Scînteia, februarie 1978 (Anul 47, nr. 11026-11049)

1978-02-12 / nr. 11036

SCINTEIA — duminică 12 februarie 1978 Cronica zilei Sâmbătă a părăsit Capitala delega­ţia Asociaţiei de prietenie sovieto­­română condusă de V. P. Usadiov, adjunct al ministrului invăţămintului superior şi mediu de specialitate al R.S.F.S.R., vicepreşedinte al A.P.S.R., care, la invitaţia Consiliului Gene­ral A.R.L.U.S., a participat la ma­nifestările organizate In tara noastră cu prilejul celei de-a 30-a aniver­sări a semnării primului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mu­tuală dintre România şi Uniunea So­vietică. ★ La Iaşi a avut loc. In zilele de 10 şi 11 februarie 1978, o consfătuire de lucru cu tema „Concepţia tematică şi modalităţile publicistice de abor­dare în presa locală a problemelor economice în lumina documentelor Conferinţei Naţionale a partidului“, organizată de Consiliul ziariştilor din Republica Socialistă România. Au participat ziarişti şi colabora­tori ai publicaţiilor care apar in ju­deţele Bacău, Botoşani, Brăila, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Tulcea, Vaslui şi Vrancea, de la organele de pre­să centrale — „Scînteia“, „România liberă“, „Revista economică“ — şi de la Radioteleviziune, precum şi reprezen­­­tanţi ai Facultăţii de ziaristică din cadrul Academiei de ştiinţe politice „Ştefan Gheorghiu“. La lucrările consfătuirii a parti­cipat tovarăşul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., care a vorbit despre dezvol­tarea economico-socială a judeţului în cincinalul revoluţiei tehnico-ştiin­­ţifice, in lim­ina Programului elabo­rat de Congresul al XI-lea al P.C.R. şi a documentelor Conferinţei Naţio­nale a partidului. In cadrul consfătuirii au prezen­tat referate redactorii-şefi şi alţi re­prezentanţi ai redacţiilor din cele 10 judeţe, pe marginea cărora s-au pur­tat vii dezbateri. A urmat un schimb de experienţă privind contribuţia or­ganizaţiilor sindicale din redacţii la perfecţionarea pregătirii politico-pro­­fesionale a gazetarilor. A apărut broşura : „Examenul de bacalaureat -1978“ Pentru a veni în sprijinul absol­venţilor de liceu, Ministerul Educa­ţiei şi Invăţămintului publică, prin revista „Invăţămintul liceal şi tehnic­­profesional“, broşura „Examenul de bacalaureat - 1978“, care cuprinde condiţiile de înscriere, desfăşurarea examenului de bacalaureat, precum şi programele şcolare pentru acest examen. Broşura se poate procura, începînd din 12 februarie, de la cen­trele de difuzare a presei din întrea­ga ţară. vremea Timpul probabil pentru zilele de 13, 14 şi 15 februarie. In ţară, vreme In general umedă, cu cerul variabil, mai mult noros. Vor cădea precipitaţii, mai ales sub formă de ploaie şi lapo­­viţă, îndeosebi la Începutul Intervalu­lui. Temperaturile maxime vor fi cu­prinse, ziua, între mimis 7 şi plus 7 grade, iar minimele, noaptea, între mi­nus 7 şi plus 3 grade, izolat mai coborîte în estul Transilvaniei. Ceaţă seară şi dimineaţa.­­ Izolat, polei. In Bucureşti . Vreme în general umedă. Cerul variabil, mai mult noros. Concursul pentru bursele Uniunii artiştilor plastici pe anul 1978 Adăugăm la anunţul publicat în ziarul „Scînteia“ din 17.XII. 1977, specialitatea scenografie, disciplină artistică pentru care se pot primi lucrări din partea candidaţilor la bursele Uniunii artiştilor plastici pe anul 1978. Ca atare, pînă în ziua de 18 februarie 1978, candidaţii la bursa Uniunii artiştilor plastici de scenografie vor depune la sediul instituţiei din Bucureşti, str. N. Iorga nr. 42, aceleaşi acte cerute pentru celelalte dis­cipline de artă plastică şi anume : diploma de absolvire a unui institut de artă plastică sau a unei facultăţi de artă plastică (desen) cu examen de stat , fie în original, fie în copie legalizată ; adeverinţa de încadrare într-o instituţie sau organizaţie socialistă, pe baza repartizării guvernamentale ; memoriu de activitate artistică. Candidaţii vor mai depune odată cu actele de mai sus un număr de 5 lucrări de sceno­grafie originale — schiţe de decoruri şi costume de teatru, film sau televiziune — realizate sau numai proiectate de semna­tarii lucrărilor. Examinarea lucrărilor de că­tre juriul instituit de Uniunea artiştilor plastici va avea loc la Bucureşti în cursul lunii fe­bruarie a.c. Rezultatul con­cursului va fi anunţat prin poştă cîştigătorului bursei. Se reaminteşte că bursa se acordă numai pentru perioada în care cîştigătorul prestează