Scînteia, septembrie 1966 (Anul 35, nr. 7088-7117)
1966-09-01 / nr. 7088
Măsuri pentru sporirea producţiei de grîu Şedinţa lârgitâ a Consiliului Superior al Agriculturii In zilele de 30 şi 31 august a avut loc la Bucureşti şedinţa lărgită a Consiliului Superior al Agriculturii, în care , pe baza referatului prezentat de prof. Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii — au fost analizate rezultatele obţinute la cultura griului în perioada 1962—1966, precum şi măsurile pentru creşterea producţiei în anul 1967 şi în anii următori. Au participat membrii Consiliului Superior al Agriculturii, cadre de conducere de la Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, secretarii pentru problemele agrare ai comitetelor regionale de partid, specialişti ai consiliilor agricole regionale şi raionale, ai uniunilor regionale şi raionale ale cooperativelor agricole, ingineri agronomi din gospodării de stat şi cooperative agricole, oameni de ştiinţă şi cercetători din staţiuni experimentale. La lucrări au luat parte tovarăşii Vasile Vîlcu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., şi Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R. La discuţii au participat : Marin Constantin, preşedintele Consiliului agricol regional Ploieşti; Ion Burcea, directorul trustului G.A.S. Urziceni; Dumitru Geambazu, inginer la cooperativa agricolă Biled, regiunea Banat; Ion Uciu, inginer la cooperativa agricolă Dragosloveni, regiunea Oltenia ; Petre Tomoroga, directorul staţiunii experimentale Dobrogea ; ing. Constantin Anderca, preşedintele Consiliului agricol regional Banat; ing. Gh. David, directorul G.A.S. Urleasca, regiunea Galaţi; Vasile Vîlcu, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie ; prof. Nicolae Hulpoi, director ştiinţific al I.C.C.P.T. Fundulea ; ing. Gh. Danu, vicepreşedinte al Consiliului agricol regional Iaşi ; Ion Lupu, inginer la cooperativa agricolă Poiana, regiunea Cluj ; ing. Gh. Predescu, directorul S.M.T. Rupea, regiunea Braşov; Leonte Răileanu, inginer şef al G.A.S. Amzacea, regiunea Dobrogea ; Vasile Ilia, inginer la cooperativa agricolă Luduş, regiunea Mureş- Autonomă Maghiară ; Radu Vitan, inginer la cooperativa agricolă Scorniceşti, regiunea Argeş ; ing. Boris Ceapalis, directorul S.M.T. Roman ; ing. Ilie Luca, directorul Trustului G.A.S. Sinnicolau Mare; Maria Suchov, inginer la cooperativa agricolă Galda de Jos, regiunea Hunedoara; ing. Ion Toma, președintele Consiliului agricol regional București; ing. Liviu Damian, cercetător la staţiunea experimentală agricolă Livada, regiunea Maramureş , ing. Emilian Giurgiu, vicepreşedinte al Consiliului agricol regional Crişana. (Continuare In pag. a, IlI-a) 8 Cum mobilăm „mîcuf univers" i aî copilului? {ptiq. n Ha) ■ ipimie mmm mu m fi mami • te filme vom »edea to mioarele luni (paff a IV-ci - : : •' :/• • : ■ ' . ipaţf. a ţli’tU :• . . . Un nou microraion la Roman BACAU (coresp. „Scânteii"). In zona de est a oraşului Roman a început construcţia unui nou microraion format din 1 300 de apartamente, un complex comercial, dispensar şi cinematograf. Pentru executarea lucrărilor în termen scurt şi la un preţ de cost cit mai redus, proiectanţii au adoptat soluţii care permit ca peste 80 la sută din apartamente să fie construite din panouri mari prefabricate. Zilele acestea constructorii au început lucrările la primele două blocuri cu cîte 110 apartamente fiecare şi la centrala termică. Microraionul la care ne referim este al doilea ce se construiește în această parte a orașului Roman. