea liniş­tită a culorilor pastelate, culmi­nează cu clădirea parlamentului, aglomerare impresionantă de dantelărie spaţială. Cele şapte poduri din zona centrală a oraşu­lui filtrează in diagonalele forme­lor metalice perspectiva dunărea­nă. Noul pod alb, in cabluri sus­pendate, pe locul celui vechi Eli­­sabetan, se domină prin mărimea deschiderii şi eleganta siluetei. In Buda, pe malul drept al Du­nării, se găsesc principalele palate şi vechi monumente istorice, pre­sărate printre vilele burgheziei de odinioară. Şosele asfaltate, bine întreţinute conduc spre locuri do­tate cu restaurante şi campinguri pentru turişti. Schiţa de sistemati­zare a capitalei prevede pentru Buda dezvoltarea în continuare a zonei de locuit şi de agrement, păstrînd la maximum zona verde existentă care, împreună cu Du­nărea, asigură respiraţia Pestei industriale. Pesta, aşezata pe malul sting al Dunării, pe un relief complet plat, constituie partea nouă a oraşului, cu un puternic caracter comercial şi industrial. Străzile, în general înguste, flancate de construcţii înalte în arhitectură barocă eterp­­elită, realizate din piatră, marmu­ră, mozaicuri, patinate de atmosfe­ra Încărcată de turn, dau locurilor un caracter romantic. Remarcabil este modul în care s-au executat noile construcţii in Pesta. Industria, puternic dezvoltată in Pesta, are dezavantajul unei mari diseminări in întreprinderi mai mici, fapt care îngreunează trans­portul şi activitatea oraşului. Din aceste motive nu se prevede dez­voltarea largă a unor industrii noi, ci dezafectări și reutilări, com­pletări, unde este posibil, ale in­dustriilor existente. Din același motiv, se dezvoltă mai ales indus­trii care permit concentrarea pe verticală, ca laboratoare, fabrici de medicamente, fabrici de echipa­ment electronic etc. Dezvoltarea zonelor de locuit ale orașului e asigurată prin pre­vederea construirii In noul plan cincinal a unui număr de 35 000 apartamente, din care 5 000 apar­tamente particulare, asamblate in blocuri realizate de întreprinderi de stat Pentru a se asigura in perspectiva executarea unui nu­măr suficient de variat de tipuri de apartamente, s-a amenajat un cartier experimental in Buda. Re­zultatele obţinute prin sondaje statistice permit orientarea dezvol­tării spre acele tipuri de aparta­mente care sunt mai mult solici­tate. Reţeaua comercială puternic dezvoltată în Budapesta oferă un cadru plăcut oraşului. Magazinele vechi, refăcute in proporţie de 75 la sută, modern amenajate, cu o mare varietate de profiluri, asigu­ră o atmosferă citadină inedită. Din magazinele vechi s-au menţi­nut nemodificate numai acelea al căror caracter arhitectural deo­sebit de interesant prezintă și as­tăzi o atracfie specială. ★ Monumentele istorice vizitate in R. P. Ungară se caracterizează prin grija de a pune in valoare tot ce este interesant din arhitectura trecutului. Deosebit mi s-a părut ansamblul istoric Visegrad, cu o frumoasă vedere panoramică asu­pra Dunării. Alături de ruinele palatului din timpul lui Robert de Anjou şi al lui Matei Cor­vin, turnul lui Solomon are o interesantă tratare de monu­ment istoric. Părţile vechi sunt conservate cu grijă, iar com­pletările şi consolidările sunt reali­zate cu elemente de cea mai mo­dernă arhitectură. Lămpi moderne, balustrade, terestre din panouri mari de sticlă, totul contrastează armonios cu arhitectura veche şi dă o deosebită atmosferă interio­rului turnului. Aceeaşi metodă de restaurare o regăsim la Buda­pesta, la vechea aşezare romană „Aquincum“. Biserica din Tihany, catedrala gotică şi moscheea din Pécs constituie alte puncte de atracţie ale vechii arhitecturi. Un deosebit interes turistic pre­zintă băile termale din Hévíz, şi mai ales „marea ungară“ — Ba­latonul. Străjuit pe o latură de dealuri şi munţi înverziţi, Balato­nul se bucură de o deosebită aşe­zare. Din cauza adincimii foarte mici şi a fundului acoperit cu ni­sip deschis la culoare, lacul are un aspect bizar, verde-alburiu, în­conjurat de şosele asfaltate şi de cale ferată. Balatonul are legături comode cu restul tării. Un număr de şase hoteluri de dimen­siuni medii, intre 200—400 paturi, cu greu pot face faţă excursioniş­tilor un număr mare care vi­zitează Balatonul Schiţa de sis­tematizare prevede dezvoltarea unor ansambluri mari pe vii­tor. Deocamdată sunt executate lucrări edilitare pe întreg litoralul. Ca soluţie tranzitorie s-au adoptat aşa-zisele „hoteluri de vară“, con­strucţii din panouri uşoare de lemn. In completarea acestor con­strucţii hoteliere, un mare număr de campiiiguri asigură cazarea turiştilor la Balaton. Interesante sunt amenajările de restaurante­­cramă, făcute în diverse construc­ţii vechi, cu mijloace minime eco­nomice. Bine organizată, reţeaua turistică funcţionează cu investiţii mici, atrăgind anual până la 2 000 000 turişti. Arhitect Horia HUDIŢA

Next