efectiv o activitate remunerată în cîmpul muncii, întreruperile de activitate, indiferent de mo­tiv, sistează dreptul la bursă. Toate celelalte condiţii pen­tru acordarea bursei de sceno­grafie sunt identice celor pu­blicate in anunţul menţionat din 17.XII.1977. Amănunte se pot obţine de la sediul Uniunii artiștilor plastici din București — telefon 50 20 45. • SOARELE PUS LA TREABĂ. Pornind de la da­tele existente, „Societatea pen­tru folosirea energiei solare“ din R. F. Germania estimează că, pe teritoriul acestei ţări, co­lectoarele solare destinate în­călzirii apei şi locuinţelor vor furniza, pînă in anul 1985, o cantitate de energie echivalentă cu a unei centrale nucleare mari. Numărul instalaţiilor de captare a razelor solare a a­­juns, în 1977, la 5 000, adică de 20 de ori mai multe decit in anul precedent. Pentru anul în curs se prevede o triplare a a­­cestui număr, ajungîndu-se ast­fel la 15 000. Cei 50 000 mp de colectoare instalate pînă la sfîrşitul anului trecut, însumînd o suprafaţă de 50 000 mp. aveau o putere de 30—35 megawaţi. In 1985, capacitatea totală a colec­toarelor solare va fi de 1000 megawaţi. • ORAŞUL NEFU­MĂTORILOR. L«»ut»­“ canadiană Toronto a fost pro­clamată „oraş al nefumătorilor“. In urma hotărlrii luate de auto­rităţile locale, fumatul este in­terzis in instituţii, magazine, restaurante şi alte localuri pu­blice. Anchetele efectuate do­vedesc că 72 la sută din popu­laţia adultă este pe deplin de acord cu această măsură. • CIND POLENUL „VORBEŞTE". Din rea depunerilor bogate de polen din lava vulcanică de pe Insula Paştelui, savanţi britanici speră să obţină date care să-i ajute la elucidarea numeroaselor „mistere“ legate de această insulă şi giganticele ei statui de piatră. In speţă, ei speră să a­­fle, cu mică aproximaţie, ce plante şi pomi creşteau, in di­ferite perioade, pe această insu­lă din Pacific. Aceste date, combinate cu altele deja cunos­cute, de ordin istoric, ar putea explica de ce producerea sta­tuilor — Îndeletnicire care a durat 500 de ani — a încetat brusc în jurul anului 1680. Dacă ipoteza emisă de Thor Heyer­dahl, conform căreia cioplitul în piatră ar fi fost o ocupaţie „importată“ din America de Sud, ar corespunde realităţii, ar trebui găsite şi sortimente de polen ale unor plante sudame­­ricane. • BICENTENARUL PIRANESI. Anul acesta se împlinesc două sute de ani de la încetarea din viaţă a mare­lui gravor italian Giovanni Bat­tista Piranesi (1720—1778), eve­niment care va fi marcat prin­­tr-o serie de manifestări oma­giale. Intre altele, la Veneţia va fi organizată o mare expoziţie, în cadrul căreia vor fi prezen­tate aproape toate gravurile realizate de artist. O mare par­te dintre acestea au fost repro­duse încă de mai multă vreme într-o ediţie monumentală cu­­prinzind 24 de volume. Pe lingă gravuri, expoziţia va include şi desene ale lui Piranesi aparţi­­nînd unor colecţii publice şi particulare din Italia, ca şi din numeroase alte ţări ale lumii. • MAI ÎNALŢI. In «»­paraţie cu tovarăşii lor de vîrstă din deceniul al optulea al secolului trecut, tinerii de azi în vîrstă de 15 ani sînt, în me­die, cu 20 cm mai înalţi şi cîn­­tăresc cu 19 kg mai mult. La fetele de aceeaşi vîrstă, evolu­ţia a înregistrat creşteri la fel de impresionante — după cum au constatat oameni de ştiinţă sovietici de la Institutul de psi­hologie a copilului din Moscova. • DE LA „INTER­MEZZO“ LA „SONATA TOAMNEI“. Cunoscuta ac­triţă de cinematograf de origi­ne suedeză, Ingrid Bergman, va turna pentru prima dată un film în regia nu mai puţin cu­noscutului cineast suedez, omo­nimul său, Ingmar Bergman. Este vorba de „Sonata toam­nei", în care Ingrid Bergman joacă rolul unei pianiste cele­bre la apusul carierei. Intere­sant este faptul că filmul care a lansat-o pe actriţă cu aproa­pe patru decenii in urmă (1939), aducîndu-i peste noapte cele­britatea în lumea întreagă — „Intermezzo“ — reda, de ase­menea, povestea vieţii unei pianiste la începutul carierei... • CURBA DESCEN­DENTĂ A NATALITĂŢII. Anul trecut In Japonia a fost înregistrat cel mai scăzut nivel al natalităţii din ultimii 12 ani. La fiecare o mie de locuitori s-au născut 15 copii. In total, în întreaga Japonie numărul noilor născuti a fost în 1977 de 1 746 000, respectiv cu 5 la sută mai puţin decît in anul ante­rior. • AUTOTURISM CU ȘASE ROJI. Firma britanică „Panther Westwinds" a realizat un nou tip de autoturism — cu şase roţi — despre care se a­­firmă