Scînteia, decembrie 1969 (Anul 38, nr. 8264-8293)
1969-12-01 / nr. 8264
PAGINA 2 naftsasggs actualitatea culturală TINEREŢEA ARTEI CLUJENE CLUJ (prin telefon). — Clujul cunoaşte, din nou, zilele unei sărbători a artei. Se aniversează aici, intr-o atmosferă solemnă, semicentenarul celor două instituţii artistice, inimă culturală a oraşului: Teatrul Naţional şi Opera Română. Locuitorii Clujului — publicul, ale cărui exigenţe şi ovaţii au stimulat necontenit nivelul celor două arte — toți ai culturii româneşti de pretutindeni, umplind pînă la refuz stalurile, lojile şi balcoanele, şi-au dat intîlnire aici cu emoţia pe care o îndreptăţeşte un asemenea moment solemn. Acum o jumătate de veac, s-a pus o dată cu prima ridicare de cortină, o piatră de temelie la edificiul artei noastre, prin crearea Teatrului Naţional şi a Operei Române din Cluj, devenind astfel realitate o aspiraţie de secole. Naşterea instituţiilor artistice mult rivnile a fost o binemeritată încununare a unei prestigioase tradiţii a artei româneşti pe aceste meleaguri. ■ Clujul a sărbătorit acum, cu adincă pietate, acea piatră de temelie şi pe ctitorii ei, dar şi întreaga zidire care s-a ridicat pe ea, an de an, timp de cinci decenii. O zidire care, asemenea celei legendare atribuite Meşterului Manole, s-a înălţat prin pasiunea, dăruirea şi nu o dată prin sacrificiul mai multor generaţii. Unii dintre cei aflaţi zilele acestea în lăcaşul sărbătoririi, au avut fericitul prilej de a contribui sau de a asista la primele reprezentaţii teatrale şi muzicale de pe această scenă, la reuşita primei stagiuni. „Ei in Arcadia ego... priveam şi eu — ca toţi cei prezenţi — înfrigurat de emoţie, cu ochii trupului şi ai sufletului, lumina, decorurile, actorii şi jocul, ce mi se păreau un basm“, spunea prof. acad. C. Daicoviciu. Pentru cei mai mulţi, însă, semicentenarul a marcat o strădanie pioasă de evocare, cu ajutorul amintirilor celor rămaşi în viaţă, a acelor seri inaugurale, de descifrare plină de recunoştinţă a semnificaţiilor şi consecinţelor lor multiple. Mai mult, aniversarea semicentenară, in acest an in care Congresul al X-lea a deschis noi, glorioase perspective, a prilejuit un moment de bilanţ şi de nouă, responsabilă angajare a slujitorilor scenei clujene. Oglindind viaţa şi spiritualitatea poporului, cele două instituţii din Cluj au jucat un rol de seamă în propulsarea artei socialiste, în reflectarea problematicii şi cultivarea idealurilor omului noii noastre societăţi, in cultivarea patriotismului, a prieteniei între oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. De ultimul sfert de veac al vârstei jubiliare se leagă o mai înaltă conştiinţă de sine a artei clujene, care a mărit puterea de influenţare a teatrului şi muzicii româneşti, care a adus ţării prestigioase succese internaţionale. A vorbi de tinereţea unor instituţii semicentenare poate părea un act de politeţe. Nu este cazul „sărbătoritelor“ clujene ! Teatrul Naţional şi Opera Română din Cluj rămân mereu tinere prin efortul lor perseverent de a promova o artă inspirată din realitatea poporului, o artă de largă, puternică rezonanţă, o artă pe măsura realităţilor României socialiste de azi. Artistul poporului George Calboreanu, vorbind la adunarea festivă, spunea: „Ctitorite pe vremea Zepelinelor, Teatrul şi Opera din Cluj rămin tinere şi mereu actuale şi in vremea zborurilor in lună, prin scopurile nobile pe care şi le-au propus şi pe care le-au urmat fără preget : lupta pentru o viaţă mai bună, pentru generozitate, pentru lumină şi cultură. Teatrul şi opera, dramaturgul, compozitorul şi artistul interpret înving mereu prin prezenţa lor umană , prin situarea in miezul fierbinte al vieţii poporului pe care il reprezintă“. Artiştii clujeni intră in cel de-al 51-lea an al activităţii lor atenţi la pulsul vieţii, la Imperativele timpului. Ei sunt hotărîţi ca, aşa cum se spunea in Mesajul adresat cu acest prilej de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „să-şi închine un şi mai mare măsură talentul şi capacitatea creatoare înfloririi artei noastre socialiste, realizării unor spectacole tot mai valoroase care să dea o înaltă expresie artistică vieţii noi a poporului nostru, momentelor glorioase din istoria sa, idealurilor sale de pace, luptei popoarelor pentru libertate socială şi naţională, pentru independenţă, suveranitate şi progres social“. Natalia