Scînteia, ianuarie 1982 (Anul 51, nr. 12244-12267)

1982-01-05 / nr. 12244

MESAJUL PREŞEDINTELUI ŢĂRII - PROGRAM DE MUNCĂ ŞI PACE AL ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR Intrăm in anul 1982, cel de-al doilea an al cincinalului 1981-1985, cu un program de dezvoltare economico-socială elabo­rat cu participarea tuturor organismelor democraţiei noastre so­cialiste, a maselor largi populare, şi care asigură înfăptuirea neabătută a obiectivului strategic, a sarcinii fundamentale stabi­lite de Congresul al XII-lea - realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii întregului popor, trecerea României la un stadiu superior de dezvoltare. NICOLAE CEAUŞESCU . In spiritul tradiţiei, ca de fiecare dată la întilnirea dintre ani, secre­tarul general al partidului şi preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost cu noi, în casele şi in sufletele noastre si ne-a vorbit cu omeneasca-i căldură. Iar noi, întreaga suflare româneas­că, am aşteptat cu emoţie clina a­­ceasta şi­ am urmărit cu un interes major Mesajul de Anul Nou adre­sat întregului nostru popor, la pos­turile de radio şi televiziune, de către conducătorul şi fiul cel mai iubit al ţării, omul care ne vorbeşte întotdeauna cu înţelepciune şi res­ponsabilitate revoluţionară despre destinul, despre împlinirile si des­pre misiunea noastră. In cuvintele Mesajului, rostite cu solemnitatea clipei ce uneşte un an cu altul, ţara întreagă s-a regăsit cu realizările, cu aspiraţiile, cu dorinţa sa de muncă şi de pace. In momentul în care anul 1981 îşi preda anului 1982 zestrea de îm­pliniri — substanţiale împliniri, ob­ţinute in condiţii grele — ca si în­cărcata agendă de lucru. România socialistă, asa cum ne-a arătat-o si Mesajul, se infătisa lumii întregi ca o tară care a parcurs un impresio­nant drum de progres economic şi social, de transformări revoluţiona­re, de prosperitate pentru toţi fiii săi. Anul al doilea din cel de-al VII-lea plan cincinal găseşte astfel o Românie în care, printr-o muncă tenace, prin înfăptuirea neabătută a politicii partidului, cu precădere în epoca deschisă de Congresul al IX-lea, industria s-a dezvoltat rapid pină la substanţiala modificare a peisajului economiei : agricultura, dezvoltindu-se continuu si cunos­­cind astăzi o nouă revoluţie, a mo­dernizării si eficientei ; stiinta, cul­tura. învătămîntul au urcat si ele treptele unei dezvoltări fără egal in istoria tării, corespunzător noi­lor cerinţe ale muncii si viaţii po­porului, ale noii sale spiritualităţi : viata socială si-a dobindit cadrul material corespunzător, mai mult de jumătate din populaţia tării a in­­tîmpinat Anul Nou 1982 în locuinţe noi, moderne şi confortabile, în oraşe şi sate cu o înfăţişare struc­tural nouă. Cetăţeanul român al anului 1982 este beneficiarul unei dezvoltări fără precedent a democraţiei socia­liste care îl face participant direct la conducerea destinelor societăţii. Şi astfel, înţelegem adevărul şi profunzimea cuvintelor din Mesajul de Anul Nou al tovarăşului Nicolae Ceauşescu : „Rezultatele dobindite demonstrează justeţea politicii Partidului Comunist Român, care aplică în mod creator adevărurile generale, principiile socialismului ştiinţific la condiţiile României. Ele vădesc forţa creatoare a poporului român, liber şi stăpîn pe destinele sale, superioritatea orinduirii noas­tre socialiste, afirmarea cu putere a rolului conducător al partidului, unitatea întregului popor în munca şi lupta revoluţionară pentru ridi­carea României pe noi culmi de progres şi civilizaţie". Un an nou înseamnă, pentru po­porul nostru, o etapă nouă de muncă şi împliniri şi, iată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a adresat na­ţiunii întregi, la hotarul dintre ani, cu părinteşti şi înţelepte îndemnuri, pentru înfăptuirea amplului pro­gram de dezvoltare economico-so­cială a ţării, elaborat cu partici­parea tuturor organismelor demo­craţiei noastre socialiste, a maselor largi populare, pentru realizarea