Scînteia, ianuarie 1971 (Anul 40, nr. 8655-8683)

1971-01-22 / nr. 8674

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XL Nr. 8674 Vineri 22 ianuarie 1971 8 PAGINI — 40 BANI TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN MIJLOCUL COLECTIVELOR DE MUNCĂ ALE UNOR MARI ÎNTREPRINDERI DIN CAPI Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria constructoare de maşini, pentru subramuri importante ale acesteia , uzina de motoare şi compresoare „Timpuri noi”. Uzina de maşini grele, secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roşie" şi „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. Ca şi cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact ne­mijlocit al conducerii partidului şi statului cu oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, din unităţile agriculturii socialiste, cu reprezentanţi ai culturii şi ştiinţei ţarii noastre, într-un cuvînt cu cetăţeni de toate vîrstele şi profesiile - români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi - la început de an, de nou cincinal, şi de data aceasta discuţiile de lucru, cunoaşterea concretă la faţa locului a problemelor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, anali­zarea sarcinilor actuale şi de perspectivă pentru ridicarea eficien­ţei întregii activităţi marchează pregnant o revelatorie realitate a societăţii noastre: indisolubila legătură dintre partid şi popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele, dar şi idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viaţă me­nite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului și civi­lizației. SCHIMBURI DE OPINII CUPRINZĂTOARE ŞI FRUCTUOASE LA „TIMPURI NOI“ Programul de lucru al zilei în­cepe cu uzina de motoare şi com­presoare „Timpuri noi“. Denumi­­rea-simbol pe care o poartă între­prinderea de pe malul Dîmboviţei este în strîns acord nu cu vîrsta — un secol de existenţă — ci cu prefacerile înnoitoare pe care ea le-a trăit în anii socialismului. In întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat vin cu bucurie şi entuziasm şi salută din inimă sute de salariaţi. Cei pre­zenţi aclamă îndelung, ovaţionează pentru partid şi Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid şi popor. Este nota obişnuită, de căldură, de dra­goste şi respect, în care se desfă­şoară întîlnirile conducătorilor partidului, ai ţării, cu masele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere „Lemaître“ — astăzi „Timpuri noi“ — au deve­nit în anii construcţiei socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 şi­ 110 CP, motoare cu benzină de 9—18 CP, compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 şi 10 mc pe minut, agregate care echipează o gamă largă de insta­laţii fabricate de întreprinderile constructoare de maşini, toate ti­purile de locomotive moderne pro­duse în ţară. Sunt realizări de mare tehnicitate, care încorporează gîndire, inteligenţă, fructificate în concepţii şi soluţii originale de mare valoare. Fapt, de altfel, sub­liniat în schimbul de păreri asupra gamei şi calităţii produselor. Ca „Timpuri noi“ nu a fost asimilată nici o licenţă, totul este produs ori­ginal. Şi încă un amănunt semni­ficativ pus în evidenţă de directo­rul general al uzinei, Gheorghe Ionescu , toate produsele vechi ale uzinei, fabricate pînă în 1966, au fost înlocuite in anii următori cu altele noi, solicitate de industria noastră, şi cu un grad superior de competitivitate pe piaţa interna­ţională. De altfel, produsele între­prinderii sunt cunoscute pînă în prezent în 26 de ţări ale lumii, iar numărul partenerilor străini, prin­tre care