STANCU CARNET PLASTIC STAMPE ITalLIENE VECHI Stampele în culori prezentate în cadrul expoziţiei recent deschise în sala I.R.R.C.S. fac parte dintre preţioasele, prin raritatea lor, mărturii ale începuturilor activităţii editoriale în întreaga lume. Realizate la Amsterdam, in jurul anului 1680, în atelierul lui Johann Blaeu şi reunite in celebra lucrare „Theatrum Sapaudiae", ele refac, după mai bine de 300 de ani, pentru privitorul contem-poran, imaginea regiunilor de la poaele Alţilor. Este reconstituirea documentară aproape perfectă din punct de vedere topografic a unor monumente, fortăreţe, edificii şi oraşe, dintre care unele dispărute, altele devenite azi monumente istorice. Dar nu numai atit. Spaţiul obiectiv prezentat deschide căi nebănuite fanteziei, se juxtapune spaţiului mental, compenetrându-se cu acesta. Realitatea locurilor este stăpînită natural, spontan, dar concentrîndu-şi în acelaşi timp capacitatea de a fabula în interiorul realului. Elementele imaginii, cîrmuite cu luciditate, delimitate Inginereşte, prind in conturele lor o lume închegată şi articulată pe deplin, un univers propriu şi neaşteptat, dar nu mai puţin uman. Prezenţa clădirilor, masivă şi tăcută, străzile, pieţele vaste impresionează ca şi viaţa sugerată prin vegetaţie sau siluetele ce animă tot acest decor. Grija pentru finisarea fiecărei stampe, acurateţea în realizarea lor este dusă pînă la o surprinzătoare perfecţie tehnică a limbajului, perfecţie impusă şi pe deplin corespunzătoare stilului. NIOELA POPA BINDEAN Prima expoziţie personală a pictoriţei Angela Popa .Brădean, deschisă într-una din sălile Galeriilor de artă din Bd. Magheru, se menţine în perimetrul comunicărilor afective Natura, peisajul („Case“, „Case pe deal“) oferă sursa directă a unei emoţii lirice. Mai puţin reproducerea fizică a unui personaj, cu reprezentarea unei anumite tipologii predilecte portretele („Ţărancă“, „Cap de ţărancă“) şi unele compoziţii („Concertul“) marchează căutări în direcţia aflării unui sens mai adine al umanului, al stabilirii unui dialog mai evident cu mediul Înconjurător. Cromatica picturală reţinută, sobră, subordonată parcă unor ecouri interioare, mărturiseşte obsesia diferenţierii de modele prestigioase. MARIA COCEA Dimensiunile reduse ale celei de-a doua săli de expoziţie din Bd. Magheru nu oferă cadrul cel mai potrivit punerii în valoare a lucrărilor sculptoriţei Maria Cocea, lucrări ale căror proporţii monumentale ar fi necesitat un spaţiu de expunere mai amplu, poate chiar integrarea lor intr-un anume tip de peisaj. Tema aleasă („Maria de Mangop“, „Domniţă cu prunc") este uneori prilej de descoperire a unei zone de poezie în care caracterul decorativ, contribuind la reconstituirea mentală a unui evocator cadru istoric, înlesneşte trecerea spre o artă uman semnificativă. Caracterizate printr-o sinteză impunătoare şi robustă a expresiei plastice, cele cîteva lucrări expuse caută şi găsesc sugestii tematice în insăşi forma iniţială, naturală, a blocului de piatră prea puţin prelucrat ulterior. ★ Alături de aceste expoziţii, Galeriile de artă ale Capitalei prezintă In continuare, in Sala Kalinderu, expoziţiile Nicolae Adam, Nicolae Sava — pictură, Dimitrie Voicu — ceramică, şi primele manifestări personale ale ceramistului Constantin Nirca — sala din Calea Victoriei, nr. 132 — şi ale pictoriţei Letiţia Bucur — Ateneul tineretului — aleea Alexandru. Săptămîna aceasta vor putea fi vizitate o serie de noi expoziţii, ale căror vernisaje au fost anunţate. — In sălile din str Mihai Vodă, nr. 2 — expoziţia de pictură Gheorghe Glauber. — Schiţe de decor şi costume create pentru film de artistul scenograf Liviu Popa — sala din bd. „Nicolae Bălcescu“ — „Grafica pe., film* * — expoziţia Gabrielei Barcan, intr-o sală a Muzeului Zambaccian special destinată manifestărilor tinerilor artişti — O menţiune specială se cuvine expoziţiei de felicitări recent deschisă în Galeriile de artă din bd. „Nicolae Bălcescu", care reuneşte sub semnul Ingeniozităţii şi fanteziei numele a peste 40 de artişti bucureşteni. Marina PREUTU SĂRBĂTORIREA UNOR LICEE în comuna Băieni, judeţul Dîmboviţa, s-a sărbătorit duminică 100 de ani de la Înfiinţarea şcolii din această veche aşezare rurală. Manifestările centenarului au ocazionat deschiderea unei expoziţii comemorative, care înfăţişează în imagini şi documente activitatea şcolii In cei 100 