Scînteia, iulie 1968 (Anul 37, nr. 7750-7780)

1968-07-01 / nr. 7750

SCÎNTEIA — luni 1 iulie 1968 DUMINICA SPORTIVĂ FOTBAL BARAJUL A DECIS... ! Meciurile de baraj de la Timişoara (pentru divizia A) şi Braşov şi Arad (pentru divizia B) s-au Încheiat ieri. Rezultatele au fost favora­bile echipelor PROGRESUL BUCUREŞTI (învingătoare cu 3—0 în faţa echipei braşovene Steagul roşu) şi CRIŞUL ORADEA (2—0 cu Poli­tehnica Galați), învingătoarele vor activa în sezonul viitor IN DIVI­ZIA A, iar învinsele în divizia B. Partidele de baraj de la Arad s-au încheiat astfel: Metalul Turnu Severin — Gaz Metan Mediaș 1—0, A. S. Cugir — Chimica Tirnăveni 1—0, iar cele de la Brașov Progresul Brăila — Victoria Roman 2—1, Chimia Rm. Vîlcea — Gloria Birlad 2—2. Formaţiile GAZ METAN, A. S. CUGIR şi METALUL TURNU SEVERIN (din grupa de la Arad) precum şi PROGRESUL BRAILA, CHIMIA RM. VILCEA şi GLORIA BIRLAD (din grupa de la Braşov) VOR JUCA IN DIVIZIA B. ...15 CRISUL. 16 PROGRESUL 1­9 1 TIMIŞOARA (prin telefon, de la trimisul nostru): — Uneori, scriind despre fotbal, aluneci vrînd-nevrind pe panta melodramei, chiar dacă nu faci altceva decit să consemnezi me­canic fapt cu fapt. Şi poate că a­­ceastă condiţie a cronicarului de fotbal e dată şi prin aceea că un sport, mai ales în cazurile limită, cum a fost această partidă Progre­sul—Steagul Roşu, evenimentul în cauză are un relief mai pronunţat decit în orice alt domeniu. Matei, de pildă, şiret ca o vulpe, agil ca un săritor la trapez, şi de un calm exasperant,­­pentru adver­sarii săi direcţi. Jenei şi Alecu), pe parcursul întregii partide —­ după terminarea jocului, în vestiar, a tras un hohot de plîns de un sfert de oră, incapabil să acorde interviul de rigoare solicitat de reporterul radio­difuziunii. De fapt, contractarea nervoasă — resimţită aproape fizic şi în tribune — a fost dominanta jocului amintit. Şi echipa care a ştiut, sau a reu­şit cel mai bine să se stăpînească, a învins pe această porţiune de li­nie dreaptă „a cursei“, pe care Pro­gresul şi Steagul Roşu au făcut-o de-a lungul campionatului şi pînă la acest sfîrşit de după-amiază ti­mişoreană. Matei, Oaidă, Grama, Măndoiu şi Ţarălungă au fost oamenii care au hotărît succesul formaţiei bucureşte­­ne, înaintaşii speculînd cu pri­cepere slăbiciunile apărării braşo­vene (inexplicabil de „ţară“), iar fundaşii destrămînd necruţător toa­te acţiunile atacanţilor adverşi, îndeosebi în primul sfert de oră al meciului. Incursiunile lui Ma­tei, Oaidă şi Ţarălungă, în ca­reul lui Adamache, au avut însă darul să pună în evidenţă fragilita­tea apărării adverse, iar întreaga echipă braşoveană, surprinsă parcă de propriile-i lacune, s-a retras trep­tat, treptat, spre jumătatea ei de te­ren, cedînd iniţiativa. Scurgerea minutelor a însemnat totodată şi scăderea numărului de greşeli tehnice. Bucureştenii, scăpaţi din strînsoare, lăsaţi să construiască, au început să manevreze în voie la mijlocul terenului. De aici, ei au iniţiat acţiuni care au dus, în cele din urmă, la ruperea echilibrului. Ţarălungă a înscris (min. 45), profi­­tînd de o neînţelegere între Jenei şi Adamache. Cu avantajul unui gol, Progresul a început repriza a doua atacînd fără răgaz. Minutul 61 a adus cel de-al 2-lea gol al bucureşte­­nilor, Oaidă primind balonul într-o discutabilă poziţie de ofsaid. După numai un minut, Ivăncescu a spulbe­rat toate speranţele coechipierilor săi, ratînd lovitura de la 11 m, a­­cordată de arbitrul întîlnirii, în compensaţie, la o fază confuză pe­trecută în