Scînteia, noiembrie 1970 (Anul 39, nr. 8594-8623)

1970-11-25 / nr. 8618

stadiul Îndeplinirii PLANULUI IN INDUSTRIA CHIMICĂ Rezultatele de ansamblu demonstrează posibilitatea recuperărilor la toate sortimentele deficitare Cu o lună în urmă, un interviu cu Ing. Nicolae Ionescu, adjunct al mi­nistrului industriei chimice, apărut în ziarul nostru, informa opinia publică asupra stadiului realizării sarcinilor­­­e plan pe 1970 în industria chimică. Fără a se subaprecia cu nimic rezul­tatele meritorii obţinute în sporirea peste plan a producţiei pe ansamblul acestei ramuri industriale şi la unele sortimente importante, in interviul amintit erau relevate şi unele res­tanţe, pentru recuperarea cărora con­ducerea ministerului de resort, con­siliile de administraţie ale centralelor şi grupurilor industriale, comitetele de direcţie ale întreprinderilor au în­tocmit programe de acţiune concrete, operative. Cum se aplică în practică măsurile preconizate, eficienţa lor ce resimte intr-un spor de producţie la sortimentele la care se înregistrase rămâneri în urmă ? . O primă concluzie care se desprin­de din examinarea rezultatelor eco­nomice pe zece luni este aceasta : depăşirile de plan la producţia glo­bală au marcat o uşoară creştere. In luna octombrie ,spre exemplu, pla­nul a fost depăşit in industria chimi­că cu circa 53,5 milioane lei. Fizic, sporurile se regăsesc la producţia de fibre de melană, fibre poliesterice, celofibră şi reţele cord vîscoză, polie­tilenă, sodă caustică şi la alte pro­duse chimice. Din păcate — şi acesta este principalul aspect asupra căruia ne vom opri in continuare — la o serie de produse nu numai că restan­ţele nu au început să fie recuperate, dar se manifestă o vizibilă tendinţă de creştere. Ceea ce demonstrează că în sectoarele respective deficienţele persistă, că intervenţiile necesare în­­tr-o serie de domenii întîrzie să aibă loc sau sînt lipsite de vigoare. In interviul amintit se aprecia că, intrucît la Combinatul de îngrăşămin­te chimice din Tr. Măgurele au în­ceput probele tehnologice la instala­ţia de amoniac, se prevede in acest trimestru o depăşire de circa 17 000 tone substanţă activă, care, împreună cu alte suplimentări de producţie, la celelalte unităţi cu profil asemănător, va permite recuperarea a 40 la sută din totalul nerealizărilor la producţia de îngrăşăminte. Pentru ca acest an­gajament luat în faţa opiniei publice să devină fapt, era de înţeles ca încă din prima perioadă a trimestrului curent să se observe un reviriment in producţia de îngrăşăminte chimi­ce. Nu ştim însă cum va mai fi el transpus în practică pină la sfîrşitul anului, din moment ce, după prima decadă a lunii noiembrie a.c., restan­ţele s-au amplificat in raport cu cele existente la sfîrşitul lunii septem­brie Aceasta pentru că la unul din principalii producători — Combinatul de îngrăşăminte chimice din Tr. Mă­gurele , pe lingă tărăgănarea intră­rii în funcţiune a instalaţiilor de a­­moniac şi uree, au apărut şi defec­ţiuni mecanice la cîteva utilaje im­portante ale instalaţiilor aflate în ex­ploatare. In consecinţă, instalaţia de îngrăşăminte complexe a funcţionat numai cu o parte din capacitate. In plus, nici Combinatul chimic din Cra­iova nu şi-a îndeplinit planul la pro­ducţia de îngrăşăminte. Se înţelege, prezentînd aceste fapte am atins punctul nevralgic al fac­torilor care au concurat la nerecupe­­rarea rămînerilor în urmă, in ritmul scontat iniţial, la anumite sortimen­te. Condiţia principală ce trebuia în­deplinită o constituia funcţionarea ireproşabilă a instalaţiilor, asigurarea lor neîntreruptă cu materii prime şi utilităţi. Acestui scop urmau a-i fi subordonate în cea mai mare măsură eforturile ministerului, centralelor, Întreprinderilor. Numai astfel ar fi devenit posibilă desfăşurarea pro­cesului de producţie în toate instala­ţiile la un nivel cît mai apropiat de parametrii tehnico-economici proiec­taţi, diferenţa între capacitatea