Scînteia, ianuarie 1971 (Anul 40, nr. 8655-8683)
1971-01-22 / nr. 8674
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XL Nr. 8674 Vineri 22 ianuarie 1971 8 PAGINI — 40 BANI TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN MIJLOCUL COLECTIVELOR DE MUNCĂ ALE UNOR MARI ÎNTREPRINDERI DIN CAPI Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria constructoare de maşini, pentru subramuri importante ale acesteia , uzina de motoare şi compresoare „Timpuri noi”. Uzina de maşini grele, secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roşie" şi „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. Ca şi cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului şi statului cu oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, din unităţile agriculturii socialiste, cu reprezentanţi ai culturii şi ştiinţei ţarii noastre, într-un cuvînt cu cetăţeni de toate vîrstele şi profesiile - români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi - la început de an, de nou cincinal, şi de data aceasta discuţiile de lucru, cunoaşterea concretă la faţa locului a problemelor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale şi de perspectivă pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi marchează pregnant o revelatorie realitate a societăţii noastre: indisolubila legătură dintre partid şi popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele, dar şi idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viaţă menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului și civilizației. SCHIMBURI DE OPINII CUPRINZĂTOARE ŞI FRUCTUOASE LA „TIMPURI NOI“ Programul de lucru al zilei începe cu uzina de motoare şi compresoare „Timpuri noi“. Denumirea-simbol pe care o poartă întreprinderea de pe malul Dîmboviţei este în strîns acord nu cu vîrsta — un secol de existenţă — ci cu prefacerile înnoitoare pe care ea le-a trăit în anii socialismului. In întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalţi conducători de partid şi de stat vin cu bucurie şi entuziasm şi salută din inimă sute de salariaţi. Cei prezenţi aclamă îndelung, ovaţionează pentru partid şi Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid şi popor. Este nota obişnuită, de căldură, de dragoste şi respect, în care se desfăşoară întîlnirile conducătorilor partidului, ai ţării, cu masele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere „Lemaître“ — astăzi „Timpuri noi“ — au devenit în anii construcţiei socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 şi 110 CP, motoare cu benzină de 9—18 CP, compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 şi 10 mc pe minut, agregate care echipează o gamă largă de instalaţii fabricate de întreprinderile constructoare de maşini, toate tipurile de locomotive moderne produse în ţară. Sunt realizări de mare tehnicitate, care încorporează gîndire, inteligenţă, fructificate în concepţii şi soluţii originale de mare valoare. Fapt, de altfel, subliniat în schimbul de păreri asupra gamei şi calităţii produselor. Ca „Timpuri noi“ nu a fost asimilată nici o licenţă, totul este produs original. Şi încă un amănunt semnificativ pus în evidenţă de directorul general al uzinei, Gheorghe Ionescu , toate produsele vechi ale uzinei, fabricate pînă în 1966, au fost înlocuite in anii următori cu altele noi, solicitate de industria noastră, şi cu un grad superior de competitivitate pe piaţa internaţională. De altfel, produsele întreprinderii sunt cunoscute pînă în prezent în 26 de ţări ale lumii, iar numărul partenerilor străini, printre care firme prestigioase, este în creştere. — Aveţi un colectiv bun, cu spirit creator, remarcă secretarul general al partidului. Sunt muncitori care lucrează aici din tată-n fiu, unii se află în uzină la a treia generaţie. In actualul plan cincinal, valoarea producţiei uzinei va creşte de la 215 milioane lei in acest an, la 420 milioane lei în 1975. In ceea ce priveşte folosirea raţională a maşinilor şi a suprafeţelor de producţie, se relevă faptul că aproape 90 de procente din acest spor se vor obţine prin creşterea productivităţii muncii. Se desfăşoară o activitate asiduă în spiritul indicaţiilor date de conducerea partidului pentru reducerea consumului de metal, pentru folosirea înlocuitorilor ieftini şi rezistenţi, pentru înzestrarea cu utilaje de concepţie proprie, pentru eliminarea importurilor costisitoare, sarcini de cea mai mare răspundere care stau în faţa tuturor colectivelor în acest cincinal. Un exemplu elocvent care ilustrează preocupările colectivului de aici, biela, care în vechea variantă cîntărea 10 kg, a ajuns, în urma unor reproiectări şi calcule noi, să cîntărească 5 kg, fără ca prin aceasta să-i fie în vreun fel afectate