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! Anul XXXVI Nr. 7088 Joi 1 septembrie 1966 6 PAGINI - 30 BANI PLEDOARIE PENTRU EXTINDEREA METODELOR CALCULULUI ECONOMIC Eugen Niculescu-Mizil director —Ministerul Industriei Chimice Nu de mult timp, un grup de specialişti din cadrul Centrului de calcul economic şi cibernetică economică din Capitală, precum şi de la Ministerul Finanţelor au studiat variantele de optimizare a producţiei de ciment şi de repartizare a acesteia pe beneficiari, în scopul identificării celei mai eficiente soluţii economice. Varianta optimă recomandată de către Institutul de proiectări în construcţii şi materiale de construcţii — a cărei aplicare in practică ar trebui urgentată de către Ministerul Industriei Construcţiilor şi Comitetul de Stat al Planificării — permite, potrivit calculelor, o reducere a cheltuielilor totale cu 18 la sută, ceea ce reprezintă economii anuale de 200 milioane lei. Asemenea exemple se mai pot da. Fapt este că aceste calcule efectuate automatizat și mecanizat au o sferă de aplicabilitate din ce în ce mai largă — de la domeniile de activitate economică simple, pînă la cele complexe. O dovadă în acest sens este utilizarea acestui gen superior de calcule în planificare, în evidenţa tehnico-operativă (calcularea salariilor, a consumurilor de materii şi materiale, a uzurii mijloacelor fixe, a mişcărilor de materii prime, materiale şi de produse finite), în măsurarea rapidă, pe perioade scurte, a rezultatelor producţiei în ateliere, secţii, fabrici şi mari combinate, la determinarea unor rezerve de zăcăminte şi a posibilităţilor de exploatare eficientă a acestora în perspectivă. Rezultate pozitive s-au obţinut, după cum se ştie, nu numai în folosirea calculului electromecanic şi electronic, dar şi în privinţa realizării experimentale a unor maşini electronice de fabricaţie românească. Azi, maşina electronică de calcul „DACICC-1“, construită la Institutul de calcul al Filialei Academiei de la Cluj, sau maşinile electronice de calcul „MECIPT-1“ şi fabricate la Institutul politehnic din Timișoara sunt de un mare ajutor în efectuarea unor determinări cu caracter teoretic sau aplicativ, cum ar (Continuare în pag. a, Hl-a) O sută de ani de cînd măsurăm cu metrul Unitatea de măsură — metrul — atit de răspîndită şi de obişnuită, apare astăzi veche „de cînd lumea“. Şi, totuşi, e vorba de o noţiune destul de „tînărâ“ : n-are nici două secole. In 1791 — doi ani după Marea Revoluţie Franceză — Adunarea constituantă a Franţei a adoptat propunerea unei comisii, alcătuită din savanţi renumiţi ca Laplace, Monce, Condorcet, Lagrange, de a stabili ca unitate de lungime a „zecea milioana parte din distanţa de la ecuator la pol“. Acestei unităţi i s-a conferit denumirea de „metru“ după cuvîntul grecesc „metron“ — a măsura. Sisteme de măsurători s-au folosit multe pe teritoriul ţării noastre înainte de adoptarea sistemului metric. Cel mai vechi instrument de măsurătoare găsit pe pămîntul ţării — scos la iveală cu prilejul săpăturilor arheologice de la Calu, de lingă Piatra Neamţ — este un aşa-zis „palmac" geto-dacic. Romanii au adus cu el un sistem nou de măsurători. De la digitus (degetul) la cubitus (cotul) pentru lungime, de la exapolul pătrat la jugerum (strămoşul iugărului) pentru suprafeţe, de la sextalii la amphore pentru capacităţi etc. Prima unitate feudală de măsurare a pămîntului — menţionată într-un hrisov domnesc al lui Radu Vodă Şerban din februarie 1610 — este „funia“. Mai tîrziu funia s-a numit „lanţ“ sau „odgon“ şi a căpătat o echivalenţă de zece „stînjeni“, adică aproximativ 20 de metri. Au urmat „falcea“ pentru suprafaţă, „baniţa“ şi „merţa“ pentru volum, „ocaua“ şi „chila” pentru greutate ş.a.m.d. Semnificativ e şi faptul că multe dintre aceste unităţi de măsură — cotul, stînjenul — aveau aceeaşi denumire