Scînteia, mai 1971 (Anul 40, nr. 8773-8802)

1971-05-05 / nr. 8776

Anul XL Nr. 8776 | Miercuri 5 mai 1971 || 8 PAGINI - 40 BANI έn climatul de puternici efervescentă crea­toare, caracteristic acestor zile in care intîmpinăm gloriosul semicentenar al partidului, ştirile sosite la redacţie conti­nui să reflecte amplele acţiuni prin care întregul nostru popor işi manifestă unitatea fermă, de nezdruncinat, in jurul celor mai buni fii ai săi, comuniştii, adeziunea deplină la politica internă şi externă a partidului. Colective de oameni ai muncii din întreprinderi industriale, de pe ogoare, din in­stituţii de învăţămint şi cultură raportează cu min­­drie şi adîncă satisfacţie conducerii de partid şi de stat despre noi realizări obţinute în activitatea lor, despre hotărirea de a nu-şi precupeţi eforturile pentru Înfăptuirea vastului program elaborat de partid. Alte ştiri fac cunoscute o multitudine de manifestări ştiinţifice, culturale şi artistice menite să evoce emoţionantul trecut de luptă al partidului, drumul glorios parcurs de-a lungul celor cinci de­cenii de existenţă, să prezinte succesele Întregului popor, sub conducerea clarvăzătoare a comunişti­lor, in edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Toate aceste manifestări conturează la ansamblul lor un tablou vibrant al atmosferei in­­sufleţitoare in care, pe tot cuprinsul ţării, oamenii muncii işi dedică întreaga lor energie şi capacitate creatoare apropiatei sărbători a partidului. ţara Întreagă întimpină cu însufleţire gloriosul semicentenar PRETUTINDENI, NOI SUCCESE IN CINSTEA MARELUI SĂRBĂTORIT Industria Capitalei a realizat In plus o producţie-marfa de 544,6 milioane iei In intimpinarea gloriosului semi­centenar al partidului, colectivele unităţilor industriale din Capitală au obţinut succese deosebite in în­deplinirea şi depăşirea planului şi a angajamentelor luate in întrecere. Din datele centralizate la Direcţia statistică a municipiului Bucureşti rezultă că, pe ansamblul industriei Capitalei, planul producţiei globale pe primele patru luni ale anului a fost depăşit cu peste 479 milioane lei, iar planul producţiei-marfă cu 544,8 milioane lei , reprezentind 335 milioane lei peste angajamentul asu­mat pentru etapa pînă la 8 mai. Pro­ducţia globală obţinută este cu 10,5 la sută mai mare decit aceea reali­zată in aceeaşi perioadă a anului trecut. Printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, prin folosi­rea mai raţională a potenţialului tehnic şi uman, productivitatea muncii planificate a fost depăşită cu 1,7 la sută, faţă de 1,6 la sută cit prevedea angajamentul luat, pe a­­ceastă cale obţinîndu-se cea mai mare parte din sporul producţiei. Producţia suplimentară se materia­lizează in 423 tone oţel, 1 796 tone ţevi din oţel, 484 tone materiale plas­tice şi răşini sintetice, produse ale Industriei electrotehnice şi electro­nice in valoare de 67 milioane lei, 29 263 k­W motoare electrice de 0,25 kW şi peste, 30 320 kVA transfor­matori de forţă de 5 kVA şi peste, mijloace de automatizare în valoare de 8 milioane lei, utilaje tehnologice pentru industria chimică şi prelucra­rea ţiţeiului de 8,5 milioane lei, mobilă de 4,1 milioane lei, 525,4 mii mp ţesături, Încălţăminte în valoare de peste 7 milioane lei ş.a. Angajamentele metalurgiştilor au devenit fapte In preajma sărbătoririi semicente­narului partidului, metalurgiştii de pe întreg cuprinsul ţării raportează că şi-au îndeplinit şi depăşit anga­jamentele asumate in întrecerea so­cialistă. Pină la 1 mai, ei au realizat peste angajament 1 235 tone cocs, 22 660 tone fontă, 10 607 tone oţel, 15 267 tone laminate, mai mult de 1 300 tone ţevi şi peste 200 tone cără­mizi refractare. Colectivul Combinatului siderurgic din Hunedoara a elaborat primul milion de tone de oţel din producţia anului acesta, depăşind prevederile de plan la zi cu peste 12 300 tone. In perioada care a trecut de la în­ceputul anului, combinatul hunedo­­rean a realizat o producţie-marfă suplimentară în valoare de peste 52 milioane lei şi a depăşit planul de livrări la export cu peste 10 milioa­ne lei valută. Creşterea producţiei s-a obţinut in condiţiile micşorării cheltuielilor planificate, fapt concre­tizat în realizarea a 9 milioane lei economii la preţul de cost şi 17 mi­lioane lei beneficii peste cele prevă­zute. Succese importante au obţinut şi celelalte combinate şi uzine me­talurgice. Peste plan o producţie în valoare de 268 milioane lei BRAŞOV (corespondentul „Scîn­­teii“, N. Mocanu).