Scînteia, septembrie 1969 (Anul 38, nr. 8173-8202)
1969-09-01 / nr. 8173
PE ŞANTIERE ALE INDUSTRIEI CHIMICE în nădejdea unui reviriment, deficienţele persistă Din capacităţile de producţie cuprinse în lista de titluri a Ministerului Industriei Chimice, sece nu produc nici la ora actuală, deşi termenele de punere în funcţiune au expirat. Cauzele acestei atari de lucruri, care îngreunează satisfacerea unor cerinţe bine determinate ale economiei naţionale, nu sunt deloc inedite. La unităţile de îngrăşăminte cu azot de la Craiova şi, respectiv, Turnu Măgurele — fiecare compusă din fabrici de amoniac, uree, acid azotic şi azotat de amoniu — principala cauză a întîrzierilor în darea lor în exploatare constă în numeroasele defecţiuni apărute, atît în timpul montajului, cit şi pe parcursul probelor mecanice şi tehnologice, la diferite instalaţii şi utilaje — mai ales la fabricile de amoniac. Intrucît amoniacul constituie materia primă pentru producţia celorlalte fabrici, este lesne de înţeles că punerea în funcţiune a instalaţiilor care produc uree, acid azotic şi azotat de amoniu nu poate avea loc deşi la unele dintre ele stadiul lucrărilor este considerat a fi mulţumitor. Nici la Instalaţia de alcooli prin exosintezi şi nici la cea de policlorură de vinil — ambele din cadrul Combinatului chimic de la Rîmnicu Vîlcea — lucrurile nu stau mai bine. De altfel, prima instalaţie trebuia să intre In funcţiune încă de la sfirşitul anului, trecut. La recepţie, însă, reprezentanţii beneficiarului, ai proiectanţilor şi constructorilor şi-au dat seama că lipseşte ceve : nu se prevăzuse (? !) construirea unei staţii de purificare a bioxidului de carbon, furnizat de Uzina, de sodă din Govora. Cum pot avea loc asemenea „scăpări", asemenea erori elementare din partea unor specialişti, a căror sarcină majoră este să asigure punerea în funcţiune in termene cît mai scurte a noilor capacităţi de producţie, să utilizeze cu responsabilitate, cu înaltă eficienţă fondurile de investiţii ale statului ? Cine poartă răspunderea pentru asemenea acte de neglijenţă, care aduc prejudicii statului, care, pun economia naţională în situaţia de a nu-şi vedea finalizate la timp eforturile de investiţii şi satisfăcute unele cerinţe stringente ? Era de aşteptat că cei cărora ne-am adresat vor spune lucrurilor pe nume, vor privi realist situa anchetă economică tia creată. „După terminarea lucrărilor la aparatura de purificare a bioxidului de carbon — ne spunea tbv. Eugeniu Biristeică, inginer șef al Combinatului chimic Rm. Vîlcea — va avea loc revirimentul , vor putea începe imediat probele tehnologice". Intr-adevăr, ele au început. Dar revirimentul nu s-a produs; la scurtă vreme după ce au început, probele s-au sistat. Cauza: oprirea fabricii de azot din cadrul combinatului, pentru a se efectua unele remedieri şi înlocuiri de utilaje sau părţi de instalaţii, precum şi apariţia unor defecţiuni la compresoarele de bioxid de carbon. Alţi specialişti s-au limitat doar la a recunoaşte cauzele restanţelor în punerea in funcţiune a obiectivelor. Dar nu ne-au răspuns la Întrebarea : de ce s-a aşteptat apariţia neajunsurilor şi nu s-au luat măsuri pentru prevenirea lor, mai ales că toate aceste cauze — după cum spuneam — nu sunt necunoscute). Tov. ing. Constantin Scrieciu, director tehnic în Ministerul Industriei Chimice (titularul investiţiei), ne-a relatat : — La oricare din capacităţile de producţie care nu au intrat în