că este cea mai rapidă maşină de serie din lume, pu­ţind atinge viteza de 200 mile pe oră (circa 300 km). Cele şase roţi (patru în faţă, două în spa­te) asigură o forţă de tracţiu­ne sporită, cu cei 500 CP ai săi maşina puţind face oricînd fi­gură onorabilă şi în cursele de automobile. • DISPARIŢIA UNUI ACTOR. La scurtă vreme după încetarea din viaţă a lui Charlie Chaplin, partenerul său din filmul „Dictatorul“, Jack Oakie, autorul unei creaţii re­marcabile In rolul lui Mussolini, a decedat la rindul său. Oakie, în vîrstă de 74 de ani, era con­siderat unul din cei mai mari comici ai ecranului american. • ATELIERUL DIN... SCORBURĂ. In orașul a­zerbaidjan Ordubad se află un platan considerat a fi unul din­tre cei mai mari copaci din lume. Trunchiul are un perime­tru de 18 metri, iar ramurile se întind, ca o boltă, deasupra în­tregii suprafeţe a pieţei Zarsa­­charsk. In trunchiul platanului s-a format de-a lungul timpului o scorbură uriaşă, care a adă­postit, in secolul trecut, un mare atelier de cizmărie, iar ulterior o ceainărie . Vîrsta ar­borelui este apreciată de către oamenii de ştiinţă la 2 000 de ani. Acesta, precum şi alţi pla­tani străvechi din oraşele azer­­baidjene constituie monumente ale naturii şi se află sub per­manentă supraveghere ştiinţi­fică. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT TENIS DE MASĂ Astăzi , meciurile pentru titlurile de campioni internaţionali ai României la probele de dublu şi individuale întrecerile pe echipe s-au încheiat fără surprize : la masculin, în finală, R.P. Chineză — R.F. Germania 5—0, cu Lien Ke-lian in rolul principal , la feminin, o finală intre cele două formaţii chineze, ciştigată de prima reprezentativă cu 3—0. Fireşte, jucătorii chinezi, chiar dacă nu imbatabili, rămîn, în gene­ral, foarte greu de învins cînd au de-a face cu adversari europeni, par­tidele din turneele individuale fiind o mărturie in această privinţă. Toc­mai meciurile din turneele indivi­duale, care au început ieri diminea­ţă, au fost mai atractive, cu nume­roase momente pline de dinamism. Spectatorul proaspăt intrat în sală trebuie să-şi aleagă repede unul sau două meciuri asupra cărora să-şi fi­xeze atenţia, altfel privirea e furată de întrecerile concomitente la 12 mese şi nu mai poate gusta rafina­tele procedee de atac, apărare şi de servire a mingii atinse in prezent în tenisul de masă. Publicul, în rîn­­duri mult mai dese decit in prima zi a campionatelor, a aplaudat în spe­cial confruntări directe dintre jucă­torii din Asia şi cei din Europa, din care doar tinărul iugoslav Kosanovic a ieşit învingător, nu numai din cau­za forţei sale de atac, ci şi datorită tenacităţii cu care a luptat pentru fiecare punct. El l-a întrecut astfel, cu 3—1, pe Yan Chuan-chian (R.p. Chineză), după un joc formidabil, şi a intrat în sferturile de finală. Ală­turi de Kosanovic vor mai juca, as­tăzi după-amiază, în această fază a competiţiei, francezii Biro­­cheau şi Secretin, precum şi extraordinarul jucător defensiv Leiss (R.F. Germania), cu precizarea că aceştia trei nu întîlniseră în cale nici un jucător din Asia. Ceilalţi com­petitori in „sferturi“ vor fi Lien Ke-lian, Wan Chien-chian, Ku Chen­­chian şi Wu Chin-sin (R.P. Chineză). In „sferturile“ turneului individual feminin situaţia e asemănătoare. S-au calificat Maria Alexandru, pre­cum şi Hirschmüller (R.F.G.), fără să fi întilnit însă vreo jucătoare din Asia ; astăzi, ambele vor avea în faţă barajul mai mult decit dificil format din trei jucătoare chineze şi trei coreene. Au avut loc ieri două partide care ne priveau direct — Eva Ferenczi — Li Min (2—3) și Liana Mihuț — Hong Gil Son (2—3) — și care ne interesează in conti­nuare, pentru că amindouă ne-au dovedit că jucătoarele noastre pot face fată clasei jucătoarelor din Asia. Antrenoarea Ella Constantinescu ne spunea însă că sportivele noastre păcătuiesc încă prin inconstanţă pe parcursul aceluiaşi set, neajuns re­­mediabil numai prin antrenament în­delungat, plin de răbdare, pînă la executarea precisă, aproape auto­mată, a procedeelor moderne de atac şi apărare. Să obţină şi să păstreze iniţiativa în joc prin agresivitate continuă — iată principala cerinţă tactică , să imprime constant efecte în lovirea mingii, încă de la servirea ei — ca o condiţie de ordin tehnic. Dimineaţa de astăzi, începînd de la ora 8,30, este rezervată probelor de dublu, inclusiv finalele ; după­­amiază, de la ora 15, programul