Scînteia, noiembrie 1970 (Anul 39, nr. 8594-8623)
1970-11-25 / nr. 8618
stadiul Îndeplinirii PLANULUI IN INDUSTRIA CHIMICĂ Rezultatele de ansamblu demonstrează posibilitatea recuperărilor la toate sortimentele deficitare Cu o lună în urmă, un interviu cu Ing. Nicolae Ionescu, adjunct al ministrului industriei chimice, apărut în ziarul nostru, informa opinia publică asupra stadiului realizării sarcinilore plan pe 1970 în industria chimică. Fără a se subaprecia cu nimic rezultatele meritorii obţinute în sporirea peste plan a producţiei pe ansamblul acestei ramuri industriale şi la unele sortimente importante, in interviul amintit erau relevate şi unele restanţe, pentru recuperarea cărora conducerea ministerului de resort, consiliile de administraţie ale centralelor şi grupurilor industriale, comitetele de direcţie ale întreprinderilor au întocmit programe de acţiune concrete, operative. Cum se aplică în practică măsurile preconizate, eficienţa lor ce resimte intr-un spor de producţie la sortimentele la care se înregistrase rămâneri în urmă ? . O primă concluzie care se desprinde din examinarea rezultatelor economice pe zece luni este aceasta : depăşirile de plan la producţia globală au marcat o uşoară creştere. In luna octombrie ,spre exemplu, planul a fost depăşit in industria chimică cu circa 53,5 milioane lei. Fizic, sporurile se regăsesc la producţia de fibre de melană, fibre poliesterice, celofibră şi reţele cord vîscoză, polietilenă, sodă caustică şi la alte produse chimice. Din păcate — şi acesta este principalul aspect asupra căruia ne vom opri in continuare — la o serie de produse nu numai că restanţele nu au început să fie recuperate, dar se manifestă o vizibilă tendinţă de creştere. Ceea ce demonstrează că în sectoarele respective deficienţele persistă, că intervenţiile necesare într-o serie de domenii întîrzie să aibă loc sau sînt lipsite de vigoare. In interviul amintit se aprecia că, intrucît la Combinatul de îngrăşăminte chimice din Tr. Măgurele au început probele tehnologice la instalaţia de amoniac, se prevede in acest trimestru o depăşire de circa 17 000 tone substanţă activă, care, împreună cu alte suplimentări de producţie, la celelalte unităţi cu profil asemănător, va permite recuperarea a 40 la sută din totalul nerealizărilor la producţia de îngrăşăminte. Pentru ca acest angajament luat în faţa opiniei publice să devină fapt, era de înţeles ca încă din prima perioadă a trimestrului curent să se observe un reviriment in producţia de îngrăşăminte chimice. Nu ştim însă cum va mai fi el transpus în practică pină la sfîrşitul anului, din moment ce, după prima decadă a lunii noiembrie a.c., restanţele s-au amplificat in raport cu cele existente la sfîrşitul lunii septembrie Aceasta pentru că la unul din principalii producători — Combinatul de îngrăşăminte chimice din Tr. Măgurele , pe lingă tărăgănarea intrării în funcţiune a instalaţiilor de amoniac şi uree, au apărut şi defecţiuni mecanice la cîteva utilaje importante ale instalaţiilor aflate în exploatare. In consecinţă, instalaţia de îngrăşăminte complexe a funcţionat numai cu o parte din capacitate. In plus, nici Combinatul chimic din Craiova nu şi-a îndeplinit planul la producţia de îngrăşăminte. Se înţelege, prezentînd aceste fapte am atins punctul nevralgic al factorilor care au concurat la nerecuperarea rămînerilor în urmă, in ritmul scontat iniţial, la anumite sortimente. Condiţia principală ce trebuia îndeplinită o constituia funcţionarea ireproşabilă a instalaţiilor, asigurarea lor neîntreruptă cu materii prime şi utilităţi. Acestui scop urmau a-i fi subordonate în cea mai mare măsură eforturile ministerului, centralelor, Întreprinderilor. Numai astfel ar fi devenit posibilă desfăşurarea procesului de producţie în toate instalaţiile la un nivel cît mai apropiat de parametrii tehnico-economici proiectaţi, diferenţa între capacitatea de