de producţie la care s-a lucrat şi capa­citatea optimă, normală, fiind de fapt resursa cea mai importantă pe care Corneliu CARLAN (Continuare in pag. a IlI-a) Tovarăşului LUDVIK SVOBODA Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace PRAGA Stimate tovarăşe Svoboda, Cu prilejul celei de-a 75-a aniversări a zilei dumneavoastră de naş­tere vă adresez calde felicitări, urări de sănătate şi de noi succese in activitatea de înaltă răspundere pe care o desfăşuraţi. Folosesc această ocazie ,pentru a exprima convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Socialistă Cehoslovacă se vor dezvolta continuu în Interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat , al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Am fost profund impresionat de mesajul de simpatie al Excelenţei Voastre în legătură cu dezastrul ciclonului din Pakistanul de Est. In numele poporului pakistanez şi îndeosebi în numele populaţiei din zonele afectate de ciclon transmit cele mai sincere mulţumiri Excelenţei Voastre şi prin Dumneavoastră guvernului şi poporului Republicii Socia­liste România pentru caldele sentimente de simpatie exprimate. General AGHA MUHAMMAD YAHYA KHAN Preşedintele Republicii Islamice a Pakistanului PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8618 Miercuri 25 noiembrie 1970 8 PAGINI - 40 BANI FlNTÎNILE Sint scrise in peisajul pământului românesc parcă de cind lumea. Sint şi ale sufletului, nu numai ale gurilor însetate. Sint legate de datini, cîntate şi po­­vestite, locuri de popas şi de intilnire, ale amintiri­lor şi ale dragostei. Cumpenele lor clatină orizontul, sint păsările noastre statornice. Roţile lor sub aco­perişuri Invirt parcă semnele zodiilor. Găleţile prin­se de cumpene se leagănă in vint, ori prinse de lanţuri, stau ascunse ca nişte inimi. De la izvor la gura omului este calea de inceput şi de sfirşit a existenţei lor. Lingă fintini, vălaiele, trocile ori bă­laiele, după vorba locurilor, săpate în trunchiuri de plopi, zidite în beton ori bătute din scînduri, aş­teaptă boturile vitelor la ceasuri de odih­nă. Fîntinile Bărăga­nului, cine nu le ştie peste nesfirşirile de bucate, ori in pustie­tăţile iernii ! A săpa o fintină este cum ai sădi un pom, cum ai ridica o casă. Este un act sacru al omului, o simbolică menire a lui. Să ai o fintină in ogradă, este semnul virtuţilor gospodăreşti. Să sapi o fin­tină la drumul mare este unul din semnele su­preme ale omeniei. Pe drumul de la Bucureşti la Buzău, prin Urziceni, te intîmpină, din loc in loc, semnele acestea ale omeniei. Fintini la margi­nea şoselei, fintini colorate, îngrădite In cu­loare, făcute să aştepte şi să bucure. Fiecare pare împodobită altfel, poate după mina meşterilor, poate după obiceiul locului, poate după gindul celor care le-au văzut înainte de găsirea izvoarelor. Fintini fără vălaie, căruţe trec mai puţine, pentru maşini ajunge găleata. Ca nişte ogrăzi intr-o lume a copii­lor, făcute parcă in joacă, trec pe lingă ele maşinile grăbita dimineaţa cu ceaţă uşoară la sfirşit de no­iembrie. De o parte și de alta, cimpia cu păminturi verzui ori negre de brazde proaspete. Plopii răsar înaintea soarelui, pe cind astrul neodihnit se întoar­ce din picta depărtărilor. Gîndul se adună vi za­rea tomnatică oprit de fintini și trece un sentiment al apropierii ■ de casă, al ajungerilor din drumul lung, al odihnii, al răcorii după drumuri colbuite.