Scînteia, ianuarie 1982 (Anul 51, nr. 12244-12267)
1982-01-19 / nr. 12256
SCINTEIA — marți 19 ianuarie 1982 COMUNICAT cu privire la vizita de prietenie in Republica Socialistă România a tovarăşului Todor Jivkov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria (Urmare din pag. I) De ambele părţi s-a exprimat profunda îngrijorare faţă de agravarea situaţiei internaţionale, creşterea pericolului de război, a primejdiilor la adresa libertăţii şi independenţei popoarelor, ca urmare a intensificării politicii imperialiste de forţă. A fost subliniat pericolul crescând al sporirii ritmurilor şi dimensiunilor cursei înarmărilor, îndeosebi celor nucleare, al creşterii în continuare a cheltuielilor militare, al întăririi rolului şi influenţei complexului militar industrial. în legătură cu aceasta s-a subliniat din nou pericolul deosebit pe care-1 reprezintă hotărîrea N.A.T.O. privind amplasarea in Europa occidentală de noi rachete americane cu rază medie de acţiune, precum si hotărîrea S.U.A. privind producerea armei cu neutroni. A fost reafirmată hotărîrea României şi Bulgariei de a acţiona împreună cu celelalte state socialiste, cu toate forţele progresiste, antiimperialiste şi iubitoare de pace, pentru oprirea cursei înarmărilor, anularea instalării de rachete cu rază medie de acţiune în Europa, pentru renunţarea totală de către cele două părţi — Occidentul şi Răsăritul — la toate tipurile de armament nuclear cu rază medie de acţiune îndreptate spre obiective din Europa, pentru trecerea la măsuri efective de dezarmare, în special nucleară, pentru menţinerea şi continuarea politicii de destindere, înţelegere şi colaborare internaţională, în acest context, a fost relevată actualitatea şi importanţa propunerilor cuprinse în declaraţia Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia din mai 1980. în cadrul convorbirilor s-a subliniat că este necesar să se facă totul pentru soluţionarea problemelor dintre state numai pe calea paşnică, a tratativelor, pornindu-se de la respectul independenţei fiecărui popor, de la interesele păcii şi colaborării internaţionale. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări au acordat o atenţie deosebită înfăptuirii securităţii şi cooperării în Europa, subliniind, şi cu acest prilej, necesitatea ca reuniunea de la Madrid să se încheie cu rezultate pozitive, astfel incit aceasta să impulsioneze realizarea prevederilor Actului final de la Helsinki, ca un tot unitar, să stabilească organizarea Conferinţei pentru dezangajare militară şi dezarmare pe continent, să asigure continuitatea procesului general-european de edificare a securităţii şi cooperării. Cele două ţări salută reluarea negocierilor de la Geneva dintre U.R.S.S. şi S.U.A. în problema mijloacelor nucleare cu rază medie de acţiune din Europa şi îşi exprimă speranţa că acestea se vor încheia cu rezultate pozitive, că vor contribui la întărirea securităţii tuturor statelor şi popoarelor europene în condiţiile unui echilibru militar stabil in Europa la un nivel tot mai scăzut al înarmărilor nucleare, la înlăturarea pericolului care planează asupra popoarelor de pe continent. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov au reafirmat hotărîrea celor două ţări de a-şi aduce si in viitor contribuţia activă la dezvoltarea relaţiilor de prietenie, bună vecinătate şi colaborare între ţările balcanice, pentru Întărirea încrederii în Balcani, pentru transformarea acestei regiuni intr-o zonă denuclearizată, ca o parte a edificării securităţii si cooperării in Europa, a Întăririi păcii şi colaborării internaţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Todor Jivkov au reafirmat solidaritatea poporului român şi poporului bulgar cu toate statele şi forţele care luptă împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, a rasismului şi apartheidului şi s-au pronunţat pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a se dezvolta potrivit năzuinţelor sale de libertate, progres