Scînteia, ianuarie 1982 (Anul 51, nr. 12244-12267)

1982-01-19 / nr. 12256

SCINTEIA — marți 19 ianuarie 1982 COMUNICAT cu privire la vizita de prietenie in Republica Socialistă România a tovarăşului Todor Jivkov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria (Urmare din pag. I) De ambele părţi s-a exprimat pro­funda îngrijorare faţă de agravarea situaţiei internaţionale, creşterea pe­ricolului de război, a primejdiilor la adresa libertăţii şi independenţei po­poarelor, ca urmare a intensificării politicii imperialiste de forţă. A fost subliniat pericolul crescând al spo­ririi ritmurilor şi dimensiunilor cursei înarmărilor, îndeosebi celor nucleare, al creşterii în continuare a cheltu­ielilor militare, al întăririi rolului şi influenţei complexului militar indus­trial. în legătură cu aceasta s-a subliniat din nou pericolul deosebit pe care-1 reprezintă hotărîrea N.A.T.O. privind amplasarea in Eu­ropa occidentală de noi rachete americane cu rază medie de ac­ţiune, precum si hotărîrea S.U.A. privind producerea armei cu neu­troni. A fost reafirmată hotărîrea Româ­niei şi Bulgariei de a acţiona îm­preună cu celelalte state socialiste, cu toate forţele progresiste, antiimperia­­liste şi iubitoare de pace, pentru opri­rea cursei înarmărilor, anularea in­stalării de rachete cu rază medie de acţiune în Europa, pentru renunţa­rea totală de către cele două părţi — Occidentul şi Răsăritul — la toate tipurile de armament nuclear cu rază medie de acţiune îndreptate spre obiective din Europa, pentru trecerea la măsuri efective de dezarmare, în special nucleară, pentru menţinerea şi continuarea politicii de destindere, înţelegere şi colaborare internaţio­nală, în acest context, a fost relevată actualitatea şi importanţa propune­rilor cuprinse în declaraţia Consfă­tuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia din mai 1980. în cadrul convorbirilor s-a subli­niat că este necesar să se facă totul pentru soluţionarea problemelor din­tre state numai pe calea paşnică, a tratativelor, pornindu-se de la res­pectul independenţei fiecărui po­por, de la interesele păcii şi colabo­rării internaţionale. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări au acordat o atenţie deosebită înfăptuirii securităţii şi cooperării în Europa, subliniind, şi cu acest prilej, necesitatea ca reuniu­nea de la Madrid să se încheie cu re­zultate pozitive, astfel incit aceasta să impulsioneze realizarea prevederi­lor Actului final de la­ Helsinki, ca un tot unitar, să stabilească organi­zarea Conferinţei pentru dezanga­jare militară şi dezarmare pe con­tinent, să asigure continuitatea pro­cesului general-european de edifi­care a securităţii şi cooperării. Cele două ţări salută reluarea ne­gocierilor de la Geneva dintre­­ U.R.S.S. şi S.U.A. în problema mij­loacelor nucleare cu rază medie de acţiune din Europa şi îşi exprimă speranţa că acestea se vor încheia cu rezultate pozitive, că vor contribui la întărirea securităţii tuturor state­lor şi popoarelor europene în condi­ţiile unui echilibru militar stabil in Europa la un nivel tot mai scăzut al înarmărilor nucleare, la înlăturarea pericolului care planează asupra popoarelor de pe continent. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov au reafirmat hotărîrea celor două ţări de a-şi aduce si in vii­tor contribuţia activă la dezvoltarea relaţiilor de prietenie, bună vecinătate şi colaborare între ţările balcanice, pentru Întărirea încrederii în Bal­cani, pentru transformarea acestei regiuni intr-o zonă denuclearizată, ca o parte a edificării securităţii si co­operării in Europa, a Întăririi păcii şi colaborării internaţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşul Todor Jivkov au reafirmat solidaritatea poporului român şi po­porului bulgar cu toate statele şi for­ţele care luptă împotriva imperialis­mului, colonialismului şi neocolonia­­lismului, a rasismului şi apartheidu­lui şi s-au pronunţat pentru respec­tarea dreptului fiecărui popor de a se dezvolta potrivit năzuinţelor sale de libertate, progres şi