­­ Parcă simt răsuflarea vitelor, care duc povara bu­catelor, aburul piinii imi tremură nările, totul intr-o clipă — şi iarăşi cimpia fără margini şi drumul a­­prins de plopi, şi apoi altă fintină. Cine sint oamenii care pot­ aduce atita viaţă de peste ani in sufletul călă­torului ? Cum­ au gîndit ei rostul acestor fintini in lumea grăbită a maşinilor, minaţi de ce sentiment statornicit in fiinţa noastră de demult? Şi dru­murile duc mai departe, şi fîntinile sir­t aş­teptate peste tot. Nu numai pentru gurile in­­setate. Şi pentru suflete. Semnele unei cre­dinţe in pămintul ce ne leagă. Semnele ospitali­tăţii. Puncte de orientare intr-un peisaj spiritual. Gestul săpătorului este gestul lui Manole. Din fiin­ţa marelui meşter a răsărit o fintină. Numai o fin­tină putea să se măsoare in înţelesuri cu zidirea ce ascundea în cărămizile ei două suflete. Numai tre­murai ei ca lacrima. Numai oglinda ei, ca fata omu­lui cinstit, numai cumpăna ei ca o balanţă a drep­tăţii celor din totdeauna însetaţi de dreptate. Pe drumurile ţării te intimpină fintini­­­s Ion HOREA PICĂTURA DE CERNEALĂ COLECTIVELE DE MUNCĂ DIN INDUSTRIA UŞOARĂ AU ÎNDEPLINIT PANUL CINCINAL Colectivele de muncă din industria uşoară au îndeplinit planul cincinal la toţi indicatorii. Pină la sfîrşitul anului, unităţile acestui minister vor putea realiza peste prevederi o pro­ducţie în valoare de 14 miliarde lei, materializată în 143 milioane mp ţe­sături, 27 milioane bucăţi tricotaje, 18 milioane perechi ciorapi, confec­ţii textile în valoare de 4,5 miliarde lei, 11 milioane perechi Încălţăminte, 132 milioane bucăţi sticlărie, 22 150 tone utilaje tehnologice, piese de schimb in valoare de 168 milioane lei.­­ In această perioadă au fost obţi­nute rezultate bune şi pe linia ridi­cării calităţii produselor şi diversifi­cării gamei de sortimente. Industria uşoară produce în prezent 85 000 de sortimente, dintre care multe sunt fa­bricate pentru prima dată în ţara noastră. In ceea ce priveşte expor­tul, sarcinile planului cincinal au fost depăşite cu 1,4 miliarde lei valută. (Continuare în pag. a Vil-a) \ SUB TIPAR | I 0 lectură j ! captivantă \ i ALMANAHUL | | „SCÂNTEIA" 1 I 1971 | 1 Peste cîteva zile, l \ la chioșcurile și librăriile / 1 din întreaga țară ) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Marelui Mural Popular al Republicii Populare Mongole Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat, a primit marţi dimi­neaţa delegaţia Marelui Mural Popular al Republicii Populare Mongole, condusă de Dondogiin Tevegmid, preşedintele Marelui Hural Popular, membru al Comi­tetului Central al Partidului Popu­lar Revoluţionar Mongol, rectorul Universităţii de Stat din Ulan- Bator, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Din delegaţie fac parte M. Dam­­dinpurev, membru al Comisiei pentru plan şi buget a Marelui Hural Popular, preşedintele Comi­tetului executiv al Huralu­lui popular al armacului Gobi-sud, S. Hansuren, deputată, membră a Comisiei pentru cultură, învăţă­­mînt şi sănătate a Marelui Hural Popular, şefa unei brigăzi de muncă de la Combinatul de piele din Ulan-Bator, M. Altangerel, deputat al Marelui Hural Popu­lar, tractorist, A. Codnambaljur, funcţionar al Marelui Hural Popu­lar, şi B. Cimidors, referent la Mi­nisterul de Externe. Oaspeţii au fost însoţiţi de Dam­­dinnerenghiin Bataa, ambasado­rul R.P. Mongole la Bucureşti. La primire au luat parte tova­răşii Ştefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Comisiei permanente pentru consiliile populare şi admi­nistraţia de stat a M.A.N., şi Iuliu Fejeş, secretar al Marii Adunări Naţionale. In cursul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, conducă­torul delegaţiei Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole a transmis sincere mulţu­miri pentru posibilitatea oferită de a cunoaşte realizările importante obţinute de poporul român sub conducerea Partidului Comunist şi a urat noi succese în munca pen­tru edificarea socialismului în România. In acelaşi timp şi-a ex­primat convingerea că vizita de­legaţiei parlamentare a ţării sale va constitui un aport la continua dezvoltare a relaţiilor prieteneşti dintre R.P. Mongolă şi Republica Socialistă România, dintre cele două popoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru aprecierile fru­moase la adresa poporului român, a înfăptuirilor sale şi a transmis poporului mongol calde urări în opera de construire a societăţii so­cialiste in patria