cu­prinde partea cea mai interesantă a întregii competiţii — fazele finale ale turneelor individuale feminin şi masculin pentru titlurile de campioni internaţionali ai României. Valeriu MIRONESCU JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE IARNA In penultima zi a Jocurilor Mon­diale Universitare de iarnă de la Spindleruv Mlyn (Cehoslovacia), pro­ba masculină de slalom uriaş a re­venit cehoslovacului Bogumir Zeman cu timpul de 2’36/23/100 (pirita a mă­surat 1100 m cu 54 de porţi). Pe locurile următoare s-au clasat Pa­trice Ciprelli (Franţa) şi Peter Ru­­pitsch (Austria). Cursa de 30 km a fost ciştigată de schiorul sovietic A­­leksandr Zavialov în 1 h 29’46’'21/100. în clasamentul pe medalii, pe pri­mul loc se află U.R.S.S. cu 14 me­dalii (5 aur, 5 argint şi 4 de bronz), urmată de Cehoslovacia — 10 meda­lii (5, 3, 2) și Italia — 4 medalii (2, 1, 1). ATLETISM: Campionatele pe teren acoperit In prima zi a campionatelor re­publicane de atletism pe teren aco­perit, care se desfășoară in sala din parcul „23 August“ din Capitală, s-au înregistrat următoarele rezul­tate: lungime fete: Gina Panait 6,49 m; triplu salt: Carol Corbu 16,47 m; 60 m plat feminin: Mihaela Dumi­­trescu 8”65/100 ; 60 m plat bărbaţi: Claudiu Şuşelescu 6”85/100; săritura cu prăjina: Nichifor Ligor 5,00 m; săritura în înălţime bărbaţi: Carol Antal 2,14 m. întrecerile zilei a doua se dispută astăzi dimineaţa de la ora 9,30. „DACIADA“ ÎN JUDEŢE TIMIŞ DOLJ Sub genericul competiţiei naţionale „Daciada“, în judeţul Timiş s-au desfăşurat în ultimele zile ample manifestări sportive de masă, la care au participat mii de tineri şi tinere din oraşele şi comunele judeţului. Astfel, la faza judeţeană a con­cursului de schi, disputată pe pirtiile Semenicului, au fost prezenţi peste 200 de tineri calificaţi din fazele an­terioare ale întrecerilor. In compe­tiţia de schi-fond, pe primele locuri s-au clasat Simona Mihăilescu, Cor­­neliza Borz şi Adriana Sîrbu (de la Liceul industrial nr. 1 Lugoj), iar la băieţi, Nicolaie Cimponieru (din Lu­goj), Adrian Iancovici (din Timi­şoara) şi Erich Moritz (din comuna Nădrag). Printre ciştigătorii probe­lor de slalom se numără Anca Dra­­gomir, Ariana Sgăverdea, Holger Hobertler (din Timişoara) şi Werner Jost (elev al Liceului industrial din Jimbolia). Tot în cadrul „Daciadei“ s-a dispu­tat şi turneul de şah rezervat tine­relor speranţe, organizat de clubul sportiv „Medicina“ din Timişoara, în care s-au evidenţiat tinerii şahişti din Timişoara, Deta, Jimbolia, Lo­­vrin şi Belinţ. Alţi 1 500 de tineri au participat la întrecerile concursurilor de tenis de masă, popice, baschet, volei, lupte greco-romane şi libere organizate in diferite localităţi ale judeţului. Echipa liceului „Tudor Arghezi“ din Craiova, alcătuită din elevele Adriana Vecerda, Maria Ghiţă, Lidia Enache, Eleonora Ştefan şi Maria Diamandis, a cîştigat faza municipală a campionatului şcolar republican de şah pe echipe. La băieţi, cele mai bune rezultate le-au obţinut tinerii şahişti din for­maţia liceului „Nicolae Bălcescu“. MEHEDINŢI In organizarea Comitetului jude­ţean Mehedinţi al U.T.C. şi Consi­liului judeţean al Organizaţiei pio­nierilor, pe pîrtiile de la Semenic s-au desfăşurat, in cadrul „Daciadei“, etapele judeţene ale competiţiilor de schi şi săniuţe rezervate pionierilor, elevilor şi tinerilor de la sate. La sanie, întrecerile au fost cîşti­­gate de Georgeta Tom­a din Strehaia şi Mariana Cilibia, din Drobeta- Turnu Severin, Victor Spineami, din Orşova şi Gheorghe Ciocănitoru, din Drobeta-Turnu Severin. La schi, cam­pionii Mehedinţiului sînt Mariana Popescu din Podeni şi Ana Pîrvu din Drobeta-Turnu Severin, Vasile Ne­­goițescu din Podeni, Emil Catan, din Baia de Aramă și Victor Popescu din Balta. ETICA ŞI ECHITATEA IN SPORT Greşeală de exprimare sau greşeală de gîndire ? Un condeier obişnuit să-şi plimbe săptămi­­nă de săptămină ure­chea prin culisele spor­tului — difuzind apoi ce-a aflat şi aruncind astfel cu pietre in dreapta şi-n stingă la adăpostul unor formu­le evazive, refuzate principial de presa noastră, cum ar fi „se aude că...“, „se crede că...“, „se spune că...