şi bunăstare, fără nici un amestec din afară. De ambele părţi s-a dat o înaltă apreciere rezultatelor convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Todor Jivkov, hotăririlor şi înţelegerilor convenite, care vor da noi impulsuri extinderii şi adîncirii relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, ridicării pe noi trepte a prieteniei şi colaborării româno-bulgare, spre binele celor două popoare prietene vecine, in interesul cauzei generale a socialismului, păcii şi colaborării internaţionale, întilnirea şi convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Todor Jivkov au decurs într-o atmosferă de caldă prietenie şi stimă reciprocă. Tovarăşul Todor Jivkov, secretar general al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria, a adresat invitaţia ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, să efectueze, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială de prietenie în R.P. Bulgaria. Invitaţia a fost acceptată cu Plăcere. vremea Timpul probabil pentru zilele de 20, 21 şi 22 ianuarie. In ţară . Vremea va fi rece, îndeosebi noaptea şi dimineaţa, în cea mai mare pane atâi. Cerul va fi variabil, mai mult senin. Fulguieli slabe. Izolate, vor cădea în jumătatea de est a ţării. Vântul va sufla slab. Ştiri sportive • La Timişoara a luat fiinţă un club specializat de tenis, al doilea de acest profil din ţara noastră, unitate sportivă de înaltă performanţă care va activa pe lingă C.J.E.F.S. Timiş. Crearea T.C.T. vine în întimpinarea popularităţii de care se bucură acest sport în oraşul de pe Bega, oraş care, după cum se ştie, în anul 1931 a găzduit intilnirile din „Cupa Davis“ dintre echipa tării noastre şi puternicele reprezentative ale Braziliei şi Argentinei. Dealtfel, zilele acestea, lotul de tenis al tării noastre, in frunte cu Florin Segărceanu — căruia i se va alătura şi Ilie Năstase — şi-a continuat pregătirile la Timişoara în vederea apropiatei întilniri din noua ediţie a „Cupei Davis“, cu echipa statului Chile. După cum ne declara Alexandru Lăzărescu, secretarul Federaţiei române de tenis, T.C.T. va funcţiona şi ca centru naţional de pregătire olimpică. Diincă o noutate : două dintre competiţiile cuprinse în calendarul sportiv pe acest an, respectiv campionatele naţionale de seniori şi senioare şi campionatele balcanice la acest sport, programate în luna august, se vor desfăşura pe terenurile Tenis-clubului din Timişoara. (Cezar Ioana). • După cum s-a anunţat, campioana României la handbal feminin, Rulmentul Braşov, a pierdut numai la un punct diferenţă (15—16), meciul retur, din Cupa campionilor europeni, cu echipa cehoslovacă Iskra Partizanske, obţinînd astfel calificarea în sferturile de finală. Alte rezultate din competiţia feminină Cupa campionilor europeni: C.B. Iber (Spania) — Hypo Bank (Austria) 19—18 ; Spartak Kiev — Polisens Stockholm 31—14 ; S.C. Magdeburg — Forst Bressanone (Italia) 35—5 : Radnicki Belgrad — S.K. Gruenweiss Frankfurt pe Main 21—16 ; Hellas Voorburg (Olanda) — Dimitrov (Sofia) 21—16. • La Imst (Austria) s-au dispu tat Campionatele mondiale de săriuțe. Proba masculină a fost cistigata de italianul Paul Hildgartner cu timpul de 106”50/100, urmat de Ernst Haspinger (Italia) — 106”71/100 și Hansjoerg Rafn (Italia) — 107” 48/100. La feminin pe primul loc s-a clasat Maria Luise Rainer (Italia) cu 108”30/100. Monika Auer (Italia) — 108”61/100 s-a clasat pe locul doi, urmată de Elena Porosova (U.R.S.S.) — 109”16/100. In proba săniuțelor de două persoane, victoria a fost repurtată de echipajul italian Hansjoerg Raffl și Karl Brunner. • La arena newyorkeză ,,Madison Square Garden“ a luat sfîrșit „Turneul campionilor“ la tenis, victoria in meciul final revenind jucătorului cehoslovac Ivan Lendl, care l-a întrecut, după un joc de excelent nivel tehnic, în cinci seturi, cu 6—7. 2—6, 7—6. 6—2. 6—4 pe americanul Vitas Gerulaitis. Proba de dublu a turneului s-a încheiat cu victoria perechii John McEnroe — Peter Fleming, care a cîștigat, cu 6—3. 