careul Progresului. Practic, în clipa în care Ivăncescu a ratat, a fost decisă soarta echipei braşovene, bucureştenii preluînd de­finitiv conducerea jocului. Ultimul gol al meciului a fost înscris tot de Ţarălungă (min. 88), fără ca să fi întîmpinat o opoziţie prea mare din partea stegarilor. De altfel, forţele lor fuseseră împuţinate o dată cu eliminarea lui Jenei de pe teren pentru lovirea intenţionată a lui Ma­­teianu (min. 83). Progresul a cîştigat meritat această partidă decisivă pen­tru cariera sa în divizia A, atît da­torită felului în care şi-a strunit nervii, cît şi unui plus de tehnică. In acelaşi timp, pe celălalt stadion timişorean, Crişul — vedeta acestui baraj — îşi certifica promovarea în divizia A, printr-o victorie obţinută cu eleganţă şi prestanţă. Harşani şi Kun I au înscris cele două goluri ale meciului orădenilor cu Politehnica Galaţi, în min. 56 şi 61, spre marea satisfacţie a miilor de orădeni veniţi în tribune. Şi cu aceasta „săptămîna de chi­nuri“ (expresia aparţine antrenoru­lui Cornel Drăguşin), de la Timi­şoara s-a încheiat. Progresul s-a sal­vat în ceasul al doisprezecelea. Dar turneul de baraj l-a cîştigat merito­riu un outsider, Crişul Oradea, e­­chipă tînără şi atît de promiţătoare. Valentin PAUNESCU HANDBALISTELE NOASTRE AU PIERDUT DIN NOU In turneul internaţional de hand­bal feminin dotat cu „Trofeul Taj­­maidan", aseară echipa noastră reprezentativă a pierdut cu scorul de 13—9 (8—5) în faţa selecţiona­tei R. D. Germane. SCHIMBARE DE LIDER IN TURUL FRANTEI Etapa a 3-a a Turului ciclist al Franţei, Forest-Roubaix (112 km), a fost cîştigată de belgianul Godefroot în 2h32’57’'. In clasamentul ge­neral individual conduce acum Van Springel (Belgia) urmat de fostul lider Grosskost (Franţa) la 15'. Cunoscutul ciclist francez Poulidor se află pe locul 12 la 1 minut de purtătorul tricoului galben. ROSE, RIVALUL LUI CHI­CHESTER După cum anunţă agenţia France Presse, întreg oraşul Portsmouth se pregăteşte să primească triumfal miercuri dimineaţa un alt navigator solitar, pe Alec Rose, a cărui popu­laritate în Anglia o egalează pe aceea a lui Chichester. Rose, în vîrstă de 60 de ani, a înconjurat glo­bul pe acelaşi traseu ca Chichester, în 327 de zile — faţă de 226 ale înaintaşului său — dar pe un vas cu 6 metri mai scurt. Peste o jumă­tate de milion de locuitori şi 3 000 de iahturi îl vor saluta, la sosire, pe bătrînul şi temerarul navigator. BRAZILIA­­ 2-0 PORTUGALIA Selecţionatele de fotbal ale Bra­ziliei şi Portugaliei s-au întîlnit in­tr-un meci amical pe stadionul din oraşul Lourenţo Marques (Mozambic). Fotbaliştii brazilieni au obţinut vic­toria cu scorul de 2—0 (0—0). SPORTIVI ROMÂNI PESTE HOTARE VERNESCU-SCIOTNIC ÎNVINGĂTORI LA TAMPERE „Regata Tampere“ la caiac-canoe, competi­ţie preolimpică la care au luat parte peste 100 de sportivi şi sportive din 9 ţări, s-a soldat cu un deplin succes al reprezentan­ţilor României cîştigă­tori în 13 probe din cele 17 înscrise în program. Cuplul Ver­­nescu-Solotnic şi-a re­confirmat clasa inter­naţională, terminînd victorios atît în pro­ba de viteză cît şi în cea de fond. Două vic­torii a obţinut şi caiacista Viorica Du­mitru, la simplu şi apoi la dublu împre­ună cu Valentina Serghei. Remarcabil s-au comportat cano­­iștii Pataichin, Cala­­biciov și Covaliov. Lia Manoliu — un nou record Oraşul Osnabrueck a găzduit întîlnirea triunghiulară de atle­tism dintre echipele feminine ale Olandei, României şi R. F. a Germaniei. Din echi­pa română s-a remar­cat în mod