Scînteia, septembrie 1981 (Anul 50, nr. 12138-12163)

1981-09-15 / nr. 12150

ORGAN AL PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12150 Marți 15 septembrie 1981 6 PAGINI — 30 BANI Sub semnul hotăririi oamenilor muncii de a înfăptui obiectivele actualului cincinal, intr-o atmosferă de puternică unitate in jurul partidului, al secretarului său general, a început, ieri, VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL DOLJ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Co­munist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România, a început, luni, 14 septembrie, o vizită de lucru în judeţul Dolj. împreună cu secreta­rul general al partidu­lui se afla tovarăşa Elena Ceauşescu, tova­răşii Ilie Verdeţ, Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Petru Enache, Nicu Ceauşescu, secretar al C.C. al U.T.C. La plecarea din Capitală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de mem­brii şi membrii supleanţi ai Comite­tului" Politic Executiv al" C.C. al P.C.R., de secretari ai C.C. al P.C.R. Inscriindu-se în seria de rodnice intîlniri şi consfătuiri de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a iniţiat în ultima perioadă, noua vi­zită, efectuată de această dată in zona sudică a Olteniei, are în centrul atenţiei analiza rezultatelor obţi­nute­ la nivelul judeţului, in indus­t­­rie, agricultură, pe tărâm edilitar, social-cultural şi in alte sectoare de activitate, în lunile ce au trecut din anul 1981, din actualul cincinal, examinarea modului cum se acţio­nează, sub conducerea organizaţiilor de partid, pentru înfăptuirea inte­grală a programului stabilit de Con­gresul al XII-lea al P.C.R., pentru sporirea continuă a contribuţiei ju­deţului Dolj la dezvoltarea dinamică şi armonioasă a economiei naţionale, a României socialiste. Pe temeiul analizei realizate cu a­­cest prilej în întreprinderi, cooperati­ve agricole de producţie, în unităţ­i de invăţămint, la care iau parte repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, factori de răspundere din economie, specialişti, numeroşi oa­meni ai muncii, sunt stabilite direc­ţiile de acţiune pentru perioada ur­mătoare, astfel incit judeţul să-şi în­deplinească, in bune condiţii, sarci­nile prevăzute pe anul 1981, pe în­tregul cincinal. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va participa, de asemenea, la deschide­rea oficială a anului de învăţămint 1981—1982, pe care o găzduieşte mu­nicipiul Craiova, prezenţa secretaru­lui general al partidului la acest eveniment avînd loc în virtutea unei tradiţii intrate în chenarul de aur al şcolii româneşti, cu inconfunda­­bile rezonanţe în inima a milioane de tineri, elevi şi studenţi, a cadre­lor didactice, a noastră, a tuturor. Noua vizită de lucru pe care to­varăşul Nicolae Ceausescu o între­prinde in judeţul Dolj ilustrează. Încă o dată, cu elocventă, rolul de­terminant al secretarului general al partidului in mobilizarea si stimu­larea oamenilor muncii din intreaga tară în înfăptuirea politicii partidu­lui. Totodată, ea pune pregnant in lumină preocuparea statornică a to­varăşului Nicolae Ceauşescu de a se afla mereu în mijlocul făuritorilor de bunuri materiale, pentru a le cu­noaşte mai bine viaţa, împlinirile, preocupările, a-i consulta in toate problemele construcţiei socialiste. Există un adevăr profund pe care îl ştim cu toţii, iar locuitorii acestei părţi de ţară îl reafirmă astăzi cu mincirie, şi anume că tot ce s-a în­făptuit în ultimele cincinale pe În­tinsul judeţului lor, pe tot cuprinsul patriei este nemijlocit legat de nu­mele şi personalitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de gîndirea si ac­ţiunea cutezătoare, de activitatea sa neobosită pusă în slujba dezvoltării multilaterale a României socialiste, in deplină libertate si independentă, bunăstării materiale si spirituale a poporului. Iată pentru ce oamenii muncii de aici transformă vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu într-o adevărată sărbătoare populară, intr-o manifestare impresionantă