6—3, finala disputată împotriva cuplului Kevin Curren — Steve Denton. cinema • Maria Mirabela * DOINA -1 9,15; 11; 12,45; 14,31; 16,15; 13; 19,45, LIRA — 15,30; 17,30; 19,30, PACEA — 15,30; 17 • io in • Non stop : VICTORIA — 10, 12; 14; 16; 18, 20, VOLGA — 9; 11;15; 13,30; 15,45; 18, 20. • învingătorul : TIMPURI NOI — 9, 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. • Saltimbancii : DACIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. MIORIȚA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Mondo umano : FLACARA — 15, 17; 19. • Astrid, dragostea mea : CENTRAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Bronco Billy : PATRIA — 9; 11,30; 14, 17; 19,30, FESTIVAL — 8,30; 9; 13,30; 16; 18,30; 20,45, MODERN — 8,45; 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,30. • Imigranți in Brazilia : SCALA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. FAVORIT — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Vulcanul : SALA MICA A PALATULUI — 10; 12,30; 15; 17;15; 20. BUCUREȘTI — 8,30; 10,45; 13; 15,30; 18; 20,15. EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, MELODIA — 9; 11,16; 13,30; 15,45; 18, 20,15. ■ Călăuza : EFORIE — 9, 12; 16, 19. • Echipajul : BUZEȘTI — 16,30; 19,30. • Ultima vânătoare : FERENTARI — 15,30; 17,30; 19,30. • An Baba şi cei 40 de hoţi : VIITORUL — 15,30; 17,30; 19,30. • Un prieten pierdut : POPULAR — 15; 17,15; 19,30. • Pietonii aerului : ARTA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Nici măcar n-ați visat : PROGRESUL - 15,30; 17,30; 19,30. • Marea evadare : CAPITOL — 9; 12; 16, 19. • Pe aripile vîntului : LUCEAFĂRUL — 9 * 13 30 * 18 • Hangar 18'! FEROVIAR — 9; 11,15 , 13,30; 15,45; 18, 20,15. AURORA — 0; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, TOMIS — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Provinciala : GRIVIŢA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Escadronul husarilor zburători — 15,30. Numele meu e iubire — 19 : DRUMUL SĂRII. • Fantamara : GIULEȘTI — 9; 12; 16; 19. • Toată lumea e a mea : FLOREASCA — 9, 12; 15,30; 19. • Povestea lui Buddy Holly : GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. CULTURAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. FLAMURA — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. • Poliţist sau delincvent : MUNCA — 15; 17,15; 19,30. • Yankei : COSMOS — 15,30; 19. • OZONUL Şl POLUAREA. Poluarea, continuă să reducă In mod constant stratul de ozon protector al vieţii pe Pămînt Împotriva radiaţiilor solare ultraviolete, avertizează Organizaţia Meteorologică Mondială (O.M.M.) In ceea ce numeşte „Cea de-a treia declaraţie asupra modificărilor stratului de ozon ca urmare a activităţilor umane“. Specialiştii O.M.M. afirmă că de la publicarea precedentei declaraţii, in anul 1978, nu s-a înregistrat nici o ameliorare a situaţiei. Stratul dens de ozon, fără de care viaţa nu ar fi posibilă pe planeta noastră, este situat la o altitudine de 20—25 km în jurul sferei terestre. Pe baza probelor actuale, specialiștii consideră că modificarea considerabilă a Învelișului protector de ozon va continua și pe viitor, datorită mai ales unor intense procese industriale. avioanelor care zboară la mari altitudini, utilizării masive de îngrăşăminte chimice şi, în mod surprinzător, aerosolilor, care conţin o substanţă care, răspindită in aer, distruge ozonuL • PIRAŢI MODERNI. Un vas de piraţi a atacat o navă de cercetări ihtiologice care se afla intr-o zonă apropiată de litoralul statului malayezian Sabah. Piraţii au capturat Întregul echipament ştiinţific şi toate lucrurile personale ale participanţilor la expediţie. In prezent, unele zone ale Oceanului Indian au devenit periculoase nu numai pentru navigaţia ambarcaţiunilor turistice sau de agrement, ci şi chiar pentru mari tancuri petroliere şi alte vase de transport. Piraţii folosesc nave rapide şi sunt dotate cu armament modern, ceea ce oferă posibilitatea să scape