sa. Totodată, ex­­primîndu-şi satisfacţia pentru vi­zita parlamentarilor mongoli, care constituie o contribuţie la adîncirea relaţiilor de prietenie româno— mongole, a subliniat că lărgirea contactelor dintre forurile repre­zentative de stat este un factor însemnat în întărirea legăturilor frăţeşti dintre toate ţările socia­liste, a colaborării dintre toate po­poarele lumii. întrevederea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. V . R . . O puternică pirghie de acţiune obştească a consiliilor populare COMISIILE PERMANENTE La 3 decembrie a.c. se vor împlini 20 de ani de la consti­tuirea sfaturilor populare, eveniment marcant In Istoria fău­ririi statului nostru socialist. In decursul celor 20 de ani, ca­racterizaţi printr-un ritm accelerat de dezvoltare a construc­ţiei socialiste, organele locale ale puterii de stat şi-au per­fecţionat necontenit activitatea, stilul şi metodele de muncă Un rol important în angrenajul complex al consiliilor populare îl au în prezent comisiile permanente de deputaţi Nuclee de Iniţiativă şi acţiune, comisiile permanente contri­buie la soluţionarea unor probleme locale de o mare însem­nătate şi diversitate, constituie pîrghii puternice ale consi­­lilor populare în antrenarea maselor de cetăţeni la activita­tea social gospodărească. Pentru a oglindi unele aspecte con­crete ale activităţii lor, am pornit de la experienţa, de la munca bună, cu rezultate fructuoase a comisiilor per­manente din sectoarele municipiului Bucureşti. La Consiliul popular al sectorului 8 ne-a fost prezentată o gamă largă de realizări ale comisiilor permanen­te, care au devenit aici organisme de lucru de un real sprijin în rezolvarea unor probleme de mare interes cetă­ţenesc. — Ne bazăm foarte mult in activi­tatea noastră — ne-a spus tovarăşul Simion Mândreşi, vicepreşedinte al Consiliului popular al sectorului 8 din municipiul Bucureşti , pe propune­rile şi studiile întreprinse de cele 7 comisii permanente care funcţionează pe lingă consiliul nostru. Elabo­rate după o amplă documentare p­­teren, adeseori în mai multe varian­te, acestea nu numai că semnalează o anumită stare de lucruri asupra căreia urmează să acţionăm, dar ne oferă adeseori şi soluţia cea mai eficace şi economică. Consiliul popu­lar şi comitetul executiv şi-au însuşit multe din punctele de ve­dere exprimate de comisiile per­manente. Astfel, reţeaua de apă a fost extinsă cu aproape 2 km, pe străzile Durau, Triumfului. Pieţei S-au asfaltat, prin cheltuieli mi­nime, cu asfalt regenerat, 19 străzi şi trotuare pe o suprafaţă totală de peste 70 000 mp. Pe baza unor stu­dii ale comisiei social-culturale, s-au înfiinţat in acest sector, cu titlu ex­­perimental, clasele diferenţiate la şco­lile de cultură generală, pentru a asi­gura o mai mare reuşită a programu­lui de învăţămint pentru toate cate­goriile de elevi. S-a instaurat un con­trol riguros al disciplinei in con­strucţii. Şirul acestor realizări ar pu­tea continua pe multe coloane, relie­­fînd pasiunea şi dăruirea cu care mun­cesc mulţi deputaţi ai Consiliului popu­lar al sectorului 8, membri ai acestor comisii permanente. Nume cum este cel al lui Bandy Bela, de 20 de ani deputat, membru în comisia perma­nentă de gospodărie comunală. Con­stantin Traian, Ion Brătescu, Jan Anghelescu, Aurel Truţă sunt de mult familiare cetăţenilor, care i-au cu­noscut pe teren, la treabă, în dezba­terile comitetului executiv pri­­n se­siunile consiliului popular, în sectorul 1, ceea ce ne-a atras atenţia este concepţia de lucru a co­misiilor permanente, străduinţa lor de a întreţine un contact strîns cu cetăţenii din sector. Efectiv, acţiu­nile întreprinse de deputaţi pornesc de la cetăţeni, de la nevoile lor cu­rente. — Purtăm un dialog permanent cu A. MUNTEANU N­­ENUŢA Dinu POPESCU (Continuare în pag. a n-a) Fluxul circularelor în circuitul comercial • CÎT COSTĂ KILOGRAMUL DE FORMULARE, EVIDENŢE ŞI STATISTICI ? • „LĂMU­RIRI" INTR-UN VOLUM DE 700 