Scînteia, februarie 1978 (Anul 47, nr. 11026-11049)
1978-02-12 / nr. 11036
SCINTEIA — duminică 12 februarie 1978 Cronica zilei Sâmbătă a părăsit Capitala delegaţia Asociaţiei de prietenie sovietoromână condusă de V. P. Usadiov, adjunct al ministrului invăţămintului superior şi mediu de specialitate al R.S.F.S.R., vicepreşedinte al A.P.S.R., care, la invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S., a participat la manifestările organizate In tara noastră cu prilejul celei de-a 30-a aniversări a semnării primului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre România şi Uniunea Sovietică. ★ La Iaşi a avut loc. In zilele de 10 şi 11 februarie 1978, o consfătuire de lucru cu tema „Concepţia tematică şi modalităţile publicistice de abordare în presa locală a problemelor economice în lumina documentelor Conferinţei Naţionale a partidului“, organizată de Consiliul ziariştilor din Republica Socialistă România. Au participat ziarişti şi colaboratori ai publicaţiilor care apar in judeţele Bacău, Botoşani, Brăila, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Tulcea, Vaslui şi Vrancea, de la organele de presă centrale — „Scînteia“, „România liberă“, „Revista economică“ — şi de la Radioteleviziune, precum şi reprezentanţi ai Facultăţii de ziaristică din cadrul Academiei de ştiinţe politice „Ştefan Gheorghiu“. La lucrările consfătuirii a participat tovarăşul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., care a vorbit despre dezvoltarea economico-socială a judeţului în cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice, in limina Programului elaborat de Congresul al XI-lea al P.C.R. şi a documentelor Conferinţei Naţionale a partidului. In cadrul consfătuirii au prezentat referate redactorii-şefi şi alţi reprezentanţi ai redacţiilor din cele 10 judeţe, pe marginea cărora s-au purtat vii dezbateri. A urmat un schimb de experienţă privind contribuţia organizaţiilor sindicale din redacţii la perfecţionarea pregătirii politico-profesionale a gazetarilor. A apărut broşura : „Examenul de bacalaureat -1978“ Pentru a veni în sprijinul absolvenţilor de liceu, Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului publică, prin revista „Invăţămintul liceal şi tehnicprofesional“, broşura „Examenul de bacalaureat - 1978“, care cuprinde condiţiile de înscriere, desfăşurarea examenului de bacalaureat, precum şi programele şcolare pentru acest examen. Broşura se poate procura, începînd din 12 februarie, de la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară. vremea Timpul probabil pentru zilele de 13, 14 şi 15 februarie. In ţară, vreme In general umedă, cu cerul variabil, mai mult noros. Vor cădea precipitaţii, mai ales sub formă de ploaie şi lapoviţă, îndeosebi la Începutul Intervalului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, ziua, între mimis 7 şi plus 7 grade, iar minimele, noaptea, între minus 7 şi plus 3 grade, izolat mai coborîte în estul Transilvaniei. Ceaţă seară şi dimineaţa. Izolat, polei. In Bucureşti . Vreme în general umedă. Cerul variabil, mai mult noros. Concursul pentru bursele Uniunii artiştilor plastici pe anul 1978 Adăugăm la anunţul publicat în ziarul „Scînteia“ din 17.XII. 1977, specialitatea scenografie, disciplină artistică pentru care se pot primi lucrări din partea candidaţilor la bursele Uniunii artiştilor plastici pe anul 1978. Ca atare, pînă în ziua de 18 februarie 1978, candidaţii la bursa Uniunii artiştilor plastici de scenografie vor depune la sediul instituţiei din Bucureşti, str. N. Iorga nr. 42, aceleaşi acte cerute pentru celelalte discipline de artă plastică şi anume : diploma de absolvire a unui institut de artă plastică sau a unei facultăţi de artă plastică (desen) cu examen de stat , fie în original, fie în copie legalizată ; adeverinţa de încadrare într-o instituţie sau organizaţie socialistă, pe baza repartizării guvernamentale ; memoriu de activitate artistică. Candidaţii vor mai depune odată cu actele de mai sus un număr de 5 lucrări de scenografie originale — schiţe de decoruri şi costume de teatru, film sau televiziune — realizate sau numai proiectate de semnatarii lucrărilor. Examinarea lucrărilor de către juriul instituit de Uniunea artiştilor plastici va avea loc la Bucureşti în cursul lunii februarie a.c. Rezultatul concursului va fi anunţat prin poştă cîştigătorului bursei. Se reaminteşte că bursa