“ — publică, în serial, în revista „Săptămî­­na“, un Interviu cu fotbalistul Dobrin. De data aceasta moda­litatea este de apre­ciat, fiindcă publicul poate da mai mult credit celor citite, ști­ind cu certitudine că nu sunt zvonuri, ci opinii exprimate des­chis de cel intervie­vat. Şi jucătorul pi­­teştean, după o ex­perienţă de atîţia ani în fotbalul românesc, ne spune într-adevăr o seamă de păreri perti­nente şi demne de luat in consideraţie privind sportul care „repre­zintă însăşi viaţa mea“ — cum mărturiseşte emoţionat. Dar, în acelaşi inter­viu, mai citim con­sternaţi şi următorul dialog cu trimiteri di­recte la gazetarii spor­tivi : „Recunoşti că publicitatea a avut un rol important în afir­marea unor jucători celebri ca Pele, Be­ckenbauer, Cruyff şi de care dacă ai fi bene­ficiat nu ar fi fost cu nimic mai prejos decit ei ?“ La o asemenea întrebare — care dez­văluie modul rudimen­tar de a gîndi şi a ex­plica marile succese ale marilor jucători prin publicitate, nu prin talent şi muncă ieşite din comun — răspunsul a fost pe măsură : „Nu am avut banii. Publicitatea cos­tă“. Considerat „ad-lit­­teram“, adică luat în serios, un asemenea răspuns apare și ne­­fundamentat, și in­sultător pentru gazeta­rii sportivi. Să ne ex­plicăm... Fotbalistul Dobrin numai de publicitate — în sensul bun al cu­­vîntului — nu s-a putut plînge. Evident, ca o recunoaştere a ta­lentului său, a valorii demonstrate pe teren şi a aportului decisiv la multe din victoriile echipei de club şi ale reprezentativei naţio­nale, Dobrin s-a bucu­rat întotdeauna de atenţie deosebită din partea presei de specialitate şi a rubri­cilor de sport din cele­lalte ziare, de la radio şi televiziune. Obiec­tiv vorbind, nu există alt fotbalist român (iar cu excepţia Nadiei Comăneci şi a lui Ilie Năstase, nici un alt sportiv român) care să fi beneficiat de atita publicitate ca­ Dobrin. Dar numai acest as­pect de-ar fi, lucrurile s-ar mai putea discuta sau aprecia şi altfel — căci, vorba ceea, de­pinde din ce parte pri­veşti. Sensul răspun­sului este însă direct acuzator pentru gaze­tarii sportivi, care — vedeţi dumneavoastră, dacă Dobrin ar fi avut şi mai mulţi bani, ca să-i plătească pe ei — i-ar fi făcut şi pi­­teşteanului publicitate­­a la Pele, Becken­bauer şi Cruyff. Ori­ce om de bună credin­ţă nu poate să nu se întrebe cum este posi­bil ca o publicaţie ce se respectă să găzdu­iască în spaţiul său a­­semenea opinii — iar in decursul timpului multe altele de acest fel — care trec grani­ţa spre invectivă. S-ar mai putea con­sidera — nu omitem — că e vorba de o gre­şeală de exprimare, că Dobrin s-a referit nu la ceea ce înţelegem noi prin publicitate, ci la o anume recla­mă deşănţată ce se face pe­ aiurea unor mari vedete. Deci, ar putea fi o greşeală de gîndire a intervieva­tului şi de o greşeală de exprimare a gaze­tarului. După cîte-i cunoaştem, însă, pe Nicolae Dobrin şi pe Dumitru Vişan — gre­şelile s-au comis, pro­babil, invers ! G. MITROI CALITATEA OMULUI (Urmare din pag. I) nu­ între alţi cîţiva care au preocupări nu dintre cele mai nobile, ci, dimpotrivă. Ne străduim acum să-l scoatem de sub influenţa lor. Şi să-l facem să înţe­leagă că aici e rostul lui, numai de aici pot să-i vină adevăratele satisfacţii. în­cercăm să-l ambiţionăm, cum se spune. E un exem­plu. Această e­plicare în pro­cesul muncii, despre care vorbea maistrul, constituie aici, pentru cea mai mare parte a colectivului, un fapt împlinit. Aşa se şi explică înaltul prestigiu al maşini­­lor cu emblema I.M.U.A.R. Dar rămîne, totuşi, şi un permanent deziderat. In măsura in care totul este supus perfecţionării. — Trebuie să gîndeşti, să trăieşti, să te zbaţi pentru fiecare lucru ce-1 ai de fă­cut — spunea şi strungarul Petre Goe. Şi asta există la noi. Eu sunt meseriaş mai vechi, mai cu experienţă. Cunoscut aici. Dar mă uit la cei tineri din jurul meu. Mereu vin şi mă întreabă : „nea Petrică, m-am gîndit să prind piesa asta aşa şi aşa. E bine oare ?“. Mereu, zilnic. Ii frămintă, îi preo­cupă, gîndesc, se bucură sau suferă pentru fiecare detaliu al muncii lor. Şi asta e bine. La noi rebutul este ceva foarte rar. La asta ne obligă, ca să zic aşa, ţi­nuta morală a... firmei noastre. A uzinei. Noi i-am dat uzinei această ţinută. Prin munca noastră de a­­tiţia ani. Ţinuta morală a uzinei — o ţinută a demnităţii mun­citoreşti, recunoscută prin înalta ţinută calitativă a produselor sale, devine obli­gaţie şi altitudine morală pentru toţi cei ale căror muncă şi viaţă sunt impli­cate în destinul uzinei. Oamenii cu care am dis­cutat aici au în pur­tări. In gesturi, in pri­viri, un aer de mîndrie. In cel mai bun înţeles al cu­­vintului. Mîndria demnită­ţii pe care ţi-o conferă nă­zuinţa, certitudinea că ceea ce faci este şi trebuie să fie de cea mai înaltă clasă. — Noi, după cum se ştie, avem control tehnic de ca­litate — îmi spunea men­­torul Radu Constantin. Din fericire, n-are prea mult de lucru. Greşelile pe care le găseşte sunt neînsemnate. Totuşi e nevoie de el. Pen­tru o confruntare cu noi înşine. Pentru ideea de con­trol. E bine să ştii că undeva există o măsură exactă a calităţii muncii tale şi că n-ai voie să co­bori sub limitele acelei mă­suri. Unii, dintre cei mai buni de la noi, merg la controlul tehnic de calitate şi cu gîndul de a se... amu­za pe seama faptului că, oricît de exigent, C.T.C.