Scînteia, februarie 1978 (Anul 47, nr. 11026-11049)

1978-02-12 / nr. 11036

PAGINA 6 Reuniunea de la Belgrad Intensă activitate pentru elaborarea documentului final BELGRAD 11 — Trimisul special al Agerpres transmite : In ultimele zile, în cadrul lucrărilor reuniunii de la Belgrad a reprezentanţilor ţă­rilor participante la Conferinţa ge­­neral-europeană au continuat în ritm intens negocierile în vederea identificării de noi idei şi prevederi menite să dea formă şi conţinut do­cumentului de închidere al lucrărilor reuniunii. In domeniul cooperării economice se conturează un acord în baza că­ruia secţiunea din documentul final referitoare la problemele cooperării economice, comerciale şi tehnico­­ştiinţifice va trebui să pună accent pe măsuri şi acţiuni noi de coope­rare bilaterală şi multilaterală in ve­derea dinamizării procesului de apli­care a Actului final. In acest capitol ar urma să fie introduse, printre altele, dispoziţii referitoare la dezvoltarea şi diversi­ficarea schimburilor comerciale, eli­minarea treptată a obstacolelor din calea comerţului, creşterea volumu­lui schimburilor de informaţii co­merciale şi economice, creşterea ro­lului Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa în domeniul coope­rării economice şi tehnico-ştiinţifice, examinarea utilităţii organizării de conferinţe şi reuniuni speciale de experţi pentru dezbaterea unor pro­bleme economice de interes major, cum sunt cele privind mediul încon­jurător, ştiinţa şi tehnica, energia, transporturile. Intr-un alt sector de activitate, cel referitor la securitatea şi cooperarea în Mediterană, s-au identificat prin­cipalele idei ce ar urma să fie in­cluse în documentul final. Acestea pornesc de la conceptul că soluţio­narea conflictelor din zonă, întărirea securităţii şi dezvoltarea cooperării în bazinul Mării Mediterane sunt strîns legate de edificarea securită­ţii în Europa, de menţinerea unui climat de pace pe continent şi în întreaga lume. Totodată, au avut loc discuţii in­tense în problema definirii obiecti­velor, datei şi a cadrului de organi­zare a următoarei reuniuni similare celei de la Belgrad, care va avea loc la Madrid, marea majoritate a dele­gaţiilor pronunţîndu-se pentru con­vocarea ei în 1980. PRECIZĂRI IN PROBLEMA CIPRIOTA Declaraţia preşedintelui Kyprianou NICOSIA 11 (Agerpres). — Refe­­rindu-se la schimbul de mesaje din­tre şefii de guvern ai Turciei şi Gre­ciei în legătură cu o viitoare întîlni­­re, preşedintele Ciprului, Spyros Ky­prianou, a declarat că îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări se poa­te dovedi utilă în eforturile vizînd reglementarea problemei cipriote. In context, preşedintele a accentuat însă că problema Ciprului nu este o dis­pută între Grecia şi Turcia şi nu poa­te deci constitui obiectul unor nego­cieri bilaterale. Prin urmare, a adău­gat el, întîlnirea la nivel înalt greco­turcă nu poate lua vreo decizie pri­vind Ciprul. Spyros Kyprianou a subliniat dife­renţa dintre soluţionarea aspectelor interne ale problemei cipriote şi re­zolvarea aspectelor internaţionale. Aspectele interne, a spus el, consti­tuie o problemă ce interesează cele două comunităţi din insulă, care tre­buie să le discute între ele. Grecia şi Turcia, a adăugat preşedintele, ar pu­tea lua parte la o conferinţă mai lar­gă, care să aibă ca obiect aspectele externe ale problemei. Evoluţii în dialogul panamezo-american CIUDAD DE PANAMA 11 (Ager­pres). — Şeful guvernului panamez, Omar Torrijos, a avut o întrevede­re cu Clifford Alexander, ministrul forţelor terestre nord-americane, şi cu Terence Todman, asistent al se­cretarului de stat pentru probleme­le interamericane. Totodată, o dele­gaţie guvernamentală panameză a a­­sistat, pentru prima dată în ultimii opt ani, la reuniunea de învestitură a noii conduceri a Companiei Cana­lului Panama, controlată de guvernul S.U.A. Reuniunea — desfăşurată la sediul administraţiei zonei Canalului Panama, aflată sub jurisdicţia nord­­americană , a fost apreciată de pre­mierul Torrijos ca menită să contri­buie la buna desfăşurare a „dialo­gului de colaborare“. Experienţe