funcţiune, intr-o pondere mai mică sau mai mare, se regăsesc, pe structură, toate elementele, toţi factorii deveniţi „clasici", care frînează finalizarea investiţiilor. Toţi ne cunoaştem partea de răspundere ce ne revine. — Cînd apreciaţi că noile obiective industriale vor intra în producţie ? — Potrivit graficelor foarte detaliate, urmărite îndeaproape de conducerea ministerului, estimăm că sunt întrunite condiţiile ca, pînă la sfirşitul trimestrului III, toate aceste capacităţi de producţie restante să intre în funcţiune. Cele spuse de directorul tehnic — precizăm că o asemenea asigurare ne-a fost dată şi la Ministerul Construcţiilor pentru Industria Chimică şi Rafinării (forul de resort al constructorilor şi montorilor) — nu le considerăm ca simple promisiuni, ci ca un angajament ferm, hotărit, de a înlătura acum, in ceasul al 12-lea, neajunsurile existente pe şantierele respective. Aceasta cu atît mai mult, cu cit majoritatea capacităţilor de producţie de care am vorbit au termene de dare în exploatare replanifîcate şi chiar... re-replanificate. Beneficiarii din ţară, întreprinderile exportatoare sau comerţul interior contează pe primirea neîntîrziată a produselor acestor noi unităţi industriale, producţia lor fiind cuprinsă în mecanismul echilibrat al planului de stat. De la fabrica de polietilenă a Combinatului petrochimic Piteşti se aşteaptă, anual, o producţie de 60 000 tone, iar de la instalaţia de acrilonitril , o producţie de 20 000 tone ; instalaţia de policlorură de vinil din cadrul combinatului chimic olcean trebuie să producă anual ,16 000 tone, iar cele două unităţi de îngrăşăminte cu azot de la Craiova şi Turnu Măgurele — zeci şi sute de mii de tone de îngrăşăminte destinate agriculturii. în fine, unii factori cu murici de răspundere din Ministerul Industriei Chimice s-au referit la anumite consecinţe ale întîrzierilor în terminarea lucrărilor la cele 10 capacităţi de producţie. Tov. ing. Ernest Erdős, director general adjunct în MICK, ne-a spus ■ — Instalaţia de alcooli prin exosinteză de la Rm. Vîlcea este planificată să producă, in principal, octanol. In balanţa materială a produsului respectiv, la capitolul „resurse“, acesta trebuie asigurat din semestrul II a.c. Lipsind acest produs, s-au declanşat unele repercusiuni „în lanţ", fiind afectată producţia de plasti- fianţi, cea de PVC, apoi producţia unor diverse materiale şi sortimente din PVC. Şi consecinţele nefavorabile nu se opresc, aici. Pierderile de producţie amintite au putut fi contracarate, in parte, prin importul unei cantităţi de octanol, import care în asemenea condiţii era iminent. Cu ce preţ, însă ? Intîrzierea în punerea în funcţiune a instalaţiei de alcooli prin exosinteză de la Rm. Vîlcea a costat sute de mii de lei valută, o cheltuială neplanificată. Dan MATEESCU (Continuare in pag. a II-a) Om cu orizont Vorbind cu el deunăzi, am constatat că era excelent informat Orice neajuns i-ar fi pomenit, el îl cunoştea. I-am vorbit despre o maşină unealtă, scumpă, de înaltă tehnicitate, care fusese folosită prost în sectorul lui şi acum zăcea stricată. — Credeţi că e singurul caz? a întrebat el. Ştiţi cite cazuri au mai fost identificate pe ramură ? I-am mărturisit cu umilinţă că nu ştiam. A scos imediat la iveală o cifră. — Dar ştiţi — a urmat el — de ce se intimpla asta ? Cunoaşteţi cauzele ? Neglijenţă, delăsare — toate cuvintele erau respinse de el cu o uşoară fluturare a mîinii : vorbe. — Să