de ani de existenţă, dezvelirea unor plăci comemorative închinate dascălilor înaintaşi, precum şi serbări, cultural-sportive Printre persoanele oficiale prezente s-a aflat tov. Constantin Stătescu, membru al C.C. al P.C.IL, secretar al Consiliului de Stat, deputat în M.A.N. pentru circumscripţia electorală Băieni. Intr-o atmosferă entuziastă, participanţii la adunare au adresat Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o telegramă în care se spune, printre altele : „Cadrele didactice, elevii de ieri şi de azi ai liceului din Băieni, întruniţi in adunarea festivă consacrată sărbătoririi centenarului acestui focar de cultură, îşi exprimă şi cu acest prilej recunoştinţa fierbinte şi profunda mulţumire faţă de Partidul Comunist Român, de Comitetul său Central, faţă de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru grija deosebită cu care înconjuraţi şcoala şi pe slujitorii ei. Dorim să vă încredinţăm că vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a da patriei tineri multilateral pregătiţi, constructori de nădejde ai societăţii noastre socialiste“. ★ Duminică la Corabia a avut loc o adunare festivă dedicată aniversării semicentenarului liceului teoretic din localitate, la care, alături de cadrele didactice şi elevii liceului, au luat parte foşti profesori şi elevi O deosebită emoţie au produs scrisorile de salut trimise cu acest prilej de tovarăşul Ştefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Marii Adunări Naţionale, care şi-a petrecut anii copilăriei în această localitate, şi de prof. dr. docent Tudor Ionescu, fost membru al primului consiliu profesoral al liceului. Intr-o atmosferă entuziastă,, cei prezenţi au adresat o telegramă Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune, printre altele : „Organizaţia de partid şi organizaţia de tineret, profesorii din liceul nostru asigură conducerea partidului, pe dv. personal tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci neobosit pentru traducerea în viaţă a măreţelor sarcini trasate de cel de-al X-lea Congres al PC.„ Ne angajăm că nu vom precupeţi nici un efort pentru educarea tineretului în spiritul glorioaselor tradiţii de luptă ale partidului şi poporului nostru, devotaţi trup şi suflet cauzei comunismului, capabili să preia şi să ducă mai departe nobila sarcină de ridicare a României socialiste pe culmile cele mai înalte ale culturii şi civilizaţiei“. ★ O adunare impresionantă a fost prilejuită şi de sărbătorirea a 100 de ani de existenţă a liceului „Petru Rareş" din Piatra Neamţ, în cadrul căreia, într-o atmosferă de puternic entuziasm, a fost adoptat textul unei scrisori adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune „Manifestările centenarului liceului „Petru Rareş" înseamnă pentru corpul profesoral şi elevii săi ducă un prilej pentru a-şi exprima întregul ataşament la politica înţeleaptă marxist-leninistâ a partidului, pe care se angajează să o urmeze neabătut să contribuie la înfăptuirea ei Ele înseamnă totodată o înaltă cinstire pentru tot ceea ce a fost valoros în acest veac de existenţă a liceului, un omagiu fierbinte pentru ceea ce este şcoala în prezent, un hotărît angajament al profesorilor şi elevilor săi de acum şi de mîine de a munci şi a învăţa pe măsura viitorului minunat al patriei aşa cum a fost prefigurat cu clarviziune de Congresul al X-lea a! partidului", _ (Agerpres) " ■? ECRAN ECRAN Premierele săptămînii viitoare aduc, în repertoriul cinematografelor noastre, trei filme de genuri diferite. • Realizat cu sensibilitate şi cu o nuanţată înţelegere a psihologiei adolescentine, filmul sovietic Să trăim pină luni este o dezbatere contemporană pe tema educaţiei, a responsabilităţii. Bine interpretat sub bagheta regizorului Stanislav Rostoţki, acest film a fost distins cu un premiu de aur la ediţia din acest an a Festivalului cinematografic internaţional de la Moscova. Filmul Iugoslav Cind se aud clopotele a figurat, de asemenea, în palmaresul festivalului moscovit , primind medalia de argint. Este o evocare vibrantă a destinului unui partizan în anii eroici ai războiului antifascist. • Titlul filmului Jocul care ucide ne avizează asupra genului acestei coproducţii italofranceze. Tensiunea aventurii este însoţită, de astă dată, de aplecarea realizatorului spre drama psihologică. PREMIERE TEATRALE • După „Britannicus“, montat la Piatra-Neamț, o altă celebră