firme prestigioase, este în creştere. — Aveţi un colectiv bun, cu spi­rit creator, remarcă secretarul ge­neral al partidului. Sunt muncitori care lucrează aici din tată-n fiu, unii se află în uzină la a treia generaţie. In actualul plan cincinal, valoa­rea producţiei uzinei va creşte de la 215 milioane lei in acest an, la 420 milioane lei în 1975. In ceea ce priveşte folosirea raţională a maşi­nilor şi a suprafeţelor de producţie, se relevă faptul că aproape 90 de procente din acest spor se vor ob­ţine prin creşterea productivităţii muncii. Se desfăşoară o activitate asiduă în spiritul indicaţiilor date de conducerea partidului pentru re­ducerea consumului de metal, pen­tru folosirea înlocuitorilor ieftini şi rezistenţi, pentru înzestrarea cu utilaje de concepţie proprie, pen­tru eliminarea importurilor costi­sitoare, sarcini de cea mai mare răspundere care stau în faţa tutu­ror colectivelor în acest cincinal. Un exemplu elocvent care ilustrea­ză preocupările colectivului de aici, biela, care în vechea variantă cîn­­tărea 10 kg, a ajuns, în urma unor reproiectări şi calcule noi, să cîn­­tărească 5 kg, fără ca prin aceasta să-i fie în vreun fel afectate rezis­tenţa ori gradul de funcţionalitate. In secţia de prelucrări mecanice se prezintă oaspeţilor o serie de piese şi subansamble din componenţa motoarelor şi compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fa­bricate astăzi cu gabarite mult mai mici. Intre acestea, se află o gamă largă de cilindri de motoare, care, datorită modernizării procesului de fabricaţie, au în prezent o greu­tate cu 40 la sută mai mică, iar pu­terea motoarelor la care sunt folo­siţi creşte cu 10—15 CP. In secţia­­montaj motoare se dau alte expli­caţii în legătură cu parametrii îm­bunătăţiţi ai motorului D 120, in­trodus recent in fabricaţie. La tur­nătorie, date fiind unele dificultăţi de spaţiu, apare necesară mutarea acestei secţii şi a întregului sector de lucrări la cald în altă parte, spaţiul rămas disponibil urmînd să fie afectat exclusiv secţiilor de uzinaj. Intre oaspeţi şi factorii de răs­pundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a aces­tei întreprinderi şi cu profilarea (Continuare în pag. a II-a) La „Timpuri noi“, ca pretutindeni în uzine l« vizitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se sfătuieşte cu muncitorii şi conducătorii întreprinderii, face preţioase recomandări pentru dezvol­tarea in continuare a producţiei 1/ (PAGINILE 4, 5, 6 si 7) CINCINALUL 1966-1970 in imagini AGRICULTURA Titlul de fruntaş obligă! ÎNSEMNĂRI din două oraşe PREMIATE IN ÎNTRECEREA PATRIOTICĂ Oraşul Dorohoi are o bună carte de vizită. O atestă premiul ce i s-a decernat pentru locul II pe ţară, cu­cerit pentru a doua oară consecutiv, in întrecerea patriotică cu oraşele cu o populaţie peste 10 000 locuitori. A­­cest rezultat de prestigiu se datoreşte străduinţelor locuitorilor lui. Păstrînd tradiţia muncii patrio­tice, cetăţenii oraşului au participat masiv, şi în cursul anului trecut, la înfăptuirea obiectivelor stabilite de consiliul popular local, realizarea lucrărilor pro­puse fiind consi­derată o datorie civică. Sigur, la acest lucru nu s-a ajuns întîm­­plător, ci printr-o largă muncă po­litică de masă, diversă ca meto­de şi permanentă, desfăşurată de organizaţiile de partid din cartiere, comitetele de cetăţeni, deputaţi. De la tovarăşul Vasile Caba, pri­marul oraşului, aflăm că angajamen­tele luate in întrecere au fost de­păşite. S-au construit 120 000 mp străzi, 39 000 mp trotuare, drumuri pe o lungime de 6 km şi s-au amenajat spaţii şi zone verzi pe o suprafaţă de 