vă spun eu, zise el, cum ar trebui să fim organizaţi. Un plan magnific se desfăşura în faţa ochilor noştri. In mai puţin de-o oră, toată ramura era reorganizată ; vorbind timp de-o oră şijumătate, schimbase întregul dispozitiv al ministerului. — Păi ştiţi cum se procedează în Olanda ? m-a întrebat el. Am recunoscut că nu fusesem pe acolo. El însă cunoştea şi soluţiile norvegienilor. Ştia tot. Orizont larg. Vorbea de vreo două ore. Ruşinat, m-am văzut nevoit să-l întreb din nou ce măsuri a luat în privinţa maşinii care zăcea în sectorul lui. M-a privit mustrător : — Vedeţi, zise el, de aceea merg prost lucrurile : fiecare judecă pe felii. Nimeni nu stă să mă analizeze pe ansamblu. Omul acesta, cu orizontul lui larg, te obliga să roşeşti şi să-ţi cobori privirile. Am încercat de două ori să-l mai întreb de ce stă maşina aceea din sectorul lui, dar în faţa unui om care privea toate atît de complex şi îţi destăinuia fără ezitare cum ar trebui să arate în Australia un cangur, în caz că n-ar purta buzunar — deţineai păreri şi despre varianta optimă in care ar trebui natura să-i reorganizeze pe canguri — te jenai să mai insişti. Afară însă, cînd am dat de aer curat, mi-a venit iar în minte maşina aceea Şi mi s-a făcut dor de un om cu orizont îngust. Unul cu vederi limitate. Unul care să n-aibă în buzunarul de la vestă toate soluţiile şi cauzele de pe lume, dar să-şi facă partea lui de datorie. Partea lui. Sergiu FARCASAN » PROLETAR ! DIN TOATE TARILE. MÎTÎ-VÂI Anul XXXIX Nr. 8173 Luni 1 septembrie 1969 4 PAGINI — 30 BANI ÎN ZIARUL DE AZI: • Sărbătoare la Păulești • 30 de ani de la izbucnirea celui de-al doilea război mondial • Epidaur ’69 Momentul culminant al paradei portului şi obiceiurilor populare : horo din Piaţa Republicii Foto : S. Cristian FESTIVALUL Şl CONCURSUL INTERNATIONAL DE FOLCLOR „ROMANIA ” IERI AU TRECUI PE STRĂZILE CAPITALEI TREI MII DE FEJI FRUMOŞI Şl DE ILENE COSINZENE Am văzut multe festivaluri, concursuri, manifestări etnografice şi folclorice, dar încă ,niciodată nu mii-a fost dat să văd un eveniment artistic de-o amploare şi de-o strălucire atît de înaltă ca aceea desfăşurată ieri la amiază pe traseul cuprins între Piaţa Victoriei şi Piaţa Republicii. Dacă nu m-ar inhiba superlativele, aş spune că parada portului popular, desfăşurată pe traseul schiţat mai sus, este o fericită idee homerică, fiindcă numai o imaginaţie extraordinară era capabilă şi chemată să pună în mişcare acea adîncă şi fermecătoare genialitate populară în proporţiile vii în care ea s-a manifestat ieri, nu pe o scenă clasică, nu pe un podium obişnuit, ci sub cupola unui torid cer decristal, de-a lungul celor mai animate artere bucureştene şi în faţa a mii şi mii de spectatori uimiţi şi entuziaşti. » După încheierea concursului portului popular, care a avut loc la Circul de Stat, cei trei mii de artişti amatori — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi , membri ai ansamblurilor folclorice, precum şi delegaţiile etnografice şi folclorice venite din străinătate, s-au adunat în hemiciclul, inundat de lumina solară, al Pieţei Victoriei, locul de start al extraordinarei parăzi etnografice ce avea să urmeze. La orele 12 şi jumătate coloana lungă de cîţiva kilometri s-a pus în mişcare, avînd în frunte un grup de ţărani călări, între care faimoşii „juni“ de la Braşov şi călăreţii năsăudeni de la Salva, cu pălăriile lor împodobitefastuos cu evantaiele rotate ale penelor de păun, sau cu