deosebit discobola Lia Mano­liu care s-a clasat pe primul loc, stabilind şi un nou record na­ţional cu performanţa de 57,98 m. Pe locul doi, cu 57,68 m, s-a si­tuat fosta recordmană mondială a probei de disc, Liesel Wester­­mann (R.F.G.). Alte două victorii pentru echipa română au fost obţinute de Viorica Viscopoleanu, la săritura în lungime — 6,44 m şi Cornelia Popescu la săritura în înălţime — 1,66 m. Ileana Silai a ocupat locul doi la 800 m plat cu timpul de 2­02” 5/10, Valeria Bufanu s-a si­tuat, de asemenea, pe locul doi, la 80 m gar­duri, cu 10” 9/10, iar Mihaela Peneş s-a cla­sat a treia la arunca­rea suliţei cu 49,12 m. Punctajul final al în­tîlnirii: R. F. a Ger­maniei 93 puncte, O­­landa 79 puncte, Ro­mânia 61 puncte. Dublul succes al lui Costa In cadrul concursu­lui internaţional de nataţie de la Inns­bruck, tînăra înotă­toare română Anca Andrei a obţinut un frumos succes, cîşti­­gînd proba de 200 m spate cu timpul de 2’33”4/10. Pe locurile următoare s-au clasat Hafner (Austria) 2’34” ; Kraus (R.F.G.) 2’39" ; Keller (R.D.G.) 2’39". A doua victorie a cu­lorilor româneşti în acest concurs a fost realizată de L. Costa situat pe primul loc la 100 m bras cu timpul de 109/3/10. In ziua a doua şi ultima a concursului internaţional de înot de la Innsbruck, spor­tivul român L. Costa a cîştigat proba de 200 m bras cu timpul de 2'34". Anca Andrei s-a clasat a doua în proba de 100 m spate (timp 1’11”7), iar Agneta Steiner a ocupat tot locul II în proba de 100 m fluture (timp 1"H"­). DIN LUMEA LARGĂ iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin iiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimtimiiiiitiiii SEAGREN ŞI VAUGHN 5,28 METRI LA PRĂJINĂ • Sîmbătă a început la Los Ange­les concursul de selecţie olimpică pentru atleţii americani. In prin­cipiu, primii trei clasaţi în finale vor face parte din reprezentativa olimpică. Dar, spre deosebire de concursurile de selecţie olimpică la alte ediţii ale J.O., lotul va fi defi­nitivat abia după o întrecere ce se va desfăşura la altitudine în luna septembrie şi cu care ocazie vor participa şi unii atleţi de renume, în prezent indisponibili. (Jim Ryan, Willie Davenport, Neil Steinhauer, Ralph Boston, Willie Turner şi alţii). Finalele încheiate pînă acum au a­­vut următorii cîştigători : greutate — Matson, 20,44 m; 100 m plat (cu vînt contrar) — Hines şi Green. 10’’3 ; su­liță — Covelli 78,56 m ; 5 000 plat — Tracy Smith 13'42”4 ; lungime — Dea­­mon 8,14 m; prăjină — Seagren şi Vaughn 5,28 m. Box UN NOU CAMPION MONDIAL LA CATEGORIA USOARA • La San­ Domingo, în fața a 5 000 de spectatori, boxerul portorican Carlos Ortez a pierdut la puncte ti­tlul de campion mondial la cate­goria uşoară, în fața dominicanu­lui Carlos Teo Cruz. De remarcat că noul campion mondial a cîştigat 11 rânduri din 15, alte două fiind considerate egale ! COKES VICTORIOS PRIN K.O. • Peste 20 000 de spectatori au asistat la Lourenţo-Marques (Mo­zambic) la meciul revanșă dintre negrul american Curtis Cokes, cam­pion mondial la categoria welter, și sud-africanul Willie Ludick. Co­kes a învins prin k.o. tehnic în rundul al treilea. Și în primul meci disputat în Statele Unite tot Cokes fusese victorios, prin k.o. tehnic în rândul al cincilea. 