-ul n-are să găsească nici un cusur la ceea ce au făcut­­ îşi dau piesa la C.T.C., îţi fac cu ochiul şi-ţi spun in şoaptă : „Ia să vezi cum o scotoceşte degeaba !“ Şi tu te bucuri. Te bucuri că există asemenea oameni şi că trăieşti şi munceşti alături de ei. O înaltă calitate umană, o înaltă calitate a muncii. O relaţie comunistă. Sim­plă şi tonică. În cîteva rînduri lui european pe teren acoperit. Re­zultate tehnice : Thung — Balleret 6—2, 3—0 (abandon) ; Sanders — L. Borfiga 6—3, 6—2 ; Thung, San­ders — Louis și Michel Borfiga 6—3, 6—2. • Cursa ciclistă de șase zile des­fășurată pe velodromul acoperit din Anvers s-a încheiat cu victoria cu­plului Freddy Maertens (Belgia) — Alan Clark (Australia). Pe locul doi, la un tur de ciştigători, s-a clasat perechea Pim­en (Olanda) — Allan (Australia). • La Paris, în bazin acoperit, a început tradiţionalul concurs interna­ţional de nataţie „T.I.L.T.“. Cel mai bun rezultat înregistrat în prima zi aparţine tinerei sportive americane Cynthia Woodhead, care a fost cro­nometrată în proba de 800 m liber cu timpul de 8’27”32/100 (cea mai bună performanţă mondială). Un re­zultat de valoare a fost consemnat în proba masculină de 1 500 m, cîşti­­gată de Vladimir Salnikov (U.R.S.S.) cu timpul de 15’12”69/100. • In prima zi a concursului in­ternational atletic care are loc pe te­ren acoperit la Montgomery, Harvey Glance a cîștigat două probe : 60 yarzi garduri cu 6”1/100 si lungimea cu 7,85 m. Alte rezultate, masculin : 3 mile : Mike Musyoki (Kenya) 13’25”70/100 ; 60 yarzi garduri : James Walker 7” ; feminin : 60 yarzi plat : Brenda Moorehead 6”58/100 ; lun­gime : Kathy Mcmillan 6,04 m. • Intre 24 și 26 februarie se va desfășura la Adelaida finala zonei a­­siatice a „Gupei Davis“, în care se vor întîlni echipele de tenis ale Aus­traliei şi Noii Zeelande. Din forma­ţia australiană care se pregăteşte pentru acest meci fac parte Tony Roche, John Alexander, Mark Ed­mondson, Bob Git­m­an şi Allan Stone. Căpitanul nejucător al echipei este Neale Fraser. • Campionatul european de tenis pe teren acoperit continuă astăzi cu des­făşurarea următoarelor partide : Por­tugalia — România (la Porto) ; Po­lonia — Norvegia (la Katowice) ; Finlanda — Danemarca (la Tampe­re) ; Italia — Elveţia (la Bologna) şi Cehoslovacia — Bulgaria (la Brno). • Echipa de tenis a Olandei a în­vins cu 3—0 la Monte Carlo selec­ționata Monaco intr-un meci contînd pentru grupa secundă a campionatu- R. S. F. IUGOSLAVIA Cele trei citadele ale Zagrebului ...Zagreb, capitala Croaţiei, oraşul multisecular de pe malurile Savei, trăieşte o a doua tinereţe. O tine­reţe viguroasă, dinamică, ce-şi trage seva din marile înfăptuiri socialiste. Puternic centru industrial, recunos­cut centru comercial, cultural şi tu­ristic — iată numai cîteva din coor­donatele actuale ale Zagrebului, care i-au creat o binemeritată fai­mă în lume. Cu rigoare matematică, ghidul care ne insoţeşte ne informează că metropola croată, cu cei peste 800 000 de locuitori ai săi, reuneşte de fapt trei oraşe, care coboară de pe coline spre Sava , din oraşul medieval de sus spre oraşul comer­cial de mijloc, revărsîndu-se apoi intr-o impresionantă fantezie arhi­tecturală, în largul cîmpiei. Specia­liştii consideră că Zagrebul este unul din puţinele oraşe iugoslave ai cărui edili au găsit, în urmă cu un secol, o judi­cioasă rezolvare ■■ urbanistică. Ast­fel, clădirile ÎNSEMNĂRI­­E vechi, monumen­tale, s-au putut­­ armoniza, prin soluţii de sistematizare economicoa­se, cu siluetele din beton şi sticlă ale arhitecturii moderne. Zagrebul îşi etalează în anii so­cialismului, îndeosebi, dimensiunile sale industriale. Zeci şi zeci de uzi­ne constructoare de maşini, meta­lurgice, electronice, chimice, texti­le­ de industrie alimentară înscriu Zagrebul în rindul celor mai dez­voltate oraşe