căciulile negre pe cap, au smuls imensei mulţimi de oameni ropote de aplauze. Pe bulevardele bucureştene treceau călări Feţii Frumoşi,scoborîtori din cronici şi din basme, deschizînd drum fantasticului cortegiu de culori vii şi de frumuseţi izvodite cu multe veacuri în urmă. Uriaşul cortegiu a făcut cîteva popasuri unul în Piaţa Romană, al doilea in faţa hotelurilor Ambasador şi Lido, al treilea în Piaţa Universităţii, următorul în faţa Casei Centrale a Armatei, parada incheindu-se printr-un scurt spectacol şi printr-o imensă horă, la care s-au prins mii de oameni, în Piaţa Republicii. In uriaşa coloană puteau fi văzuţi conăcarii unei tradiţionale nunţi ţărăneşti, urmaţi de alaiul nuntaşilor cu mirele şi mireasa, druştele, nănaşii, socăciţa, taroştii (chemătorii), muzicanţii, stegarii, purtătorii darurilor, ourătoare din Maramureş, purtătorii colacilor pentru nănaş, ai căpitanelor pentru cai şi ai colăceilor pentru brîu. In aceeaşi coloană, de o alegorie în care realitatea se îngemănează atît de fericit de douăzeci de veacuri cu setea de frumos a poporului şi cu profundata vocaţiei artistică, puteau fi văzuţi într-un alai de cromatica superbă a curcubeului irizat deasupra unei cascade, căluţii din Zăneşti- Neamţ, căluţii din Vîrfor- Botoşani, tinerii cu măşti din Vadul Izei-Maramureş, formaţiile de capra din Corlăţeni-Botoşani, Fundul Moldovei-Suceava, Pietriş-Neamţ, buhaiul din Valea Trotuşului-Bacău, şi nu mai puţin de 200 de căluşari din Argeş, Olt, Teleorman şi Ilfov. între cei două sute de căluşari putea fi văzut, plin de energie, un adevărat pachet liliputan de nervi, arcuri şi muşchi, copilul Iliuţă Brăileanu din Vîlcele-Olt, în vîrstă de numai 3 ani ?! opt luni. Un enorm car alegoric, împodobit cuscoarţe şi ştergare, Încărcat cu un război de lemn la care ţesea (autentic !) o (Continuare in pag. a n-a) Petru VINTILA SPORT • ECHIPA FEMININĂ A ROMÂNIEI ÎNVINGĂTOARE LA JOCURILE BALCANICE DE LA SOFIA • Fotbal. DUPĂ 3 ETAPE, U.T.A. CONDUCE CU 1 PUNCT AVANS • ILIE NĂSTASE CONTINUĂ SERIA SUCCESELOR LA FOREST HILLS • RUGBIȘTII AU ÎNCEPUT UN NOU CAMPIONAT Alte ştiri din ţară şi de peste hotare în pag. a III-a De la ideea ştiinţifică, 9 9 * la patentul industrial EXIGENŢE PROFESIONALE, MORALE ŞI SOCIALE ÎN FAŢA OMULUI DE ŞTIINŢĂ „Emitem idei şi importăm patente !“ Titlul acesta, întîlnit nu de mult într-o revistă cu profil ştiinţific de largă circulaţie internaţională, mi s-a părut extrem de sugestiv pentru a ilustra o concluzie trasă astăzi frecvent de oamenii de ştiinţă : simplul efort teoretic, oricît de strălucită ar fi ideea ce-i stă la bază, cantonarea excesivă a specialistului în cercetarea cu caracter abstract, nu este de natură să asigure o eficienţă pe măsura locului şi rolului, de important factor de progres material, pe care şi l-a cucerit ştiinţa contemporană. De aici, preocuparea susţinută a colectivelor de cercetători de oriunde de a porni în investigaţiile lor de la necesităţi sociale, economice majore, imperioase, de a tinde spre conturarea cît mai grabnică a soluţiilor practice corespunzătoare. Raportul C.C. al P.C.R. prezentat recentului Congres al partidului definea ca sarcină de prim ordin a ştiinţei româneşti, continuarea şi intensificarea eforturilor slujitorilor acesteia în direcţia întăririi, stringerii legăturilor cercetării ştiinţifice cu practica, cu necesităţile economiei naţionale, creşterea contribuţiei lor la rezolvarea obiectivelor impuse de