bunăstare, fără nici un amestec din afară. De ambele părţi s-a dat o înaltă apreciere rezultatelor convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Todor Jivkov, hotăririlor şi înţelegerilor convenite, care vor da noi impulsuri extinderii şi adîn­­cirii relaţiilor dintre Partidul Comu­nist Român şi Partidul Comunist Bulgar, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bul­garia, ridicării pe noi trepte a prie­teniei şi colaborării româno-bulgare, spre binele celor două popoare prie­tene vecine, in interesul cauzei ge­nerale a socialismului, păcii şi cola­borării internaţionale, întilnirea şi convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tova­răşul Todor Jivkov au decurs într-o atmosferă de caldă prietenie şi stimă reciprocă. Tovarăşul Todor Jivkov, secretar general al C.C. al P.C. Bulgar, pre­şedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Populare Bulgaria, a adresat­­ invitaţia ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, să efectueze, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială de prie­­tenie în R.P. Bulgaria. Invitaţia a fost acceptată cu Plăcere. v­remea Timpul probabil pentru zilele de 20, 21 şi 22 ianuarie. In ţară . Vremea va fi rece, îndeosebi noaptea şi dimineaţa, în cea mai mare pane a­tâ­i. Cerul va fi variabil, mai mult senin. Fulguieli slabe. Izolate, vor cădea în jumătatea de est a ţării. Vântul va sufla slab. Ştiri sportive • La Timişoara a luat fiinţă un club specializat de tenis, al doilea de acest profil din ţara noastră, unitate sportivă de înaltă performanţă care va activa pe lingă C.J.E.F.S. Timiş. Crearea T.C.T. vine în întimpinarea popularităţii de care se bucură acest sport în oraşul de pe Bega, oraş care, după cum se ştie, în anul 1931 a găzduit intilnirile din „Cupa Davis“ dintre echipa tării noastre şi puter­nicele reprezentative ale Braziliei şi Argentinei. Dealtfel, zilele acestea, lotul de tenis al tării noastre, in frunte cu Florin Segărceanu — căruia i se va alătura şi Ilie Năstase — şi-a continuat pregătirile la Timişoa­ra în vederea apropiatei întilniri din noua ediţie a „Cupei Davis“, cu echipa statului Chile. După cum ne declara Alexandru Lăzărescu, secre­tarul Federaţiei române de tenis, T.C.T. va funcţiona şi ca centru na­ţional de pregătire olimpică. Di­incă o noutate : două dintre competiţiile cuprinse în calendarul sportiv pe acest an, respectiv campionatele na­ţionale de seniori şi senioare şi cam­pionatele balcanice la acest sport, programate în luna august, se vor desfăşura pe terenurile Tenis-clubu­­lui din Timişoara. (Cezar Ioana). • După cum s-a anunţat, campioa­na României la handbal feminin, Rulmentul Braşov, a pierdut numai la un punct diferenţă (15—16), me­ciul retur, din Cupa campionilor eu­ropeni, cu echipa cehoslovacă Iskra Partizanske, obţinînd astfel califica­rea în sferturile de finală. Alte rezul­tate din competiţia feminină Cupa campionilor europeni: C.B. Iber (Spania) — Hypo Bank (Austria) 19—18 ; Spartak Kiev — Polisens Stockholm 31—14 ; S.C. Magdeburg — Forst Bressanone (Italia) 35—5 : Radnicki Belgrad — S.K. Gruen­­weiss Frankfurt pe Main 21—16 ; Hellas Voorburg (Olanda) — Dimi­trov (Sofia) 21—16. • La Imst (Austria) s-au dispu­ tat Campionatele mondiale de săriu­țe. Proba masculină a fost cistigata de italianul Paul Hildgartner cu timpul de 106”50/100, urmat de Ernst Haspinger (Italia) — 106”71/100 și Hansjoerg Rafn­ (Italia) — 107” 48/100. La feminin pe primul loc s-a clasat Maria Luise Rainer (Italia) cu 108”30/100. Monika Auer (Italia) — 108”61/100 s-a clasat pe locul doi, urmată de Elena Porosova (U.R.S.S.) — 109”16/100. In proba săniuțelor de două persoane, victoria a fost repur­tată de echipajul italian Hansjoerg Raffl și Karl Brunner. • La arena newyorkeză ,,Madison Square Garden“ a luat sfîrșit „Tur­neul campionilor“ la tenis, victoria in meciul final revenind jucătorului cehoslovac Ivan Lendl, care l-a în­trecut, după un joc de excelent nivel tehnic, în cinci seturi, cu 6—7. 2—6, 7—6. 6—2. 