efectuate la bordul complexului orbital „Saliut-6“ - „Soiuz-27“ MOSCOVA 11 (Agerpres). — Cos­monauţii luri Romanenko şi Gheor­­ghi Greciko au încheiat cea de-a noua săptămînă de activitate în spa­ţiu. Echipajul complexului orbital de cercetări ştiinţifice ,,Saliut-6“ — „Soiuz-27“ continuă îndeplinirea programului de cercetări şi expe­rienţe ştiinţifice. Astfel, în cadrul programului de experienţe tehnice, ei au testat noi aparate optice de orientare şi de navigaţie cosmică uti­lizate pentru dirijarea manuală ori automată a staţiei. In acelaşi timp au continuat expe­rienţele prevăzute în programul de studiere a proceselor fizice din stra­turile superioare ale atmosferei te­restre. Sîmbătă, cosmonauţii Piotr Klimuk şi Vitali Sevastianov, care în vara anului 1975 au realizat un zbor orbi­tal de 63 de zile la bordul staţiei „Saliut-4", au adresat felicitări echi­pajului de pe „Saliut-6“ in legătură cu depăşirea duratei activităţii lor spaţiale. 181 Autodizolvarea grupării „EOKA-B“ Intr-o scrisoare adresată principa­lelor ziare de limbă greacă din Ci­pru, liderii grupării ilegale „EOKA-B“ au anunţat oficial autodizolvarea grupării. In scrisoare se precizează că această hotărâre a fost luată în urma apelului lansat de șeful statului cipriot, Spyros Kyprianou, la „unita­tea spirituală a ciprioţilor greci“. „EOKA-B“ a participat, alături de junta militară grecească, la lovitura de stat din iulie 1974 împotriva fos­tului preşedinte Makarios, eveniment care a atras după sine intervenţia mi­litară a Turciei în Cipru. ★ Preşedintele Ciprului, Spyros Ky­prianou, a salutat — într-un comuni­cat oficial dat publicităţii la Nicosia — hotărârea organizaţiei extremiste „EOKA-B“ de a se autodizolva şi a cerut membrilor ei de a remite sta­tului armele pe care le deţin. Vizita preşedintelui Egiptului in Austria VIENA 11 (Agerpres). — Sîmbătă, la Salzburg, preşedintele Republicii Arabe Egipt, Anwar El Sadat, a avut convorbiri cu cancelarul Austriei, Bruno Kreisky. După cum informea­ză agenţiile de presă, au fost abor­date probleme privind evoluţia situa­ţiei din Orientul Apropiat. In aceeaşi zi, Anwar El Sadat s-a întilnit cu Shimon Peres, liderul Partidului Muncii (de opoziţie) din Israel, cu care, după cum a precizat şeful statului egiptean, a procedat la „o trecere în revistă aprofundată" a situaţiei din zonă. Totodată, preşedintele Sadat, can­celarul Bruno Kreisky şi Shimon Peres au discutat problemele Orien­tului Apropiat în cadrul unui dejun de lucru. Intr-o conferinţă de presă, şeful statului egiptean a declarat că întîl­nirea cu cancelarul Bruno Kreisky a constituit o nouă etapă în cadrul cooperării dintre cele două țări pe calea spre pace și securitate in Orientul Apropiat. Acţiuni în vederea normalizării situaţiei din Liban BEIRUT 11 (Agerpres).­­ Sîmbă­­tă, la Beirut s-a instalat un calm relativ, după ce in cursul nopţii s-au înregistrat schimburi de focuri şi explozii sporadice, mai ales în partea de est a capitalei libaneze, la capă­tul a patru zile de ciocniri violente. Pentru prima dată după patru zile, sîmbătă, numeroase magazine s-au deschis în cartierul Achrafief, din estul Beirutului. De asemenea, a fost reluată circulaţia intre sectoarele de est şi de vest ale capitalei libaneze. Potrivit unui comunicat al Forţelor arabe de menţinere a păcii, a fost constituită o comisie militară siriand­­libaneză care va examina cauzele ce au dus la declanşarea incidentelor din ultimele zile, va stabili respon­sabilităţile şi va aplica sancţiuni dis­ciplinare. In cadrul eforturilor politice care urmăresc să pună capăt ciocnirilor, să consolideze încetarea focului, in mod repetat încălcată, sîm­bătă a sosit la Beirut Abdel Halim Khaddam, vicepremier şi ministrul afacerilor externe al Siriei, însoţit de generalul Naji Namil, viceminis­­tru al apărării şi comandantul forţe­lor aeriene ale Siriei. Ei au fost pri­miţi de preşedintele Libanului, Elias Sarkis, cu care au examinat evoluţia situaţiei din Beirut şi modalităţile de reinstaurare deplină a calmului. Anterior, preşedintele Elias Sarkis a primit succesiv pe liderii