­­ Colectivele în­treprinderilor industriale din judeţul Braşov au îndeplinit angajamentele luate în cinstea semicentenarului partidului cu aproape o lună mai devreme. De la începutul anului, in­dustria judeţului a realizat o pro­­ducţie-marfă suplimentară în valoare de 268 milioane lei. In acelaşi timp, prevederile pe 4 luni ale planului de beneficii au fost depăşite cu 87 milioa­ne lei. S-au livrat economiei naţionale peste plan 553 tone îngrăşăminte cu azot, 787 tone metanol, 15 tractoare, 23 autocamioane, peste 8100 tone ci­ment, 11 400 kW motoare electrice, 61 000 mp ţesături, 682 000 bucăţi că­rămizi şi blocuri ceramice şi altele. Productivitatea muncii pe un sala­riat a crescut de la începutul anu­lui cu 770 lei, faţă de 323 lei cit pre­vedea angajamentul. Parametrii proiectaţi au fost atinşi cu trei luni mai devreme PLOIEŞTI (corespondentul „Scîn­­teii“, Constantin Capraru).­­ Colec­tivul Rafinăriei Brazi a adăugat la bilanţul succeselor sale in cinstea aniversării semicentenarului parti­dului o nouă şi importantă realizare: atingerea indicatorilor proiectaţi la instalaţia de cocsare nr. 2, cu un tri­mestru mai devreme faţă de preve­derile planului. Proiectată şi construită in Între­gime de specialişti români, această instalaţie, cu o capacitate anuală de 550 000 tone, asigură valorificarea su­perioară a produselor secundare ob­ţinute în instalaţiile tehnologice de­­prelucrare a ţiţeiului. Capacitatea de producţie realizată în primul tri­mestru al anului 1971 depăşeşte pre­vederile de proiect cu 16 175 tone, productivitatea muncii crescînd cu 21 la sută. In acelaşi timp, toate consu­murile specifice de materii prime şi materiale au fost substanţial mai mici faţă de prevederile înscrise in proiect. PAGINA A V-A ADEVĂRUL ESTE MEMBRU DE PARTID Masă rotundă a „Scmteii"* PAGINA A IV-A ART­A — prezenţă vie la marea sărbătoare a poporului nostru PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN IH PAGINA A 11-A MANIFESTĂRI CONSACRATE SEMICENTENARULUI PARTIDULUI I PARTIDULUI : I EROU I­ ­ ------------------------------ ! I Victor EFTIMIU ! ! ! 4 Din seva primăverii ce plămădeşte pruncii, i In Maiul care-ncepe cu sărbătoarea muncii 1 S-a făurit al ţării măreţ îndrumător,­­ 1 Partidul care-nalţă antene-n viitor. ^ In falduri tricolore infăşurind drapelul i t Cu stema însorită îşi împlineşte ţelul: \ Un singur crez, belşugul întregului popor 1 1 Totala împlinire, universalul spor... \ I A-nlăturat de­apururi monarhi, trufie, caste, l I Eresuri, privilegii, deosebiri nefaste, , ţ O lume împărţită doar în stă­pini şi slugi | lj Şi drumul curăţindu-1 de spini şi buturugi ţ i A netezit urcuşul spre culmile supreme... ţ J Mulţimea obidită atît amar de vreme i * Din amorţirea veche trezită a purces ţ Pe căi de libertate spre pace şi progres, 1 4 înfăptuind clădirea de naintaşi visată... \ 1 Din mii şi mii de facle lumina revărsată ^ ) Pătrunde în adîncuri şi bezna fulgerînd i 1 Dă fiecărui locul la locul său, pe rînd, ' J \ Şi pe zidirea veche înaltă, triumfală, ţ 4 O întocmire nouă firească şi egală. ij I Un suflu viu, năvalnic, mulţimile animă i I încolonate toate-n pornirea unanimă. / t Republica-şi salută pe întemeietor: I I Partidul care-i dete elan cuceritor. \ i Dintr-un hotar în altul al ţării împăcate 4 / în sate, în oraşe, pe plaiuri fermecate ? 1 In ritmuri de ciocane şi huruit de roţi 1 \ In imnuri triumfale te vom slăvi noi toţi. \ 4 Opt Mai, al propăşirii pregătitor şi faur ! t '! Istoria va scrie cu litere de aur ! ! In cartea României eterne, ca un zid, ! 