obiectivului strategic stabilit de Congresul al XII-lea al partidului — o nouă calitate a muncii şi a vieţii întregului popor, îndemnuri care ne-au îmbărbătat, ne-au făcut să privim cu luciditate sarcinile, deloc uşoare, ce ne aşteaptă in noul an, an în care, invingînd dificultăţi, va trebui să manifestăm în întreaga noastră activitate o mai înaltă răs­pundere şi exigenţă revoluţionară pentru creşterea eficienţei, a pro­ductivităţii muncii, pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic al pro­duselor, pentru sporirea venitului naţional. Îndemnurile Mesajului au produs, în conştiinţa fiecăruia din­tre noi, ecoul de comunistă şi pa­triotică vibraţie şi ne-au făcut să ne gindim cu răspunderea cuvenită la înaltele noastre datorii, la con­cretele noastre atribuţii. Ne-a făcut să fim pe deplin conştienţi că realizarea înaltelor şi fireştilor noastre aspiraţii pentru anul 1982 depinde de seriozitatea cu care vom munci, de felul in care vom sti să ridicăm eficienta acestei munci, în industrie ca si în agricultură, în toate sectoarele de activitate, că vom realiza o mai accentuată cres­tere a nivelului nostru de trai in măsura in care vom înfăptui, la ni­velul necesar si posibil, cerinţele autoaprovizionării. Indemnuri-pro­­gram, aşa le putem numi, asa au pătruns si au rămas ele in suflete­le noastre, cu ele în inimă si în gind ne-am aflat si ne aflăm la da­torie din prima zi de muncă a anului 1982. Tot astfel, cu matură responsabi­litate, au vibrat în conştiinţa naţiu­nii române cuvintele prin care, in Mesajul de Anul Nou, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, arhitectul ma­gistralei politici internaţionale a României, a afirmat cu putere, şi cu acest prilej, voinţa de pace a po­porului român, hotărirea sa neclin­tită de a lupta pentru asigurarea păcii, pentru oprirea încordării in­ternationale, pentru reluarea cursu­lui destinderii, pentru promovarea unei politici noi, democratice, de respect al independentei nationale, de colaborare intre toate naţiunile lumii. In clipa în care omenirea, sute de milioane de oameni îşi urau „La mulţi ani!“. Mesajul de Anul Nou al preşedintelui Nicolae Ceauşescu, vorbind cu îngrijorare despre gravele primejdii ce ame­ninţă pacea lumii şi despre înalta responsabilitate a popoarelor de a acţiona, unite, pentru stăvilirea cursei înarmărilor, pentru dezar­mare şi pace, era însuşi glasul ra­ţiunii şi al vieţii, glasul de atîtea ori ascultat şi respectat pe toate meridianele planetei. „Fie ca anul 1982 să determine înseninarea vieţii internaţionale!", a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu, iar inimile noas­tre au bătut în ritmul inimii sale, încălzite de firescul, de omenescul acestei urări, cu speranţa, cu con­vingerea că popoarele lumii o pot transforma intr-o minunată reali­tate. Conştiinţele ţării trăiesc senti­mentul plenarei satisfacţii că România se afirmă în lume ca o ţară a muncii şi a păcii, că poporul nostru este hotărît să facă din acest an, pe care-l începe cu semnele bune ale primelor succese, un an de certe şi bogate realizări, un an care să aducă în realităţile ţării trans­punerea vie a ceea ce stă scris, pentru respectiva etapă, in vastul Program al partidului. In acest an, care va fi anul unui eveniment de majoră importantă în viaţa comuniştilor şi a întregului popor român — Conferinţa Naţională a partidului — va fi deci si anul in care noi zări se vor deschide în mersul nostru hotărit spre socie­tatea socialistă multilateral dez­voltată, spre comunism. In încheierea Mesajului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne-a urat înde­plinirea tuturor dorinţelor de mai bine. Noi, naţiunea întreagă, îi mul­ţumim şi îl asigurăm că vom şti să muncim în aşa fel incit urarea a­­ceasta să se realizeze nit mai curînd. E­xistăm pentru patrie, patria există prin noi — iată un adevăr fundamental prin care relaţia noastră cu isto­ria a exprimat totdeau­na nu numai o stare de fapt, ci şi o legătură trainică, de