a dragos­tei, stimei şi­ recunoştinţei faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. Centrul de reşedinţă al judeţului a ţinut să salute cu in­treaga căldură a inimilor locuitorilor săi sosirea secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, a tovarăşei Elena Ceauşescu. Aceste simţăminte îşi găsesc o expresie emo­ţionantă încă din momentul sosirii pe pămîntul Doljului. La coborîrea din avion, pe aero­portul municipiului Craiova, tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sînt salutaţi cu căldură de tovarăşul Miu Do­­brescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, care le urează, în numele celor ce trăiesc şi muncesc în judeţul Dolj, un călduros „Bun venit !“ întregind ambianţa deosebită ce domneşte pe aeroport, o gardă, alcă­tuită din ostaşi ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patrioti­ce şi ai formaţiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei prezintă onorul. Răsună solemn a­­cordurile Imnului de Stat al Repu­blicii Socialiste România. Un ţăran cooperator invită apoi pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu să guste din pîinea ospeţiei şi omeniei, din ploştile cu vin. Grupuri de pio­nieri şi şoimi ai patriei oferă, la rindul lor, cu gingăşie şi afecţiune, buchete de flori. Sunt de faţă mii de localnici care întîmpină pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, cu intensă bucurie şi satisfacţie. Ei aclamă îndelung, cu însufleţire, pen­tru partid şi secretarul său general, scandînd fără întrerupere „Ceauşescu — P.C.R. I“, „Ceauşescu şi poporul !“. Primul obiectiv al vizitei tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu în judeţul Dolj ii reprezintă întreprinderea de avioane Craiova. Oaspeţii sunt salutaţi, la sosire, de Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, de membri ai consiliului oamenilor muncii din întreprindere. Secretarul general al partidului revine pentru a treia oară in această modernă unitate, realizată, la indi­caţia sa, in urmă cu un deceniu. In secţia scularie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt informaţi de că­tre directorul întreprinderii, Con­stantin Rovenţa, că in primele opt luni ale actualului cincinal planul producţiei nete a fost depăşit cu 92 la sută, iar productivitatea muncii cu 8 la sută, în condiţiile în­ care anga­jamentele la export au fost onorate la nivelul întregului an. Gazdele au relevat, de asemenea, că în această secţie, unde se asigură intreaga pre­gătire a fabricaţiei, au fost asimilate toată gama de scule necesare pro­ducţiei, precum şi utilajele specifice, iniţial aduse din import. Cîteva re­ţin atenţia in mod deosebit, ca dealtfel şi maşinile cu comandă pro­gram, pe care se execută piese de complexitate tehnică ridicată, aflate in secţia de prelucrări mecanice. Se raportează secretarului general al partidului că, prin colaborarea dintre specialiştii unităţii şi cercetă­torii din acest domeniu, s-a reuşit asimilarea in fabricaţie a unui mare număr de maşini-unelte, ceea ce înseamnă o importantă diminuare a efortului valutar. Totodată, colecti­vul unităţii a obţinut rezultate bune (Continuare in pag. a III-a) In timpul vizitei la „Electroputere"-Craiova - stea de primă mărime a industriei electrotehnice românești Locuitorii Craiovei au făcut o primire deosebit de călduroasă secretarului general al partidului Cu rezultate rodnice, care deschid noi perspective conlucrării româno-kuweitiene, in interesul ambelor ţări, al păcii şi înţelegerii in lume S-a încheiat vizita oficială de prietenie a Alteţei Sale şeicul Jaber Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, emirul statului Kuweit Luni s-a încheiat vizita ofici­ală de prietenie în ţara noastră întreprinsă, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, de Alteţa Sa şeicul Jaber Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, emirul statului Kuweit. Vizita înaltului oaspete kuweitian in România s-a înscris ca un moment important al relaţiilor româno-ku­­weitiene, rezultatele