adesea de urmărirea unităţilor de poliţie. Ei folosesc drept baze numeroasele insule mici din Oceanul Indian, din care unele nici măcar nu sunt trecute pe hărţi. • MASURI ÎMPOTRIVA POLUĂRII. Guvernul elen a anunţat o serie de noi măsuri vizind reducerea poluării atmosferice la Atena, unde aceasta a atins un grad deosebit de periculos. Măsurile preconizate privesc reducerea graduală a activităţii industriilor poluante din capitală şi împrejurimi, obligaţia de a folosi carburanţi de calitate superioară şi instalarea de filtre şi alte echipamente pentru reducerea infestării atmosferice. • O „COBRA" A OCEANELOR. Participanţii la un congres desfăşurat la Delhi au elaborat „cartea de vizită“ a aşa-numitei meduze roşii, denumită ştiinţific „Chironex fleckeri“, şi considerată una dintre cele mai periculoase vieţuitoare de pe planeta noastră. Savanţii atrag atenţia că această meduză, care trăieşte in apele din apropierea țărmurilor Oceanului Pacific și ale Oceanului Indian, poate provoca rapid moartea în dureri atroce. Cunoscută sub numele englezesc de „Gellyfish“, ea are un diametru de 10—20 cm și este dotată cu 50 de tentacule de 30—40 cm lungime, avind, la rîndul lor, in total aproximativ 750 000 de celule minuscule încărcate cu un venin foarte asemănător cu cel al cobrei. Această substanţă toxică este una dintre cele mai periculoase identificate pînă in prezent, ea" puţind provoca moartea instantanee sau in interval de numai citeva minute, in funcţie de locul in care tentaculele au atins victimele. Pînă acum nu se cunoaşte un antidot eficace Împotriva „muşcăturii“ acestei vieţuitoare marine, identificată pentru prima dată cu un deceniu in urmă de cercetătorii din Australia, in apropierea ţărmurilor de nord ale continentului. • EPIDEMIA DE „PNEUMONIE TOXICA" din Spania — de fapt O intoxicaţie in masă datorită punerii in circulaţie de către speculanţi a unui ulei alterat — continuă să facă victime. După cum s-a anuntat la Madrid, numărul persoanelor care au decedat in urma consumului de ulei alterat se ridică in prezent la 245. Pe de altă parte, potrivit unui comunicat oficial dat publicităţii la Madrid, în Spania există aproximativ 16 000 de persoane afectate de această gravă maladie, dintre care 351 continuă să fie spitalizate. • CONGRESUL ORHIDEELOR. Orhideea- floarea exotică considerată a fi „rezervată“ exclusiv celor foarte bogaţi, va fi în curind cultivată in ferme de dimensiuni reduse din zonele rurale ale Filipinelor. Acesta va fi unul dintre punctele de pe ordinea de zi a celui de-al patrulea Congres privind orhideele, care urmează să se desfăşoare la Manila, in perioada 27 februarie—4 martie. Se aşteaptă ca la congres să participe reprezentanţi ai ţărilor membre ale Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (A.S.E.A.N.), ca şi ai altor state. Cu acest prilej va fi deschisă şi o expoziţie cuprinzînd exemplare din speciile cele mai rare şi mai frumoase de orhidee. • ALFABETUL MORSE LA INDEMINA ORICUI. Specialiştii niponi au realizat un dispozitiv In vederea decodării instantanee a mesajelor transmise in alfabetul Morse. Dispozitivul este racordat la un ecran de televiziune pe care, pe măsura recepționării, apar in clar cuvintele mesajului. Temperaturile minime vor fi cuprinse. In general. Intre minus 15 si minus 5 grade, iar cele maxime intre minus 4 si plus 5 grade. Frecvent se va produce ceaţă in zonele depresionare si de şes. In Bucureşti . Vremea va fi in general rece, cu cerul mai mult senin. Vint slab. Se va produce ceaţă, mai ales dimineaţa şi seara. Temperaturile minime vor oscila intre minus 9 si minus 5 grade, iar maximele între zero şi plus 4 grade. (Corneliu Pop, meteorolog de serviciu). teatre • Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala mică) : Gaiţele — 15,30; 19,30; (sala Atelier) : Ifigenia — 20. • Filarmonica „George Enescu" (Ateneul Român) : „Integrala creaţiei lui Ludwig van Beethoven“. Dirijor : Paul Staicu. Solişti : Dan Grigore, Alexandru Moroşanu — 11,30. • Radioteleviziunea Română (str. Nuferilor, studioul 8) : Concert susţinut de ansamblul „Hyperion“ — 19,30. • Opera Română : Cavalleria rusticană, Paiaţe — 18. m Teatrul de operetă : Prinţesa circului — 19,30. • Teatrul „Lucia sturdza Bulandra" (sala Schitu Magureanu) : Gin* Rummy — 19,30; (sala Grădina Icoanei) : Cum se numeau cei patru Beatles 7 — 19,30. • Teatrul Mic ; Maestrul şi Margareta — 18,30.