lucrare a clasicului francez Jean Racine va fi prezentată spectatorilor români in această stagiune. Este vorba despre „Fedra“ pusă în scenă la Teatrul „Maria Filotti“ din Brăila. Regia : Dumitru Dinulescu. Scenografia : Victor Creţulescu. In rolurile principale : Ileana Radu, (in fotografie), Nicolae Ivănescu, Petre Simionescu, Carmen Roxin. • La Teatrul naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi a avut loc vineri, 28 noiembrie, premiera celui de-al doilea spectacol realizat în cadrul „Studioului tînărului regizor“ , „Pelicanul“ de August Strindberg, în regia lui George Rada, student în anul al V-lea (clasa de regie a prof. Ion Olteanu de la I.A.T.C.). La Teatrul „Al. Davilla“ din Piteşti a avut loc marţi, 25 noiembrie, premiera piesei „Noaptea şoferilor“ de Corneliu Marcu, în regia tînărului regizor Radu Boroianu (scenografia : Emil Moise). In cursul săptămînii acesteia vom putea vedea la Teatrul „C. I. Nottara“ două noi spectacole. Este vorba despre „Othello“ de William Shakespeare — joi, 4 decembrie. Regia : Cornel Todea. Scenografia : Doina Levinţa. In rolurile principale: Ion Dichiseanu, Mircea Anghelescu, Lucia Mureşan, Dora Cherteş. Cea de-a doua premieră — sîmbătă, 6 decembrie — va fi „Dialog despre dragoste“ de Horia Doleanu, in regia lui Ion Olteanu. Scenografia : Mircea Marosin. Distribuţia : Anda Caropol, Ioana Manolescu, Alexandru Repan. La 6 decembrie, Teatrul „Victor Ion Popa" din Bîrlad va prezenta premiera comediei lui Radu Stanca „Critis sau gîlceava zeilor“. Regia : Cristian Nacu Scenografia : Mircea Nicolau. « După „Văduva“ de Vojslav Kuzmanovici (regia Mihai Pascal). Teatrul radiofonic va prezenta, în premieră, luni, 1 decembrie, „Veac de iarnă" de Ion Omescu (regia : Paul Stratilat) Din distribuţie fac parte : George Calboreanu, Ion Caramitru, Gh. Cozorici, Simona Bondoc. Curier muzical Clarinetistul Aurelian Octav Popa susţine astă-seară la Sala mică a Palatului, în compania sopranei Emilia Petrescu şi a pianistei Alexandrina Zorleanu un program de muzică de cameră ce cuprinde lucrări de Schubert, Schumann, Silvestri şi alte prime audiţii de muzică contemporană. • Pianista Iraniană Nevin Afrouz prezintă mîine 2 decembrie la Sala mică a Palatului un bogat recital de muzică preclasică, romantică și contemporană, cuprinzînd lucrări de Scarlatti, Mendelsohn Bartholdy, Liszt, Ravel, Bartók, Prokofiev. * Orchestra simfonică a Radioteleviziunii, condusă în această săptămînă de dirijorul clujean Emil Simon, prezintă joi 4 decembrie două importante lucrări ale repertoriului simfoniei Simfonia polifonică de Arvo Piatt şi Suita „Iberia“ de Debussy. In cadrul aceluiaşi program, pianistul Corneliu Gheorghiu va Interpreta Concertul pentru pian şi orchestră K.V. 537 de Mozart şi Concertino în stil clasic de Dinu Lipatt. * Dirijorul Emanuel Elenescu prezintă vineri şi sîmbătă la pupitrul Filarmonicii de Stat „George Enescu" lucrări de Mihail Jora, Haciaturian şi Richard Strauss. Solistul concertului va fi violonistul sovietic Viktor Tretiakov. ....... s cinema . • VA place Brahms ? : PATRIA ) — 12 , 15 ; 18 , 21, FAVORIT - 1 10 ; 13 , 15;30 , 18 ; 20,30. / • Operaţiunea Lady Chaplin : I REPUBLICA — 8,45 ; 11,15 ; 13,45 ; / 16,15 ; 18,45 ; 21,15, BUCUREȘTI 1 — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16,30 ; 18,45 ; / 21, MELODIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45. • Jocul care ucide : LUCEAFA- \ RUL — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; i 20,45, FESTIVAL — 8,45 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. 1 O Blow-up î CAPITOL — 9,45 ; 1 12,30 * 16, CINEMATECA (în sala cinematografului Union) — 9,45 ; i 12 , 14. I • Să trăim pînă luni : CAPITOL 1 — 18,30 ; 20,45. / \ • Cînd se aud clopotele s VIC- / TORIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45. / • Frații Karamazov t CENTRAL \ — 10,30 ; 15 ; 19,30. 1 • Noile aventuri ale răzbunăto- \ rilor : LUMINA — 8,45—16,15 în continuare ; 18,30 ; 20,45; FLO- \ REASCA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. ) • Corabia nebunilor t DOINA — 11,15 ; 14,15 ; 17,15 ; 20,15, DA-CIA — 8—19,45 în continuare. • Mondo cane : TIMPURI NOI 1 — 9—21 în continuare. 