se acordă numai pentru perioada în care cîştigătorul prestează efectiv o activitate remunerată în cîmpul muncii, întreruperile de activitate, indiferent de motiv, sistează dreptul la bursă. Toate celelalte condiţii pentru acordarea bursei de scenografie sunt identice celor publicate in anunţul menţionat din 17.XII.1977. Amănunte se pot obţine de la sediul Uniunii artiștilor plastici din București — telefon 50 20 45. • SOARELE PUS LA TREABĂ. Pornind de la datele existente, „Societatea pentru folosirea energiei solare“ din R. F. Germania estimează că, pe teritoriul acestei ţări, colectoarele solare destinate încălzirii apei şi locuinţelor vor furniza, pînă in anul 1985, o cantitate de energie echivalentă cu a unei centrale nucleare mari. Numărul instalaţiilor de captare a razelor solare a ajuns, în 1977, la 5 000, adică de 20 de ori mai multe decit in anul precedent. Pentru anul în curs se prevede o triplare a acestui număr, ajungîndu-se astfel la 15 000. Cei 50 000 mp de colectoare instalate pînă la sfîrşitul anului trecut, însumînd o suprafaţă de 50 000 mp. aveau o putere de 30—35 megawaţi. In 1985, capacitatea totală a colectoarelor solare va fi de 1000 megawaţi. • ORAŞUL NEFUMĂTORILOR. L«»ut»“ canadiană Toronto a fost proclamată „oraş al nefumătorilor“. In urma hotărlrii luate de autorităţile locale, fumatul este interzis in instituţii, magazine, restaurante şi alte localuri publice. Anchetele efectuate dovedesc că 72 la sută din populaţia adultă este pe deplin de acord cu această măsură. • CIND POLENUL „VORBEŞTE". Din rea depunerilor bogate de polen din lava vulcanică de pe Insula Paştelui, savanţi britanici speră să obţină date care să-i ajute la elucidarea numeroaselor „mistere“ legate de această insulă şi giganticele ei statui de piatră. In speţă, ei speră să afle, cu mică aproximaţie, ce plante şi pomi creşteau, in diferite perioade, pe această insulă din Pacific. Aceste date, combinate cu altele deja cunoscute, de ordin istoric, ar putea explica de ce producerea statuilor — Îndeletnicire care a durat 500 de ani — a încetat brusc în jurul anului 1680. Dacă ipoteza emisă de Thor Heyerdahl, conform căreia cioplitul în piatră ar fi fost o ocupaţie „importată“ din America de Sud, ar corespunde realităţii, ar trebui găsite şi sortimente de polen ale unor plante sudamericane. • BICENTENARUL PIRANESI. Anul acesta se împlinesc două sute de ani de la încetarea din viaţă a marelui gravor italian Giovanni Battista Piranesi (1720—1778), eveniment care va fi marcat printr-o serie de manifestări omagiale. Intre altele, la Veneţia va fi organizată o mare expoziţie, în cadrul căreia vor fi prezentate aproape toate gravurile realizate de artist. O mare parte dintre acestea au fost reproduse încă de mai multă vreme într-o ediţie monumentală cuprinzind 24 de volume. Pe lingă gravuri, expoziţia va include şi desene ale lui Piranesi aparţinînd unor colecţii publice şi particulare din Italia, ca şi din numeroase alte ţări ale lumii. • MAI ÎNALŢI. In «»paraţie cu tovarăşii lor de vîrstă din deceniul al optulea al secolului trecut, tinerii de azi în vîrstă de 15 ani sînt, în medie, cu 20 cm mai înalţi şi cîntăresc cu 19 kg mai mult. La fetele de aceeaşi vîrstă, evoluţia a înregistrat creşteri la fel de impresionante — după cum au constatat oameni de ştiinţă sovietici de la Institutul de psihologie a copilului din Moscova. • DE LA „INTERMEZZO“ LA „SONATA TOAMNEI“. Cunoscuta actriţă de cinematograf de origine suedeză, Ingrid Bergman, va turna pentru prima dată un film în regia nu mai puţin cunoscutului cineast suedez, omonimul său, Ingmar Bergman. Este vorba de „Sonata toamnei", în care Ingrid Bergman joacă rolul unei pianiste celebre la apusul carierei. Interesant este faptul că filmul care a lansat-o pe actriţă cu aproape patru decenii in urmă (1939), aducîndu-i peste noapte celebritatea în lumea întreagă — „Intermezzo“ — reda, de asemenea, povestea vieţii unei pianiste la începutul carierei... • CURBA DESCENDENTĂ A NATALITĂŢII. Anul trecut In Japonia a fost înregistrat cel mai scăzut nivel al natalităţii din ultimii 12 ani. La fiecare o mie de locuitori s-au născut 15 copii. In total, în întreaga Japonie numărul noilor născuti a fost în 1977 de 1 746 000, respectiv cu 5 la sută mai puţin decît in anul anterior. • AUTOTURISM CU ȘASE ROJI. Firma britanică „Panther Westwinds" a realizat un nou tip de