3 hectare, plantîndu-se aproape 90 000 arbori şi pomi. In palmaresul întrecerii se înscriu şi construirea unei şcoli in cartierul „Loturi E­­nescu“, a două săli de clasă la una din grădiniţele de copii, a trei staţii de călători, extinderea Teatrului de vară din parcul „Brazi“. Merită să fie subliniată colaborarea care a e­­xistat între comitetul executiv al consiliului­­popular orăşenesc şi or­ganizaţiile de masă, U.T.C., comite­tele sindicale, de femei. Aflăm că valoarea lucrărilor pa­triotice­­ executate în 1970 depăşeşte suma de 12 milioane lei. Comitetul executiv al consiliului popular a or­s „Zburăm la 100 m altitudine deasu­pra Văii Someşului, spre Satu-Mare. Imaginea diluviului este aici nemai­­intilnită (...) Diecii şi cronicarii au pomenit despre puhoaie şi viituri, dar rindurile lor nu atestă un flagel de o asemenea forţă pustiitoare (...) Şi iată, in mijlocul acestui fluviu lă­ţit pînă la orizont, Satu-Mare...“. Am reprodus un fragment din­­tr-unul din reportajele, cu valoare de document, care consemnau momente ale dramaticei încleştări cu natura dezlănţuită. Am revenit zilele trecute la Satu-Mare, Egalităţii, Lazărului, Trandafirilor, Fraternităţii, Ion Ghi­­ca — străzi ce s-au aflat sub ape (u­­nele dintre ele cu casele distruse în totalitate), au re­născut. Mîinile harnice ale ce­tăţenilor munici­piului au înăl­ţat alte case, mai durabile, mai lu­minoase, au plan­tat alţi copaci, au durat un nou cartier, al cărui nume evocă forţa umană care, în mai 1970, a zăgăzuit stihia apelor : Solidaritatea. La intrarea în „Cartierul Solidari­tăţii“ citim pe o pancartă : „Angaja­mentul nostru : vom efectua prin muncă patriotică 100 000 ore (C.E.I.L.), 25 000 ore (C.F.R.), 50 000 ore („Drum nou“). Se află în aceste angajamen­te o părticică a marilor realizări gos­podăreşti pe care sătmărenii le-au obţinut — în paralel cu eforturile de­puse pentru reconstrucţie — în în­trecerea cu locuitorii celorlalte muni­cipii din ţară. Analizînd temeinic, în tot cursul anului ’70, activitatea des­făşurată în cadrul acţiunii de Înfru­museţare şi bună gospodărire a lo­calităţilor, Comisia centrală pentru urmărirea şi îndrumarea întrecerii patriotice a hotărit să acorde — din­tre municipiile cu o populaţie pes­te 50 000 locuitori — premiul al doilea municipiului Satu-Mare. — Desigur, premiul ne-a umplut Inimile de bucurie — ne-a declarat tovarăşul Vasile Gita, primarul mu­nicipiului — cu atit mai mult cu cit — dacă mă gîndesc la imensul volum de muncă cheltuit pentru înlăturarea urmelor calamităţii — a­­nul trecut a avut pentru noi 13, poate chiar 14 luni. Pentru ridicarea continuă a aspec­tului urbanistic şi edilitar-gospodă­­resc al municipiului, comitetul exe­cutiv — pe baza rezultatelor anilor trecuţi, a propunerilor şi sugestiilor cetăţenilor, formulate în întîlnirile cu deputaţii — a stabilit planul de­ganizat o dată pe lună o şedinţă de lucru cu preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii comitetelor de cetă­ţeni — prilej de generalizare a me­todelor folosite pentru mobilizarea maselor, pentru cunoaşterea nevoi­lor, posibilităţilor şi resurselor exis­tente în fiecare circumscripţie. La toate acestea se adaugă, fără în­doială, sprijinul întreprinderilor re­publicane şi locale din oraş. Astfel, la Întreprinderea de in­dustrie locală s-au fabricat cără-­­ mizi şi tuburi de beton. întreprin­derea de gospodă­rie orăşenească a asigurat prezenţa permanentă a e­­chipelor de zidari în mijlocul cetă­ţenilor. Ceea ce trebuie menţionat în plus este faptul că inginerii şi teh­nicienii din întreprinderile oraşului au ţinut o