• Teatrul Foarte Mic ; Lecţia de engleză — 20. • Teatrul „Nottara“ (sala Magheru): Jocul vieţii şi al morţii in deşertul de cenuşă — 19,30; (sala Studio) : Inele, cercei, beteală — 19. • Teatrul Giuleşti (sata Majestic) : Haina cu două feţe — 19,30. • Teatrul satiric-muzical ,,C. Tânase" (sala Savoy) : Vorba lui Tănase — 19,30. • Teatrul „Ion Vasilescu“ — Giurgiu : Piatră la rinichi — 19,30. • Ansamblul „Rapsodia română" : De la lume adunate — 19. • Teatrul „Ion Creangă" : Pinocchio — 17. • Circul București ; Fantastic circ — 19,30. • Conservatorul „Ciprian Porumbescu" (sala „George Enescu“) . Concert simfonic. Dirijor : Aurel Niculescu — 19. Sosirea în Capitală a delegaţiei Partidului Socialist Democratic Italian Luni seara a sosit în Capitală delegaţia Partidului Socialist Democratic Italian, condusă de Pietro Longo, secretar general al Partidului Socialist Democratic Italian, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, efectuează o vizită de prietenie din tara noastră. Din delegaţie mai fac parte Ruggero Poletti, vicesecretar general al P.S.D.I., deputat in Parlamentul european ; Ivanka Corti, membru al Direcţiunii, şeful Secţiei relaţii internaţionale a C.C. al P.S.D.L. Gianni Moroni, membru al C.C., şeful Secretariatului politic al P.S.D.L. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost intimpinati de tovarăşii Virgil Cazacu si Constantin Dăscălescu, membri ai Comitetului Politic Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R.. Emilia Sonea, membru supleant al C.C. al P.C.R.. Lucian Drăguţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, de activişti de partid. A fost prezent Benedetto Santarelli,ambasadorul Italiei la Bucureşti. (Agerpres) Primire la CC. al P.C.R. Luni, tovarăşul Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a primit pe tovarăşa Mireya Baltra Moreno, membru al Comisiei Politice a Comitetului Central al Partidului Comunist din Chile, care face o vizită prietenească în ţara noastră. Cu această ocazie, tovarăşa M. B. Moreno a transmis din partea conducerii P. C. din Chile, a tovarăşului Luis Corvalan, secretar general al C.C. al P.C.C., un cald salut tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire, precum şi noi succese in prodigioasa activitate pe care o desfăşură in fruntea partidului şi statului român. Mulţumind, tovarăşul Virgil Cazacu a rugat să se transmită, din partea conducerii partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un salut călduros conducerii P. C. din Chile, tovarăşului Luis Corvalan şi cele mai bune urări de succes in activitatea Partidului Comunist din Chile. în cadrul intilnirii s-a procedat la o informare reciprocă privind activitatea şi preocupările actuale ale Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist din Chile şi au fost abordate unele aspecte ale vieţii politice internaţionale. La convorbire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, au participat tovarăşii Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., și Renato Cardani, membru al C.C. al P. C. din Chile. De la direcţia regională C.F.R. Bucureşti se comunică următoarele : în urma unor lucrări de introducere în cale a unor tabliere metalice la km 82 plus 274, pe linia de cale ferată Bucureşti—Piteşti, astăzi, 19 ianuarie 1982, se anulează circulaţia trenului accelerat nr. 142 pe întreaga distanţă Craiova—Bucureşti Nord. De asemenea, în ziua de 19 ianuarie a.c., ca urmare a închiderii circulaţiei — de la ora 5 la 20.00 — între staţiile Pietroaia şi Leordeni-Argeş, se anulează trenurile