autoturism — cu şase roţi — despre care se afirmă că este cea mai rapidă maşină de serie din lume, puţind atinge viteza de 200 mile pe oră (circa 300 km). Cele şase roţi (patru în faţă, două în spate) asigură o forţă de tracţiune sporită, cu cei 500 CP ai săi maşina puţind face oricînd figură onorabilă şi în cursele de automobile. • DISPARIŢIA UNUI ACTOR. La scurtă vreme după încetarea din viaţă a lui Charlie Chaplin, partenerul său din filmul „Dictatorul“, Jack Oakie, autorul unei creaţii remarcabile In rolul lui Mussolini, a decedat la rindul său. Oakie, în vîrstă de 74 de ani, era considerat unul din cei mai mari comici ai ecranului american. • ATELIERUL DIN... SCORBURĂ. In orașul azerbaidjan Ordubad se află un platan considerat a fi unul dintre cei mai mari copaci din lume. Trunchiul are un perimetru de 18 metri, iar ramurile se întind, ca o boltă, deasupra întregii suprafeţe a pieţei Zarsacharsk. In trunchiul platanului s-a format de-a lungul timpului o scorbură uriaşă, care a adăpostit, in secolul trecut, un mare atelier de cizmărie, iar ulterior o ceainărie . Vîrsta arborelui este apreciată de către oamenii de ştiinţă la 2 000 de ani. Acesta, precum şi alţi platani străvechi din oraşele azerbaidjene constituie monumente ale naturii şi se află sub permanentă supraveghere ştiinţifică. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT TENIS DE MASĂ Astăzi , meciurile pentru titlurile de campioni internaţionali ai României la probele de dublu şi individuale întrecerile pe echipe s-au încheiat fără surprize : la masculin, în finală, R.P. Chineză — R.F. Germania 5—0, cu Lien Ke-lian in rolul principal , la feminin, o finală intre cele două formaţii chineze, ciştigată de prima reprezentativă cu 3—0. Fireşte, jucătorii chinezi, chiar dacă nu imbatabili, rămîn, în general, foarte greu de învins cînd au de-a face cu adversari europeni, partidele din turneele individuale fiind o mărturie in această privinţă. Tocmai meciurile din turneele individuale, care au început ieri dimineaţă, au fost mai atractive, cu numeroase momente pline de dinamism. Spectatorul proaspăt intrat în sală trebuie să-şi aleagă repede unul sau două meciuri asupra cărora să-şi fixeze atenţia, altfel privirea e furată de întrecerile concomitente la 12 mese şi nu mai poate gusta rafinatele procedee de atac, apărare şi de servire a mingii atinse in prezent în tenisul de masă. Publicul, în rînduri mult mai dese decit in prima zi a campionatelor, a aplaudat în special confruntări directe dintre jucătorii din Asia şi cei din Europa, din care doar tinărul iugoslav Kosanovic a ieşit învingător, nu numai din cauza forţei sale de atac, ci şi datorită tenacităţii cu care a luptat pentru fiecare punct. El l-a întrecut astfel, cu 3—1, pe Yan Chuan-chian (R.p. Chineză), după un joc formidabil, şi a intrat în sferturile de finală. Alături de Kosanovic vor mai juca, astăzi după-amiază, în această fază a competiţiei, francezii Birocheau şi Secretin, precum şi extraordinarul jucător defensiv Leiss (R.F. Germania), cu precizarea că aceştia trei nu întîlniseră în cale nici un jucător din Asia. Ceilalţi competitori in „sferturi“ vor fi Lien Ke-lian, Wan Chien-chian, Ku Chenchian şi Wu Chin-sin (R.P. Chineză). In „sferturile“ turneului individual feminin situaţia e asemănătoare. S-au calificat Maria Alexandru, precum şi Hirschmüller (R.F.G.), fără să fi întilnit însă vreo jucătoare din Asia ; astăzi, ambele vor avea în faţă barajul mai mult decit dificil format din trei jucătoare chineze şi trei coreene. Au avut loc ieri două partide care ne priveau direct — Eva Ferenczi — Li Min (2—3) și Liana Mihuț — Hong Gil Son (2—3) — și care ne interesează in continuare, pentru că amindouă ne-au dovedit că jucătoarele noastre pot face fată clasei jucătoarelor din Asia. Antrenoarea Ella Constantinescu ne spunea însă că sportivele noastre păcătuiesc încă prin inconstanţă pe parcursul aceluiaşi set, neajuns remediabil numai prin antrenament îndelungat, plin de răbdare, pînă la executarea precisă, aproape automată, a procedeelor moderne de atac şi apărare. Să obţină şi să păstreze iniţiativa în joc prin agresivitate continuă — iată principala cerinţă tactică , să imprime constant efecte în lovirea mingii, încă de la servirea ei — ca o condiţie de ordin tehnic. Dimineaţa de astăzi, începînd de la ora 8,30, este rezervată probelor de dublu, inclusiv