producţie la care s-a lucrat şi capacitatea optimă, normală, fiind de fapt resursa cea mai importantă pe care Corneliu CARLAN (Continuare in pag. a IlI-a) Tovarăşului LUDVIK SVOBODA Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace PRAGA Stimate tovarăşe Svoboda, Cu prilejul celei de-a 75-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere vă adresez calde felicitări, urări de sănătate şi de noi succese in activitatea de înaltă răspundere pe care o desfăşuraţi. Folosesc această ocazie ,pentru a exprima convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Cehoslovacă se vor dezvolta continuu în Interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat , al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Am fost profund impresionat de mesajul de simpatie al Excelenţei Voastre în legătură cu dezastrul ciclonului din Pakistanul de Est. In numele poporului pakistanez şi îndeosebi în numele populaţiei din zonele afectate de ciclon transmit cele mai sincere mulţumiri Excelenţei Voastre şi prin Dumneavoastră guvernului şi poporului Republicii Socialiste România pentru caldele sentimente de simpatie exprimate. General AGHA MUHAMMAD YAHYA KHAN Preşedintele Republicii Islamice a Pakistanului PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8618 Miercuri 25 noiembrie 1970 8 PAGINI - 40 BANI FlNTÎNILE Sint scrise in peisajul pământului românesc parcă de cind lumea. Sint şi ale sufletului, nu numai ale gurilor însetate. Sint legate de datini, cîntate şi povestite, locuri de popas şi de intilnire, ale amintirilor şi ale dragostei. Cumpenele lor clatină orizontul, sint păsările noastre statornice. Roţile lor sub acoperişuri Invirt parcă semnele zodiilor. Găleţile prinse de cumpene se leagănă in vint, ori prinse de lanţuri, stau ascunse ca nişte inimi. De la izvor la gura omului este calea de inceput şi de sfirşit a existenţei lor. Lingă fintini, vălaiele, trocile ori bălaiele, după vorba locurilor, săpate în trunchiuri de plopi, zidite în beton ori bătute din scînduri, aşteaptă boturile vitelor la ceasuri de odihnă. Fîntinile Bărăganului, cine nu le ştie peste nesfirşirile de bucate, ori in pustietăţile iernii ! A săpa o fintină este cum ai sădi un pom, cum ai ridica o casă. Este un act sacru al omului, o simbolică menire a lui. Să ai o fintină in ogradă, este semnul virtuţilor gospodăreşti. Să sapi o fintină la drumul mare este unul din semnele supreme ale omeniei. Pe drumul de la Bucureşti la Buzău, prin Urziceni, te intîmpină, din loc in loc, semnele acestea ale omeniei. Fintini la marginea şoselei, fintini colorate, îngrădite In culoare, făcute să aştepte şi să bucure. Fiecare pare împodobită altfel, poate după mina meşterilor, poate după obiceiul locului, poate după gindul celor care le-au văzut înainte de găsirea izvoarelor. Fintini fără vălaie, căruţe trec mai puţine, pentru maşini ajunge găleata. Ca nişte ogrăzi intr-o lume a copiilor, făcute parcă in joacă, trec pe lingă ele maşinile grăbita dimineaţa cu ceaţă uşoară la sfirşit de noiembrie. De o parte și de alta, cimpia cu păminturi verzui ori negre de brazde proaspete. Plopii răsar înaintea soarelui, pe cind astrul neodihnit se întoarce din picta depărtărilor. Gîndul se adună vi zarea tomnatică oprit de fintini și trece un sentiment al apropierii ■ de casă, al ajungerilor din drumul lung, al odihnii, al răcorii după drumuri colbuite. Parcă simt răsuflarea vitelor, care duc povara bucatelor, aburul piinii imi tremură nările, totul intr-o clipă — şi iarăşi cimpia fără margini şi drumul aprins de plopi, şi apoi altă fintină. Cine sint oamenii care pot aduce atita viaţă de peste ani in sufletul călătorului ? Cum au gîndit ei rostul acestor fintini in lumea grăbită a maşinilor, minaţi de ce sentiment statornicit in fiinţa noastră de demult? Şi drumurile duc mai departe, şi fîntinile sirt aşteptate peste tot. Nu numai pentru gurile insetate. Şi