Frontului libanez, pe comandantul Forţelor arabe de menţinere a păcii, colone­lul libanez Sami Al Khatib, şi pe comandantul-şef al armatei libaneze, generalul Victor Khoury. ITALIA „Strategia economică“ a Partidului Democrat-Creştin ROMA 11 (Agerpres). — Partidul Democrat-Creştin Italian a propus o „strategie economică“ pentru o pe­rioadă de trei ani, în intenţia de­clarată de a lupta pentru depăşirea dificultăţilor economice ale ţării — se arată într-un comunicat difuzat de P.D.C. la Roma. Planul prevede o sporire cu 4,5 la sută a venitului na­ţional pe anul 1978 şi îşi propune ca „obiective fundamentale" dezvoltarea cantitativă şi calitativă a producţiei şi utilizarea în mai mare măsură a forţei de muncă pentru reducerea şo­majului, „fără însă a se încetini lupta împotriva inflaţiei". P.D.C. preconizează, de asemenea, „o politică economică austeră“, ce va antrena sacrificii — în concepţia sa — „echitabile pentru toţi“, cu scopul de a reduce în special defi­citul cheltuielilor publice. Intre al­tele, planul stipulează o sporire a tarifelor la căile ferate, la consumul de electricitate şi la comunicaţiile te­lefonice. Noua „strategie economică" a de­­mocrat-creştinilor prevede însă pu­nerea în aplicare a măsurilor pe care le conţine pe baza „respectării acor­dului «celor şase»“, semnat în iulie 1976. Or, după cum se ştie, acest a­­cord este considerat în prezent insu­ficient de către partidele comunist, socialist şi republican, care aprecia­ză că în Italia a intervenit o etapă nouă, ce nu mai permite susţinerea în parlament a unui „guvern al ab­ţinerilor", ci solicită o majoritate sta­bilă, cu răspunderi precise din partea forțelor politice. Agravarea foametei în lume • Inaniţia seceră anual 15 milioane de vieţi omeneşti • 500 milioane de persoane subalimentate Pare incredibil, dar este adevărat : 15 mi­lioane de copii, femei şi bărbaţi de pe pla­neta noastră mor de foame in fiecare an. Ceea ce nu face, to­tuşi, să scadă numărul celor 500 milioane de subalimentaţi, fiind­că rindurile acestora se completează mereu, pe măsură ce penuria de alimente se extin­de, cuprinzind acum 43 de ţări. Anul tre­cut situaţia s-a agra­vat, ca urmare a noii ofensive a secetei în regiunea africană cu­noscută sub numele de Sahel. Iar specia­liştii ţin să precizeze că situaţia este „pre­­ocupantă, cel puţin pe termen scurt“, intrucit cercetările lasă să se întrevadă o adincire a decalajului intre ce­rinţele şi producţia de alimente în lume. A­­ceste date au fost aduse la cunoştinţă, prin intermediul agen­ţiei France Presse, de Edouard Saouma, di­rectorul general al F.A.O. — Organizaţia Naţiunilor Unite pen­tru alimentaţie şi a­­gricultură. Gravitatea situaţiei alimentare in lume a constituit fun­dalul dezbaterilor re­uniunii de la Paris a miniştrilor agriculturii din 24 de ţări membre ale O.E.C.D. Partici­panţii au recunoscut „răspunderea conside­rabilă“ ce incumbă ţărilor dezvoltate in vederea reducerii di­mensiunilor catastro­fale ale foametei. A­­ceasta cu atit mai mult cu cit, după cum s-a arătat, de la adop­tarea, în noiembrie 1974, a „Declaraţiei u­­niversale privind eli­minarea definitivă a foametei în lume“, progresele înregistra­te în această direcţie au fost, practic, ne­însemnate. Contradicţii în „triunghiul comercial" intercontinental ncă o rundă a negocierilor s-a incite iat­­ cauzele disputei persistă In ultimul timp, între Japonia şi principalii săi parteneri economici — S.U.A. şi ţările Pieţei comune — s-a desfăşurat o nouă rundă de ne­gocieri, convorbiri şi consultări consacrate aplanării divergenţelor economice existente de mult în­tre aceste ţări şi care la un moment dat s-au ascuţit pînă la punctul care a determinat presa occidentală să vorbească despre „o criză acută în relaţiile comerciale" din „triunghiul Tokio — Washington — Bruxelles“. Obiectivul nu a fost însă atins, re­zultatele de pînă acum ale negocie­rilor fiind apreciate de agenţia France Presse ca „neconcludente“. La baza acestor divergenţe, care durează de peste un deceniu şi care din timp în timp au cunoscut „mo­mente fierbinţi", se află lupta