finalele ; dupăamiază, de la ora 15, programul cuprinde partea cea mai interesantă a întregii competiţii — fazele finale ale turneelor individuale feminin şi masculin pentru titlurile de campioni internaţionali ai României. Valeriu MIRONESCU JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE IARNA In penultima zi a Jocurilor Mondiale Universitare de iarnă de la Spindleruv Mlyn (Cehoslovacia), proba masculină de slalom uriaş a revenit cehoslovacului Bogumir Zeman cu timpul de 2’36/23/100 (pirita a măsurat 1100 m cu 54 de porţi). Pe locurile următoare s-au clasat Patrice Ciprelli (Franţa) şi Peter Rupitsch (Austria). Cursa de 30 km a fost ciştigată de schiorul sovietic Aleksandr Zavialov în 1 h 29’46’'21/100. în clasamentul pe medalii, pe primul loc se află U.R.S.S. cu 14 medalii (5 aur, 5 argint şi 4 de bronz), urmată de Cehoslovacia — 10 medalii (5, 3, 2) și Italia — 4 medalii (2, 1, 1). ATLETISM: Campionatele pe teren acoperit In prima zi a campionatelor republicane de atletism pe teren acoperit, care se desfășoară in sala din parcul „23 August“ din Capitală, s-au înregistrat următoarele rezultate: lungime fete: Gina Panait 6,49 m; triplu salt: Carol Corbu 16,47 m; 60 m plat feminin: Mihaela Dumitrescu 8”65/100 ; 60 m plat bărbaţi: Claudiu Şuşelescu 6”85/100; săritura cu prăjina: Nichifor Ligor 5,00 m; săritura în înălţime bărbaţi: Carol Antal 2,14 m. întrecerile zilei a doua se dispută astăzi dimineaţa de la ora 9,30. „DACIADA“ ÎN JUDEŢE TIMIŞ DOLJ Sub genericul competiţiei naţionale „Daciada“, în judeţul Timiş s-au desfăşurat în ultimele zile ample manifestări sportive de masă, la care au participat mii de tineri şi tinere din oraşele şi comunele judeţului. Astfel, la faza judeţeană a concursului de schi, disputată pe pirtiile Semenicului, au fost prezenţi peste 200 de tineri calificaţi din fazele anterioare ale întrecerilor. In competiţia de schi-fond, pe primele locuri s-au clasat Simona Mihăilescu, Corneliza Borz şi Adriana Sîrbu (de la Liceul industrial nr. 1 Lugoj), iar la băieţi, Nicolaie Cimponieru (din Lugoj), Adrian Iancovici (din Timişoara) şi Erich Moritz (din comuna Nădrag). Printre ciştigătorii probelor de slalom se numără Anca Dragomir, Ariana Sgăverdea, Holger Hobertler (din Timişoara) şi Werner Jost (elev al Liceului industrial din Jimbolia). Tot în cadrul „Daciadei“ s-a disputat şi turneul de şah rezervat tinerelor speranţe, organizat de clubul sportiv „Medicina“ din Timişoara, în care s-au evidenţiat tinerii şahişti din Timişoara, Deta, Jimbolia, Lovrin şi Belinţ. Alţi 1 500 de tineri au participat la întrecerile concursurilor de tenis de masă, popice, baschet, volei, lupte greco-romane şi libere organizate in diferite localităţi ale judeţului. Echipa liceului „Tudor Arghezi“ din Craiova, alcătuită din elevele Adriana Vecerda, Maria Ghiţă, Lidia Enache, Eleonora Ştefan şi Maria Diamandis, a cîştigat faza municipală a campionatului şcolar republican de şah pe echipe. La băieţi, cele mai bune rezultate le-au obţinut tinerii şahişti din formaţia liceului „Nicolae Bălcescu“. MEHEDINŢI In organizarea Comitetului judeţean Mehedinţi al U.T.C. şi Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor, pe pîrtiile de la Semenic s-au desfăşurat, in cadrul „Daciadei“, etapele judeţene ale competiţiilor de schi şi săniuţe rezervate pionierilor, elevilor şi tinerilor de la sate. La sanie, întrecerile au fost cîştigate de Georgeta Toma din Strehaia şi Mariana Cilibia, din Drobeta- Turnu Severin, Victor Spineami, din Orşova şi Gheorghe Ciocănitoru, din Drobeta-Turnu Severin. La schi, campionii Mehedinţiului sînt Mariana Popescu din Podeni şi Ana Pîrvu din Drobeta-Turnu Severin, Vasile Negoițescu din Podeni, Emil Catan, din Baia de Aramă și Victor Popescu din Balta. ETICA ŞI ECHITATEA IN SPORT Greşeală de exprimare sau greşeală de gîndire ? Un condeier obişnuit să-şi plimbe săptămină de săptămină urechea prin culisele sportului — difuzind apoi ce-a aflat şi aruncind astfel cu pietre in dreapta şi-n stingă la adăpostul unor formule evazive, refuzate principial de presa noastră, cum ar fi „se aude că...“, „se crede că...“, „se spune că...