100 000 DE SPECTATORI. • 100 000 de spectatori au urmă­rit pe circuitul de la Aasen între­cerile „Marelui premiu al Olandei“ la motociclism. La clasa 250 cmc, victoria a revenit englezului Bill Ivy, care pe o motocicletă „Yamaha“ a parcurs 130,970 km în 55'23”9/10 (me­die orară 141,850 km). Italianul Gia­como Agostini a terminat învingă­tor la clasa 350 cmc. Concurînd ție o mașină „M.V. Augusta“, el a par­curs 141,410 km în 1­05’22”7/10. In urma acestor rezultate, în clasa­mentele campionatului mondial, la clasa 250 cmc, conduce Ivy cu 24 puncte, iar la clasa 350 cmc, pe pri­mul loc se află Agostini cu 24 puncte. REVANȘA LUI GIMONDI • Competiţia ciclistă „Criteriul campionilor“, a fost cîştigată de italia­nul Gimondi care a totalizat 39 de puncte. Pe locurile următoare s-au clasat Merckx (Belgia) — 38 puncte, Adorni (Italia) — 21 puncte și Zan­­degu (Italia) — 16 puncte. ÎN PLIN SEZON CICLIST IERI: Campionatul de semifond pe circuit Traseul din str. Cîmpina, de­venit tradiţional în găzduirea întrecerilor cicliste pe circuit, a fost ieri scena de desfăşurare a campionatului de semifond, ultimul campionat de şosea al anului. Un prim fapt pozitiv ce merită a fi consemnat: nu­mărul mare, mereu în creştere, al celor ce s-au aliniat la star­tul celor trei categorii de aler­gători — juniori 11, juniori­­ şi seniori. Apoi, „înteţirea" luptei dintre juniorii bucureş­­teni şi juniorii provinciali, semn al creşterii potenţialului secţii­lor de juniori ale cluburilor din Capitală — pînă acum destul de puţin convingătoare prin ceea ce înţelegeau sa facă pentru creş­terea noului eşalon al sportului cu pedale... Campionatul de ieri l-au lan­sat juniorii mici. Cursa lor a revenit lui P. Cîrneanu (Steaua). Juniorii mari şi-au disputat ti­tlul într-o manieră entuziasman­­tă. Nu trecuseră decit vreo ci­­teva ture și plutonul masiv s-a întins în monom, doar virajele scurte de la capetele traseului regrupîndu-l. Aproape de înche­ierea cursei, o evadare în trei părea să decidă învingătorul. Erau în acest grup brăileanul Nemţeanu şi bucureştenii Pur­­căruş şi Dolofan. Reintegraţi în pluton, ei îşi continuă temerar cursa, dar la o busculadă Pur­­căruş este nevoit să abando­neze. Înaintea ultimelor două sprinturi intermediare, Dolofan conducea cu un avans minim, lată însă că este rîndul lui Io­­niţă să atace. Dolofan îl secon­dează, voind să-şi menţină su­premaţia. Efortul evadării la care luase parte îl suportă însă destul de greu. In cele din urmă, clasamentul probei se schimbă , lider şi cîştigător al titlului este Marin Ioniţă (Dinamo), urmat de P. Dolofan (Steaua) şi St. Lett­ner (C.P.B.). Cursa seniorilor s-a încheiat cu un cîştigător mai puţin aştep­tat, dar care, prin ceea ce a fă­cut de-a lungul,­­întregii între­ceri — în special în finalul ei — merită felicitări suplimentare. Noul campion este V. Sălăgean (Dinamo). Mereu în lupta pentru cîştigarea sprinturilor de tre­cere, către terminarea cursei el se afla pe un loc oarecum mo­dest. Fruntaşii clasamentului, cu o poziţie favorabilă şi în pluton (la un moment dat beneficiind de un serios avans), erau alţi doi dinamovişti : V Tudor şi C. Cio­can. Schimbarea liderului se produce după sprintul 28 — deci cu 4 ture înainte de încheierea cursei. Sălăgean cîștigă acest sprint, devansîndu-l pe fostul lider cu 3 puncte. La penultimul sprint, Tudor vrea să reducă din handicap, însă tot Sălăgean cîș­tigă și se instalează autoritar în fruntea clasamentului. Sprintul de încheiere a cursei revine de asemenea lui Sălăgean. Primele trei locuri în clasamentul final le ocupă în ordine: Sălăgean, Tudor și Ciocan. săptămîna aceasta. „Cupa Bucureştiului" pe velodromul Dinamo în zilele de 5, 6 şi 7 iulie, pe velodromul Dinamo va avea loc o competiţie internaţională de