rezistenţa ori gradul de funcţionalitate. In secţia de prelucrări mecanice se prezintă oaspeţilor o serie de piese şi subansamble din componenţa motoarelor şi compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. Intre acestea, se află o gamă largă de cilindri de motoare, care, datorită modernizării procesului de fabricaţie, au în prezent o greutate cu 40 la sută mai mică, iar puterea motoarelor la care sunt folosiţi creşte cu 10—15 CP. In secţiamontaj motoare se dau alte explicaţii în legătură cu parametrii îmbunătăţiţi ai motorului D 120, introdus recent in fabricaţie. La turnătorie, date fiind unele dificultăţi de spaţiu, apare necesară mutarea acestei secţii şi a întregului sector de lucrări la cald în altă parte, spaţiul rămas disponibil urmînd să fie afectat exclusiv secţiilor de uzinaj. Intre oaspeţi şi factorii de răspundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a acestei întreprinderi şi cu profilarea (Continuare în pag. a II-a) La „Timpuri noi“, ca pretutindeni în uzine l« vizitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se sfătuieşte cu muncitorii şi conducătorii întreprinderii, face preţioase recomandări pentru dezvoltarea in continuare a producţiei 1/ (PAGINILE 4, 5, 6 si 7) CINCINALUL 1966-1970 in imagini AGRICULTURA Titlul de fruntaş obligă! ÎNSEMNĂRI din două oraşe PREMIATE IN ÎNTRECEREA PATRIOTICĂ Oraşul Dorohoi are o bună carte de vizită. O atestă premiul ce i s-a decernat pentru locul II pe ţară, cucerit pentru a doua oară consecutiv, in întrecerea patriotică cu oraşele cu o populaţie peste 10 000 locuitori. Acest rezultat de prestigiu se datoreşte străduinţelor locuitorilor lui. Păstrînd tradiţia muncii patriotice, cetăţenii oraşului au participat masiv, şi în cursul anului trecut, la înfăptuirea obiectivelor stabilite de consiliul popular local, realizarea lucrărilor propuse fiind considerată o datorie civică. Sigur, la acest lucru nu s-a ajuns întîmplător, ci printr-o largă muncă politică de masă, diversă ca metode şi permanentă, desfăşurată de organizaţiile de partid din cartiere, comitetele de cetăţeni, deputaţi. De la tovarăşul Vasile Caba, primarul oraşului, aflăm că angajamentele luate in întrecere au fost depăşite. S-au construit 120 000 mp străzi, 39 000 mp trotuare, drumuri pe o lungime de 6 km şi s-au amenajat spaţii şi zone verzi pe o suprafaţă de 3 hectare, plantîndu-se aproape 90 000 arbori şi pomi. In palmaresul întrecerii se înscriu şi construirea unei şcoli in cartierul „Loturi Enescu“, a două săli de clasă la una din grădiniţele de copii, a trei staţii de călători, extinderea Teatrului de vară din parcul „Brazi“. Merită să fie subliniată colaborarea care a existat între comitetul executiv al consiliuluipopular orăşenesc şi organizaţiile de masă, U.T.C., comitetele sindicale, de femei. Aflăm că valoarea lucrărilor patriotice executate în 1970 depăşeşte suma de 12 milioane lei. Comitetul executiv al consiliului popular a ors „Zburăm la 100 m altitudine deasupra Văii Someşului, spre Satu-Mare. Imaginea diluviului este aici nemaiintilnită (...) Diecii şi cronicarii au pomenit despre puhoaie şi viituri, dar rindurile lor nu atestă un flagel de o asemenea forţă pustiitoare (...) Şi iată, in mijlocul acestui fluviu lăţit pînă la orizont, Satu-Mare...“. Am reprodus un fragment dintr-unul din reportajele, cu valoare de document, care consemnau momente ale dramaticei încleştări cu natura dezlănţuită. Am revenit zilele trecute la Satu-Mare, Egalităţii, Lazărului, Trandafirilor, Fraternităţii, Ion Ghica — străzi ce s-au aflat sub ape (unele dintre ele cu casele distruse în totalitate), au renăscut. Mîinile harnice ale cetăţenilor municipiului au înălţat alte case, mai durabile, mai luminoase, au plantat alţi copaci, au durat un nou cartier, al cărui nume evocă forţa umană care, în mai 1970, a zăgăzuit stihia apelor : Solidaritatea. La intrarea în „Cartierul Solidarităţii“ citim pe o pancartă : „Angajamentul nostru : vom efectua prin muncă patriotică 100 000 ore (C.E.I.L.), 25 000 ore (C.F.R.), 50 000 ore („Drum nou“). Se află în aceste angajamente o părticică a marilor realizări gospodăreşti pe care sătmărenii le-au obţinut — în paralel cu eforturile depuse pentru reconstrucţie — în întrecerea cu locuitorii celorlalte municipii din ţară. Analizînd temeinic, în tot cursul anului ’70, activitatea desfăşurată în cadrul acţiunii de Înfrumuseţare şi bună gospodărire a localităţilor, Comisia centrală pentru urmărirea şi îndrumarea întrecerii patriotice a hotărit să acorde — dintre municipiile cu o populaţie peste 50 000 locuitori — premiul al doilea municipiului Satu-Mare. — Desigur, premiul ne-a umplut Inimile de bucurie — ne-a declarat tovarăşul Vasile Gita, primarul