1 a Femela Îndărătnică : FERO- A VIAR — 9 , 12 ; 15 ; 17,45 ; 20,30, 1 EXCELSIOR — 9,30 ; 12 ; 15,30 ; 18 ; 20,30, GLORIA — 9,15 ; 12 ; 15 ; 18 ; 20,30. • Război și pace (seriile I și II) \ DRUMUL SĂRII — 15 ; 19 30. / A Morţii rămîn tineri : FEREN- TARI — 15,30 ; 18 ; 20,15, POPU- i LAR - 15,30 ; 18 ; 20,30. } • Căldura : COTROCENI — 15,30 ; \ 18 ; 20,30. / • Vlrldiana l BUZEŞTI — 15,30 ; \ 18 ; 20,15. i • Galileo Galilei s PACEA — 1 15,45 , 18 ; 20,15. i • Baltagul : MIORIŢA — 9 ; / 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,30. i • Lupi albi : MOȘILOR — / 15,30 ; 18 ; 20,30, VITAN — 15,30 ; 18 ; 20,30, LIRA - 15,30 ; 18. i • Omul care valora miliarde : MUNCA - 16 ; 18 , 20. I • Păpuşa SARTA — 10—16 în continuare ; 19,30. 4 • In Împărăţia leului de argint : / MODERN - 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, FLAMURA — 9 , 11;15 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. A teatre ? Filarmonica de stat „George Enescu" (sala Mică a Palatului) : ( Recital de clarinet susţinut de Aurelian Octav Popa cu concur- sul sopranei Emilia Petrescu şi pianistei Alexandrina Zorleanu — 20. I « Teatrul Naţional „I. L. Cara- giale“ (sala Studio) : Părinţii te- I ribili — 19,30. ) 9 Teatrul „C. I. Nottara“ (sala 1 Studio) : Cinci luna e albastră — 20. 10 Teatrul Mic : Carlota — 20. 10 Teatrul de stat din Constanţa (în sala Teatrului de Comedie) : Invitaţie la castel — 20. 1 9 Teatrul satiric muzical „C. Tă nase“ (sala Savoy) : Varietăţi ’69 — 19.30 ; (sala din Calea Victoriei ( nr. 174) | Femei, femei, femei — / 19,30. ) tv 18.00 — Deschiderea emisiunii 18.20 — Pro sau contra ? — Emisiune de dezbateri pentru tineret 18.50 — Un interpret îndrăgit al cîntecului maramureșean — Nicolae Sabău 19.08 — Telejurnalul de seară — Agenda politică. 19.30 — Actualitatea economică. 20.00 — Roman foileton „La răscruce de vînturi“ (IV) „Ultima răzbunare** (sfîrșitul serialului). 20.45 — Enigma statuii. Redactor A. Buhoiu. 21.19 — Publicitate — Desene animate. 21.30 — Reflector — telefoileton cotidian 21.40 — „Steaua fără nume* — emisiune-concurs de muzică ușoară — Prezintă Dan Deșliu. 22.30 — Telejurnalul de noapte. 22.45 — Scena . Emisiune de actualitate și critică teatrală. 23.10 — închiderea emisiunii. Formarea conştiinţei socialiste a tineretului ! * (Urmare din pag. I) tică se observă anumite inconsecvenţe. Există profesori care manifestă o preocupare intensă pentru transmiterea unui volum amplu de cunoştinţe, utilizarea unei game variate de modalităţi pedagogice, atunci cînd e vorba de partea istorică a acestor discipline, dar nu-şi reliefează tot atit de evident măiestria profesorală atunci cînd trebuie să prezinte elevilor capitolele noi, contemporane ale acestor discipline, aspectele vieţii de azi ale patriei şi poporului nostru , expunerile unor asemenea profesori devin mai telegrafice, mai sumare, mai aride tocmai în legătură cu fenomene şi noţiuni care privesc realităţile social-politice, care deţin tocmai elemente propice dezbaterilor deschise eficiente de etică socialistă, de educaţie comunistă, de angajare patriotică a tineretului în viaţa socială Fără îndoială că toate acele exemple privind dezvoltarea economei, înflorirea ştiinţei şi tehnicii româneşti, organic integrate lecţiilor, pot constitui factori puternici în conturarea conştiinţei patriotice a tineretului, a mîndriei pentru afirmarea internaţională a talentului creator al poporului nostru, în stimularea dorinţei de a deveni continuatorii efortului poporului de edificare a socialismului ce se desfăşoară în prezent in ţara noastră. Trebuie lucid înţeles ca numai trecînd dincolo de expunerea unor teze şi principii generale, numai relevînd convingător elevilor principiile politicii partidului nostru, efortul general pentru construirea unei vieţi noi, bazate pe o economie modernă, locul şi rolul tineretului in acest proces constructiv vom izuti să dăm procesului de învăţămînt finalitatea educativă pe care o poate avea. Desigur că realizarea unor asemenea cerinţe, care determină nu numai îmbogăţirea valenţelor educative ale lecţiilor, ci şi sporirea valorii lor instructive de informare şi formare cultural-ştiinţifică, solicită eforturi sporite din partea cadrelor didactice pentru îmbogăţirea pregătirii lor politice şi profesionale. S-a discutat şi se discută încă mult despre rolul orei de dirigenţie în contextul activităţii de educare comunistă a elevilor Cu toate aceste strădanii, a publicării unor studii şi instrucţiuni în această direcţie se mai constată că la orele de dirigenţie, se aleg uneori teme neadecvate