“ — publică, în serial, în revista „Săptămîna“, un Interviu cu fotbalistul Dobrin. De data aceasta modalitatea este de apreciat, fiindcă publicul poate da mai mult credit celor citite, știind cu certitudine că nu sunt zvonuri, ci opinii exprimate deschis de cel intervievat. Şi jucătorul piteştean, după o experienţă de atîţia ani în fotbalul românesc, ne spune într-adevăr o seamă de păreri pertinente şi demne de luat in consideraţie privind sportul care „reprezintă însăşi viaţa mea“ — cum mărturiseşte emoţionat. Dar, în acelaşi interviu, mai citim consternaţi şi următorul dialog cu trimiteri directe la gazetarii sportivi : „Recunoşti că publicitatea a avut un rol important în afirmarea unor jucători celebri ca Pele, Beckenbauer, Cruyff şi de care dacă ai fi beneficiat nu ar fi fost cu nimic mai prejos decit ei ?“ La o asemenea întrebare — care dezvăluie modul rudimentar de a gîndi şi a explica marile succese ale marilor jucători prin publicitate, nu prin talent şi muncă ieşite din comun — răspunsul a fost pe măsură : „Nu am avut banii. Publicitatea costă“. Considerat „ad-litteram“, adică luat în serios, un asemenea răspuns apare și nefundamentat, și insultător pentru gazetarii sportivi. Să ne explicăm... Fotbalistul Dobrin numai de publicitate — în sensul bun al cuvîntului — nu s-a putut plînge. Evident, ca o recunoaştere a talentului său, a valorii demonstrate pe teren şi a aportului decisiv la multe din victoriile echipei de club şi ale reprezentativei naţionale, Dobrin s-a bucurat întotdeauna de atenţie deosebită din partea presei de specialitate şi a rubricilor de sport din celelalte ziare, de la radio şi televiziune. Obiectiv vorbind, nu există alt fotbalist român (iar cu excepţia Nadiei Comăneci şi a lui Ilie Năstase, nici un alt sportiv român) care să fi beneficiat de atita publicitate ca Dobrin. Dar numai acest aspect de-ar fi, lucrurile s-ar mai putea discuta sau aprecia şi altfel — căci, vorba ceea, depinde din ce parte priveşti. Sensul răspunsului este însă direct acuzator pentru gazetarii sportivi, care — vedeţi dumneavoastră, dacă Dobrin ar fi avut şi mai mulţi bani, ca să-i plătească pe ei — i-ar fi făcut şi piteşteanului publicitatea la Pele, Beckenbauer şi Cruyff. Orice om de bună credinţă nu poate să nu se întrebe cum este posibil ca o publicaţie ce se respectă să găzduiască în spaţiul său asemenea opinii — iar in decursul timpului multe altele de acest fel — care trec graniţa spre invectivă. S-ar mai putea considera — nu omitem — că e vorba de o greşeală de exprimare, că Dobrin s-a referit nu la ceea ce înţelegem noi prin publicitate, ci la o anume reclamă deşănţată ce se face pe aiurea unor mari vedete. Deci, ar putea fi o greşeală de gîndire a intervievatului şi de o greşeală de exprimare a gazetarului. După cîte-i cunoaştem, însă, pe Nicolae Dobrin şi pe Dumitru Vişan — greşelile s-au comis, probabil, invers ! G. MITROI CALITATEA OMULUI (Urmare din pag. I) nu între alţi cîţiva care au preocupări nu dintre cele mai nobile, ci, dimpotrivă. Ne străduim acum să-l scoatem de sub influenţa lor. Şi să-l facem să înţeleagă că aici e rostul lui, numai de aici pot să-i vină adevăratele satisfacţii. încercăm să-l ambiţionăm, cum se spune. E un exemplu. Această eplicare în procesul muncii, despre care vorbea maistrul, constituie aici, pentru cea mai mare parte a colectivului, un fapt împlinit. Aşa se şi explică înaltul prestigiu al maşinilor cu emblema I.M.U.A.R. Dar rămîne, totuşi, şi un permanent deziderat. In măsura in care totul este supus perfecţionării. — Trebuie să gîndeşti, să trăieşti, să te zbaţi pentru fiecare lucru ce-1 ai de făcut — spunea şi strungarul Petre Goe. Şi asta există la noi. Eu sunt meseriaş mai vechi, mai cu experienţă. Cunoscut aici. Dar mă uit la cei tineri din jurul meu. Mereu vin şi mă întreabă : „nea Petrică, m-am gîndit să prind piesa asta aşa şi aşa. E bine oare ?“. Mereu, zilnic. Ii frămintă, îi preocupă, gîndesc, se bucură sau suferă pentru fiecare detaliu al muncii lor. Şi asta e bine. La noi rebutul este ceva foarte rar. La asta ne obligă, ca să zic aşa, ţinuta morală a... firmei noastre. A uzinei. Noi i-am dat uzinei această ţinută. Prin munca noastră de atiţia ani. Ţinuta morală a uzinei — o ţinută a demnităţii muncitoreşti, recunoscută prin înalta ţinută calitativă a produselor sale, devine obligaţie şi altitudine morală pentru toţi cei ale căror muncă şi viaţă sunt implicate în destinul uzinei. Oamenii cu care am discutat aici au în purtări. In gesturi, in priviri, un aer de mîndrie. In cel mai bun înţeles al cuvintului. Mîndria demnităţii pe care ţi-o conferă năzuinţa, certitudinea că ceea ce faci este şi trebuie să fie de cea mai înaltă clasă. — Noi, după cum se ştie, avem control tehnic de calitate — îmi spunea mentorul Radu Constantin. Din fericire, n-are prea mult de lucru. Greşelile pe care le găseşte sunt neînsemnate. Totuşi e nevoie de el. Pentru o confruntare cu noi înşine. Pentru ideea de control. E bine să ştii că undeva există o măsură exactă a calităţii muncii tale şi că n-ai voie să cobori sub limitele acelei măsuri. Unii, dintre cei mai buni de la noi, merg la controlul tehnic de calitate şi cu gîndul de a se... amuza pe seama faptului că, oricît de exigent, C.T.C.