din punct de vedere industrial ale Iugoslaviei. Vizităm una din aceste uzine — întreprinderea de maşini-unelte „1 Mai“. Admirăm în modernele secţii de fabricaţie buna organizare a lucrului, dotarea cu utilaje de înaltă tehnicitate, soluţiile originale pentru mai buna folosire a spaţiilor productive. Oamenii îşi văd de lucru, concentraţi asupra fiecărei operaţii. Care este cel mai impor­tant succes obţinut de colectivul dv ? întrebarea o adresăm tova­răşului Zdenco Ruzici, membru al conducerii uzinei. „Sîntem conşti­enţi că in înzestrarea întreprinde­rilor din Iugoslavia purtăm o mare răspundere, maşinile-unelte produ­se aici trebuind să se situeze la ni­velul actualelor cuceriri ale revo­luţiei tehnico-ştiinţifice. Totodată, la export există o ştachetă foarte înaltă a calităţii în acest domeniu, impusă de firme cu prestigiu in lume. Iar noi exportăm circa 40—50 la sută din produse. Iată de ce cel mai important succes al nostru îl consider faptul că în ultimii 5—6 ani am trecut la asimilarea de ma­şini-unelte automate, cu comandă­­program, realizate pe bază de con­cepţie proprie“. Despre nivelul teh­nic al acestor produse vorbesc de la sine aprecierile pozitive ale be­neficiarilor externi dintr-o serie de ţări, printre care Uniunea Sovieti­că, R.F. Germania, Cehoslovacia. ... Aici, la întreprinderea „1 Mai“ din Zagreb, ca şi in alte unităţi vi­zitate — întreprinderea de autobu­ze din Zemun, întreprinderea con­structoare de maşini „Ivo Lola Ribar“ din Belgrad — este plăcut să afli că sunt bine cunoscute rea­lizările obţinute de industria con­structoare de maşini românească, progresele deosebite înregistrate la noi în ultimii ani pe calea moder­nizării. „Ştiu că prietenii noştri români au realizat în ultimii ani progrese deosebite în domeniul in­dustriei constructoare de maşini­unelte , ne spune inginerul Mih­­­ici, directorul compartimentului de dezvoltare al întreprinderii „1 Mai“. Faptul că România produ­ce azi o gamă largă de maşini­­unelte, dotate cu echipamente mo­derne, cu comandă-program şi nu­merică, constituie o premisă con­cretă, deosebit de favorabilă, pen­tru extinderea relaţiilor de colabo­rare dintre ţă­­■ rile noastre. Vom fi bucuroşi, or­­­! CĂLĂTORIE cînd, să colabo­răm cu prietenii ---------------------- noștri români, la fel cum colabo­rează, cu rezultate foarte bune, o serie de întreprinderi iugo­slave“. La rindul său, inginerul V. Novacovici, directorul general adjunct al întreprinderii de autobu­ze din Zemun, avea să precizeze : „începînd cu anul 1973, colaborăm cu rezultate din ce în ce mai fruc­tuoase cu constructorii români de autocamioane din Braşov. Apreciem in mod deosebit punctualitatea în livrarea subansamblelor de către partenerii români şi calitatea lor bună. Aşa se explică de ce, cu fie­care an, sporeşte substanţial volu­mul relaţiilor noastre. Avem rela­ţii bune de cooperare, care pot fi simţitor dezvoltate în continuare“. Sunt doar citeva gînduri, apre­cieri, pe care reporterul şi le-a no­tat pe parcursul unui recent itine­rar prin Iugoslavia socialistă , gîn­duri şi aprecieri care pun în lumi­nă dorinţa celor două ţări vecine şi prietene de a dezvolta tot mai mult colaborarea frăţească, reciproc avantajoasă, pe tărâmul fertil al ac­tivităţii economice. Stau mărturie în acest sens realizările deosebite obţinute în colaborarea din dome­niul energetic de la „Porţile de Fier“ I şi, recent, de la „Porţile de Fier“ II, rezultatele înregistrate în domeniul cooperării într-o serie de ramuri industriale, ca şi in dez­voltarea schimburilor comerciale, al căror volum urmează să atingă sau chiar să depăşească în anul 1980 valoarea de un miliard de dolari. Sunt fapte care atestă pe deplin rodnicia orientărilor stabilite cu prilejul intilnirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Iosip Broz Tito, contribuind la în­tărirea prieteniei tradiţionale dintre cele două ţări vecine, deschizînd noi orizonturi conlucrării lor în opera de edificare socialistă. Viorel SALAGEAN RĂSFOIND PRESA STRĂINA „DIE WELT" Fenomenul îmbătrînirii poate fi prevenit şi frînat Printre cele mai importante desco­periri biomedicale ale ultimilor ani se numără şi desluşirea misterului îmbătrînirii. Experienţe şi cercetări efectuate paralel in mai multe ţări au dus la concluzii interesante. S-a pornit de la vechea înţelepciune populară conform căreia vîrsta omu­lui trebuie apreciată după arterele sale. Şi, intr-adevăr, dacă