individualităţii colectivului de elevi ai clasei, sau şi mai mult, ele sunt transformate în simple ore de „muştruluială“ a elevilor, fără să mai vorbim de cazul cind ele devin anexe ale orelor de specialitate ale profesorului diriginte Dupâ părerea mea, în fiecare şcoală e necesar să se ■ reanalizeze tematica orelor de dirigenţie şi să se asigure — acolo unde se dovedeşte necesar — reaşezarea dezbaterilor accesibile şi convingătoare, pe teme politice, etice la locul ce li se cuvine in ansamblul activităţii profesorilor diriginţi. Făcînd mai mult apel la potenţialul clasei, la cunoştinţele elevilor şi în special la preocupările pentru care ei manifestă interes, se va reuşi să se desăvîrşească educaţia comunistă a tineretului şcolar, care constituie în fond înalta menire socială a şcolii. Va fi în folosul educării tinerilor ca buni patrioţi, vrednici cetăţeni ai patriei noastre socialiste, dacă în anii de şcoală — la orele de dirigenţie şi nu numai cu prilejul lor — elevii vor fi edificaţi temeinic cu privire la calitatea de cetăţean al patriei socialiste, drepturile şi Îndatoririle ce decurg din aceasta, ţelurile concrete de azi şi de mîine ale politicii partidului nostru. Bineînţeles, Înaltele cerinţe pe care partidul, societatea noastră socialistă le pun în faţa şcolii, ca principal factor educativ al tineretului, impun şi valorificarea în mai mare măsură — în scopul formării conştiinţei socialiste a acestuia — a multiplelor forme de activitate extraşcolară existente azi. Astfel, este de dorit, de exemplu, orientarea mai fermă a cenaclurilor şcolare către o tematică în stare să oglindească artistic marea varietate a frumuseţilor şi bogăţiilor patriei, munca eroică a constructorilor socialismului. Anual, zeci şi zeci de elevi străbat in excursii meleagurile patriei. Trecînd peste faptul că nu această acţiune este încă foarte mult loc pentru mai bine, aş vrea să remarc că impresiile culese în excursiile pe meleagurile patriei ar trebui să constituie mai frecvent punctul de pornire al unor manifestări de educare patriotică Altminteri, fotografiile şi amintirile pline de prospeţime culese în asemenea ocazii vor deveni simple piese de album. Şi încă un fapt. Informarea politică a elevilor asupra evenimentelor interne şi internaţionale actuale, completînd pregătirea elevilor din orele de ştiinţe sociale prin date şi evenimente la zi, prezintă incontestabil o latură importantă a educaţiei comuniste a elevilor. Această acţiune trebuie sprijinită de acum înainte mai substanţial Prezenţa cadrelor didactice de prestigiu la unele manifestări iniţiate de organizaţiile de tineret, participarea lor la dezbateri preocuparea de a răspunde cu competenţă şi tact la întrebări de viaţă şi de orientare profesională şi socială vor determina, fără îndoială, creşterea posibilităţilor de influenţare educativă a tineretului. Organizaţiile de partid din şcoli, în lumina atribuţiilor noi şi pline de răspundere ce le-au fost conferite prin hotărîrile Congresului al X-lea al partidului, dispun de toate condiţiile pentru a impulsiona pe coordonate noi, mai înalte, munca de educare politico-cetăţenească a elevilor. SCl NT El A - luni 1 decembrie 1969 Din sumarul revistei „LUPTA DE CLASA“ Nr. 11/1969 • „Preocupări actuale ale partidului nostru în domeniul activităţii ideologice“, de PAUL NICULESCU-MIZIL • „Centralele industriale în sistemul de conducere a economiei naţionale“, de COSTIN MURGESCU • „Informare, dialog, controversă“, de PAVEL APOSTOL • Sociologia cunoaşterii — curent şi disciplină sociologică, de ELENA POPOVICI • Revista publică în continuare puncte de vedere exprimate la Secţia de socialism ştiinţific şi la Secţia problemele activităţii educative în cadrul seminarului care a avut loc recent cu tema: „Sarcinile ce revin catedrelor de ştiinţe sociale în activitatea didactică-educativă şi de cercetare“. Pagină de glorie şi împlinire a istoriei noastre naţionale (Urmare din pag. Istoriei naţionale a prilejuit o puternică manifestare a voinţei de a se uni intr-un singur stat al românilor dintr-o parte şi dintr-alta a Carpaţilor. Numai împrejurările istorice vitrege au împiedicat atunci realizarea acestui deziderat. In conştiinţa poporului a rămas însă clară ideea că unirea din 1859 era doar parţială, incompletă, că ea trebuia încununată prin unirea Transilvaniei cu România. Solidaritatea şi năzuinţele