pentru pieţe de desfacere, luptă ce s-a as­cuţit tot mai mult în condiţiile schimbărilor intervenite în raportul de forţe economice dintre principa­lele ţări industrializate. După ce şi-a refăcut economia, puternic afectată de cel de-al doilea război mondial, şi a cunoscut un considerabil a­­vînt industrial, Japonia a devenit un concurent redutabil al Statelor Unite şi al ţărilor Pieţei comune, mărfurile sale tinzînd să se impună nu numai pe pieţele unde aceste state deţin de mult poziţii preponderente, dar chiar şi pe piaţa internă a ţărilor respec­tive. „Japoniei — scrie revista „Re­­lazzioni internazionali“ — i se aduc acuzaţii, chiar dacă nu întotdeauna pe deplin întemeiate, de dumping, adică de aruncare de mărfuri pe pia­ţă sub preţurile mondiale. Reacţiile la tendinţele de export japoneze au devenit mai puternice, atit din cauza repercusiunilor negative pe care le au ele asupra unor sectoare econo­mice din ţările pe care le concurează, cit şi datorită dezechilibrelor valu­tare ce decurg de aici“. Intr-adevăr, partenerii Japoniei au atras atenţia guvernului de la Tokio asupra faptului că exporturile ni­pone, neîngrădite şi necompensate de importuri echivalente, au generat dez­echilibre în balanţele lor comerciale, ceea ce periclitează stabilitatea eco­nomiilor şi a monedelor ţărilor în cauză, comerţul internaţional. In a­­cest sens, se arată că in 1977 defici­tul balanţei comerciale a S.U.A. cu Japonia a ajuns la aproape 10 mi­liarde dolari, iar al ţărilor Pieţei co­mune la aproape 5 miliarde dolari. Faţă de această situaţie, atît S.U.A., cit şi ţările Pieţei comune au cerut guvernului japonez să ia măsuri pen­tru a reduce masivul „sold activ“ al balanţei sale comerciale, acţionînd în acest scop pe două căi : a) printr-o limitare a exporturilor japoneze pe pieţele ţărilor respective ; şi b) printr-o reducere a tarifelor şi ate­nuarea restricţiilor vamale, care să permită produselor americane şi vest-europene să pătrundă pe piaţa niponă. Cînd au văzut că aceste ape­luri au rămas fără ecou la Tokio, iar deficitul, în loc să scadă, creşte, par­tenerii Japoniei au trecut mai întîi la ameninţări, iar ulterior la unele măsuri protecţioniste. Toate acestea au dus la agravarea disputelor. „Un veritabil război comercial este pe cale să izbucnească“ — scria ziarul francez „Le Figaro“ în legătură cu situaţia creată. In cadrul noii runde de negocieri japono-americane, care s-a desfăşu­rat recent la Tokio, Japonia s-a an­gajat „să reducă considerabil" sur­plusul balanţei sale comerciale faţă de S.U.A. în exerciţiul viitor. Dar presa americană s-a arătat sceptică în această privinţă. Negocierilor japono-americane le-au succedat cele de la Bruxelles dintre reprezentanţii Japoniei şi cei ai Pie­ţei comune. Ambele părţi men­­ţinîndu-se pe poziţii aproape ne­schimbate, presa vest-europeană a scris că nimic nu a fost soluţionat ; problemele rămin deschise. Miniştrii de externe ai „celor nouă", întruniţi marţi la Bruxelles, discutînd pro­blema reducerii deficitului comercial cu Japonia, au preconizat angajarea unor noi negocieri cu autorităţile ni­pone. Comentatorii vest-europeni a­­preciază însă că sunt puţine şanse ca deficitul „celor nouă“ în comerţul cu Japonia să poată fi redus în acest an. Nici partea japoneză nu nutreşte mari speranţe. Ministrul japonez Ushiba a declarat, după vizita între­prinsă in unele ţări vest-europene şi după conferinţa ministerială de la Geneva asupra negocierilor comer­ciale multilaterale : „Starea actuală a problemelor comerciale dintre Ja­ponia şi Piaţa comună se va prelungi multă vreme“. Neîncrederea ce se manifestă faţă de perspectiva aplanării divergenţe­lor nu este, desigur, de natură su­biectivă, ci are cauze obiective : gă­sirea unor soluţii pentru proble­mele ce s-au creat este o operaţie cu atît mai dificilă cu cît relaţiile co­merciale se desfăşoară pe fundalul crizei care persistă în economia ca­pitalistă. In condiţii de stagnare eco­nomică şi şomaj, S.U.A. şi ţărilor Pieţei comune le este mult mai ane­voios să facă faţă concurenţei japo­neze. Pe de altă parte, Japonia, afec­tată