pentru suflete. Semnele unei credinţe in pămintul ce ne leagă. Semnele ospitalităţii. Puncte de orientare intr-un peisaj spiritual. Gestul săpătorului este gestul lui Manole. Din fiinţa marelui meşter a răsărit o fintină. Numai o fintină putea să se măsoare in înţelesuri cu zidirea ce ascundea în cărămizile ei două suflete. Numai tremurai ei ca lacrima. Numai oglinda ei, ca fata omului cinstit, numai cumpăna ei ca o balanţă a dreptăţii celor din totdeauna însetaţi de dreptate. Pe drumurile ţării te intimpină fintinis Ion HOREA PICĂTURA DE CERNEALĂ COLECTIVELE DE MUNCĂ DIN INDUSTRIA UŞOARĂ AU ÎNDEPLINIT PANUL CINCINAL Colectivele de muncă din industria uşoară au îndeplinit planul cincinal la toţi indicatorii. Pină la sfîrşitul anului, unităţile acestui minister vor putea realiza peste prevederi o producţie în valoare de 14 miliarde lei, materializată în 143 milioane mp ţesături, 27 milioane bucăţi tricotaje, 18 milioane perechi ciorapi, confecţii textile în valoare de 4,5 miliarde lei, 11 milioane perechi Încălţăminte, 132 milioane bucăţi sticlărie, 22 150 tone utilaje tehnologice, piese de schimb in valoare de 168 milioane lei. In această perioadă au fost obţinute rezultate bune şi pe linia ridicării calităţii produselor şi diversificării gamei de sortimente. Industria uşoară produce în prezent 85 000 de sortimente, dintre care multe sunt fabricate pentru prima dată în ţara noastră. In ceea ce priveşte exportul, sarcinile planului cincinal au fost depăşite cu 1,4 miliarde lei valută. (Continuare în pag. a Vil-a) \ SUB TIPAR | I 0 lectură j ! captivantă \ i ALMANAHUL | | „SCÂNTEIA" 1 I 1971 | 1 Peste cîteva zile, l \ la chioșcurile și librăriile / 1 din întreaga țară ) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Marelui Mural Popular al Republicii Populare Mongole Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit marţi dimineaţa delegaţia Marelui Mural Popular al Republicii Populare Mongole, condusă de Dondogiin Tevegmid, preşedintele Marelui Hural Popular, membru al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, rectorul Universităţii de Stat din Ulan- Bator, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Din delegaţie fac parte M. Damdinpurev, membru al Comisiei pentru plan şi buget a Marelui Hural Popular, preşedintele Comitetului executiv al Huralului popular al armacului Gobi-sud, S. Hansuren, deputată, membră a Comisiei pentru cultură, învăţămînt şi sănătate a Marelui Hural Popular, şefa unei brigăzi de muncă de la Combinatul de piele din Ulan-Bator, M. Altangerel, deputat al Marelui Hural Popular, tractorist, A. Codnambaljur, funcţionar al Marelui Hural Popular, şi B. Cimidors, referent la Ministerul de Externe. Oaspeţii au fost însoţiţi de Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole la Bucureşti. La primire au luat parte tovarăşii Ştefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Marii Adunări Naţionale, Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comisiei permanente pentru consiliile populare şi administraţia de stat a M.A.N., şi Iuliu Fejeş, secretar al Marii Adunări Naţionale. In cursul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, conducătorul delegaţiei Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole a transmis sincere mulţumiri pentru posibilitatea oferită de a cunoaşte realizările importante obţinute de poporul român sub conducerea Partidului Comunist şi a urat noi succese în munca pentru edificarea socialismului în România. In acelaşi timp şi-a exprimat convingerea că vizita delegaţiei parlamentare a ţării sale va constitui un aport la continua dezvoltare a relaţiilor prieteneşti dintre R.P. Mongolă şi Republica Socialistă România, dintre cele două popoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru aprecierile frumoase la adresa poporului român, a înfăptuirilor sale şi a transmis poporului mongol calde urări în opera de construire a societăţii socialiste in patria sa. Totodată, exprimîndu-şi satisfacţia pentru vizita parlamentarilor mongoli, care constituie o contribuţie la adîncirea relaţiilor de prietenie româno— mongole, a subliniat că lărgirea contactelor dintre forurile reprezentative de stat este un factor însemnat în întărirea legăturilor frăţeşti dintre toate ţările socialiste, a colaborării dintre toate popoarele lumii. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. V . R . . O puternică pirghie de acţiune obştească a consiliilor populare COMISIILE PERMANENTE La 3 decembrie a.c. se vor împlini 20 de ani de la constituirea sfaturilor populare, eveniment marcant In Istoria făuririi statului nostru socialist. In decursul celor 20 de ani, caracterizaţi printr-un ritm accelerat de dezvoltare a construcţiei socialiste, organele locale ale puterii de stat şi-au perfecţionat necontenit activitatea, stilul şi metodele de muncă Un rol important în angrenajul complex al consiliilor populare îl au în prezent comisiile permanente de deputaţi Nuclee de Iniţiativă şi acţiune, comisiile permanente contribuie la soluţionarea unor probleme locale de o mare însemnătate şi diversitate, constituie pîrghii puternice ale consililor populare în antrenarea maselor de cetăţeni la activitatea social gospodărească. Pentru a oglindi unele aspecte concrete ale activităţii lor, am pornit de la experienţa, de la munca bună, cu rezultate fructuoase a comisiilor permanente din sectoarele municipiului Bucureşti. La Consiliul popular al sectorului 8 ne-a fost prezentată o gamă largă de realizări ale comisiilor permanente, care au devenit aici organisme de lucru de un real sprijin în rezolvarea unor probleme de mare interes cetăţenesc. — Ne bazăm foarte mult in activitatea noastră — ne-a spus tovarăşul Simion Mândreşi, vicepreşedinte al Consiliului popular al sectorului 8 din municipiul Bucureşti , pe propunerile şi studiile întreprinse de cele 7 comisii permanente care funcţionează pe lingă consiliul nostru. Elaborate după o amplă documentare pteren, adeseori în mai multe variante, acestea nu numai că semnalează o anumită stare de lucruri asupra căreia urmează să acţionăm, dar ne oferă adeseori şi soluţia cea mai eficace şi economică. Consiliul popular şi comitetul executiv şi-au însuşit multe din punctele de vedere exprimate de comisiile permanente. Astfel, reţeaua de apă a fost extinsă cu aproape 2 km, pe străzile Durau, Triumfului. Pieţei S-au asfaltat, prin cheltuieli minime, cu asfalt regenerat, 19 străzi şi trotuare pe o suprafaţă totală de peste 70 000 mp. Pe baza unor studii ale comisiei social-culturale, s-au înfiinţat in acest sector, cu titlu experimental, clasele diferenţiate la şcolile de cultură generală, pentru a asigura o mai mare reuşită a programului de învăţămint pentru toate categoriile de elevi. S-a instaurat un control riguros al disciplinei in construcţii. Şirul acestor realizări ar putea continua pe multe coloane, reliefînd pasiunea şi dăruirea cu care muncesc mulţi deputaţi ai Consiliului popular al sectorului 8, membri ai acestor comisii permanente. Nume cum este cel al lui Bandy Bela, de 20 de ani deputat, membru în comisia permanentă de gospodărie comunală. Constantin Traian, Ion Brătescu, Jan Anghelescu, Aurel Truţă sunt de mult familiare cetăţenilor, care i-au cunoscut pe teren, la treabă, în dezbaterile comitetului executiv prin sesiunile consiliului popular, în sectorul 1, ceea ce ne-a atras atenţia este concepţia de lucru a comisiilor permanente, străduinţa lor de a întreţine un contact strîns cu cetăţenii din sector. Efectiv, acţiunile întreprinse de deputaţi pornesc de la cetăţeni, de la nevoile lor curente. — Purtăm un dialog permanent cu A. MUNTEANU NENUŢA Dinu POPESCU (Continuare în pag. a n-a) Fluxul circularelor în circuitul comercial • CÎT COSTĂ KILOGRAMUL DE FORMULARE, EVIDENŢE ŞI STATISTICI ? • „LĂMURIRI" INTR-UN