-ul n-are să găsească nici un cusur la ceea ce au făcut îşi dau piesa la C.T.C., îţi fac cu ochiul şi-ţi spun in şoaptă : „Ia să vezi cum o scotoceşte degeaba !“ Şi tu te bucuri. Te bucuri că există asemenea oameni şi că trăieşti şi munceşti alături de ei. O înaltă calitate umană, o înaltă calitate a muncii. O relaţie comunistă. Simplă şi tonică. În cîteva rînduri lui european pe teren acoperit. Rezultate tehnice : Thung — Balleret 6—2, 3—0 (abandon) ; Sanders — L. Borfiga 6—3, 6—2 ; Thung, Sanders — Louis și Michel Borfiga 6—3, 6—2. • Cursa ciclistă de șase zile desfășurată pe velodromul acoperit din Anvers s-a încheiat cu victoria cuplului Freddy Maertens (Belgia) — Alan Clark (Australia). Pe locul doi, la un tur de ciştigători, s-a clasat perechea Pimen (Olanda) — Allan (Australia). • La Paris, în bazin acoperit, a început tradiţionalul concurs internaţional de nataţie „T.I.L.T.“. Cel mai bun rezultat înregistrat în prima zi aparţine tinerei sportive americane Cynthia Woodhead, care a fost cronometrată în proba de 800 m liber cu timpul de 8’27”32/100 (cea mai bună performanţă mondială). Un rezultat de valoare a fost consemnat în proba masculină de 1 500 m, cîştigată de Vladimir Salnikov (U.R.S.S.) cu timpul de 15’12”69/100. • In prima zi a concursului international atletic care are loc pe teren acoperit la Montgomery, Harvey Glance a cîștigat două probe : 60 yarzi garduri cu 6”1/100 si lungimea cu 7,85 m. Alte rezultate, masculin : 3 mile : Mike Musyoki (Kenya) 13’25”70/100 ; 60 yarzi garduri : James Walker 7” ; feminin : 60 yarzi plat : Brenda Moorehead 6”58/100 ; lungime : Kathy Mcmillan 6,04 m. • Intre 24 și 26 februarie se va desfășura la Adelaida finala zonei asiatice a „Gupei Davis“, în care se vor întîlni echipele de tenis ale Australiei şi Noii Zeelande. Din formaţia australiană care se pregăteşte pentru acest meci fac parte Tony Roche, John Alexander, Mark Edmondson, Bob Gitman şi Allan Stone. Căpitanul nejucător al echipei este Neale Fraser. • Campionatul european de tenis pe teren acoperit continuă astăzi cu desfăşurarea următoarelor partide : Portugalia — România (la Porto) ; Polonia — Norvegia (la Katowice) ; Finlanda — Danemarca (la Tampere) ; Italia — Elveţia (la Bologna) şi Cehoslovacia — Bulgaria (la Brno). • Echipa de tenis a Olandei a învins cu 3—0 la Monte Carlo selecționata Monaco intr-un meci contînd pentru grupa secundă a campionatu- R. S. F. IUGOSLAVIA Cele trei citadele ale Zagrebului ...Zagreb, capitala Croaţiei, oraşul multisecular de pe malurile Savei, trăieşte o a doua tinereţe. O tinereţe viguroasă, dinamică, ce-şi trage seva din marile înfăptuiri socialiste. Puternic centru industrial, recunoscut centru comercial, cultural şi turistic — iată numai cîteva din coordonatele actuale ale Zagrebului, care i-au creat o binemeritată faimă în lume. Cu rigoare matematică, ghidul care ne insoţeşte ne informează că metropola croată, cu cei peste 800 000 de locuitori ai săi, reuneşte de fapt trei oraşe, care coboară de pe coline spre Sava , din oraşul medieval de sus spre oraşul comercial de mijloc, revărsîndu-se apoi intr-o impresionantă fantezie arhitecturală, în largul cîmpiei. Specialiştii consideră că Zagrebul este unul din puţinele oraşe iugoslave ai cărui edili au găsit, în urmă cu un secol, o judicioasă rezolvare ■■ urbanistică. Astfel, clădirile ÎNSEMNĂRIE vechi, monumentale, s-au putut armoniza, prin soluţii de sistematizare economicoase, cu siluetele din beton şi sticlă ale arhitecturii moderne. Zagrebul îşi etalează în anii socialismului, îndeosebi, dimensiunile sale industriale. Zeci şi zeci de uzine constructoare de maşini, metalurgice, electronice, chimice, textile de industrie alimentară înscriu Zagrebul în rindul celor mai dezvoltate