dincolo şi dincoace de Milcov; se deosebeau numai mărimile. E interesant de menţionat că metrul a început să fie folosit pe pămînturile româneşti cu vreo trei decenii înainte de oficializarea lui. Legea pentru adoptarea sistemului metric de măsuri şi greutăţi poartă semnătura lui Alexandru Ioan Cuza şi a fost decretată în 1864, anul în care s-a desfiinţat iobăgia. Legea n-a intrat în vigoare decit doi ani mai tîrziu, în 1866, cînd s-a editat şi regulamentul de aplicare a ei. De aceea sărbătorim anul acesta centenarul introducerii sistemului metric. Contempli cu interes, la Institutul de metrologie, două exponate păstrate cu grijă deosebită , sunt etaloanele naţionale, făcute din platină iridiată, ale metrului şi kilogramului. De un veac, ele au devenit coordonatele definitorii ale întregului nostru sistem de măsură- tori. Dar impetuoasa dezvoltare a industriei socialiste, modernizarea ei continuă au făcut ca nu metrul şi nici măcar milimetrul să nu mai constituie azi criteriul esenţial de măsură. Trăim epoca domniei micronului, a preciziei şi ultrapreciziei în măsurători. In întreaga economie funcţionează în prezent nu mai puţin de 8 milioane de măsuri şi aparate de măsură şi control, în peste opt sute de tipuri. V. B. Nouă geometrie automobilistică în Piaţa Romană din Capitală Foto : A. Cartojan Tovarăşul Chivu Stoica a primit pe ambasadorul Tunisiei Miercuri 31 august a.c. preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit pe ambasadorul Tunisiei la Bucureşti, Mahmoud Maamouri, la cererea acestuia. Cu acest prilej, ambasadorul tunisian a înmînat preşedintelui Consiliului de Stat un mesaj din partea preşedintelui Tunisiei, Habib Bourguiba. (Agerpres) Nu de puţine ori intervine în discuţiile noastre zilnice, vizînd treburi obşteşti sau familiare, curajul răspunderii. Suprafaţa acestei probleme este evident alta astăzi, cînd efortul de edificare a cuprins o întreagă societate şi se adresează unei foarte largi colectivităţi. Astăzi, neapărat trebuie să construim, să creăm, sau să perfecţionăm, cu răspundere. Mai mult ca oricînd, în condiţiile noastre, ale socialismului, individul trebuie să acţioneze cu răspundere faţă de societate, faţă de viitor, în cel mai larg sens, răspunderea, curajul răspunderii personale, este, după opinia mea, o problemă socială care trebuie să se înscrie la loc de prim rang între preocupările educative. Există, fără îndoială, un curaj al răspunderii cotidiene care își pune semnătura pe toate gesturile noastre. Ce altă bătălie mai importantă ni se impune decît cea împotriva rutinei, automulţumirii, superficialităţii facilitate de aparenta monotonie profesională ? Cunosc oameni care de zeci de ani nu şi-au schimbat locul de muncă, timp în care n-au încetat însă să caute, perseverenţi şi tenace, cu adevărat curaj. Dar însăşi amploarea mişcării de calificare, recalificare, ridicare a calificării, prezentă peste tot, conţine printre semnificaţiile ei etice curajul şi răspunderea. Căci pentru mulţi dintre muncitorii deveniţi ingineri, intrarea în aulele universităţilor a fost un act de curaj pe care l-au îndeplinit cu răspundere. Nu este neapărată nevoie să căutăm curajul în fapte spectaculoase. Mă gîndesc că acei mineri de la Ostra — Leşul Ursului care, în vara anului 1964, au reuşit să străpungă cel mai lung tunel din ţară învingînd dificultăţi aproape inimaginabile, nu au făcut-o cu gestul eroismului, deşi în final ne-a apărut eroic. Erou de literatură satirică, omul-cameleon, insul flasc, inert, merită tratat cu multă atenţie. El e corect, disciplinat, punctual, agreabil, simpatic uneori. Dar dacă străpungi acest înveliş circumstanţial, de cele mai multe ori întîlneşti vidul