mare anvergură, la care şi-au anunţat participarea pistarzi din Bulgaria, Cehoslovacia, Olanda, Polonia, Ungaria şi U.R.S.S. Este posibilă de asemenea participa­rea unor alergători din Dane­marca. Este prevăzut ca progra­mul să cuprindă toate probele olimpice şi cîteva curse de mai mare spectaculozitate, cum sunt: eliminarea, americana, cursa cu adiţiune de puncte. Ciclismul nostru va fi prezent cu prima garnitură. Una din atracţiile în­trecerilor o va constitui apari­ţia pe pista de beton a velodro­mului a cunoscutului alergător de şosea Emil Rusu, care îşi va încerca şansele (poate chiar pentru a pleca la J.O. de la Mexico) in cadrul probei de ur­mărire individuală. SĂPTĂMÎNA VIITOARE: Cupa Voinţa", ediţia a Xlll-a Cea de a 13-a ediţie a tradiţio­nalei competiţii cicliste „Cupa Voinţa“ se va desfăşura intre 8 şi 14 iulie pe un traseu de apro­ximativ 1 000 km împărţiţi în 8 etape, fără nici o zi de odihnă. La întreceri, în afara celor mai buni rutieri români, vor parti­cipa şi ciclişti valoroşi din Franţa, Austria, Polonia, Bul­garia şi Ungaria. Programul etapelor este urmă­torul : Bucureşti-Braşov (prin Buftea); Braşov-Odorhei ; O­­dorhei-Tg. Mureş ; Tg. Mureş- Cluj ; Cluj-Sibiu ; Sibiu-Călimă­­neşti ; Rm. Vâlcea-Bucureşti. Numeroase premii (oferite de Loto-Pronosport, Ministerul In­dustriei Alimentare, ADAS, CENTROCOOP, UCECOM etc.) vor recompensa pe cei mai buni cicliști. I ÎN VEDEREA SEMNĂRII TRATATULUI DE NEPROLIFERARE A ARMELOR NUCLEARE . Ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a plecat­­ la Moscova Duminică după-amiază, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mă­nescu, a plecat la Moscova pentru a semna, din împuternicirea gu­vernului român, Tratatul de nepro­­liferare a armelor nucleare. Tratatul va fi deschis spre sem­nare la 1 iulie a.c., simultan la Moscova, Washington şi Londra, capitalele celor trei state depozi­tare. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau de faţă George Maco­­vescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Mircea Maliţa şi Petru Burlacu, adjuncţi ai mi­nistrului, funcţionari superiori din M.A.E. Au fost prezenţi A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) REUNIUNEA O. N. U. DE LA BUCUREŞTI Intre 3 şi 5 iulie a.c. se vor des­făşura la Bucureşti, sub conducerea secretarului general al O.N.U., U Tliant, lucrările reuniunii mixte a Comitetu­lui administrativ de coordonare al O.N.U. şi Comitetului pentru programe şi coordonare al Consiliului econo­mic şi social O.N.U. Comitetul administrativ de coordo­nare este un organism din care fac parte conducătorii tuturor insti­tuţiilor specializate din sistemul O.N.U. : René Maheu, directorul ge­neral al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (U.N.E.S.C.O.), Adelie Boerma, di­rectorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (F.A.O.), G. Peissel, directorul Pro­gramului alimentar mondial (P.A.M.), David Morse, directorul general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (O.I.M.), Marcolino Candau, directo­rul general al Organizaţiei Mondiala a Sănătăţii (O.M.S.), Sigvard Eklund, directorul general al Agenţiei In­ternaţionale pentru Energia Atomică (A.I.E.A.), Mohamed Mili, directorul general a.i. al Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii (U.I.T.), David Da­vies, secretarul general al Organiza­ţiei Mondiale de Meteorologie (O.M.M.), Michel Rah,­ directorul general al Uniunii Poştale Universale (U.P.U.),,, Ro­bert