şi ea de şomaj, este interesată nu să-şi reducă, ci să-şi amplifice capacităţile de producţie şi desfa­cere, ceea ce o pune practic în im­posibilitate să vină în întîmpinarea cererilor americane sau ale partene­rilor vest-europeni. „Mulţi econo­mişti japonezi — arată ziarul „Times“ — se dovedesc sceptici in legătură cu faptul că Japonia va putea reali­za un ritm de 7 la sută cît ii este ne­cesar să stimuleze cererea de import şi să reducă uriaşul sold activ al ba­lanţei comerciale“. Aşa cum remarcă observatorii de la Washington, Bruxelles şi Tokio, nu este exclus ca precedentele cunoscu­te să se repete. „La solicitările parte­nerilor săi comerciali, scrie săptămî­­nalul american „Newsweek“, Japonia răspundea de fiecare dată cu politeţe, promiţind să schimbe cursul respec­tiv. Numai că, după aceea, revenea cu regularitate pe aceeaşi poziţie ca şi mai înainte". Presupunerea revis­tei americane este subliniată de şti­rea publicată de ziarul „International Herald Tribune“ în care se spune : „In ciuda presiunii externe de a-şi reduce exporturile, producătorii ja­ponezi de automobile intenţionează să exporte mai mult anul acesta decît în 1977. «Mitsubishi Motors Corp.» anunţă că planifică creşterea, în următorii trei ani, a vînzării de automobile în S.U.A. de la 105 000 la 180 000“. Fenomenele la care ne-am referit reflectă concludent agravarea contra­dicţiilor dintre ţările capitaliste cele mai dezvoltate, în condiţiile persis­tenţei fenomenelor crizei economice, încercările tot mai frecvente de a se căuta soluţii pentru ieşirea din si­tuaţia creată în măsuri protecţio­­niste. In noi bariere vamale se do­vedesc lipsite de perspectivă. In a­­semenea condiţii devine şi mai evi­dent că eforturile se cer îndreptate într-o altă direcţie, anume, în direc­ţia promovării unui comerţ interna­ţional larg, liber de restricţii şi discriminări artificiale, a extinderii unei colaborări pe baze reciproc a­­vantajoase între toate naţiunile. Nicolae PLOPEANU Moţiune­a P. C. Portughez pe marginea programului guvernamental LISABONA­­ (Agerpres). — Partidul Comunist Portughez a pre­zentat o moţiune de respingere a programului înaintat spre aprobare Adunării Republicii de către gu­vernul premierului Mario Soares. Carlos Brito, preşedintele grupului parlamentar comunist, a afirmat că programul guvernului nu este de na­tură să soluţioneze gravele probleme economice, financiare şi sociale ale Portugaliei. Anterior, o moţiune de respingere a programului guverna­mental a fost prezentată de Parti­dul Social-Democrat. Votul asupra programului va in­terveni in noaptea de sîmbătă spre duminică. Observatorii notează că re­zultatele votului nu pot pune în pe­ricol guvernul, întrucît alianţa P.S.P.—C.D.S. dispune de 143 de de­putaţi din cei 263 ai parlamentului. Pentru adoptarea unei moţiuni de respingere ar fi necesară o majori­tate absolută. NEW YORK Consultări cu privire la viitorul Namibiei NEW YORK 11 (Agerpres). — Consultările în problema Namibiei, iniţiate de miniştrii de externe ai celor cinci ţări occidentale membre ale Consiliului de Securitate — Sta­tele Unite, Marea Britanie, Franţa, Canada şi R.F. Germania — au început la New York. In cadrul acestor con­tacte, „cei cinci“ vor avea consultări separate cu preşedintele Organizaţiei Poporului din Africa de Sud-Vest (S.W.A.P.O.), Sam Nujoma, cu alţi reprezentanţi africani interesaţi in soluţionarea problemei Namibiei şi dobîndirea Independenţei acestei ţări, precum şi cu ministrul de ex­terne al R.S.A., Roelof Botha. înaintea începerii dezbaterilor la nivel ministerial, ambasadorii la Na­ţiunile Unite ai celor cinci ţări au avut consultări separate cu Sam Nu­joma şi cu Brand Fourie, reprezen­tant al Ministerului de Externe sud­­african. agenţiile de presă transmit: Convorbiri la Berlin. Erich Honecker, secretar general al C.C. al P.S.U.G., i-a primit la Berlin pe Giancarlo Paretta, membru al Direc­ţiunii şi al Secretariatului C.C. al Partidului Comunist Italian, şi pe Sergio Segre, şeful Secţiei externe a C.C. al P.C.I. Au fost discutate pro­bleme de interes reciproc. Front al