dialogului la ni­vel înalt conferind un conţinut mai bogat raporturilor bilaterale, precum şi conlucrării dintre România şi Kuweit, pe ţărimul vieţii internaţio­nale, in folosul ambelor ţări şi po­poare, al cauzei păcii şi înţelegerii în lume. Ceremonia , plesii şefului, statului kuweitian ~ a avut loc pe aeroportul Otopen. Pe frontispiciul aerogării se aflau portretele preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi Alteţei Sale şeicul Ja­ber Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, încadrate de drapelele Republicii So­cialiste România şi statului Kuweit. Pe mari pancarte erau înscrise, în limbile română şi arabă, urările : „Să se dezvolte continuu bunele relaţii statornicite între Republica Socialis­tă România şi statul Kuweit, în in­teresul şi spre binele ambelor po­poare, al păcii şi înţelegerii în lume „Trăiască pacea, prietenia şi colabo­rarea între toate popoarele lumii !“ Cei doi şefi de stat au sosit împre­ună la aeroport. O gardă militară a prezentat ono­­ruL S-au intonat imnurile de stat ale Kuweitului şi României, în timp ce, în semn de salut, erau trase 21 de salve de artilerie. Preşedintele României si emirul statului Kuweit au trecut in revistă garda de onoare. In continuarea ceremoniei, Alteţa Sa şeicul Jaber Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah şi-a luat rămas bun de la persoanele oficiale române venite să-l salute la aeroport. Erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Ion Dincă, Ludovic Fazekas, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Andrei, Emilian Dobrescu, Nicolae Giosan, Constantin Olteanu, membri ai gu­vernului, generali. Emirul Kuweitului a fost salutat, de asemenea tre şefi­ de misiu­ni di­plomatice ai unor ţări arabe acredi­taţi în ţara noastră, precum şi de reprezentantul permanent al Organi­zaţiei pentru Eliberarea Palestinei la Bucureşti. Era de faţă, totodată, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti, Sándor Bajnai. Pe aeroport se aflau numeroşi bi­cureşteni care au salutat cu căldu­ră pe cei doi şefi de stat, manifes­­tindu-şi deplina satisfacţie faţă de rezultatele noului dialog la nivel inait româno-kuweitian, ce deschide noi perspective colaborării dintre Româ­nia şi Kuweit. La scara avionului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi emirul Jaber Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah şi-au luat un călduros rămas bun, strin­­gindu-şi mîinile, îmbrăţişîndu-se cu prietenie. Şeful statului kuweitian a exprimat din­ nou mulţumiri pentru ospitalitatea si căldura cu care a fost intimpinat in România si si-a mani­festat deplina satisfacţie pentru con­vorbirile avute cu şeful statului ro­mân, pentru rezultatele lor fruc­­­­tfljiwii La bir­dul său, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat încrederea că noul dialog româno-kuweitian va duce la întărirea prieteniei şi colabo­rării dintre ţările şi popoarele noastre. Un grup de pionieri au oferit bu­chete de flori celor doi şefi de stat. La ora 10, aeronava cu care că­lătoreşte emirul Kuweitului a de­colat. COMUNICAT COMUN ÎN PAGINA A 1I-A Cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, în judeţul Dolj şi al deschiderii noului an şcolar şi universitar, astăzi va avea loc in municipiul Craiova o mare adunare populară. Manifestarea va fi transmisă direct de posturile de radio si televiziune in jurul orei 11:30. AZI SE DESCHID CURSURILE NOULUI AN DE INVĂŢĂMINT Şcoala românească,în pas cu cerinţele societăţii noastre socialiste „O datorie de onoare a şcolii este aceea de a forma nu numai buni muncitori şi specialişti, ci şi cetăţeni con­ştienţi, cu o concepţie înaintată despre lume şi viaţă, profund devotaţi cauzei socialismului, luptători înflăcăraţi pentru înălţarea patriei pe noi culmi de progres şi civilizaţie“. NICOLAE CEAUŞESCU Fiecare nou an şcolar adaugă invă­­ţâmintului românesc noi împliniri, ample şi mobilizatoare perspective de dezvoltare, de perfecţionare. Aflat sub auspiciile luminoaselor obiective sta­bilite de Congresul al