oraşe din punct de vedere industrial ale Iugoslaviei. Vizităm una din aceste uzine — întreprinderea de maşini-unelte „1 Mai“. Admirăm în modernele secţii de fabricaţie buna organizare a lucrului, dotarea cu utilaje de înaltă tehnicitate, soluţiile originale pentru mai buna folosire a spaţiilor productive. Oamenii îşi văd de lucru, concentraţi asupra fiecărei operaţii. Care este cel mai important succes obţinut de colectivul dv ? întrebarea o adresăm tovarăşului Zdenco Ruzici, membru al conducerii uzinei. „Sîntem conştienţi că in înzestrarea întreprinderilor din Iugoslavia purtăm o mare răspundere, maşinile-unelte produse aici trebuind să se situeze la nivelul actualelor cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Totodată, la export există o ştachetă foarte înaltă a calităţii în acest domeniu, impusă de firme cu prestigiu in lume. Iar noi exportăm circa 40—50 la sută din produse. Iată de ce cel mai important succes al nostru îl consider faptul că în ultimii 5—6 ani am trecut la asimilarea de maşini-unelte automate, cu comandăprogram, realizate pe bază de concepţie proprie“. Despre nivelul tehnic al acestor produse vorbesc de la sine aprecierile pozitive ale beneficiarilor externi dintr-o serie de ţări, printre care Uniunea Sovietică, R.F. Germania, Cehoslovacia. ... Aici, la întreprinderea „1 Mai“ din Zagreb, ca şi in alte unităţi vizitate — întreprinderea de autobuze din Zemun, întreprinderea constructoare de maşini „Ivo Lola Ribar“ din Belgrad — este plăcut să afli că sunt bine cunoscute realizările obţinute de industria constructoare de maşini românească, progresele deosebite înregistrate la noi în ultimii ani pe calea modernizării. „Ştiu că prietenii noştri români au realizat în ultimii ani progrese deosebite în domeniul industriei constructoare de maşiniunelte , ne spune inginerul Mihici, directorul compartimentului de dezvoltare al întreprinderii „1 Mai“. Faptul că România produce azi o gamă largă de maşiniunelte, dotate cu echipamente moderne, cu comandă-program şi numerică, constituie o premisă concretă, deosebit de favorabilă, pentru extinderea relaţiilor de colaborare dintre ţă■ rile noastre. Vom fi bucuroşi, or! CĂLĂTORIE cînd, să colaborăm cu prietenii ---------------------- noștri români, la fel cum colaborează, cu rezultate foarte bune, o serie de întreprinderi iugoslave“. La rindul său, inginerul V. Novacovici, directorul general adjunct al întreprinderii de autobuze din Zemun, avea să precizeze : „începînd cu anul 1973, colaborăm cu rezultate din ce în ce mai fructuoase cu constructorii români de autocamioane din Braşov. Apreciem in mod deosebit punctualitatea în livrarea subansamblelor de către partenerii români şi calitatea lor bună. Aşa se explică de ce, cu fiecare an, sporeşte substanţial volumul relaţiilor noastre. Avem relaţii bune de cooperare, care pot fi simţitor dezvoltate în continuare“. Sunt doar citeva gînduri, aprecieri, pe care reporterul şi le-a notat pe parcursul unui recent itinerar prin Iugoslavia socialistă , gînduri şi aprecieri care pun în lumină dorinţa celor două ţări vecine şi prietene de a dezvolta tot mai mult colaborarea frăţească, reciproc avantajoasă, pe tărâmul fertil al activităţii economice. Stau mărturie în acest sens realizările deosebite obţinute în colaborarea din domeniul energetic de la „Porţile de Fier“ I şi, recent, de la „Porţile de Fier“ II, rezultatele înregistrate în domeniul cooperării într-o serie de ramuri industriale, ca şi in dezvoltarea schimburilor comerciale, al căror volum urmează să atingă sau chiar să depăşească în anul 1980 valoarea de un miliard de dolari. Sunt fapte care atestă pe deplin rodnicia orientărilor stabilite cu prilejul intilnirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Iosip Broz Tito, contribuind la întărirea prieteniei tradiţionale dintre cele două ţări vecine, deschizînd noi orizonturi conlucrării lor în opera de edificare socialistă. Viorel SALAGEAN RĂSFOIND PRESA STRĂINA „DIE WELT" Fenomenul îmbătrînirii poate fi prevenit şi frînat Printre cele mai importante descoperiri biomedicale ale ultimilor ani se numără şi desluşirea misterului îmbătrînirii. Experienţe şi cercetări efectuate paralel in mai multe ţări au dus la concluzii interesante. S-a pornit de la vechea înţelepciune populară conform căreia vîrsta omului trebuie apreciată după arterele sale. Şi, intr-adevăr, dacă