1 Etern, înalt, puternic, eroicul Partid ! ! PAGINA A III-A IERI, ÎN TOATE JUDEŢELE AU AVUT LOC MARI ADUNĂRI FESTIVE CONSACRATE SEMICENTENARULUI PARTIDULUI PRODUSELE „DE COMPLETARE“ -o problemă deschisă a construcţiei de maşini Realizarea sarcinilor de plan sub­­stanţial sporite din acest an ale in­dustriei construcţiilor de maşini de­pinde în mod hotârîtor de folosirea integrală, raţională a tuturor capa­cităţilor de producţie existente, de intensificarea exploatării maşinilor şi utilajelor aflate in dotarea între­prinderilor. Conducerile centralelor industriale şi ale uzinelor din această ramură de bază a economiei pot asigura , şi asigură — pe mai multe căi, valorificarea superioară a poten­ţialului productiv al maşinilor-unelte de care dispun, in rîndurile de faţă ne vom ocupa însă numai de una dintre ele, şi anume de posibilitatea de a obţine o sporire a producţiei prin respectarea profilului întreprinderi­lor, prin încadrarea cit mai riguroasă a fabricaţiei in acest profil. De fapt este vorba de degrevarea unor uzine constructoare de maşini de obligaţia — asumată de nevoie — de a executa in condiţii tehnice im­proprii, de productivitate scăzută, a­­numite piese sau subansamble pe care, în mod normal, ar trebui să şi le procure fără nici o dificultate de la întreprinderile specializate în pro­ducerea lor. Nu ne referim nicidecum doar la binecunoscutul fapt că: In acest sector, multe uzine confecţio­nează — fără a fi pregătite pentru o asemenea producţie — cantităţi impresionante de elemente de asam­blare (şuruburi şi piuliţe) speciale şi mai ales standardizate, sau scule, dispozitive şi verificatoare univer­sale. Nu. Ci şi la multe alte aseme­nea abateri de la profilul de fabri­caţie peste care de prea multă vre­me se trece cu vederea. La Uzina mecanică din Sibiu, bunăoară, adică într-o unitate specializată în fabrica­rea unor categorii de maşini-unelte, se produc de ani de zile — cu o con­siderabilă risipă de manoperă — pină şi instalaţiile hidraulice sau pompele de ungere ale acestora, iar la uzina „înfrăţirea“ din Oradea, cu un pro­fil apropiat de cel al uzinei sibiene — nenumărate accesorii, elemente şi piese standardizate. In felul acesta, indiferent care ar fi indicele de în­cărcare a maşinilor, se foloseşte ne­­raţional o parte din capacitatea de producţie. Ni s-ar putea spune că atît pro­blema elementelor de asamblare, cit şi cea a accesoriilor de maşini-unelte sau a S.D.V.-urilor este în curs de soluţionare pe baza unor însemnate lucrări de investiţii, că celelalte e­­xemple citate sunt excepţii singulare, că tragem, cu alte cuvinte, un fals semnal de alarmă. Din păcate, lucru­rile nu stau chiar aşa. — Pentru noi — ne spunea Ing. Dorin Fulea, directorul tehnic al uzi­nei „Independența“ din Sibiu — exe­cutarea subansamblelor numite cu amară ironie „satelit“, de care avem neapărată nevoie, dar pe care nu ni le putem procura de nicăieri, înseam­nă o adevărată povară. Atelierele prelucrătoare consumă pentru exe­cutarea de reductoare, ungătoare, ar­mături, accesorii electrotehnice şi altele mii şi mii de ore-maşină anual. Se „ocupă“ astfel in mod neraţional zeci şi zeci de uti­laje, capacitatea de producţie a uzi­nei fiind diminuată, potrivit unor estimări, cu aproximativ 35 milioane lei anual. Prin degrevarea uzinei de produsele de completare care nu in­tră in profilul ei s-ar putea realiza anual o producţie suplimentară de bază insumind 250—300 tone. Fiind vorba de o uzină de unicate, acest cîştig ar însemna foarte mult. • Din multele dovezi care atestă că nu ridicăm o falsă problemă mai a­­mintim una. La uzina „Progresul“ din Brăila, profilată pe construcţia de utilaje mari pentru industria me­talurgică şi chimică, pentru construc-Adrian PRODAN (Continuare in pag. a VI-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu­­ - a primit delegaţia Adunării Populare a R. P. Bulgaria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, la 4 mai, dele­gaţia Adunării Populare a Repu­blicii Populare Bulgaria, condusă de acad. prof. Sava Ganovski, membru al C.C. al P.C.R., preşe­dintele Biroului Adunării Popu­lare, care ne vizitează ţara la invi­taţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România. La primire au participat tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ştefan Voi­tec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Necula, vice­preşedinte al Marii Adunări Na­ţionale, Constantin Stătescu, se­cretarul Consiliului de Stat, şi Con­stantin Scarlat, deputat în Marea Adunare Naţională. Parlamentarii bulgari au fost însoţiţi de Spas Gospodov, amba­sadorul R.P. Bulgaria la Bucu­reşti. In timpul întrevederii, de ambele părţi a fost exprimată satisfacţia pentru evoluţia mereu ascendentă a legăturilor de prietenie şi cola­borare multilaterală dintre Repu­blica Socialistă România şi Repu­blica Populară Bulgaria, dintre Partidul Comunist Român şi Parti­dul Comunist Bulgar. A fost subli­niată dorinţa comună de a dez­volta aceste relaţii spre binele po­poarelor român şi bulgar, al cau­zei unităţii ţărilor socialiste şi păcii în lume. întrevederea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă caldă, prietenească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu reţelei americane de televiziune N.B.C. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit, la 4 mai, pe Don Meaney, vicepreşedin­te al „National Broadcasting Com­pany“ din S.U.A., şi Hugh Downs, comentator principal al N.B.C. Preşedintele Consiliului de Stat a acordat cu acest prilej un inter­viu filmat pentru reţeaua ameri­cană de televiziune N.B.C. Tovarăşului WALTER ULBRICHT Preşedinte al Partidului Socialist Unit din Germania Stimate tovarăşe Walter Ulbricht, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al meu personal, vă adresez, cu prilejul alegerii dumneavoastră ca preşe­dinte al Partidului Socialist Unit din Germania, cele mai cordiale feli­citări. Vă doresc cu căldură ani îndelungaţi, sănătate şi succes în activi­tatea dumneavoastră pusă în slujba dezvoltării Republicii Democrate Germane, socialismului şi păcii. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi colaborare multilaterală dintre Partidul Comu­nist Român şi Partidul Socialist Unit din Germania, dintre Republica So­cialistă România şi Republica Democrată Germană vor cunoaşte o dez­voltare continuă, în interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului, colaborării şi securităţii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Tovarăşului ERICH HONECKER Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania Stimate tovarăşe Erich Honecker. Cu prilejul alegerii dumneavoastră în funcţia de prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al meu personal, vă adresez calde felicitări şi urări de succes în îndeplinirea misiunii de înaltă răspundere ce v-a fost încredinţată, în activitatea consacrată con­struirii socialismului în Republica Democrată Germană, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare fră­ţească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Unit din Germania, dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană se vor dezvolta şi în viitor în folosul popoarelor noastre, al unităţii ţărilor socialiste şi a partidelor comuniste şi muncitoreşti, al cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Stimaţi tovarăşi, Vă mulţumim cordial pentru felicitările transmise cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a Partidului Socialist Unit din Germania şi pentru înalta apreciere dată activităţii desfăşurate de partidul nostru. Vă asigurăm că vom face şi în viitor totul pentru a întări colabo­rarea prietenească, tradiţională dintre partidele şi statele noastre şi a ne aduce contribuţia la consolidarea construcţiei socialiste, la întărirea miş­cării comuniste internaţionale pe baza marxism-leninismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI SOCIALIST UNIT DIN GERMANIA Maiestăţii Sale Imperiale HAILE SELASSIE I Împăratul Etiopiei ADDIS ABEBA Cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a zilei independenţei Etiopiei, adresez Maiestăţii Voastre, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, calde felici­tări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace şi progres poporului etiopian prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat­­ al Republicii Socialiste România

Next