progresul tehnic şi economic al ţării. Mai mult,in cuvinte clare, precise, tovarăşul Nicolae Ceauşescu definea criteriul esenţial, suprem al evaluării eforturilor depuse de reprezentanţii laboratoarelor : „Noi, cei de astăzi, ii apreciem pe omul de ştiinţă după ce dă societăţii în care trăieşte“. Este un criteriu ce corespunde pe deplin exigenţelor progresului ştiinţific şi economic contemporan. Nu numai constatarea că majoritatea ţărilor angajate pe drumul unei dezvoltări ştiinţifice şi tehnice susţinute caută să valorifice superior, intensiv acest factor important de progres — ştiinţa — dar înseşi sarcinile din ce în ce mai Prof. dr. docent Ioan V NICOLESCU complexe pe care le ridică evoluţia industriei şi agricultura ţării noastre presupun inevitabil un aport nemijlocit şi sporit al oamenilor de ştiinţă Totodată, chiar ţări ce dispun de posibilităţi de investiţie mult mai mari decit România procedează cu maximă raţionalitate din alocarea acestora — ceea ce justifică cu atît mai mult preocuparea noastră de a se asigura fondurilor substanţiale acordate ştiinţei o eficienţă economică şi socială sporită. Pe de altă parte, un asemenea criteriu con-a cordă şi cu dorinţa — mărturisită sau nemărturisită — a fiecărui cercetător de a tinde,să-şi vadă rezultatele muncii concretizate, folosite efectiv de ceilalţi semeni, de societate. Lucrez într-un domeniu mai nou — al unei ramuri de cea mai mare însemnătate la noi — chimia catalizatorilor şi pot spune că raţionalitatea şi valoarea unui asemenea criteriu de apreciere a muncii ştiinţifice corespunde în cel mai înalt grad sarcinilor importante ce stau astăzi în faţa ştiinţei româneşti. Chiar în limitele unei singure specialităţi — cum este cea în care lucrez — există în prezent direcţii, sarcini şi obiective care pot conduce la ameliorări şi obţinerea unor beneficii considerabile. Mă refer la direcţii ca reducerea cantităţii de componente active scumpe din catalizatori şi înlocuirea lor cu altele mai ieftine, prelungirea duratei de folosire a catalizatorilor, descoperirea unor noţiuni de catalizatori şi procese de acest gen etc. Or, tocmai avînd în vedere o asemenea tematică majoră — care justifică pe deplin această orientare fecundă dată ştiinţei în ţara noastră — se cuvin subliniate unele dintre rezultatele valoroase obţinute. Din cele înregistrate pînă în prezent mă voi referi la înlocuirea unor substanţe catalitice ce intervin in procesele de realizare a cauciucului sintetic — cercetări care au condus în scurt timp la o dublare a cantităţii de produse, numai datorită noului proces catalitic. Sau, ca să amintesc un alt caz, cercetările care au permis în final reducerea cu 30—40 la sută a prețului de cost în producerea unui monomer ce intervine în fabricarea unor fibre sintetice (melana). Consider de aceea că noi cercetătorii, trebuie să ne intensificăm eforturile cu atît mai mult cu cît societatea noastră socialistă ne creează posibilităţi de afirmare şi realizare in specialitate, o£erindu-ne concomitent nu numai un acces larg la o tematică majoră, relativ delimitată, dar (Continuare în pag. a II-a) Iranul îşi aşteaptă ilustrul oaspete român CORESPONDENŢA DIN TEHERAN DE LA NICOLAE POPOVICI Teheranul a îmbrăcat haină de sărbătoare pentru a primi în mod solemn pe preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. încă de sîmbătă, aeroportul Mehrabad, marile bulevarde şi pieţele capitalei au fost împodobite cu drapelele de stat