6—4 pe americanul Vitas Gerulaitis. Proba de dublu a turneului s-a în­cheiat cu victoria perechii John McEnroe — Peter Fleming, care a cîștigat, cu 6—3. 6—3, finala disputa­tă împotriva cuplului Kevin Curren — Steve Denton. c­inema • Maria Mirabela * DOINA -1 9,15; 11; 12,45; 14,31­; 16,15; 13; 19,45, LIRA — 15,30; 17,30; 19,30, PACEA — 15,30; 17 • io in • Non stop : VICTORIA — 10, 12; 14; 16; 18, 20, VOLGA — 9; 11;15; 13,30; 15,45; 18, 20. • învingătorul : TIMPURI NOI — 9, 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. • Saltimbancii : DACIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. MIORIȚA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Mondo umano : FLACARA — 15, 17; 19. • Astrid, dragostea mea : CENTRAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Bronco Billy : PATRIA — 9; 11,30; 14, 17; 19,30, FESTIVAL — 8,30; 9; 13,30; 16; 18,30; 20,45, MODERN — 8,45; 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,30. • Imigranți in Brazilia : SCALA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. FAVO­RIT — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Vulcanul : SALA MICA A PALA­TULUI — 10; 12,30; 15; 17;15; 20. BUCUREȘTI — 8,30; 10,45; 13; 15,30; 18; 20,15. EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, MELODIA — 9; 11,16; 13,30; 15,45; 18, 20,15. ■ Călăuza : EFORIE — 9, 12; 16, 19. • Echipajul : BUZEȘTI — 16,30; 19,30. • Ultima vânătoare : FERENTARI — 15,30; 17,30; 19,30. • An­ Baba şi cei 40 de hoţi : VIITO­RUL — 15,30; 17,30; 19,30. • Un prieten pierdut : POPULAR — 15; 17,15; 19,30. • Pietonii aerului : ARTA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. • Nici măcar n-ați visat : PRO­GRESUL - 15,30; 17,30; 19,30. • Marea evadare : CAPITOL — 9; 12; 16, 19. • Pe aripile vîntului : LUCEAFĂRUL — 9 * 13 30 * 18 • Hangar 18'! FEROVIAR — 9; 11,15­ , 13,30; 15,45; 18, 20,15. AURORA — 0; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, TOMIS — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Provinciala : GRIVIŢA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Escadronul husarilor zburători — 15,30. Numele meu e iubire — 19 : DRUMUL SĂRII. • Fantamara : GIULEȘTI — 9; 12; 16; 19. • Toată lumea e a mea : FLOREAS­­CA — 9, 12; 15,30; 19. • Povestea lui Buddy Holly : GLO­RIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. CULTURAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. FLAMURA — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. • Poliţist sau delincvent : MUNCA — 15; 17,15; 19,30. • Yankei­ : COSMOS — 15,30; 19. • OZONUL Şl PO­LUAREA. Poluarea, continuă să reducă In mod constant stra­tul de ozon protector al vieţii pe Pămînt Împotriva radiaţiilor solare ultraviolete, avertizează Organizaţia Meteorologică Mon­dială (O.M.M.) In ceea ce nu­meşte „Cea de-a treia declara­ţie asupra modificărilor stratu­lui de ozon ca urmare a activi­tăţilor umane“. Specialiştii O.M.M. afirmă că de la publi­carea precedentei declaraţii, in anul 1978, nu s-a înregistrat nici o ameliorare a situaţiei. Stratul dens de ozon, fără de care viaţa nu ar fi posibilă pe planeta noastră, este situat la o altitu­dine de 20—25 km în jurul sfe­rei terestre. Pe baza probelor actuale, specialiștii consideră că modificarea considerabilă a În­velișului protector de ozon va continua și pe viitor, datorită mai ales unor intense procese industriale. avioanelor care zboară la mari altitudini, uti­lizării masive de îngrăşăminte chimice şi, în mod surprinzător, aerosolilor, care conţin o sub­stanţă care, răspindită in aer, distruge ozonuL • PIRAŢI MODERNI. Un vas de piraţi a atacat o navă de cercetări ihtiologice care se afla intr-o zonă apropiată de litoralul statului malayezian Sa­bah. Piraţii au capturat Întregul echipament ştiinţific şi toate lu­crurile personale ale participan­ţilor la expediţie. In prezent, unele zone ale Oceanului Indian au devenit periculoase nu numai pentru navigaţia ambarcaţiuni­lor turistice sau de agrement, ci şi chiar pentru mari tancuri pe­troliere şi alte vase de transport. Piraţii folosesc nave rapide şi sunt dotate cu armament modern, ceea