suflet, intimă şi, din această cauză, de multe ori inexprimabilă prin cuvinte. Patria, ca loc de naştere, ca pămint al strămoşilor, ca spaţiu al primelor contacte cu uni­versul uman, este pentru fiecare om matca lui natu­rală ; firul de viaţă pe care îl reprezintă numai în a­­ceasta puţind curge firesc spre a-şi aduna mai tîrziu apele intr-un adevărat fluviu. Pe de altă parte, omul este acela care con­feră patriei însemnele exis­tenţei ei în demnitate, şi aceasta se înţelege în pri­mul rind prin faptele sale ce decurg din exigenţele timpului. Patria noastră de astăzi, Republica Socia­listă România, ţară liberă, demnă şi suverană, se înal­ţă tot mai sus prin munca neabătută a poporului, a întregii naţiuni strîns uni­te in jurul partidului, al secretarului său general. Cinstim patria prin mun­că, prin faptele ce con­tribuie la înălţarea ei fer­mă spre culmile socia­lismului şi comunismului. Acele fapte către care ne îndeamnă luminosul Mesaj al preşedintelui României adresat de Anul Nou între­gului nostru popor, un me­saj al muncii paşnice şi constructive, al afirmării creatoare a individualităţii umane, al înfloririi patriei noastre de azi şi de miine. Poporul nostru, prin datele sale esenţiale, a inteles patriotismul ca un senti­ment de fiecare zi, vreau să zic nu ca un sentiment ce se trăieşte numai în a­­numite zile, la sărbători, de exemplu. Iubirea de patrie a fost la el, de-a lungul veacurilor, p­rădă­cind substanţele active ale existenţei din adîncimile cristaline ale unei dăinuiri, prin excelentă, demne. De aceea, patriotismul a fost la români un sentiment profund creator, generator de mari virtuti și energii populare. înainte de a în­treprinde ceva, românul și-a întrebat inima, adică pa­tria : e bine, e rău ? A­ceastă identitate , inimă omenească-patrie spune mult, este profund grăi­toare pentru modul in care noi, ca popor, am înțeles să fim în patrie, pentru patrie. Este sigur deci că marile fapte din momen­tele cruciale ale existentei sale, că marile sale mo­mente de cultură sunt pen­tru poporul român strîns legate de trăirea sentimen­tului patriotic. A­semenea arte cruciale, în care respiră larg patriotismul, voinţa poporului de a-şi croi propriul său destin, au fost luptele seculare ale românilor pentru dreptate socială şi libertate naţiona­lă, asemenea acte au fost toate marile cuceriri ale re­voluţiei noastre socialiste, trepte fundamentale în mersul hotărît al ţă­rii, sub conducerea parti­dului comunist, spre îm­plinirea visului de aur al înaintaşilor. Dar fun­damental al existenţei noastre, patriotismul a fer­tilizat cugetul şi fantele înaintaşilor noştri şi nu greşim cu nimic dacă a­firmăm că ei au reuşit să ne lase moştenire patria aşa cum este, cu apele, cu munţii, cu cerul ei, dato­rită acţiunii lor perma­nente în sensul unic şi vi­tal al iubirii de neam. de pămint Patriotismul ra­cordează, la scară istorică, generaţiile, el este transmi­­ţător de virtuti nemuri­toare, conduce la apariţia a noi si noi însuşiri umane demne de toată lauda. „Ni­mic mai dulce decit locul unde te-ai născut si părin­ţii care ti-au dat viată“, a scris in Odiseea sa Homer. Intr-adevăr, nimic mai dulce decit acest loc unic. Dulceaţa vine dintr-o co­muniune, dintr-o conto­pire a spiritului omului cu spiritul locului. Ea este mai plină de nectar decit mierea de albine pentru că este produsă de fagurele care se numeşte ţară. Re­­flectînd cu forţa-i recu­noscută asupra destinului omului şi al patriei sale, Eminescu scria : „Cel mai sărac si mai obscur om, iubind tradiţiile tării sale, fiind pătruns de aspira­­tiunile ei, şi dindu-şi sea­ma despre interesele ce sunt puse in joc, va fi mereu ingrijat si me­reu cu băgare de sea­mă ca nu cumva să se con­sume vreun gram de pu­tere în zadar“. Marele poet vedea patriotismul ca iubire a trecutului, dar, după cum se poate vedea, el nu contenea să atragă atentia că acest sentiment „lucrează“ în imediata contemporaneitate. „Gra­mul de putere“ il văd ca