DE PAGINI • RĂSPUNSURI CERUTE DIRECŢIEI COMER­CIALE LOCALE: CIŢI TURIŞTI SINT ÎN ORAŞ, CIŢI TĂIETORI DE LEMNE ŞI CIŢI CULEGĂTORI DE FRUCTE IN PĂDURE... O imagine binecunoscută fiecăruia dintre noi, atît de frecvent intilnită : magazi­ne aglomerate, în dosul tej­ghelelor cîţiva­­vînzători abia prididesc să răspundă solicitărilor, in vreme ce, mai alăturea, alţii scriu, şi scriu de zor, migălesc la tabele şi situaţii... Explica­ţia 7 Să mergem pe „firul lucrurilor“. Desigur, pentru o activi­tate comercială raţională are cea mai mare importan­tă Informarea, sesizarea cu promptitudine a cerinţelor in continuă evoluţie ale cumpărătorilor. Există, desi­gur, diferite formulare sau­­instrucţiuni privind infor­mări periodice care expri­­mr­ă o reală necesitate pe linia cunoaşterii cit mai bine a cererii ; de aici insă şi pină la excesele birocra­tice întilnite încă în destule organizaţii comerciale, este însă o distanţă considera­bilă. Numeroşi specialişti cu care am discutat — direc­tori,­­şefi­ contabili şi şefi de servicii, responsabili de magazine — ne-au vorbit despre faptul că, în loc să se ocupe de numeroasele probleme curente, legate de mai buna aprovizionare şi desfacere a mărfurilor, lucrătorii aparatului comer­cial al direcţiilor şi organi­zaţiilor comerciale sunt a­­desea năpădiţi de fel de fel de adrese, instrucţiuni şi precizări la... instrucţiuni, circulara, multa din a­cestea de o flagrantă inutilitate. Nu este vor­ba numai de aspecte de ordin informaţional (deşi acestea ocupă, după cum se va vedea un volum impor­tant) ci şi de persistenţa unor practici de conduceri care favorizează şi alimen­tează torentul de adrese şi circulare in locul munci vii. La direcţia comercială a judeţului Vrancea, de exemplu, luăm cunoştinţă de un adevărat „volum“ — numărăm nu mai puţin de 700 (şapte sute!) de pagini­­ elaborat de minister, refe­ritor la... o singură chesti­une : salarizarea lucrători­lor comerciali. Este greu să convingi pe cineva că, pentru lămurirea modului de aplicare a noului sistem de salarizare — lămurire, desigur, cît se poate de utilă — era nevoie de asemenea tomuri ! Din păcate, nu este nici pe departe vorba de un caz izolat : înregistrăm alte teancuri de hîrtii, alte „documente“ a căror unică menire pare a fi îngreuna­­rea muncii aparatului co­mercial. Un exemplu : o circulară de la 31 ianuarie a.c. prin care ministerul face cunoscut... exact ceea ce se prevede, de fapt, in­­tr-o Hotărîre a Consiliului de Ministri la care George POPESCU (Continuare in pag. a II-a) Tovarăşului HADJI LLESHI Preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Albania TIRANA Realegerea dumneavoastră în înalta funcţie de preşedinte al Pre­zidiului Adunării Populare a Republicii Populare Albania îmi oferă pri­lejul plăcut de a vă adresa, In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român, precum şi al meu personal, calde felicitări şi urări de succes în misiunea de răspundere ce v-a fost încre­dinţată. Totodată, adresez poporului frate albanez cele mai bune urări de noi victorii în construirea socialismului şi îmi exprim încrederea că prie­tenia tradiţională şi colaborarea româno-albaneză se vor dezvolta con­tinuu, în folosul ţărilor şi popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului MEHMET SHEHU Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania TIRANA Cu ocazia numirii dumneavoastră în înalta funcţie de preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania, în numele Con­siliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal, vă adresez felicitări cordiale şi urări de succes în activitatea dumneavoastră. Folosesc acest prilej pentru a exprima poporului albanez cele mai sincere urări de succese în opera de construire a socialismului și îmi exprim convingerea că prietenia frăţească româno-albaneză se va întări continuu, spre binele ambelor noastre popoare. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next