ce oferă posibilitatea să scape adesea de urmărirea uni­tăţilor de poliţie. Ei folosesc drept baze numeroasele insule mici din Oceanul Indian, din care unele nici măcar nu sunt trecute pe hărţi. • MASURI ÎMPOTRI­VA POLUĂRII. Guvernul elen a anunţat o serie de noi măsuri vizind reducerea poluării atmosferice la Atena, unde a­­ceasta a atins un grad deosebit de periculos. Măsurile preconi­zate privesc reducerea graduală a activităţii industriilor poluante din capitală şi împrejurimi, o­bligaţia de a folosi carburanţi de calitate superioară şi instala­rea de filtre şi alte echipamente pentru reducerea infestării at­mosferice. • O „COBRA" A O­CEANELOR. Participanţii la un congres desfăşurat la Delhi au elaborat „cartea de vizită“ a aşa-numitei meduze roşii, denu­mită ştiinţific „Chironex flec­­keri“, şi considerată una dintre cele mai periculoase vieţuitoare de pe planeta noastră. Savanţii atrag atenţia că această meduză, care trăieşte in apele din apro­pierea țărmurilor Oceanului Pa­cific și ale Oceanului Indian, poate provoca rapid moartea în dureri atroce. Cunoscută sub numele englezesc de „Gelly­­fish“, ea are un diametru de 10—20 cm și este dotată cu 50 de tentacule de 30—40 cm lungime, avind, la rîndul lor, in total aproximativ 750 000 de ce­lule minuscule încărcate cu un venin foarte asemănător cu cel al cobrei. Această substanţă to­xică este una dintre cele mai periculoase identificate pînă in prezent, ea" puţind provoca moartea instantanee sau in in­terval de numai citeva minute, in funcţie de locul in care tenta­culele au atins victimele. Pînă acum nu se cunoaşte un antidot eficace Împotriva „muşcăturii“ acestei vieţuitoare marine, iden­tificată pentru prima dată cu un deceniu in urmă de cercetătorii din Australia, in apropierea ţăr­murilor de nord ale continentu­lui. • EPIDEMIA DE „PNEUMONIE TOXICA" din Spania — de fapt O intoxi­caţie in masă datorită punerii in circulaţie de către speculanţi a unui ulei alterat — continuă să facă victime. După cum s-a anuntat la Madrid, numărul per­soanelor care au decedat in urma consumului de ulei alterat se ridică in prezent la 245. Pe de altă parte, potrivit unui comu­nicat oficial dat publicităţii la Madrid, în Spania există apro­ximativ 16 000 de persoane afec­tate de această gravă maladie, dintre care 351 continuă să fie spitalizate. • CONGRESUL OR­HIDEELOR. Orhideea- floarea exotică considerată a fi „rezer­vată“ exclusiv celor foarte bo­gaţi, va fi în curind cultivată in ferme de dimensiuni reduse din zonele rurale ale Filipinelor. A­­cesta va fi unul dintre punctele de pe ordinea de zi a celui de-al patrulea Congres privind orhi­deele, care urmează să se des­făşoare la Manila, in perioada 27 februarie—4 martie. Se aş­teaptă ca la congres să participe reprezentanţi ai ţărilor membre ale Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (A.S.E.A.N.), ca şi ai altor state. Cu acest prilej va fi deschisă şi o expoziţie cu­­prinzînd exemplare din speciile cele mai rare şi mai frumoase de orhidee. • ALFABETUL MOR­SE LA INDEMINA ORI­CUI. Specialiştii niponi au realizat un dispozitiv In vederea decodării instantanee a mesaje­lor transmise in alfabetul Morse. Dispozitivul este racordat la un ecran de televiziune pe care, pe măsura recepționării, apar in clar cuvintele mesajului. Temperaturile minime vor fi cuprinse. In general. Intre minus 15 si minus 5 grade, iar cele maxime intre minus 4 si plus 5 grade. Frecvent se va produce ceaţă in zonele depresionare si de şes. In Bucureşti . Vremea va fi in general rece, cu cerul mai mult senin. Vint slab. Se va produce ceaţă, mai ales di­mineaţa şi seara. Temperaturile mini­me vor oscila intre minus 9 si minus 5 grade, iar maximele între zero şi plus 4 grade. (Corneliu Pop, meteorolog de serviciu). teatre • Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala mică) : Gaiţele — 15,30; 19,30; (sala Atelier) : Ifigenia — 20. • Filarmonica „George Enescu" (A­teneul Român) : „Integrala creaţiei lui Ludwig van Beethoven“. Dirijor : Paul Staicu. Solişti : Dan Grigore, Alexandru Moroşanu — 11,30. • Radioteleviziunea Română (str. Nu­ferilor, studioul 8) : Concert susţinut de ansamblul „Hyperion“ — 19,30. • Opera Română : Cavalleria rustica­nă, Paiaţe — 18. m Teatrul de operetă : Prinţesa cir­cului — 19,30. • Teatrul „Lucia sturdza Bulandra" (sala Schitu Magureanu) : Gin* Rummy — 19,30; (sala Grădina Icoa­nei) : Cum se numeau cei patru Beatles 7 — 19,30. • Teatrul Mic ; Maestrul şi Marga­reta — 18,30.