fiind partea de putere a fiecăruia din întregul pa­triei. Această parte ne a­­partine într-un mod care implică si patria . Ce fa­cem cu această putere a noastră ? Cum o folosim ? In ce mod o adăugăm pu­terii generale a Ţării ? Eminescu, nu numai prin poezie, dar si prin opera politică, este contempora­nul nostru, cuvintele sale, gindul lui fiind şi astăzi deosebit de actuale. A­vem în această epo­că, mai mult ca oricind, datoria să nu risipim în zadar nici un grăunte de pu­tere, să veghem ca puterea tării să se afle perma­nent in creștere. Patrio­tismul în zilele noastre se află in strînsă interde­pendentă cu noile coordo­nate ale timpului ce-1 tra­versăm, înnobilîndu-1. A exista pentru patrie. azi. înseamnă a-ti prindui viata după criteriile care stau la baza edificării noii so­cietăţi. înseamnă o impli­care continuă in destinul contemporan al semenilor tăi. Actele de creaţie eco­nomică, tehnică, culturală sunt astăzi acte de pro­fundă rezonanţă patriotică în măsura în care slujesc progresul, înaintarea ţării pe drumul ce duce spre sine, spre deplina împlinire a strălucitorului său des­tin republican. O respon­sabilitate marcată, sub­liniată ades, pentru folo­sirea raţională a fiecărui „gram de putere“ ne re­vine tuturor: muncitori, ţă­rani, intelectuali. De aceea, rind urăm patriei „La mulţi ani !“, ne urăm nouă înşine, muncitori, ţărani, intelectuali, ani buni, în­cărcaţi cu roadele muncii şi răspunderii noastre, a fiecăruia acolo unde lu­crăm fără preget spre a patriei cinstite, spre gloria ei nepieritoare, în patrie, pentru patrie însemnări de Florin COSTINESCU PROLETARI DIN TOATE T­ÁRI­LE, UNIJI-VÁ! Anul LI Nr. 12244 Marți 5 ianuarie 1982 4 PAGINI — 30 BANI Am intrat în anul 1982 — un an în care toti oamenii muncii sunt chemati sa acţioneze cu răspundere pentru a realiza o calitate nouă, o eficienţă superioară în activitatea economică Răspimzînd chemării adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu întregului popor prin Mesajul de Anul Nou, să muncim fără preget pentru ca 1982 SA ÎNSCRIE NOI PROGRESE IN DEZVOLTAREA PATRIEI, IN CREŞTEREA AVUŢIEI SOCIALISTE ŞI RIDICAREA BUNĂSTĂRII NAŢIUNII ÎN INDUSTRIE Din primele zile—muncă de calitate, ordine şi disciplină pentru realizarea exemplară a planului Avem de realizat în acest al doilea an al cincinalului obiective şi­­sarcini complexe pentru dezvoltarea şi modernizarea industriei. Aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Me­sajul de Anul Nou adresat întregului popor, tre­buie să facem totul pentru dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice, pentru ridicarea continuă a calităţii şi nivelului tehnic al produ­selor, pentru sporirea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producţie, pentru creş­terea eficienţei economice , aplicind neabătut, în fiecare întreprindere, noul mecanism econo­mic, autogestiunea şi autoconducerea muncito­rească. Sunt obiective deosebit de importante pentru întreprinderea de utilaj chimic „Griviţa roşie" din Bucureşti a depăşit planul la export pe anul 1981 cu 19 milioane de lei, încă din primele zile ale noului an, ca urmare a măsurilor adoptate din vreme pentru buna pregătire şi organizare a producţiei, s-a finalizat montajul şi au fost livrate o serie de utilaje pentru Industria chimi­că în valoare de aproape 5,5 milioane lei cu a căror înfăptuire toţi oamenii muncii din indus­trie, din fiecare ramură şi întreprindere trebuie să se angajeze cu toate forţele şi capacitatea lor creatoare. Sunt obiective a căror înfăptuire cere ca în fiecare întreprindere să se asigure o organizare superioară a producţiei, un climat de ordine, disciplină şi răspundere muncitoreas­că, ca fiecare om al muncii să dea dovadă de înaltă conştiinţă profesională, competenţă şi spirit gospodăresc, să-şi facă zi de zi, in mod exemplar, datoria. Veştile sosite ieri la redacţie ilustrează hotă­­rirea cu care oamenii muncii din numeroase uni­tăţi industriale au trecut, din primele zile ale