McNamara, preşedintele Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.), Pierre-Paul Sch­weitzer, preşedintele Fondului Mo­netar Internaţional (F.M.I.), Olivier Long, directorul general al Acordului general pentru tarife şi comerţ (G.A.T.T.), Henry Labouisse, directorul executiv al Fondului O.N.U. pentru copii (U.N.I.C.E.F.), Colin Goad, se­cretarul general al Organizaţiei Ma­ritime Consultative Interguverna­­mentale (I.M.C.O.), şi Bernard Twight, secretarul general al Organizaţiei Internaţionale pentru Aviaţia Civilă (O.A.C.I.) Din Comitetul pentru programe şi coordonare al Consiliului economic şi social al O.N.U. fac parte li­state, printre care şi România. Cele două organisme din reuniuni mixte in vederea corelării diferitelor acţiuni ale O.N.U. în domeniile eco­nomic şi social. Acţiunile economice şi sociale ale O.N.U., dintre care numeroase sunt în­dreptate spre sprijinirea eforturilor ţări­lor în curs de dezvoltare, reclamă par­ticiparea mai multor organizaţii interna­ţionale specializate. Reuniunea anuală a şefilor acestor organizaţii are menirea să asigure coordonarea programelor de acţiune, astfel incit realizarea decizii­lor să se desfăşoare in bune condi­ţii. La lucrări participă, de asemenea, şi reprezentanţii unor organisme O.N.U.: Raul Prebisch, secretarul general al Con­ferinţei O.N.U. pentru comerţ şi dez­voltare (U.N.C.T.A.D.), Rajendra Cooma­­raswamy, directorul pentru probleme externe al Programului Naţiunilor Uni­te pentru Dezvoltare (P.N.U.D.), Ibra­him Abdelrahman, directorul executiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru dezvoltare industrială (O.N.U.D.I.), Si­meon Adebo,­­ directorul Institutului O.N.U. pentru formarea cadrelor şi cer­cetări (U.N.I.T.A.R.), prințul Agha Khan, înaltul comisar al O.N.U. pentru refu­­giafi­ (U.N.C.R.), Laurence Michelmore,­­comisarul Agenției O.N.U. pentru refu­­giafii din Orientul Mijlociu (U.N.R.W.A.). Biroul Consiliului economic și social va fi reprezentat de președintele con­siliului, M. Guerrero (Venezuela), şi vice­preşedinţii M. Tarabanov (Bulgaria), B. Billner (Suedia) şi A. Danielii (Tanzania). Din partea Secretariatului O.N.U. va fi prezent Phillipe de Seynes, subsecre­tar pentru probleme economice şi so­ciale, şi alţi funcţionari superiori ai O.N.U. Pe ordinea de zi a reuniunii de la Bucureşti figurează probleme ca: dece­niul O.N.U. pentru dezvoltare, dezvol­tarea şi utilizarea resurselor umane, su­biect iniţiat in cadrul Consiliului Econo­mic şi Social de către România, precum şi chestiuni generale de coordonare. Cronica zilei Delegaţia parlamentară iraniană, condusă de Sharif Emanai, preşedin­tele Senatului, care se află în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Na­ţionale, a vizitat duminică Combina­tul chimic de la Borzeşti şi rafină­ria din oraşul „Gheorghe Gheorghiu- Dej". Directorul combinatului, ing. Aurel Teodoru, şi directorul rafină­riei, Zamfir Stancu, au prezentat oaspeţilor aspecte din activitatea ce­lor două întreprinderi industriale. Duminică dimineaţa a părăsit Ca­pitala delegaţia guvernamentală iz­­raeliană, condusă de Zeev Sharef, mi­nistrul comerţului şi industriei, care a participat la lucrările Comisiei mix­te româno-izraeliene, stabilită prin a­­cordurile în vigoare între România şi Izrael. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost salutată de Gheorghe Cioară, ministrul comerţu­lui exterior, de alte persoane oficia­le, precum şi de Eliezer Doron, mi­nistrul Izraelului la Bucureşti. (Agerpres) (Urm­are din pag. I) Iată cum persistenţa, în­­tr-adevăr de ani de zile, a unei defecţiuni organizato­rice în sistemul editării nu numai că provoacă dere­glări în privinţa apariţiei la timp a tuturor manua­lelor, dar diminuează pînă şi atitudinea critică a fo­rurilor responsabile faţă de alte defecţiuni, îndeosebi din domeniul calităţii tipă­riturilor. Cunosc oare toate aceste lucruri tovarăşii din conducerea Ministerului In­dustriei Chimice ? Ce mă­suri întreprind ? Cu aceste întrebări ne-am adresat to­varăşului director general Petre Mihăilescu, din Di­recţia generală a industriei de celuloză şi hîrtie. — A, da, ştiu că în pla­nul de producţie există nişte rămîneri în urmă. E posibil să existe şi ceva restanţe în furnizarea hîr­­tiei, care bineînţeles se vor recupera treptat — ne-a răspuns interlocutorul din a cărui indiferenţă, în to­tală contradicţie cu serio­zitatea problemei abordate, nu am putut afla lucruri suplimentare nici cu pri­vire la natura rămînerilor în urmă ale producţiei, şi nici cit de „bineînţelese“ sunt măsurile de recupera­re a întîrzierilor. Cert este însă că în acest punct al lanţului de factori de care depind buna editare şi di­fuzare a manualelor şcola­re este prezent un nod gor­dian care va trebui odată tăiat, dacă vrem ca din cli­matul pregătirilor pentru începutul fiecărui an şco­lar să lipsească emoţiile şi incertitudinile cu privire la prezenţa cărţilor pe pu­pitrul fiecărui elev in ziua de 15 septembrie. Pe măsură ce manualele sunt tipărite, ele iau dru­mul şcolilor. In vederea transportului, depozitării şi difuzării lor a fost orga­nizată o vastă reţea­ua a cărei bună funcţionare îşi aduc deopotrivă contribu­ţia centrele de librării şi difuzare a cărţii, Uniunea centrală a cooperativelor de consum, inspectoratele judeţene de învăţămînt. In acest scop au şi fost alcă­tuite comisii judeţene de difuzare a manualelor şco­lare. Sînt şi aici cîteva as­pecte asupra cărora merită să ne oprim. E vorba, mai întîi, de o stabilire amă­nunţită a comenzilor reale de manuale intrucit, după cum se ştie, cifrele de şco­larizare au fost întocmite de fostele secţii de învăţă­­mînt pe baza vechii împăr­ţiri teritoriale, iar astăzi, cînd anumite întreprinderi comerciale vor trebui să di­fuzeze cărţi pentru unele şcoli care aparţin şi altui judeţ, există pericolul ca unele unităţi de învăţămînt să fie neglijate. Reţin apoi atenţia cerinţele ca am­balarea, transportul, depo­zitarea manualelor să se facă în condiţii optime pen­tru a se evita unele inci­dente din anii precedenţi cînd cărţile de şcoală, edi­tate în condiţii grafice su­perioare, ajungeau în şcoli deteriorate de nepăsarea cărăuşilor. „Tocmai de a­­ceea , atrăgea atenţia, pe bună dreptate, tov. Mircea Seceleanu, îndrumător principal la Centrala edi­turilor şi difuzării cărţii — e nevoie ca manualele să fie difuzate pe reţea pe mă­sură ce sosesc. Să nu se mai aştepte, ca în alţi ani, primirea mai multor tran­şe, deoarece în fe­lul acesta se produc aglo­merări, proaste depozitări, inversarea notelor de ex­pediţie, ale căror pagube sunt de cîteva ori mai mari decit eventualele cîştiguri. Fără a mai pune la soco­teală supărările copiilor provocate de prezenţa în setul lor de manuale a unor cărţi cu un aspect prea pu­ţin atrăgător“. Pe lingă importanţa ei imediată, campania edită­rii manualelor şcolare din ediţia 1968 are şi o valoare de principiu. După cum se ştie, noua Lege a invăţă­­mîntului prevede trecerea, începînd cu anii viitori, la şcoala generală cu o durată de 10 ani. Este o etapă, pe