evidenţă precisă a lucră­rilor patriotice, dind posibilitate con­siliului popular să intervină cu promptitudine pentru înlăturarea u­­nor neajunsuri. „Titlul de oraş fruntaş in buna gospodărire şi înfrumuseţare ne o­­bligă la mai mult — ne spune pri­marul Vasile Caba. Pentru anul in curs ne-am propus să realizăm noi obiective de interes larg, printre care : amenajarea unui ştrand, a u­­nei cabane, extinderea spaţiilor verzi pe încă 5 hectare, îndiguirea şi îm­bunătăţirea regularizării pe o dis­tanţă de 2 kilometri a cursului pîriu­­lui Buhai etc“. Cartea de vizită — care constituie totodată şi o obliga­ţie pentru dorohoieni — garantează obţinerea unor noi şi însemnate rea­lizări pe linia gospodăririi şi înfru­museţării oraşului. Nicolae ZAMFIRESCU corespondentul „Scînteii* ■k acţiuni. Angajamentul iniţial în în­trecerea patriotică : realizarea unor lucrări in valoare de peste 11 milioa­ne de lei. Rezultatele obţinute în ac­ţiunea de salvare a oamenilor şi bu­nurilor materiale, pentru refacerea obiectivelor sociale şi economice a­­variate şi distruse, pentru înfrumu­seţarea, în continuare, a municipiu­lui , economii realizate, prin lucrări efectuate de locuitori în timpul li­ber, in valoare de aproape 37 milioa­ne lei. Sătmărenii au dăruit ore pre­ţioase din timpul lor liber pen­tru a participa la consolidarea supraînălţarea digurilor râu­ Someş, pe o distanţă de­­ 16 km, la amena­jarea locurilor şi­­ montarea barăci­lor şi corturilor pentru familiile sinistrate. Cu e­­forturi imense — deşi mulţi aveau ei înşişi căminele distruse—au par­ticipat în cadrul brigăzilor de muncă patriotică la reconstruirea a 900 de case proprietate personală şi la cons­truirea a peste 1 600 de apartamente pentru sinistraţi. La temelia acestor noi cămine se află munca unită a mii de locuitori ai oraşului. Dovedind dra­goste pentru urbea lor, sătmărenii au muncit la refacerea canalizărilor, au participat la construirea uzinei de apă, la curăţirea străzilor de mii şi moloz pe o suprafaţă de un milion mii, la repararea străzilor şi trotua­relor (24 000 mp), la amenajarea şi întreţinerea parcurilor, spaţiilor verzi, zonelor de agrement şi a bazelor sportive. La realizarea acestor lucrări au participat toţi locuitorii municipiu­lui, care au răspuns cu însufleţire la chemarea organizaţiilor de partid, tineret, sindicat sau de femei. Un ajutor deosebit l-a constituit a­­portul a peste 12 000 de tineri utecişti. Am discutat cu numeroşi locuitori ai municipiului renăscut. Mi-au mani­festat cu toţii convingerea că Înfăp­tuirea şi depăşirea angajamentelor — rezultate ale unei profunde uni­tăţi şi solidarităţi umane , pre­mierea municipiului vor constitui un nou prilej de afirmare a adeziunii oamenilor muncii din Satu-Mare la politica partidului şi statului nostru, la munca şi lupta întregului popor pentru edificarea societăţii socialiste. George POPESCU DOROHOI Sltul SATU-MARE Excelenţei Sale domnului BRUNO KREISKY Cancelar federal al Republicii Austria VIENA Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naştere a Excelenţei Voastre îmi este deosebit de plăcut să vă adresez sincere felicitări şi cele mai cordiale urări de sănătate şi fericire personală şi de activitate rod­nică în înalta funcţie de cancelar federal al Republicii Austria, îmi exprim convingerea că bunele relaţii de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre se vor dezvolta în continuare în interesul popoarelor român şi austriac, al înţelegerii şi păcii în Europa şi în lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri a­­I­­ al Republicii Socialiste România aj­l !

Next