sau carierismul. Individul care îşi vede colegul de muncă greşind, dar nu intervine deşi poate s-o facă, de Platon Pardău omul ce evită să-şi spună părerea de teama unor posibile consecinţe („dar dacă..."), salariatul care e convins că şeful comite abateri dar „tace" spetind o avansare („nu-i treaba mea"), cetăţeanul care constată birocratismul la o instituţie dar preferă să nu se comsau altul, răspunderea. Nimeni nu avea curajul să respingă deschis ideea. La un moment dat, lucrurile luaseră o asemenea întorsătură, încît, tacit, unii considerau efortul şi insistenţele inovatorului drept spirit de aventură... S-a găsit totuşi pînă la urmă omul care a îndrăznit, care a avut curaj. Experienţa a reuşit, iar aplicarea în practică a inovaţiei a adus îmbunătăţiri procesului de producţie. După cum îmi relata mai tîrziu specialistul în cauză, era în joc efortul unui om, de a cărui confirmare sau infirmare deschisă, tovărăşească, depindeau poate un şir întreg de ulterioare evenimente. Sînt însă şi răspunderi hazardate. Curajoşii, gata a interveni pentru orice şi oricine, fără a avea cuvenita acoperire în experienţă sau argumente, sunt la fel de dăunători precum reversul lor. Luaţi în serios, cunoscuţi prea puţin, asemenea oameni pot prejudicia prestigiului colectiv, în orice moment, în orice meserie — fie că e vorba de tractorist sau de doctor, de strungar sau învăţător — răspunderea presupune competenţă, cunoştinţe solide. Fără a fi dublat de cunoştinţe, curajul răspunderii se transformă in aventură. Totul ne conduce la reflecţia că a educa responsabilitatea propriilor fapte, exigenţa faţă de cei din jur, opinia deschisă, fermă sunt deziderate a căror îndeplinire nu poate fi niciodată considerată încheiată deplin. Este vorba aici despre o străduinţă neslăbită care trebuie să ne angajeze continuu, la toate vârstele, pentru noi şi pentru toţi. price — iată cîteva clişee din filmul lipsei curajului și răspunderii. A avut loc la una din întreprinderile sucevene o întîmplare semnificativă în acest sens. Era vorba de o inovație a cărei verificare practică implica anumite riscuri., Trebuia ca cineva să-și ia, într-un fel 1111H Hj.l 11 ifr ■ .1*11 II.H I Ify >î | )W H IMI Ij’jftj.l I AjfţlJ jjj.1 > *1,1.11 ţi iTl jj*[ MIMIM *1# Hl II l.l 111 iW II11 ( &CU RAJUL RĂSPUNDERI! ■III li»'l'|'|'|j*<|l III III11 iiwţ'H i'll I nilii|i*|l WII1II linnn 11 * *» ffîi|T<jlJ.»l|l>MWl¥.«AWy IIAIiMMJ.'liHMIIW!' I VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER IN GRECIA Miercuri dimineaţă a părăsit Capitala, plecînd la Atena, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, care, răspunzînd invitaţiei primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Grecia. împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri a plecat, de asemenea, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Băneasa erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Birlădeanu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Constanţa Crăciun, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan, miniştri. Au fost de faţă Spyros Adamopoulos, însărcinatul cu afaceri adinterim al Greciei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. SOSIREA LA ATENA ATENA 31. — Trimişii speciali Agerpres, Gh. Secuiu şi C. Alexandroaie, transmit: Miercuri la amiază, delegaţia guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a sosit în capitala Greciei, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri au sosit Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Helenikon, pavoazat cu drapele de stat ale României şi Greciei, oaspeţii români au fost întîmpinaţi de Stephanos Stephanopoulos, primul ministru al Regatului Greciei, Ioannis