XII-lea al partidului, noul an şcolar şi univer­sitar 1981—1982 este menit să mar­cheze o nouă treaptă, calitativă, spre realizarea misiunii nobile, de înaltă răspundere socială, încredinţate şcolii de partid şi popor , de a forma şi mo­dela omul nou al societăţii noastre socialiste, de a pregăti şi educa ti­nerele generaţii de constructori ai României de azi şi de miine. Conferindu-i rolul de important factor de cultură şi civilizaţie, parti­dul şi statul nostru au creat şcolii toate condiţiile pentru a face faţă cu succes cerinţelor puse de impetuoasa dezvoltare social-economică şi cultu­rală a patriei noastre, de a-şi înde­plini exemplar înaltele îndatoriri. La baza întregului proces instructiv-edu­­cativ, a perfecţionării învăţământului şi conectării lui organice la impera­tivele majore ale prezentului şi viito­rului se află ideile ştiinţifice, clarvă­zătoare, profund umaniste ale tovară­şului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, idei in spiritul cărora şcoala de toate gradele este chemată să formeze tineretului un bogat şi larg orizont de cunoştinţe ge­nerale, să-i asigure o temeinică pre­gătire pentru viaţă, pentru muncă, să-i cultive înflăcărate simţămin­te de dragoste şi respect pentru p­iatria in care s-a născut şi trăieşte î­n lumina acestor idei generoase, în­treaga activitate şcolară şi universi­tară se desfăşoară intr-o concepţie unitară şi de largă perspectivă, care vizează integrarea organică a invăţă­­mintului cu producţia, cu cercetarea ştiinţifică, cu practica socială. Constituţia Republicii Socialiste România, prevederile Legii educaţiei şi învăţămintului asigură accesul ple­nar, neîngrădit la Învăţătură al tutu­ror fiilor ţării, fără deosebire de na­ţionalitate. In noul an de studiu, populaţia şcolară reprezintă 26,2 la sută din totalul populaţiei ţării, faţă de numai 11,4 la sută, cit s-a înre­gistrat în anul de invăţămint 1938— 1939. La dispoziţia celor 5 888 000 de preşcolari, elevi şi studenţi se află peste 30 000 de unităţi şcolare de toa­te gradele, aproape dublu faţă de acum patru decenii, o bază didactică puternică şi modernă. Şcoala de toa­te gradele dispune de un corp didac­tic temeinic pregătit — circa 271 000 de educatoare, învăţători, profesori, ingineri, maiştri — profund devotat cau­zei nobile a pregătirii şi educării pentru muncă şi viaţă a tinerelor generaţii ale patriei. Învăţâmintul nostru păşeşte, odată cu noul an de studiu, în cincinalul eficienţei şi calităţii, fapt care presu­pune angajarea plenară, creatoare, pasionată a tuturor slujitorilor şcolii la aplicarea fermă in viaţă a Progra­mului partidului, a prevederilor Legii educaţiei şi învăţămintului, la perfec­ţionarea continuă a procesului in­­structiv-educativ în pas cu cele mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico­­ştiinţifice, cu sarcinile ce revin in­dustriei, agriculturii, ştiinţei şi cultu­rii, cu cerinţele concrete ale societă­ţii noastre socialiste. Consfătuirile cadrelor didactice care au precedat deschiderea cursurilor au analizat, in spirit critic şi autocritic, activitatea din precedentul an de studiu, au ela­borat un program de lucru stimulativ şi mobilizator pentru înfăptuirea neabătută a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, pentru creşterea rolului şcolii în pregătirea profesio­nală şi cetăţenească a tineretului. Creşterea nivelului calitativ al lec­ţiilor, realizarea unui invăţămint viu, dinamic, stimulator al energiei şi spi­ritului creator al elevilor şi studenţi­lor, îmbinarea mai strînsă şi intr-un mod mai eficient a noţiunilor teore­tice cu deprinderile practice, fructifi­carea cu randament maxim a fiecărei ore de curs şi seminar, a timpului afectat practicii şi producţiei, activi­tăţii de cercetare ştiinţifică reprezintă tot atîtea direcţii de acţiune pentru realizarea unei noi calităţi în invă­ţămint. Baza didactică modernă de care dispune şcoala — care se cere utilizată intensiv — oferă personalu­lui didactic posibilitatea optimă de a (Continuare in pag. a V-a)

Next