anului, la îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1982, destinaţia U.R.S.S. si Sudan. Fapte de muncă ce atestă un demarat bun producţiei in noua perioadă de plan, an in care sarcinile la export sint cu 12 la sută mai mari decît anul trecut. In fotografie : aspect din secţia cazangerie, sec­ţie cu un Însemnat aport în realizarea expor­tului. (Foto : E. Dichiseanu) GALAŢI : Bateria nr. 7 de cocsificare In pragul elaborării primei şarje La bateria nr. 7 de cocsificare de pe platforma siderurgică de la Galaţi, investiţie de o deose­bită importanţă pentru economia naţională, a început numărătoarea inversă. Ieri, 4 ianuarie, s-a acţionat cu forţe sporite pentru executarea ultimelor reglaje la setul de maşini ce vor de­servi bateria. Cele dinţii operaţiuni pregătitoare elaborării primei şarje au început in mai multe zone, printre care şi la fluxurile de transpor­toare. Aici, după proba de 72 de ore şi mişcă­rile de utilaje ce au avut loc în primele zile din acest an, s-au creat condiţii optime pentru introducerea cărbunilor în stivele 1 şi 2, conco­mitent cu încărcarea buncarelor care vor ali­menta maşinile de şarjare. Altfel spus, bateria nr. 7 de cocsificare de la combinatul siderurgic gălăţean se află în pragul elaborării primei şarje de cocs metalurgic. (Tudorel Oancea). ALEXANDRIA : Producţie fizică peste plan însufleţiţi de îndemnurile adresate întregului nostru popor de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in Mesajul de Anul Nou, oamenii muncii de la întreprinderea de rulmenţi din Alexandria au început anul 1982 cu noi şi importante succese. Ei au înregistrat in bilanţul realizărilor, chiar din prima zi de activitate productivă, un plus de 5 000 rulmenţi de calitate superioară, destinat­ in cea mai mare parte partenerilor externi. (Stan Ştefan). CLUJ-NAPOCA : Incepînd de ieri, o nouă instalaţie produce Ieri, 4 ianuarie, la întreprinderea de medica­mente „Terapia“ din Cluj-Napoca a început să producă o instalaţie nouă de glucon lactat de calciu. Avînd o capacitate de 200 de tone pe an, noua instalaţie va satisface in întregime ne­voile de glucon lactat de calciu ale întreprin­derii de medicamente din Capitală, unde este utilizat ca ingredient la fabricarea altor medi­camente. Instalaţia a fost realizată de colectivul Trustului de construcţii chimice Cluj, de şan­tierul Trustului de instalaţii Braşov şi al celui de izolaţii Bucureşti, precum şi cu concursul unor formaţii de meseriaşi de la întreprinderea beneficiară (Alex. Mureşan). ÎN AGRICULTURĂ Amplă desfăşurare a forţelor pentru pregătirea unei bune recolte în acest an ÎN ACESTE ZILE, PE AGENDA URGENŢELOR • Fertilizarea terenurilor cu îngrăşă­minte naturale • Repararea tractoarelor şi maşinilor agricole • Efectuarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare • Eliminarea excesului de apă de pe semănături 9 Pregătirea seminţelor şi a răsadurilor de legume ARGEŞ Cu forţe proprii şi unelte adec­vate — pluguri, rănite, cazmale şi hîrleţe — numeroşi cooperatori participă, în aceste zile, la elimi­narea excesului de umiditate de pe 32 000 hectare aflate în zonele Lunca Corbului-Birla, Costeşti- Broşteni, Bradu-Suseni. De aseme­nea, pe 10 000 de hectare din zona Oarja-Răteşti-Leordeni se des­făşoară ample lucrări in vederea scoaterii pămintului de sub in­fluenţa excesului de umiditate. Ac­ţiunea este încredinţată formaţiilor mecanizate ale întreprinderii de utilaje terasiere, proiectare şi exe­cuţie a construcţiilor Argeş, care sapă canale cu deschidere mare pentru preluarea surplusului de apă, nivelează şi tasează pămin­­tul pe pantele de scurgere. Pină acum a fost definitivată lucrarea pe mai bine de 1 000 de hectare. Alte formaţii ale întreprinderii lu­crează in aceste zile la de­secări In punctele Titeşti-Davideşti şi Miceşti-Mărăcineni. (Gheorghe Cristea). HUNEDOARA In cursul zilei de ieri, 4 ianuarie, intr-o serie de unităţi agricole din consiliile agroindustriale Orăstie, Simeria si Călan se lucra