personale 1 422 şi 1 115 pe distanţa Titu-Goleşti ; trenul personal 1 005 va circula prin Videle (in loc de Piteşti), CU aceeaşi plecare din Bucureşti — ora 14.45 —, fără oprire pînă la Videle şi Roşiori, după care va fi îndrumat pe linia secundară pînă la Costeşti (sosire — ora 17.30), de unde continuă pe calea normală pînă la Craiova — Timişoara ; trenurile personale 1 423, 1 010, 1 091, 1 094, 1 093, 1 096, 2 013 şi 1 098 se anulează pe distanţa Pietroaia-Goleşti-Piteşti , circulînd numai pe parcursul Bucureşti-Titu- Pietroaia , iar trenurile personale 1 009 şi 1 003, cu plecare din Bucureşti şi, respectiv, din Craiova, vor aştepta (circa o oră), in seara zilei de 19 ianuarie, redeschiderea liniei in staţiile Pietroaia şi Leordeni-Argeş. (Agerpres) Mărfuri de sezon în magazinele cooperativelor de consum In toată ţara, magazinele cooperativelor de consum sunt aprovizionate cu o gamă diversă de mărfuri solicitate cu deosebire în acest sezon. Marile complexe comerciale, magazinele de tip supercoop şi supermagazin, precum şi unităţile specializate oferă cumpărătorilor modele noi de confecţii pentru femei şi bărbaţi : costume, sacouri, paltoane, pantaloni, fuste, bluze, rochii din ţesături moderne. Raioanele de încălţăminte prezintă pentru sezonul rece un sortiment bogat de cizmuliţe, ghete, pantofi, din cauciuc şi înlocuitori de piele. Foarte solicitate în această perioadă sunt raioanele şi magazinele de galanterie, tricotaje, marochinărie şi sport-turism, care sunt in măsură să satisfacă preferinţele cumpărătorilor. Pentru dotarea locuinţelor, magazinele universale şi cele specializate oferă cumpărătorilor o gamă largă de aparate de radio şi televizoare cu calităţi tehnice superioare, articole de uz gospodăresc. In fotografie : raionul de confecţii din cadrul magazinului supercoop din Corabia. vt PROGRAMUL 19.00 Teleşcoala 11,15 Tribuna experienţei 11,40 Film serial : „Orient-Express* 12.4« Originea omului — serial ştiinţific 16.00 Telex 16.05 Teleşcoala. 16.35 Clubul tineretului 17,25 Coordonate pakistaneze 17,45 Viaţa satului 18.50 1001 de seri 19.00 Telejurnal 19,30 Actualitatea economică 19.50 Unire-n cuget şi simțiri 20.05 Ancheta TV 20.35 Iancu Jianu. Balet 21.50 Telejurnal 22.05 Portativul fulgilor da nea PROGRAMUL 2 19.90 Telejurnal 19.39 Treptele afirmării 20.05 Film serial pentru copil 20.30 Viaţa economică 21.00 Din țările socialiste 21,25 Miniaturi Orchestrale 21,50 Telejurnal 22,05 Muzeele lumii [fior Relatări ale reporterilor şi corespondenţilor „Scînteii" ■ La întreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare a intrat in funcţiune o noua şi modernă capacitate de fabricare a mobilei, care la sfirşitul acestui an va realiza o producţie de 60 milioane lei. In noua secţie se realizează mobilă de artă , tip „Rustic" - biblioteci, holuri etc. pentru fondul pieţei şi pentru export; ■ Printr-o mai bună funcţionare a instalaţiilor şi respectarea riguroasă a tehnologiilor de fabricaţie, colectivele de muncă din oraşul Victoria au reuşit să depăşească prevederile de plan pe primele 15 zile din acest an, furnizind suplimentar economiei naţionale aproape 400 tone clei precondensat, peste 200 tone răşini urelit, 50 tone nitroceluloză etc. ■ Serele de la Tichileşti - Brăila, care ocupă 10 ha, au produs anul trecut legume, răsaduri şi flori in valoare de 10,9 milioane lei, cu 1 milion mai mult faţă de prevederile de plan. In prezent, zilnic, din aceste grădini sub sticlă pleacă spre pieţe 30 000 bucăţi salată verde, Trufando de Tichileşti. ■ In municipiul Rîmnicu Vilcea dobindeşte contur un nou ansamblu de locuinţe, cartierul Matei Basarab. Pină la sfirşitul anului, aici se vor construi şi da în folosinţă mai multe blocuri insumînd 400 al Parlamente.. Alte 280 apartamente vor fi puse la dispoziţia minerilor din bazinul carbonifer Berbeşti- Alunu. ■ Arhivele Statului din Iaşi au sărbătorit recent 150 ani de existenţă. Documentele achiziţionate în acest răstimp ocupă