sugarul are artere extrem de elastice şi suple, la bătrini, datorită depunerilor de grăsimi şi calciu, ele devin rigide. Se poate spune că arterioscleroza „pavează“ drumul omului spre îmbătrinire şi moarte. Ce se întimplă de-a lungul acestui „drum“ al îmbătrînirii care era pînă acum cunoscut doar în linii mari? Se ştia că, odată cu înaintarea în vîrstă şi, probabil, şi sub influenţa unor factori legaţi de viaţa modernă, substanţe grase din singe se depun pe pereţii interiori ai vaselor sanguine. Colesterolul, substanţă prezentă in cantitate mare în alimentele de origine animală (unt, gălbenuş de ou), dar produsă şi de propriul ficat, a fost prima dintre aceste substanţe care a trezit suspiciuni. Ulterior, şi alte lipide din singe au atras atenţia oamenilor de ştiinţă. Conform unei convenţii internaţionale, ele poartă numele de lipoproteine. Studiind metabolismul lipidelor, omul de ştiinţă american Frederickson a descoperit că există cinci feluri de stări ale metabolismului lipidelor din sînge. Acestea se deosebesc prin concentraţia diferită de lipoproteine. In funcţie de aceasta, se poate vorbi despre lipoproteine cu densitate mare, cu densitate mică şi cu foarte mică densitate. Nu mult după aceea s-a descoperit că în singele sugarilor sunt prezente, in cantitate considerabilă, lipoproteine cu densitate mare. In decursul vieţii, locul acestora este luat, treptat, de lipoproteinele cu densitate mică, pentru ca, la bătrîneţe, să predomine cele cu foarte mică densitate. Pină de curînd se ştia doar cum evoluează, în timpul vieţii, concentraţiile celor trei feluri de lipide din sînge. Nu se ştia însă cum şi de ce lipoproteinele cu densitate mare preîntimpină arterioscleroza şi, in schimb, cele cu densitate mică şi foarte mică o provoacă. Un grup de lucru de la centrul clinic de cercetări din Harrow (Marea Britanie) a explicat şi aceste fenomene. Unui număr de 16 pacienţi, ale căror vase sanguine trebuiau refăcute ca urmare a unor accidente, li s-a recoltat sînge cu cîteva zile înaintea operaţiei. Din acest sînge au fost izolate lipoproteinele cu concentraţie mică şi marcate cu iod radioactiv. Cu 36 ore înaintea operaţiei, particulele de lipoproteine astfel marcate au fost reintroduse în circuitul sanguin. Datorită iodului radioactiv, drumul lor putea fi urmărit în permanenţă. S-a observat atunci că, în următoarele 36 de ore, din ce in ce mai multe particule de lipoproteine cu densitate mică dispăreau din sînge şi se depuneau pe pereţii interiori ai arterelor — fenomen mult mai accentuat la cei în vîrstă de 53—66 ani, comparativ cu cei de 38—52 ani. în timpul operaţiei, oamenii de ştiinţă s-au putut convinge că această depunere nu era o staţionare trecătoare, ci, de fapt, o încorporare în pereţii arteriali. Lipoproteinele cu densitate mică, cu alte cuvinte grăsimi de o calitate biologică scăzută, au tendinţa de a întări pereţii arteriali, de a-i rigidiza şi îmbătrîni. A fost găsit, aşadar, principalul vinovat al îmbătrînirii. Şi dacă împotriva inerentei îmbătrîniri nu ne putem apăra, acum există speranţe ca, prin valorificarea practică a rezultatelor cercetărilor, să poată fi frînată cel puţin imbătrînirea prematură. Aceasta se poate realiza prin controlarea lipoproteinelor cu densitate mică și foarte mică, pentru ca ele să nu depășească nivelul normal fiecărei vîrste. Rămîne ca cercetări ulterioare să descopere cum se pot diminua lipoproteinele cu densitate mică și cum se poate mări numărul celor cu densitate mare. Două metode sunt de pe acum cunoscute. Se știe că grăsimile vegetale măresc cantitatea de lipoproteine cu densitate mare în sînge, în timp ce grăsimile animale o scad. Prin consumarea unora şi evitarea altora se poate contribui la păstrarea unui nivel convenabil de lipoproteine. A doua metodă derivă din constatarea făcută de un grup de medici americani, şi anume că alcoolul, în cantitate foarte mică, sporeşte şi el nivelul lipoproteinelor cu densitate mare. Toate aceste descoperiri reprezintă doar un început. Anul 1978 va aduce cu siguranţă noi date. Speranţa este ca, pe această cale, să se depisteze un fel de „frînă“ a îmbătrînirii, sau cel puţin un mijloc pentru prevenirea îmbătrînirii patologice timpurii. In definitiv, sarcina primordială a medicinii o constituie combaterea tuturor bolilor care scurtează sau pun în primejdie viaţa omului. PAGINA 5 PITĂRILE SOCIALISTE