comune ale întregii populaţii româneşti aveau să-şi găsească o puternică ilustrare în timpul războiului de independenţă din 1877, cînd numeroşi români din Transilvania au trecut graniţa spre a se înrola ca voluntari în armata română, animaţi de speranţa că odată cucerită independenţa, vor putea porni, împreună cu fraţii lor, spre împlinirea idealului naţional. Clipa unirii celei mari şi totale a sosit la sfîrşitul primului război mondial, cînd în condiţiile favorabile create ca urmare a năpraznicei lovituri date sistemului mondial al imperialismului prin victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie — ea însăşi un însufleţitor apel la lupta pentru înfăptuirea năzuinţelor de libertate a popoarelor — a sfărâmării imperiului habsburgic, poporul român a reuşit să-şi impună voinţa. Caracteristica fundamentală a luptei pentru eliberarea Transilvaniei de sub jugul habsburgic şi înfăptuirea unităţii statale a fost largul ei caracter de masă, faptul că a antrenat muncitorimea, ţărănimea, intelectualitatea, cercurile înaintate ale burgheziei, principalele clase şi pături ale societăţii Crearea consiliilor şi gărzilor naţionale în toate judeţele, oraşele şi comunele Transilvaniei, sutele de mii de semnături care au întărit mandatul Încredinţat celor 1228 de delegaţi la marea adunare de la Alba Iulia, prezenţa la această Adunare a peste 100 000 de oameni veniţi din toate ţinuturile transilvănene, manifestările de solidaritate organizate de masele populare din celelalte provincii româneşti atestă că unirea Transilvaniei cu România n-a fost actul cîtorva persoane sau grupuri izolate, ci opera întregului nostru popor, a întregii noastre naţiuni. Se cuvine să relevăm rolul deosebit de activ pe care le-au avut în lupta pentru unire proletariatul, mişcarea muncitorească şi socialistă. Despre aceasta vorbesc puternicele acţiuni greviste şi demonstraţii politice, activitatea intensă a consiliilor muncitoreşti, care au preluat conducerea unor centre transilvănene din mîinile autorităţilor habsburgice, precum şi însuşi faptul că în cadrul Consiliului Naţional Român, organul conducător al luptei pentru unire în Transilvania, jumătate din membrii erau reprezentanţi ai mişcării socialiste. Rolul de seamă al proletariatului, al maselor populare în făurirea unirii şi-a găsit o vie reflectare în programul politic al acesteia; după cum se ştie, in Declaraţia de la Alba Iulia au fost incluse, alături de dezideratul fundamental al Unirii cu România, o serie de prevederi cu caracter profund democratic, exprimind năzuinţele maselor ■ reforma agrară radicală, vot obştesc direct, egal şi secret, libertatea de organizare şi de întrunire, libertatea presei, libertatea deplină şi egalitatea pentru naţionalităţile conlocuitoare. Astfel frămîntările sociale ale muncitorimii şi ţărănimii nu numai că nu au fost izolate de lupta de eliberare naţională, dar s-au îmbinat organic cu aceasta şi au contribuit la intensificarea ei Consecinţă firească a unui Îndelungat proces istoric şi Împlinind O aspiraţie fierbinte a poporului român, unirea Transilvaniei cu România a întingit pozitiv întreaga evoluţie ulterioară a ţării. Principala importanţă a acestui act rezidă in faptul că el a lichidat unul din marile obstacole in calea progresului poporului român, a creat cadrul propice pentru înmănuncherea şi afirmarea tuturor energiilor naţiunii. Consecinţe dintre cele mai importante a avut Unirea în viaţa economică. Lărgirea pieţei interne, intensificarea schimburilor au constituit un puternic stimulent pentru dezvoltarea forţelor de producţie, pentru avîntul economic general. Deosebit de semnificativ pentru influenţa pozitivă a Unirii este Însuşi progresul pe care l-a cunoscut Transilvania Intr-o culegere de studii Întitulatăsemnificativ „Metamorphosis Transylvaniae, 1918—1936“ publicată la Cluj în 1937 de un numeros grup de publicişti maghiari, se face o amplă trecere in revistă a dezvoltării materiale şi spirituale a Transilvaniei după 1918, ajungîndu-se la concluzii dintre cele mai edificatoare. Astfel Gaal Gabor, conducătorul revistei marxiste de cultură „Korunk" din Cluj, arăta In mod plastic că Înaintea Unirii, Transilvania a fost o „regiune mucegăită şi închisă, oropsită de Dumnezeu, ţinut al staţiilor finale de cale ferată, unde cursul vieţii era molcom, imbrcsit, timorat, lipsit de iniţiative, o colonie economică şi