aproape 12 km de rafturi. Numai in ultimul deceniu, această zestre s-a mărit cu peste 21 000 piese arhivistice, cele mai recente fiind peste 800 de lucrări, manuscrise, fotografii, cursuri şi cărţi donate de familia prof. univ. Leon Timofte. ■ Acum vreo patru ani, locuitorii din Duda, Vaslui, s-au bucurat la vestea că in satul lor va incepe construcţia unei brutării. S-au întristat mai apoi văzind cum trenează lucrările. Abia după 3 ani de la începerea construcţiei au văzut prima şarjă de pîine. Dar bucuria ie-a fost de scurtă durată. Pentru că de luni de zile brutăria stă închisă. Oare de asta a fost construită î ■ Anul 1982 a debutat la întreprinderea de prelucrare a lemnului „23 August” din Tg. Mureş sub auspicii foarte bune. Au fost asimilate in fabricaţie 30 noi tipuri de garnituri de mobilă stil, alte 20 fiind in curs de asimilare. Prin înlăturarea locurilor înguste, s-au creat spaţii pentru incă 10 camere de uscare. Ca urmare, volumul producţiei destinate exportului a crescut, ajungînd la 98 la sută din totalul producţiei marfă realizate. ■ Cel mai bine situat competitor în concursul „Ştiinţă-tehnicăproducţie”, la care au luat parte peste 1 700 tineri din judeţul Maramureş, este ing. liviu Haiat, de la institutul de cercetări şi proiectări pentru minereuri neferoase din Baia Mare, deţinătorul a 8 brevete de invenţii şi autor al unei tehnologii de valorificare a metalelor din nămolurile provenite de la fabricarea acidului sulfuric. Eficienţa economică a tuturor lucrărilor prezentate de tineri în cadrul concursului depăşeşte suma de 15 milioane lei. ■ Prin folosirea resturilor de materiale rezultate de la producţia de bază, unităţile industriei uşoare, ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum din judeţul Suceava au obţinut in 1981 o producţie marfă in valoare de peste 120 milioane lei. ■ In general bine aprovizionat, magazinul Ferométel din Cristuru Secuiesc, gestionar Fodor Alexandru, nu dispune, printre altele, de cuie şi rindele. Primele lipsesc cu desăvîrşire nu numai aici, ci şi din depozitele cooperaţiei de consum din Gheorgheni şi Odorheiu Secuiesc. Celelalte există, dar ca şi cind n-ar exista. Se găsesc rindele înguste, însă fără cuţite, şi cuţite late, fără rindele pe potrivă... în atenţia cititorilor In aceste zile vă puteţi abona la ziarul „Scînteia", precum şi la alte ziare şi publicaţii preferate, prin oficiile P.T.T.R., factorii poştali şi difuzorii de presă din intreprinderi, instituţii, şcoli etc, de la oraşe şi sate. ütFplND PRESA «IRAINÄ. — áTf HÍÍOlíSí1 In 0 uriaşă rezervă de materii prime în perspectivă Resursele minerale submarine reprezintă o imensă rezervă de materii prime de o importantă tu atit mai mare cu cit necesităţile de metal slnt In continuă creştere, iar unele zăcăminte din subsol s-au diminuat considerabil. În aceste condiţii, ştiinţa şi tehnica modernă acordă o mare atenţie posibilităţilor de exploatare a nodulilor polimetalici din adincurile marine. Asupra acestor probleme, ziarul francez „Le Monde“ a publicat un amplu material documentar, din care reproducem mai jos largi extrase : Începînd cu 1 ianuarie 1982, Franţa, Statele Unite, R.F.G. şi Marea Britanie pot să acorde cetăţenilor lor permise exclusive de explorare a nodulilor polimetalici din marile adîncuri marine, fiind înţeles că permisele de exploatare nu vor putea fi eliberate înainte de 1 ianuarie 1988. Să precizăm de la Început că, din 1970, a fost acceptat de toată lumea principiul potrivit căruia avuţiile minerale din marile adincuri marine constituie „patrimoniul comun al umanitatii“, care trebuie să fie exploatate în beneficiul tuturor, si în mod deosebit in profitul ţărilor în curs de dezvoltare. Nu încape nici o îndoială că nodulii polimetalici există. Este, de asemenea, un lucru cert că ei conţin mult manganez si fier, ceva nichel, cupru si cobalt, conţinutul acestor trei metale din urmă reprezentind de fapt valoarea nodulilor. Dar cite miliarde de tone de