Unităţii Demo­cratice în Bolivia, Partidul Co­munist din Bolivia, Partidul socialist, Partidul democrat-creştin, Mişcarea Naţionalistă Revoluţionară (M.N.R.), Mişcarea Naţională Revoluţionară de Stingă (M.N.R.I.) şi Mişcarea Stîngii Revoluţionare (M.I.R.) au constituit un Front al Unităţii Democratice cu orientare de centru-stînga, pentru ca principalele forţe ale opoziţiei boli­­viene să poată prezenta propriul can­didat în viitoarele alegeri preziden­ţiale, la care s-a angajat pînă acum doar generalul Juan Pereda Asbun. Grevă în Spania. Peste 50 000 de salariaţi din serviciile poş­tale spaniole au participat vineri la o grevă, în sprijinul revendicărilor lor privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Acord bulgaro-ameri­can. Agentia B.T.A. anunţă că S.U.A. şi Bulgaria au semnat un acord de colaborare tehnico-ştiinţifi­­că pe cinci ani. Se prevede extinde­rea considerabilă a schimburilor teh­­nico-ştiinţifice, o largă colaborare între Instituţiile de profil din cele două ţări. Program de austeritate în Islanda PrimLd ministru al Islan­dei, Geir Hallgrimsson, a prezentat în parlament un „program de austeri­tate“ cuprinzind măsuri destinate re­ducerii şomajului, precum şi amelio­rării balanţei de plăţi. Un alt obiec­tiv principal, a precizat premierul, îl constituie combaterea inflaţiei, a că­rei rată anuală este estimată la 35 la sută. Bilanţ. Potrivit unor statistici întocmite de Fondul Monetar Inter­naţional (F.M.I.), preţurile la bunu­rile de consum erau in decembrie 1977, în ţările dezvoltate din punct de vedere industrial, în medie cu 7,3 la sută mai mari decît cele din ace­eaşi lună a anului precedent. Pentru întregul an, media creşterii preţuri­lor a fost de 7,8 la sută. In 1976, creşterea­ fusese de 7,7 la sută. Devalorizarea monedei norvegiene.La cererea guvernu­lui norvegian, miniştri şi directori ai băncilor centrale din ţările partici­pante la cooperarea monetară vest­­europeană (aşa-numitul „şarpe“ mo­netar vest-european, implicînd flota­­rea concertată a monedelor respec­tivelor ţări), întruniţi la Copenhaga, au convenit asupra devalorizării cu 8 la sută a coroanei norvegiene in raport cu celelalte monede din ca­drul „şarpelui“. Comunicatul mongolo-in­ddian, dat publicităţii la încheierea vizitei oficiale în India a ministrului de externe al R.P. Mongole, Manga­­lîn Dughersuren, arată că, în cadrul convorbirilor purtate de oaspete cu omologul său indian, Atal Bihari Vajpayee, s-a procedat la un amplu schimb de vederi asupra relaţiilor bi­laterale şi a problemelor internaţio­nale care interesează cele două ţări. Părţile au subliniat necesitatea de a se depune eforturi pentru întărirea procesului de destindere în întreaga lume, de a se dezvolta cooperarea reciproc avantajoasă intre ţările continentului asiatic. Trupe ale regimului sud­diriCNn au trecut frontiera din Namibia în Angola şi au ucis. In cursul unei operaţiuni represive, 18 namibieni — relatează agenţia Reu­ter. Pe primul loc la expor­turi, Republica Federală Germania a reuşit să depăşească Statele Unite şi să ocupe primul loc in rindul ex­portatorilor mondiali, scrie revista franceză „Le Nouvel Economiste“. Sesiunea Biroului Inter­naţionalei Socialiste şi a in­cheiat lucrările la Hamburg. Repre­zentanţi ai unor partide socialiste şi social-democrate din 29 de ţări au dezbătut probleme privind noi meca­nisme şi instrumente de combatere a şomajului în ţările lumii occidentale. Preşedintele Internaţionalei Socialis­te, Willy Brandt, a făcut cunoscut presei că a fost instituită o comisie însărcinată cu elaborarea unui nou program al Internaţionalei Socialiste, menit să-l înlocuiască pe cel exis­tent de 25 de ani. Accident aerian. Un avion bimotor al companiei americane „Co­lumbia Pacific Airlines" s-a prăbuşit vineri, cu 17 persoane la bord, la cîteva minute după ce decolase cu destinaţia Seattle de pe aeroportul oraşului Richland, din statul Wa­shington. Potrivit primelor ştiri, nu există supravieţuitori ai acestei ca­tastrofe aeriene. NICARAGUA Alegeri fără... alegători Dictatura lui Somoza, a cărei auto­ritate era deja