VOLUM DE 700 DE PAGINI • RĂSPUNSURI CERUTE DIRECŢIEI COMERCIALE LOCALE: CIŢI TURIŞTI SINT ÎN ORAŞ, CIŢI TĂIETORI DE LEMNE ŞI CIŢI CULEGĂTORI DE FRUCTE IN PĂDURE... O imagine binecunoscută fiecăruia dintre noi, atît de frecvent intilnită : magazine aglomerate, în dosul tejghelelor cîţivavînzători abia prididesc să răspundă solicitărilor, in vreme ce, mai alăturea, alţii scriu, şi scriu de zor, migălesc la tabele şi situaţii... Explicaţia 7 Să mergem pe „firul lucrurilor“. Desigur, pentru o activitate comercială raţională are cea mai mare importantă Informarea, sesizarea cu promptitudine a cerinţelor in continuă evoluţie ale cumpărătorilor. Există, desigur, diferite formulare sauinstrucţiuni privind informări periodice care exprimră o reală necesitate pe linia cunoaşterii cit mai bine a cererii ; de aici insă şi pină la excesele birocratice întilnite încă în destule organizaţii comerciale, este însă o distanţă considerabilă. Numeroşi specialişti cu care am discutat — directori,şefi contabili şi şefi de servicii, responsabili de magazine — ne-au vorbit despre faptul că, în loc să se ocupe de numeroasele probleme curente, legate de mai buna aprovizionare şi desfacere a mărfurilor, lucrătorii aparatului comercial al direcţiilor şi organizaţiilor comerciale sunt adesea năpădiţi de fel de fel de adrese, instrucţiuni şi precizări la... instrucţiuni, circulara, multa din acestea de o flagrantă inutilitate. Nu este vorba numai de aspecte de ordin informaţional (deşi acestea ocupă, după cum se va vedea un volum important) ci şi de persistenţa unor practici de conduceri care favorizează şi alimentează torentul de adrese şi circulare in locul munci vii. La direcţia comercială a judeţului Vrancea, de exemplu, luăm cunoştinţă de un adevărat „volum“ — numărăm nu mai puţin de 700 (şapte sute!) de pagini elaborat de minister, referitor la... o singură chestiune : salarizarea lucrătorilor comerciali. Este greu să convingi pe cineva că, pentru lămurirea modului de aplicare a noului sistem de salarizare — lămurire, desigur, cît se poate de utilă — era nevoie de asemenea tomuri ! Din păcate, nu este nici pe departe vorba de un caz izolat : înregistrăm alte teancuri de hîrtii, alte „documente“ a căror unică menire pare a fi îngreunarea muncii aparatului comercial. Un exemplu : o circulară de la 31 ianuarie a.c. prin care ministerul face cunoscut... exact ceea ce se prevede, de fapt, intr-o Hotărîre a Consiliului de Ministri la care George POPESCU (Continuare in pag. a II-a) Tovarăşului HADJI LLESHI Preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Albania TIRANA Realegerea dumneavoastră în înalta funcţie de preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Albania îmi oferă prilejul plăcut de a vă adresa, In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român, precum şi al meu personal, calde felicitări şi urări de succes în misiunea de răspundere ce v-a fost încredinţată. Totodată, adresez poporului frate albanez cele mai bune urări de noi victorii în construirea socialismului şi îmi exprim încrederea că prietenia tradiţională şi colaborarea româno-albaneză se vor dezvolta continuu, în folosul ţărilor şi popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului MEHMET SHEHU Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania TIRANA Cu ocazia numirii dumneavoastră în înalta funcţie de preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania, în numele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal, vă adresez felicitări cordiale şi urări de succes în activitatea dumneavoastră. Folosesc acest prilej pentru a exprima poporului albanez cele mai sincere urări de succese în opera de construire a socialismului și îmi exprim convingerea că prietenia frăţească româno-albaneză se va întări continuu, spre binele ambelor noastre popoare. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România