­­• Teatrul Foarte Mic ; Lecţia de en­gleză — 20. • Teatrul „Nottara“ (sala Magheru): Jocul vieţii şi al morţii in deşertul de cenuşă — 19,30; (sala Studio) : Inele, cercei, beteală — 19. • Teatrul Giuleşti (sata Majestic) : Haina cu două feţe — 19,30. • Teatrul satiric-muzical ,,C. Tâna­­se" (sala Savoy) : Vorba lui Tănase — 19,30. • Teatrul „Ion Vasilescu“ — Giur­giu : Piatră la rinichi — 19,30. • Ansamblul „Rapsodia română" : De la lume adunate — 19. • Teatrul „Ion Creangă" : Pinocchio — 17. • Circul București ; Fantastic circ — 19,30. • Conservatorul „Ciprian Porumbes­­cu" (sala „George Enescu“) . Con­cert simfonic. Dirijor : Aurel Nicu­­lescu — 19. Sosirea în Capitală a delegaţiei Partidului Socialist Democratic Italian Luni seara a sosit în Capitală delegaţia Partidului Socialist Demo­cratic Italian, condusă de Pietro Longo, secretar general al Partidu­lui Socialist Democratic Italian, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, efec­tuează o vizită de prietenie din tara noastră. Din delegaţie mai fac parte Ruggero Poletti, vicesecretar general al P.S.D.I., deputat in Parlamentul eu­ropean ; Ivanka Corti, membru al Direcţiunii, şeful Secţiei relaţii inter­naţionale a C.C. al P.S.D.L. Gianni Moroni, membru al C.C., şeful Secre­tariatului politic al P.S.D.L. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost intimpinati de to­varăşii Virgil Cazacu si Constantin Dăscălescu, membri ai Comitetului Politic Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R.. Emilia Sonea, membru su­pleant al C.C. al P.C.R.. Lucian Dră­guţ, prim-vicepreşedinte al Consi­liului Central de Control Muncito­resc al Activităţii Economice şi So­ciale, de activişti de partid. A fost prezent Benedetto Santa­­relli,­­ambasadorul Italiei la Bucu­­reşti. (Agerpres) Primire la CC. al P.C.R. Luni, tovarăşul Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., a primit pe tovarăşa Mireya Baltra Moreno, membru al Comisiei Politice a Comitetului Central al Partidului Comunist din Chile, care face o vi­zită prietenească în ţara noastră. Cu această ocazie, tovarăşa M. B. Moreno a transmis din partea condu­­­­cerii P. C. din Chile, a tovarăşului Luis Corvalan, secretar general al C.C. al P.C.C., un cald salut tovară­şului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­­m­ân, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire, precum şi noi succese in prodigioasa activi­tate pe care o desfăşură in fruntea partidului şi statului român. Mulţumind, tovarăşul Virgil Cazacu a rugat să se transmită, din partea conducerii partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un salut­ călduros conducerii P. C. din Chile, tovarăşu­lui Luis Corvalan şi cele mai bune urări de succes in activitatea Parti­dului Comunist din Chile. în cadrul intilnirii s-a procedat la o informare reciprocă privind acti­vitatea şi preocupările actuale ale Partidului Comunist Român şi Parti­dului Comunist din Chile şi au fost abordate unele aspecte ale vieţii po­litice internaţionale. La convorbire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, au participat tovarăşii Dumitru Turcuş, adjunct de­­ şef de secţie la C.C. al P.C.R., și Renato Cardani, membru al C.C. al P. C. din Chile. De la direcţia regională C.F.R. Bucureşti se comunică următoarele : în­ urma unor lucrări de introdu­cere în cale a unor tabliere metalice la km 82 plus 274, pe linia de cale ferată Bucureşti—Piteşti, astăzi, 19 ianuarie 1982, se anulează circulaţia trenului accelerat nr. 142 pe întrea­ga distanţă Craiova—Bucureşti Nord. De asemenea, în ziua de 19 ianua­rie a.c., ca urmare a închiderii