spirituală“, cu viaţa tipică de provincie îndepărtată... „Dar schimbarea puterii (1918 — n.n.) a prefăcut totul dintr-odată“. Cu toate progresele amintite, totuşi, faptul că unirea s-a realizat in condiţiile dominaţiei claselor exploatatoare, care au folosit-o pentru a-şi consolida poziţiile şi a intensifica exploatarea celor ce muncesc, a împiedicat rezolvarea marilor probleme ale dezvoltării societăţii noastre. In aceste Împrejurări, s-au admneit continuu contradicţiile orânduirii burghezo-moşiereşti. întreaga perioadă interbelică a fost jalonată de nenumărate bătălii de clasă purtate de masele muncitoare, în frunte cu proletariatul, Împotriva exploatării, a dominaţiei capitalului străin, pentru dreptate socială şi independenţă naţională. Forţele clasei muncitoare, ale mişcării muncitoreşti revoluţionare crescuseră mult ca rezultat al unirii Pentru Înţelegerea rolului pe care l-a avut unirea In crearea unor condiţii superioare de desfăşurare a activităţii şi luptei forţelor Revoluţionare, este suficient să amintim că primul partid politic care s-a organizat după Unire pe întreaga ţară a fost tocmai partidul socialist. Transformarea partidului socialist in partid comunist, ca rezultat al clarificărilor politice și ideologice din mișcarea muncitorească in focul marilor lupte de clasă din perioada 1918—1920, a însemnat un important salt calitativ in dezvoltarea acesteia, a marcat ridicarea luptei revoluţionare din România pe o treaptă superioară Exponent fidel al Intereselor clasei muncitoare, ale Întregului popor muncitor, partidul comunist a organizat şi mobilizat clasa muncitoare, ţărănimea, masele largi ale oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, la lupta împotriva exploatării şi asupririi, pentru drepturi şi libertăţi democratice, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii României, împotriva fascismului şi războiului, pentru o viaţă mai bună, pentru socialism. Înscriind, prin activitatea sa, pagini nepieritoare de eroism şi abnegaţie revoluţionară in analele istoriei patriei. De lupta partidului este legată victoria insurecţiei armate din august 1944, care a inaugurat o nouă epocă în istoria României. Sub conducerea P.C.R au fost asigurate desfăşurarea victorioasă a revoluţiei populare, răsturnarea de la clima ţării a claselor exploatatoare şi trecerea Întregii puteri în mîinile clasei muncitoare aliate cu ţărănimea, Înfăptuirea unor transformări radicale în sinul societăţii româneşti, Încununate de făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Realităţile sociale de azi ale ţârii Întruchipează împlinirea şi depăşirea celor mai multe năzuinţe ale Înaintaşilor, a idealurilor scumpe de libertate socială şi naţională, care au Însufleţit lupta a nenumărate generaţii. Una din marile Cuceriri ale orlnduirii noastre este soluţionarea problemei naţionale, pe baza politicii marxist-leniniste a partidului comunist. In anii puterii populare au fost lichidate orice discriminări de ordin naţional, fiecare cetăţean al ţării — fie el român, maghiar, german — bucurindu-se de aceleaşi drepturi, de aceleaşi posibilităţi de a se afirma şi promova în viaţa economică, politică, socială sau culturală. Pe această temelie, legăturile dintre oamenii muncii români, maghiari, germani, care de veacuri trăiesc şi muncesc alături pe meleagurile patriei noastre s-au dezvoltat intr-o Indestructibilă frăţie. Ca rezultat al tuturor transformărilor economice, sociale, politice petrecute in societatea noastră, unitatea statală, făurită acum 51 de arii, s-a ridicat pe o treaptă superioară, aceea a comunităţii reale de interese a tuturor claselor şi păturilor sociale, strans unite în jurul partidului, a unităţii moral-politice a poporului. Această unitate reprezintă o uriaşă forţă motrice a progresului material şi spiritual al României noi, li dă posibilitate poporului nostru să Înainteze sigur spre Împlinirea ţelurilor şi aspiraţiilor lui, să-şi apere şi să-şi dezvolte marile lui cuceriri La 51 de ani de la făurirea statului naţional unitar, toţi factorii de progres pulsează viguros in ţara noastră. In frunte cu incercata sa călăuză, Partidul Comunist Român, poporul îşi consacră forţele Înfăptuirii măreţului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate elaborat de Congresul al X-lea, pentru a ridica România pe trepte tot mai înalte ale progresului şi civilizaţiei socialiste.