sugarul are artere extrem de elastice şi suple, la bătrini, datorită depunerilor de gră­simi şi calciu, ele devin rigide. Se poate spune că arterioscleroza „pa­vează“ drumul omului spre îmbătri­­nire şi moarte. Ce se întimplă de-a lungul acestui „drum“ al îmbătrînirii care era pînă acum cunoscut doar în linii mari? Se ştia că, odată cu înaintarea în vîrstă şi, probabil, şi sub influenţa unor fac­tori legaţi de viaţa modernă, sub­stanţe grase din singe se depun pe pereţii interiori ai vaselor sanguine. Colesterolul, substanţă prezentă in cantitate mare în alimentele de origine animală (unt, gălbenuş de ou), dar produsă şi de pro­priul ficat, a fost prima dintre a­­ceste substanţe care a trezit suspi­ciuni. Ulterior, şi alte lipide din sin­ge au atras atenţia oamenilor de ştiinţă. Conform unei convenţii in­ternaţionale, ele poartă numele de lipoproteine. Studiind metabolismul lipidelor, omul de ştiinţă american Frederick­­son a descoperit că există cinci feluri de stări ale metabolismului lipide­lor din sînge. Acestea se deosebesc prin concentraţia diferită de lipopro­teine. In funcţie de aceasta, se poate vorbi despre lipoproteine cu densi­tate mare, cu densitate mică şi cu foarte mică densitate. Nu mult după aceea s-a descoperit că în singele sugarilor sunt prezente, in cantitate considerabilă, lipoproteine cu densi­tate mare. In decursul vieţii, locul acestora este luat, treptat, de lipo­­proteinele cu densitate mică, pentru ca, la bătrîneţe, să predomine cele cu foarte mică densitate. Pină de curînd se ştia doar cum evoluează, în timpul vieţii, concen­traţiile celor trei feluri de lipide din sînge. Nu se ştia însă cum şi de ce lipoproteinele cu densitate mare preîntimpină arterioscleroza şi, in schimb, cele cu densitate mică şi foarte mică o provoacă. Un grup de lucru de la centrul clinic de cerce­tări din Harrow (Marea Britanie) a explicat şi aceste fenomene. Unui număr de 16 pacienţi, ale căror vase sanguine trebuiau refăcute ca urma­re a unor accidente, li s-a re­coltat sînge cu cîteva zile înaintea operaţiei. Din acest sînge au fost izolate lipoproteinele cu concentraţie mică şi marcate cu iod radioactiv. Cu 36 ore înaintea operaţiei, parti­culele de lipoproteine astfel marcate au fost reintroduse în circuitul san­guin. Datorită iodului radioactiv, drumul lor putea fi urmărit în per­manenţă. S-a observat atunci că, în următoarele 36 de ore, din ce in ce mai multe particule de lipoproteine cu densitate mică dispăreau din sîn­ge şi se depuneau pe pereţii interiori ai arterelor — fenomen mult mai accentuat la cei în vîrstă de 53—66 ani, comparativ cu cei de 38—52 ani. în timpul operaţiei, oamenii de ştiin­ţă s-au putut convinge că această depunere nu era o staţionare trecă­toare, ci, de fapt, o încorporare în pereţii arteriali. Lipoproteinele cu densitate mică, cu alte cuvinte gră­simi de o calitate biologică scăzută, au tendinţa de a întări pereţii arte­riali, de a-i rigidiza şi îmbătrîni. A fost găsit, aşadar, principalul vinovat al îmbătrînirii. Şi dacă îm­potriva inerentei îmbătrîniri nu ne putem apăra, acum există speranţe ca, prin valorificarea practică a re­zultatelor cercetărilor, să poată fi frînată cel puţin imbătrînirea pre­matură. Aceasta se poate realiza prin controlarea lipoproteinelor cu densitate mică și foarte mică, pen­tru ca ele să nu depășească nivelul normal fiecărei vîrste. Rămîne ca cercetări ulterioare să descopere cum se pot diminua lipo­proteinele cu densitate mică și cum se poate mări numărul celor cu densitate mare. Două metode sunt de pe acum cunoscute. Se știe că grăsimile vegetale măresc cantita­tea de lipoproteine cu densitate mare în sînge, în timp ce grăsimile animale o scad. Prin consumarea unora şi evitarea altora se poate contribui la păstrarea unui nivel convenabil de lipoproteine. A doua metodă derivă din constatarea fă­cută de un grup de medici ameri­cani, şi anume că alcoolul, în canti­tate foarte mică, sporeşte şi el ni­velul lipoproteinelor cu densitate mare. Toate aceste descoperiri reprezin­tă doar un început. Anul 1978 va a­­duce cu siguranţă noi date. Speran­ţa este ca, pe această cale, să se depisteze un fel de „frînă“ a îmbă­trînirii, sau cel puţin un mijloc pen­tru prevenirea îmbătrînirii patolo­gice timpurii. In definitiv, sarcina primordială a medicinii o constituie combaterea tuturor bolilor care scurtează sau pun în primejdie viaţa omului. PAGINA 5 PIT­­ĂRILE SOCIALISTE

Next