cir­culaţiei — de la ora 5 la 20.00 — în­tre staţiile Pietroaia şi Leordeni-Ar­­geş, se anulează trenurile personale 1 422 şi 1 115 pe distanţa Titu-Go­­leşti ; trenul personal 1 005 va circu­la prin Videle (in loc de Piteşti), CU aceeaşi plecare din Bucureşti — ora 14.45 —, fără oprire pînă la Videle şi Roşiori, după care va fi îndrumat pe linia secundară pînă la Costeşti (so­sire — ora 17.30), de unde continuă pe calea normală pînă la Craiova — Timişoara ; trenurile personale 1 423, 1 010, 1 091, 1 094, 1 093, 1 096, 2 013 şi 1 098 se anulează pe distanţa Pie­­troaia-Goleşti-Piteşti­ , circulînd nu­mai pe parcursul­ Bucureşti-Titu- Pietroaia , iar trenurile personale 1 009 şi 1 003, cu plecare din Bucu­reşti şi, respectiv, din Craiova, vor aştepta (circa o oră), in seara zilei de 19 ianuarie, redeschiderea liniei in staţiile Pietroaia şi Leordeni-Ar­­geş. (Agerpres) Mărfuri de sezon în magazinele cooperativelor de consum In toată ţara, magazinele coope­rativelor de consum sunt aprovizio­nate cu o gamă diversă de mărfuri solicitate cu deosebire în acest sezon. Marile complexe comerciale, ma­gazinele de tip supercoop şi super­­magazin, precum şi unităţile spe­cializate oferă cumpărătorilor mo­dele noi de confecţii pentru femei şi bărbaţi : costume, sacouri, paltoane, pantaloni, fuste, bluze, rochii din ţesături moderne. Raioanele de în­călţăminte prezintă pentru sezonul rece un sortiment bogat de cizmuli­­ţe, ghete, pantofi, din cauciuc şi în­locuitori de piele. Foarte solicitate în această perioadă sunt raioanele şi magazinele de galanterie­, trico­taje, marochinărie şi sport-turism, care sunt in măsură să satisfacă pre­ferinţele cumpărătorilor. Pentru dotarea locuinţelor, maga­zinele universale şi cele specializate oferă cumpărătorilor o gamă largă de aparate de radio şi televizoare cu calităţi tehnice superioare, ar­ticole de uz gospodăresc. In fotografie : raionul de confec­ţii din cadrul magazinului super­­coop din Corabia. v­t PROGRAMUL 1­9.00 Teleşcoala 11,15 Tribuna experienţei 11,40 Film serial : „Orient-Express* 12.4« Originea omului — serial ştiinţific 16.00 Telex 1­6.05 Teleşcoala. 16.35 Clubul tineretului 17,25 Coordonate pakistaneze 17,45 Viaţa satului 18.50 1001 de seri 19.00 Telejurnal 19,30 Actualitatea economică 19.50 Unire-n cuget şi simțiri 20.05 Ancheta TV 20.35 Iancu Jianu. Balet 21.50 Telejurnal 22.05 Portativul fulgilor da nea PROGRAMUL 2 19.90 Telejurnal 19.39 Treptele afirmării 20.05 Film serial pentru copil 20.30 Viaţa economică 21.00 Din țările socialiste 21,25 Miniaturi Orchestrale 21,50 Telejurnal 22,05 Muzeele lumii [fior­­ Relatări ale reporterilor şi corespondenţilor „Scînteii" ■ La întreprinderea de prelucra­re a lemnului Satu Mare a intrat in funcţiune o noua şi modernă capa­citate de fabricare a mobilei, care la sfirşitul acestui an va realiza o pro­ducţie de 60 milioane lei. In noua secţie se realizează mobilă de artă ,­ tip „Rustic" - biblioteci, holuri etc. pentru fondul pieţei şi pentru export; ■ Printr-o mai bună funcţiona­re a instalaţiilor şi respectarea ri­guroasă a tehnologiilor de fabrica­ţie, colectivele de muncă din oraşul Victoria au reuşit să depăşească prevederile de plan pe primele 15 zile din acest an, furnizind supli­mentar economiei naţionale aproape 400 tone clei precondensat, peste 200 tone răşini urelit, 50 tone nitroceluloză etc. ■ Serele de la Tichileşti - Brăila, care ocupă 10 ha, au produs anul trecut legume, răsaduri şi flori in valoare de 10,9 milioane lei, cu 1 milion mai mult faţă de preve­derile de plan. In prezent, zilnic, din aceste grădini sub sticlă plea­că spre pieţe 30 000 bucăţi salată verde, Trufando de Tichileşti. ■ In municipiul Rîmnicu Vilcea dobindeşte contur un nou ansam­blu de locuinţe, cartierul Matei Ba­sarab. Pină la sfirşitul anului, aici se vor construi şi da în folosinţă mai multe blocuri insumînd 400 al Parlamente.. Alte 280 apartamente vor fi puse la dispoziţia minerilor din bazinul carbonifer Berbeşti- Alunu. ■ Arhivele Statului din Iaşi au sărbătorit recent 150 ani de