de zor la transportul îngrăşămintelor organi­ce in cimp. La cooperativele agri­cole Beriu, Turdas si Jeledinti, trei formaţii a 6­7 tractoare cu cite două remorci transportau gunoi de grajd pe terenurile ce vor fi insă­­mintate cu legume, cartofi, sfeclă de zahăr şi furajeră. După cum ne spunea directorul S.M.A. Orăştie, ing. Alexandru Roşu, pină la 4 ia­nuarie au fost transportate in cimp peste 11 200 tone de gunoi de grajd. Şi în cadrul consiliului agroindus­trial Simeria, două formaţii a cite 7 tractoare, fiecare cu două remorci, transportau gunoi de grajd pe ogoarele I.A.S. Bircea şi ale asocia­ţiei intercooperatiste din Simeria. Aici, pină ieri seară, au fost trans­portate 17 500 tone îngrăşăminte or­ganice in cîmp. Paul Ichîm, inginer cu problemele de chimizare în ca­drul consiliului agroindustrial Că­­lan, ne-a spus : „Pină luni s-au transportat in cimp 12 150 tone gu­noi de grajd, iar executarea acestui volum de muncă a fost posibilă pentru că oamenii au ieșit în cîmp din prima zi a noului an. Semn bun, de an mai rodnic“. (Sabin Cerbu). TELEORMAN Din prima zi a anului 1982, lu­crătorii ogoarelor din judeţul Te­leorman au continuat acţiunile în­cepute în ultima parte a anului trecut pentru pregătirea temeinică a viitoarei campanii agricole. Pe agenda lucrărilor urgente se află şi transportul îngrăşămintelor natu­rale. Programul întocmit pe ansam­blul judeţului prevede ca in peri­oada decembrie 1981— martie 1982 să fie transportate în cimp peste 350 000 tone gunoi de grajd. Pină în prezent au fost fertilizate circa 1 000 de hectare, rezultatele cele mai bune obtinîndu-le cooperatorii şi mecanizatorii din consiliile agro­industriale Orbească, Purani, Siliş­tea Dobroteşti, Tătărăşti si Con­teşti. (Stan Ştefan). SUCEAVA Oamenii muncii din agricultura suceveană, continuind activitatea de fertilizare a ogoarelor începută in luna decembrie, transportă si apli­că, în aceste zile, importante can­tităţi de îngrăşăminte naturale. De la începutul acţiunii şi pină în seara zilei de 4 ianuarie au fost depozitate în platformele din cîmp 43 835 tone gunoi de grajd. Tot­odată, au fost transportate şi apli­cate alte 106 366 tone, din care 69 635 tone pe terenurile ce vor fi cultivate cu cartofi. Cele mai bune rezultate la fertilizarea ogoarelor cu îngrăşăminte naturale le-au ob­ţinut oamenii muncii din consiliile agroindustriale Fălticeni, Ciprian Porumbescu, Todireşti si Vadu Moldovei. (Sava Bejinariu). CLUJ In toate atelierele staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii din judeţul Cluj este în plină desfăşu­rare repararea tractoarelor şi maşi­nilor agricole care vor lucra în campania de primăvară. Până acum au fost reparate 1100 tractoare, 730 grape cu disc, peste 500 cultiva­toare, 200 combinatoare, 250 semă­nători pentru porumb, 270 semănă­tori pentru păioase, 36 maşini de plantat cartofi etc. Lucrările sunt mai avansate in staţiunile pentru mecanizarea agriculturii din Bon­­ţida, Vultureni, Gherla si Huedin. Un mare număr de tractoare, ma­şini şi utilaje se află in faze înain­tate de reparaţii, conform grafice­lor ce sunt urmărite zilnic. De ase­menea, au fost recondiţionate nu­meroase piese de schimb, care sunt înmagazinate centralizat, la nivelul Trustului S.U.A., pentru a fi re­partizate potrivit necesităţilor. Se semnalează insă lipsa unor piese de schimb importante ce nu pot fi re­condiţionate sau realizate cu forţe proprii : arbori motor, pinioane, cu­tii de viteză, piese pentru grape cu disc şi altele. (Al. Mureşan). ALBA In judeţul Alba, in prima zi de muncă din noul an, lucrătorii din staţiunile pentru mecanizarea agri­culturii s-au aflat la datorie. Ritmul de reparare a maşinilor si trac­toarelor a fost intensificat. Se apro­pie de sfîrşit repararea maşinilor de împrăştiat îngrăşăminte chimice, a cultivatoarelor, grapelor si com­binelor. De asemenea, sint gata pentru a intra in brazdă 714 trac­toare, 281 semănători, 131 maşini de erbicidat ş.a. (Stefan Dinici).

Next