subminată de cea mai lungă grevă generală din istoria sta­tului Nicaragua, a suferit un nou eşec, pus în evidenţă de recenta farsă electorală. După cum relata agenţia France Presse, „un purtător de cuvint al Uniunii Democratice de Eliberare (U.D.E.L.), care reuneşte întreaga opoziţie, a afirmat că abţinerile la vot în cadrul «alegerilor» municipale au fost practic absolute“, iar agenţia americană Associated Press scrie că „Birourile de vot erau aproape goale... Alegătorii, în marea lor ma­joritate, au boicotat alegerile“. Ob­servatorii notează însă că dictatura nu a pierdut încă orice posibilitate de manevră. Corpul Pretorian creat în 1927 şi Garda Naţională, care gru­pează cele trei ramuri ale forţelor armate, rămin in continuare pumnul de fier al acelui regim corupt. In ultima vreme au dispărut, fără urmă, potrivit relatărilor presei străi­ne, 350 de ţărani. Afacerişti veroşi, ofiţerii Gărzii Naţionale au devenit o importantă putere economică în stat, îmbogăţindu-se fără scrupule. Spe­culaţiile financiare se desfăşoară la umbra dictaturii. Garda Naţională joacă un rol activ în înăbuşirea mişcărilor populare, cum a fost cea din Salvador din 1972. Regimul dictatorial din Nicaragua se bazează pe exploatarea crîncenă a poporului, din care 80 la sută lo­cuieşte in condiţii de promiscuitate, în cocioabe insalubre. "Numai 15,2 la sută din locuinţe dispun de condiţii sanitare. Peste 90 la sută din populaţia nicaraguaiană suferă de boli parazitare, iar gastroente­­rita provoacă 15,3 la sută din decese. 70 la sută dintre ţărani nu ştiu să scrie şi să citească. Aproxi­mativ 40 la sută din populaţia activă se află în situaţia de şomeri totali sau parţiali. Datoria externă atinge un miliard şi jumătate de dolari. Cresc contradicţiile dintre puterni­cele interese ale monopoliştilor re­prezentaţi de dictatorul Somoza şi in­teresele burgheziei industriale națio­nale, aflată în creștere, care se opu­ne astăzi dictaturii. Capriciile vremii De două zile, în cea mai mare parte a Eu­ropei se înregistrează o nouă ofensivă a fri­gului, cu abundente căderi de zăpadă şi furtuni violente, fără ca meteorologii să prevadă o ameliorare a vremii. O răcire bruscă a timpului a fost resimţită, cu deo­sebire, în Franţa. In sudul ţării, masivele căderi de zăpadă au izolat complet o serie de sate şi cătune, ne­cesitând organizarea u­­nor ample operaţiuni de salvare a persoa­nelor sinistrate. In re­giunea lyoneză, nin­soarea, care cade fără încetare de 48 de ore, a dezorganizat circu­laţia. Aceleaşi dificul­tăţi se întîlnesc în Bretania, unde ceaţa şi ninsoarea au pertur­bat complet traficul rutier. In Marea Britanie principala problemă o reprezintă ceaţa deo­sebit de densă care a perturbat circulaţia. In R.F.G., ca şi în Belgia şi Olanda, vre­mea este, de aseme­nea, deosebit de rece. In Elveţia, temperatu­rile extrem de scăzu­te pentru această zonă pun în, peri­col şepte­­lul. Un îngheţ puter­nic s-a înregistrat şi în nordul Spaniei. Puternice căderi de zăpadă s-au înregis­trat în zonele de nord ale Italiei, unde a fost perturbat traficul ru­tier, feroviar şi aerian. In Lombardia stratul de zăpadă atinge gro­simea de 30 centime­tri. Cele două aero­porturi ale oraşului Milano şi-au încetat activitatea. Furtunile de o ne­obişnuită intensitate, însoţite de ploi dilu­viene, care s-au a­­bătut asupra unor re­giuni din sudul statu­lui american Califor­nia au provocat moar­tea a cel puţin 9 per­soane, au anunţat au­torităţile locale. Alte 25 de persoane — în­tre care trei copii — au fost declarate dis­părute. Bilanţul pro­vizoriu al acestor in­temperii indică, de a­­semenea, distrugerea locuinţelor a aproxi­mativ 700 persoane. Mica localitate Hid­den Springs, situată la 40 km nord de Los Angeles, a fost com­plet distrusă. Ploile torenţiale şi vinturile care, în unele zone, au atins viteza de 150 km la oră, au provo­cat inundaţii şi alu­necări de teren, au în­trerupt liniile de ali­mentare cu energie e­­lectrică. Activitatea portuară la Los An­geles a fost suspenda­tă timp de zece ore. Mai multe autostrăzi din zona orașului au fost închise, din