nodul! interesanţi pentru conţinutul lor de nichel, cupru şi cobalt există . Cite miliarde de tone s-ar putea recupera ? Ce tehnici ar trebui inventate pentru a colecta noduli de la adincimi marine de 4 500 si 5 500 metri şi pentru a trata aceste minereuri de un gen nou ? La cit s-ar ridica investiţiile necesare ? Care ar fi cheltuielile de funcţionare a instalaţiilor de exploa- ■ •tare a acestor resurse la scară industrială ? La toate aceste întrebări nu se poate da, deocamdată, un răspuns precis. Este deci imposibil actualmente de a şti dacă nodulii constituie un izvor de bogăţie despre care să se poată spera că va fi un curind la dispoziţia oamenilor sau dacă, pentru un timp încă destul de lung, ei nu vor reprezenta mai mult un mit decit o rezervă exploatabilă. Cea mai mare parte a nodulilor au forma si aspectul unor cartofi arşi, în greutate de citeva zeci sau sute de grame, deşi există şi unii asemănători unor pietre care ajung la citeva sute de kilograme. Cum s-au format nodulii nu se ştie exact Potrivit opiniei celei mai răspîndite, ei s-ar datora unor foarte lente procese fizico-chimice sau (şi) biologice, ritmul de depunere a straturilor concentrice fiind de ordinul a 1,5 mm la... un milion de ani. Alţi specialişti consideră insă că nodulii s-au format rapid sub efectul unor evenimente submarine brutale şi scurte (erupţii vulcanice, scurgeri de ape termale masive). Primul studiu sistematic asupra nodulilor a fost întreprins de americanul John Mero, care a publicat în 1965 rezultatul cercetărilor sale. Potrivit acestora, numai pe fundul Liceanului Pacific ar fi 1660 miliarde de tone de noduli, care ar conţine ca resurse potenţiale : 365,2 miliarde tone de manganez, 16,6 miliarde de tone de nichel, 8,3 miliarde de tone de cupru şi 3,32 miliarde tone de cobalt. Calculele Întocmite ulterior, între 1975—1977, de un consorţiu francez, ajung însă la o cifră mai modestă : 100 miliarde de tone de noduli, dintre care numai 1 miliard de tone ar avea conţinutul şi densitatea care să merite să fie exploatate. Accidentele topografice, iregularităţile de densitate şi de conţinut sporesc dificultăţile pe care le comportă colectarea nodulilor. In vederea colectării au fost concepute diverse procedee, dintre care cel mai promiţător este asocierea dragării cu pomparea. Se apreciază că pentru a fi viabilă, o exploatare industrială ar trebui să trateze anual 3 milioane de tone de noduli ,,uscaţi“ (adică să recolteze 4 milioane de noduli „umezi“). Dar pentru aceasta este nevoie de o „pompă aspiratoare“ gigantică. Numai capul aspirator al acestei pompe ar trebui să fie de o lărgime de vreo 20 de metri. Tubul, lung de 6 000 metri, ar trebui să aibă diametrul interior de 50 de centimetri. Operaţia de colectare poate fi comparată cu isprava cuiva care, agăţat pe un suport mobil ce s-ar balansa în aer la 500 metri Înălţime, ar vrea să culeagă romburile de pavaj de pe o suprafaţă de 5 000 kilometri pătraţi cu un aspirator cu deschidere de 2 metri şi tubul cu diametrul de 5 centimetri. Intr-o noapte ceţoasă, fără lună. Tot în vederea colectării a fost conceput si un alt mijloc : un sistem de transportoare (navete) automatizate nelocuite, care ar cobori pe fundul mării un test format din reziduuri neutilizabile si ar ridica la suprafaţă noduli polimetalici. In ceea ce priveşte tratarea nodulilor, sunt in studiu două metode : cea hidrometalurgică, potrivit căreia nodulii sunt dizolvaţi intr-un acid si apoi soluţia obţinută este tratată cu solvenţi care separă nichelul, cuprul şi cobaltul ; si cea pirohidrometalurgică, care comportă o fuziune la 200—1 400 grade Celsius. In încheierea articolului se precizează că, cel patin in actualul stadiu al tehnicii, exploatarea nodulilor polimetalici se dovedeşte a fi „o întreprindere costisitoare“. Cu toate acestea, pînă acum s-au constituit sase consorţii — unele nationale, altele internationale — pentru a acționa in acest domeniu In care se pun mari sperante. PAGINA 5