ale României şi Iranului. In numeroase organe de presă, ziare şi reviste, au apărut duminică portretul şi date biografice ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi articole consacrate vizitei. Pe coperta revistei „Khandaniha“ este publicată fotografia color a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, iar în paginile următoare, biografia sa. In convorbirile avute în zilele premergătoare vizitei cu oameni de stat, cu personalităţi ale vieţii publice şi culturale, cu ziarişti şi cu simpli cetăţeni se simţea prestigiul de care se bucură în Iran România, respectul şi preţuirea faţă de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. „Am avut fericirea — mi-a declarat preşedintele Senatului, Sharif Emami — de a întîlni personal pe preşedintele Ceauşescu cu ocazia vizitei de anul trecut a delegaţiei parlamentare iraniene în ţara dv. Mărturisesc sincer că asupra noastră au produs o puternică impresie modul său de a gîndi profund şi lucid, demnitatea şi dinamismul său. Ne-am dat seama că ne găsim în prezenţa unui autentic reprezentant al intereselor naţiunii române şi unui activ militant pentru pacea şi progresul omenirii“. Elogiind contribuţia şefului statului român la dezvoltarea raporturilor dintre state, pe baza principiilor egalităţii în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, A. Shahidi, redactorul şef al cotidianului de limbă franceză „Journal de Teheran“, l-a caracterizat pe preşedintele Consiliului de Stat drept „o mîndrie naţională a României“. Interesul şi simpatia locuitorilor din Teheran faţă de vizita înaltului oaspete român .Işi găsesc expresie în gesturi pline de semnificaţie. Subsecretarul curţii imperiale, C. Shafa, om de litere, preşedintele Fundaţiei Pahlavi, mi-a declarat: „Simpatia ce o port României şi celui mai de seamă reprezentant al său, preşedintele Nicolae Ceauşescu, m-a determinat să-mi amin plecarea în străinătate pînă după vizită. Doresc să-l cunosc personal pe acest ilustru om de stat al României şi să-i ofer în semn de preţuire un set din opera mea de 24 de volume despre literatura iraniană şi universală, inclusiv română, tipărită recent, în limba farsi“. Poetul iranian Mortezar Khatefi, profesor la Institutul de limbă şi literatură persană, mi-a spus, la rîndul său : „Cred că cel mai preţios omagiu pe care l-aş putea aduce României este să închin cu prilejul vizitei preşedintelui său, Nicolae Ceauşescu, un poem prieteniei“. „Aşteptăm cu mare plăcere — mi-a declarat A. Riazi, preşedintele Medjlişului (parlamentul iranian) — sosirea în ţara noastră a preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Vizita sa, suntem convinşi, va încununa o etapă deosebit de fructuoasă în relaţiile dintre cele două ţări, inaugurată de călătoria Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr in România, şi va deschide noi orizonturi, mereu mai strălucitoare în colaborarea româno-iraniană“, în interviul pe care ni l-a acordat, ministrul economiei, Houshang Ansari, a declarat: „Vizita preşedintelui României în Iran, care începe luni, este un eveniment pe care-l aşteptăm cu mare plăcere, un pas important pe calea consolidării în continuare a relaţiilor prieteneşti dintre România şi Iran. Cred că vizita preşedintelui, însoţit de marcante personalităţi ale guvernului român, va contribui în mare măsură in această direcţie şi sînt sigur că rezultatele vizitei înalţilor oaspeţi români se vor (Continuare in pag. a IV-a)