cit de amplă în semnifica­ţii, pe atît de bogată în sar­cini, între care elaborarea şi editarea noilor manuale necesare se situează la loc de frunte. Tocmai de aceea, tipărirea la timp şi în bune condiţii a manualelor din acest an va fi implicit o garanţie anticipată pentru succesele viitoare şi prin aceasta este incompatibilă cu orice justificare şi es­camotare a lipsurilor exis­tente în acest domeniu „cu o precizie matematică“ de mai mulţi ani Încoace, MANUALELE ŞCOLARE PAGINA 3 SOIM DIRECTORULUI GENERAL AL ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII Duminică după-amiază a sosit ln Capitală directorul general al Or­ganizaţiei Internaţionale a Muncii, David Morse. Oaspetele va face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Ministerului Muncii, şi va lua parte la lucrările reuniunii mix­te a Comitetului administrativ de coordonare al O.N.U. şi Comitetu­lui pentru programe şi coordonare al Consiliului economic şi social al O.N.U., care se vor desfăşura la Bucureşti. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, se aflau Petre Blajovici, mi­nistrul muncii, Mircea Maliţa, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, şi alte persoane oficiale. Erau prezenţi Enrico Pauli, re­prezentantul Biroului Internaţional al Muncii la Centrul de perfec­ţionare a pregătirii cadrelor de conducere din întreprinderi, de la Bucureşti, şi experţi de la acest centru. (Agerpres) DIRECTORUL GENERAL AL F. A. O. A SOSIT IN CAPITALĂ Duminică la amiază a sosit în ţară directorul general al Organi­zaţiei Naţiunilor Unite pentru ali­mentaţie şi agricultură (F.A.O.), A. H. Boerma. El este însoţit de Paul Lamartine Yates, reprezentan­tul F.A.O. pentru Europa. Oaspetele va face o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului Su­perior al Agriculturii şi va parti­cipa la reuniunea mixtă a Comite­tului administrativ de coordonare al O.N.U. şi Comitetului pentru programe şi coordonare al Consi­liului economic şi social al O.N.U., ce va avea loc la Bucureşti. Directorul general al F.A.O. a fost întîmpinat de Nicolae Giosan, pre­şedintele Consiliului Superior al Agriculturii, şi de alte persoane oficiale. In cursul după-amiezii au fost vizitate staţia pilot de irigaţie Bă­­neasa — Giurgiu, construită în co­operare cu F.A.O., şi I.A.S. „30 De­cembrie“. Preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii a oferit tin dineu in cinstea directorului general al­­F.A.O. (Agerpres) ★ vremea ieri în ţară . Vremea a fost în general frumoasă, dar s-a răcit uşor, mai ales in nordul ţării. Cerul a fost variabil. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit, cu unele intensificări locale de scurtă durată. Temperatura ae­rului la ora 14 oscila între 18 grade la Topliţa, Miercurea Ciuc, Suceava şi Cîmpulung- Moldovenesc şi 30 de grade la Bechet. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 iulie. In ţară . Vre­mea va fi în general frumoasă, cu cerul variabil, mai mult se­nin noaptea şi dimineaţa. Spre sfîrşitul intervalului, în nord­­vestul ţării, se vor produce în­­norări mai persistente şi vor cădea ploi locale, mai ales sub formă de averse. In rest, averse izolate. Vîntul va sufla în ge­neral slab. Temperatura în creş­tere uşoară in prima parte a in­tervalului. Minimele vor fi cu­prinse între 12 şi 22 de grade, iar maximele între 25 şi 35 de grade. In Bucureşti : Vremea va fi frumoasă şi călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vînt în general slab. Temperatura se menţine ridicată.

Next