municipiului — cu atit mai mult cu cit — dacă mă gîndesc la imensul volum de muncă cheltuit pentru înlăturarea urmelor calamităţii — anul trecut a avut pentru noi 13, poate chiar 14 luni. Pentru ridicarea continuă a aspectului urbanistic şi edilitar-gospodăresc al municipiului, comitetul executiv — pe baza rezultatelor anilor trecuţi, a propunerilor şi sugestiilor cetăţenilor, formulate în întîlnirile cu deputaţii — a stabilit planul deganizat o dată pe lună o şedinţă de lucru cu preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii comitetelor de cetăţeni — prilej de generalizare a metodelor folosite pentru mobilizarea maselor, pentru cunoaşterea nevoilor, posibilităţilor şi resurselor existente în fiecare circumscripţie. La toate acestea se adaugă, fără îndoială, sprijinul întreprinderilor republicane şi locale din oraş. Astfel, la Întreprinderea de industrie locală s-au fabricat cără- mizi şi tuburi de beton. întreprinderea de gospodărie orăşenească a asigurat prezenţa permanentă a echipelor de zidari în mijlocul cetăţenilor. Ceea ce trebuie menţionat în plus este faptul că inginerii şi tehnicienii din întreprinderile oraşului au ţinut o evidenţă precisă a lucrărilor patriotice, dind posibilitate consiliului popular să intervină cu promptitudine pentru înlăturarea unor neajunsuri. „Titlul de oraş fruntaş in buna gospodărire şi înfrumuseţare ne obligă la mai mult — ne spune primarul Vasile Caba. Pentru anul in curs ne-am propus să realizăm noi obiective de interes larg, printre care : amenajarea unui ştrand, a unei cabane, extinderea spaţiilor verzi pe încă 5 hectare, îndiguirea şi îmbunătăţirea regularizării pe o distanţă de 2 kilometri a cursului pîriului Buhai etc“. Cartea de vizită — care constituie totodată şi o obligaţie pentru dorohoieni — garantează obţinerea unor noi şi însemnate realizări pe linia gospodăririi şi înfrumuseţării oraşului. Nicolae ZAMFIRESCU corespondentul „Scînteii* ■k acţiuni. Angajamentul iniţial în întrecerea patriotică : realizarea unor lucrări in valoare de peste 11 milioane de lei. Rezultatele obţinute în acţiunea de salvare a oamenilor şi bunurilor materiale, pentru refacerea obiectivelor sociale şi economice avariate şi distruse, pentru înfrumuseţarea, în continuare, a municipiului , economii realizate, prin lucrări efectuate de locuitori în timpul liber, in valoare de aproape 37 milioane lei. Sătmărenii au dăruit ore preţioase din timpul lor liber pentru a participa la consolidarea supraînălţarea digurilor râu Someş, pe o distanţă de 16 km, la amenajarea locurilor şi montarea barăcilor şi corturilor pentru familiile sinistrate. Cu eforturi imense — deşi mulţi aveau ei înşişi căminele distruse—au participat în cadrul brigăzilor de muncă patriotică la reconstruirea a 900 de case proprietate personală şi la construirea a peste 1 600 de apartamente pentru sinistraţi. La temelia acestor noi cămine se află munca unită a mii de locuitori ai oraşului. Dovedind dragoste pentru urbea lor, sătmărenii au muncit la refacerea canalizărilor, au participat la construirea uzinei de apă, la curăţirea străzilor de mii şi moloz pe o suprafaţă de un milion mii, la repararea străzilor şi trotuarelor (24 000 mp), la amenajarea şi întreţinerea parcurilor, spaţiilor verzi, zonelor de agrement şi a bazelor sportive. La realizarea acestor lucrări au participat toţi locuitorii municipiului, care au răspuns cu însufleţire la chemarea organizaţiilor de partid, tineret, sindicat sau de femei. Un ajutor deosebit l-a constituit aportul a peste 12 000 de tineri utecişti. Am discutat cu numeroşi locuitori ai municipiului renăscut. Mi-au manifestat cu toţii convingerea că Înfăptuirea şi depăşirea angajamentelor — rezultate ale unei profunde unităţi şi solidarităţi umane , premierea municipiului vor constitui un nou prilej de afirmare a adeziunii oamenilor muncii din Satu-Mare la politica partidului şi statului nostru, la munca şi lupta întregului popor pentru edificarea societăţii socialiste. George POPESCU DOROHOI Sltul SATU-MARE Excelenţei Sale domnului BRUNO KREISKY Cancelar federal al Republicii Austria VIENA Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naştere a Excelenţei Voastre îmi este deosebit de plăcut să vă adresez sincere felicitări şi cele mai cordiale urări de sănătate şi fericire personală şi de activitate rodnică în înalta funcţie de cancelar federal al Republicii Austria, îmi exprim convingerea că bunele relaţii de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre se vor dezvolta în continuare în interesul popoarelor român şi austriac, al înţelegerii şi păcii în Europa şi în lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri aI al Republicii Socialiste România ajl !