exis­tenţă. Documentele achiziţionate în acest răstimp ocupă aproape 12 km de rafturi. Numai in ultimul de­ceniu, această zestre s-a mărit cu peste 21 000 piese arhivistice, cele mai recente fiind peste 800 de lu­crări, manuscrise, fotografii,­­ cursuri şi cărţi donate de familia prof. univ. Leon Timofte. ■ Acum vreo patru ani, locui­torii din Duda, Vaslui, s-au bucu­rat la vestea că in satul lor va incepe construcţia unei brutării. S-au întristat mai apoi văzind cum trenează lucrările. Abia după 3 ani de la începerea construcţiei au vă­zut prima şarjă de pîine. Dar bucu­ria ie-a fost de scurtă durată. Pen­tru că de luni de zile brutăria stă închisă. Oare de asta a fost con­struită î ■ Anul 1982 a debutat la între­prinderea de prelucrare a lemnu­lui „23 August” din Tg. Mureş sub auspicii foarte bune. Au fost asi­milate in fabricaţie 30 noi tipuri de garnituri de mobilă stil, alte 20 fiind in curs de asimilare. Prin în­lăturarea locurilor înguste, s-au creat spaţii pentru incă 10 came­re de uscare. Ca urmare, volumul producţiei destinate exportului a crescut, ajungînd la 98 la sută din totalul producţiei marfă realizate. ■ Cel mai bine situat competi­tor în concursul „Ştiinţă-tehnică­­producţie”, la care au luat parte peste 1 700 tineri din judeţul Ma­ramureş, este ing. liviu Haiat, de la institutul de cercetări şi pro­iectări pentru minereuri neferoase din Baia Mare, deţinătorul a 8 brevete de invenţii şi autor al unei tehnologii de valorificare a meta­lelor din nămolurile provenite de la fabricarea acidului sulfuric. E­­ficienţa economică a tuturor lucră­rilor prezentate de tineri în cadrul concursului depăşeşte suma de 15 milioane lei. ■ Prin folosirea resturilor de ma­teriale rezultate de la producţia de bază, unităţile industriei uşoare, ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum din judeţul Suceava au obţinut in 1981 o producţie marfă in valoare de peste 120 milioa­ne lei. ■ In general bine aprovizionat, magazinul Ferométel din Cristuru Secuiesc, gestionar Fodor Alexan­dru, nu dispune, printre altele, de cuie şi rindele. Primele lipsesc cu desăvîrşire nu numai aici, ci şi din depozitele cooperaţiei de consum din Gheorgheni şi Odorheiu Secu­iesc. Celelalte există, dar ca şi cind n-ar exista. Se găsesc rindele în­guste, însă fără cuţite, şi cuţite late, fără rindele pe potrivă... în atenţia cititorilor In aceste zile vă puteţi abona la ziarul „Scînteia", precum şi la alte ziare şi publicaţii preferate, prin oficiile P.T.T.R., factorii poştali şi difuzorii de presă din intreprin­­deri, instituţii, şcoli etc­, de la oraşe şi sate. ütFplND PRESA «IRAINÄ. — áTf HÍÍOlíSí1 In 0 uriaşă rezervă de materii prime în perspectivă Resursele minerale submarine reprezintă o imensă rezervă de ma­terii prime de o importantă tu atit mai mare cu cit necesităţile de metal slnt In continuă creştere, iar unele zăcăminte din subsol s-au diminuat considerabil. În aceste condiţii, ştiinţa şi tehnica modernă acordă o mare atenţie posibilităţilor de exploatare a nodulilor poli­­metalici din adincurile marine. Asupra acestor probleme, ziarul francez „Le Monde“ a publicat un amplu material documentar, din care repro­ducem mai jos largi extrase : Începînd cu 1 ianuarie 1982, Fran­ţa, Statele Unite, R.F.G. şi Marea Britanie pot să acorde cetăţenilor lor permise exclusive de explorare a nodulilor polimetalici din marile adîncuri marine, fiind înţeles că permisele de exploatare nu vor pu­tea fi eliberate înainte de 1 ianuarie 1988. Să precizăm de la Început că, din 1970, a fost acceptat de toată lumea principiul potrivit căruia avuţiile minerale din marile adincuri marine constituie „patrimoniul comun al u­­manitatii“, care trebuie să fie ex­ploatate în beneficiul tuturor, si în mod deosebit in pr­ofitul ţărilor în curs de dezvoltare. Nu încape nici o îndoială că no­­dulii polimetalici există. Este, de a­­semenea, un lucru cert că ei conţin mult manganez si fier, ceva nichel, cu­pru si cobalt, conţinutul acestor trei metale din urmă reprezentind de fapt valoarea nodulilor. Dar cite