cau­za blocării lor de co­pacii dezrădăcinaţi de furtună. În faţa refuzului regimului rasist de la Salisbury de a accepta transferarea puterii către populaţia africană majoritară, Frontul Patriotic din Zimbabwe îşi intensifică lupta de eliberare. Fotografia înfăţişează un detaşament de patrioţi participînd la pregătirea unei acţiuni de luptă ( I cfe c/uMtft/taI i Bietul Janus... j J Aforismul, clasic, spune că a conduce înseamnă a prevedea, i \ Adică, a stabili opţiunile prezentului în funcţie de prefigurarea viito- J | rului. Pentru ca Un jucător de şah să-şi conducă bine pionii este \ / esenţial să prevadă mutările adversarului. La fel şi în politică. Sau­­ 1 în diplomaţie, în funcţie de obiectivele de viitor se conturează orien- ş­i ţări, tactici şi strategii. Ş­l în antichitate, în străvechea Eladă, oamenii politici mergeau în i 1 valea verde de la poalele muntelui Parnas, să descifreze prezice-­­ I rile Pytiei, oracolul din Delfi. 1 1 în zilele noastre prezicătorii pot fi şi de alt gen : nu sunt în mod l J necesar înveşmîntaţi în vălurile preotesei Templului lui Apollo — pot i ) purta cravată şi serviete-diplomat. 1 i ...Se discută, mult, despre dezarmare. La Geneva, după 16 ani i ’ de negocieri şi aproape 800 de şedinţe, progresele sunt relativ mo- J­­­deste: încă nu s-a cristalizat vreo decizie privind trecerea de la­­ l bricegele cu două tăişuri la cele cu o singură lamă.­­­­ Se discută, de cîţiva ani, şi la Viena, în legătură cu Europa cen- »­­ trală ; de fapt, încă n-au început discuţiile propriu-zise — mai mult­­­i se discută despre cum să se discute.­­­­ Se depun eforturi pentru a se acorda problemelor dezarmării locul­u­i cuvenit la Conferinţa de la Belgrad privind securitatea euro-­­­­­peană. Lucru dificil, ţinînd seama de importanţa precumpănitoare a­­ i drepturilor omului de a-şi spori megatonele de exploziv pe cap de i­n­locuitor. 1 ) De aceea se şi depun eforturi serioase pentru organizarea sesiu- \ 1 nii speciale a O.N.U., consacrată exclusiv problemelor dezarmării. Se i ; fac pregătiri, se avansează propuneri, se lucrează la redactarea­­­­ proiectelor de documente, menite să contureze programe concrete­­ de acţiune. Aşa cum speră, aşa cum aşteaptă, aşa cum cer şi vor­­ popoarele. ş­i în acest context există şi prognoze distonante. De pildă, un ase-­­ l menea obiectiv de viitor a fost configurat, prevăzut şi precizat de con- i­­­ducătorul acelei instituţii de specialitate care şi-a luat denumirea de la / I structura arhitectonică a clădirii unde îşi are sediul — formă împru- 1 t mutată din geometrie­ intermediară între pătrat şi hexagon. 1­­ Obiectivul anticipat? Cheltuielile militare să sporească în urmăr i ^ torii cinci ani cu aproape 56 miliarde de dolari, incit în 1983 numai |­a bugetul propriilor înarmări să ajungă de la 116 la 173 miliarde. De- \ i narmare clară și precisă. I­­ Se prevăd, în domeniul tehnicii militare, noi dispozitive ultrasofis-­i­­­ticate — subacvatice, terestre, aeriene, cosmice. Coroborate, pe i I plan diplomatic, cu aparaturi adecvate pentru discursuri patetice în ^ J cadrul negocierilor: dispozitive de măcinat vorbe. Sau de tocat apă.­­ 1 ...Și fiindcă venise vorba mai sus despre prognozele din timpurile ? I antichităţii, povestea spune că zeii, recunoscători, l-au înzestrat pe 1 / legendarul Janus cu două feţe: una cu care privea în urmă, ca să i 1 înţeleagă trecutul, alta cu care se uita înainte, prevăzînd viitorul. i ^ în vorbirea curentă, simplificatoare, amănuntul este uneori uitat ! 1 și Janus este calificat ca om cu două feţe. ) I Deși, bietul de el, n-avea nimic comun cu duplicitatea. ^ ț N. CORBU i SCINTEIA — duminica 12 februarie 1978 REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA e Cod TIS«, Bucureşti Plata Selntell nr 1 Tel 11 60 10, 11 60 M Abonamentele te fac la oficiile poştale şi difuzorii iin întreprinderi şi Institut«. In i­rfinifitate, abonamentele se fac prin 1LEX1M — departamentul export-import presă, P. O. BOX ISO-111 telex­­ 11 »6, București, str. II Decembrie nr. L Tiparul, Combinatul Poligrafic CASA SC1NTE11­60 360

Next