Toumbas, ministrul afacerilor externe, T. Rentis, ministrul adjunct de externe, A. Argyropoulo, ambasadorul Greciei la Bucureşti, şi de alte persoane oficiale. In întîmpinare au venit, de asemenea, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Atena, membri ai ambasadei şi agenţiei noastre economice. După prezentarea persoanelor oficiale aflate pe aeroport, premierul român a primit raportul comandantului gărzii de onoare. Fanfara militară a intonat imnurile de stat ale României şi Greciei. Premierul Ion Gheorghe Maurer, împreună cu primul ministru al Greciei, Stephanos Stephanopoulos, au trecut în revistă garda de onoare. Adresînd tovarășului Ion Gheorghe Maurer şi celorlalţi oaspeţi români un cuvint de bun sosit, premierul STEPHANOS STEPHANOPOULOS a spus : „Cu mare plăcere vă asigur, Excelenţă, că vizita domniei voastre şi a domnului ministru al afacerilor externe se va desfăşura sub semnul celei mai mari bunăvoinţe. Sîntem bucuroşi de faptul că vom putea deveni împreună cu Excelenţele Voastre fondatorii unei noi ere în relaţiile greco-române, în numele poporului grec şi al guvernului regal, urez Excelenţei Voastre, domnule preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, şi Excelenţei Voastre, domnule ministru al afacerilor externe, bun venit în Grecia“. în cuvîntarea de răspuns, preşedintele Consiliului de Miniştri al României, ION GHEORGHE MAURER, după ce a mulţumit gazdelor pentru amabila invitaţie de a Vizita Grecia, a spus: „Venind în ţara dv. aducem poporului grec mesajul de prietenie al poporului român, animaţi de dorinţa sinceră de a căuta împreună cu Excelenţa Voastră, domnule primministru, şi cu distinşii dv. colaboratori, căile şi mijloacele de promovare a relaţiilor tradiţionale de bună vecinătate dintre ţările noastre. Aşteptăm cu interes convorbirile pe care le vom avea cu Excelenţa Voastră şi vizitele care ne vor oferi posibilitatea să admirăm vestigiile trecutului legendar al eroicului popor elen şi să cunoaştem preocupările şi activitatea sa prezentă, consacrată progresului şi prosperităţii patriei“. în încheiere, premierul român a mulţumit pentru primirea prietenească făcută. Şefii guvernelor celor două ţări s-au întreţinut cordial în salonul oficial al aerogării. Răspunzînd la întrebările ziariştilor, premierul român a arătat că a venit în Grecia cu dorinţa sinceră de a strînge legăturile de prietenie şi cooperare dintre cele două ţări, ceea ce corespunde nu numai intereselor ambelor popoare, ci şi îmbunătăţirii continue a atmosferei în regiunea balcanică. Exemplul colaborării dintre ţările noastre, a adăugat şeful guvernului român, poate servi şi la îmbunătăţirea climatului internaţional. De la aeroport, oaspeţii români, însoţiţi de persoanele oficiale venite în întîmpinare, s-au îndreptat spre reşedinţa ce le-a fost rezervată. La sosire, în salonul oficial al aerogării Începerea convorbirilor oficiale Miercuri după-amiază, la Atena au început convorbirile oficiale între preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ministru al Regatului Greciei, Stephanos Stephanopoulos. Din partea română au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România în Grecia, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. Din partea greacă au participat Ioannis Toumbas, ministru de externe, T. Rentis, adjunct al ministrului de externe, E. Gouras, ambasador, A. Argyropoulo, ambasadorul Greciei la Bucureşti. Au luat parte, de asemenea, consilieri şi experţi ai ambelor delegaţii. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă sinceră, cordială. Alte manifestări prilejuite de vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer în Grecia, în pagina a 5-a.