mi­liarde de tone de nodul! interesanţi pentru conţinutul lor de nichel, cu­pru şi cobalt există . Cite miliarde de tone s-ar putea recupera ? Ce tehnici ar trebui inventate pentru a colecta noduli de la adincimi marine de 4 500 si 5 500 metri şi pentru a trata aceste minereuri de un gen nou ? La cit s-ar ridica investiţiile necesare ? Care ar fi cheltuielile de funcţionare a instalaţiilor de exploa- ■ •tare a acestor resurse la scară in­dustrială ? La toate aceste întrebări nu se poate da, deocamdată, un răspuns precis. Este deci imposibil actual­mente de a şti dacă nodulii consti­tuie un izvor de bogăţie despre care să se poată spera că va fi un curind la dispoziţia oamenilor sau dacă, pentru un timp încă destul de lung, ei nu vor reprezenta mai mult un mit decit o rezervă exploatabilă. Cea mai mare parte a nodulilor au forma si aspectul unor cartofi arşi, în greutate de citeva zeci sau sute de grame, deşi există şi unii asemănă­tori unor pietre care ajung la citeva sute de kilograme. Cum s-au format nodulii nu se ştie exact Potrivit opiniei celei mai răspîndite, ei s-ar datora unor foar­te lente procese fizico-chimice sau (şi) biologice, ritmul de depunere a straturilor concentrice fiind de or­dinul a 1,5 mm la... un milion de ani. Alţi specialişti consideră insă că nodulii s-au format rapid sub e­­fectul unor evenimente submarine brutale şi scurte (erupţii vulcanice, scurgeri de ape termale masive). Primul studiu sistematic asupra nodulilor a fost întreprins de ame­ricanul John Mero, care a publicat în 1965 rezultatul cercetărilor sale. Po­trivit acestora, numai pe fundul Li­ceanului Pacific ar fi 1660 miliarde de tone de noduli, care ar conţine ca resurse potenţiale : 365,2 miliarde tone de manganez, 16,6 miliarde de tone de nichel, 8,3 miliarde de tone de cupru şi 3,32 miliarde tone de co­balt. Calculele Întocmite ulterior, în­tre 1975—1977, de un consorţiu fran­cez, ajung însă la o cifră mai mo­destă : 100 miliarde de tone de no­duli, dintre care numai 1 miliard de tone ar avea conţinutul şi densitatea care să merite să fie exploatate. Ac­cidentele topografice, iregularităţile de densitate şi de conţinut sporesc dificultăţile pe care le comportă co­lectarea nodulilor. In vederea colectării au fost concepute diverse procedee, dintre care cel mai promiţător este asocierea dragării cu pomparea. Se apreciază­­ că pentru a fi viabilă, o exploatare industrială ar trebui să trateze anual 3 milioane de tone de noduli ,,us­caţi“ (adică să recolteze 4 milioane de noduli „umezi“). Dar pentru a­­ceasta este nevoie de o „pompă as­piratoare“ gigantică. Numai capul aspirator al acestei pompe ar tre­bui să fie de o lărgime de vreo 20 de metri. Tubul, lung de 6 000 me­tri, ar trebui să aibă diametrul inte­rior de 50 de centimetri. Operaţia de colectare poate fi comparată cu is­prava cuiva care, agăţat pe un su­port mobil ce s-ar balansa în aer la 500 metri Înălţime, ar vrea să cu­leagă romburile de pavaj de pe o suprafaţă de 5 000 kilometri pătraţi cu un aspirator cu deschidere de 2 metri şi tubul cu diametrul de 5 cen­timetri. Intr-o noapte ceţoasă, fără lună. Tot în vederea colectării a fost conceput si un alt mijloc : un sistem de transportoare (navete) automati­zate nelocuite, care ar cobori pe fundul mării un test format din re­ziduuri neutilizabile si ar ridica la suprafaţă noduli polimetalici. In ceea ce priveşte tratarea nodulilor, sunt in studiu două meto­de : cea hidrometalurgică, potrivit căreia nodulii sunt dizolvaţi intr-un acid si apoi soluţia obţinută este tra­tată cu solvenţi care separă nichelul, cuprul şi cobaltul ; si cea pirohidro­­metalurgică, care comportă o fuziune la 200—1 400 grade Celsius. In încheierea articolului se preci­zează că, cel patin in actualul stadiu al tehnicii, exploatarea nodulilor po­­limetalici se dovedeşte a fi „o între­prindere costisitoare“. Cu toate a­­cestea, pînă acum s-au constituit sase consorţii — unele nationale, al­tele internationale — pentru a ac­ționa in acest domeniu In care se pun mari sperante. PAGINA 5

Next