Scînteia, ianuarie 1982 (Anul 51, nr. 12244-12267)

1982-01-19 / nr. 12256

PAGINA 4 * 123 DE ANI II. UNIREA - aspiraţie scumpă a naţiunii,, făclie luminînd prin veacurile istoriei O privire de adîncime asupra istoriei româneşti aduce in lumină, printr-o multitudine de temeiuri şi argumente, adevărul că una dintre dominantele gindirii şi acţiunii poporului nostru pe toate treptele vremurilor au fost unitatea Si unirea, intelese ca mod de a fi si de a se exprima de sine stătător intre popoare, de a dezvolta meleagurile natale potrivit individualităţii si vocaţiei sale. Conştiinţa Si idealul unirii si neatirnării nationale — in strînsă îngemănare cu aspiraţia spre dreptate socială pentru masele populare, făurarii acestei istorii au lucrat obiectiv şi subiectiv, ca factori regeneratori, au fost pivot şi resort ai tuturor Înfăptuirilor mari, al creaţiei înaintaşilor in vatra strămoşească. Niciodată poporul român nu a conceput şi nu s-a împăcat cu o unire politică incompletă, restrinsă. El a năzuit statornic, a acţionat neîncetat, s-a bătut la nevoie cu arma în mină, şi împrejurările veacurilor i-au impus nu odată aceasta, pentru o „unire întreagă“, aşa cum a voit. Toată istoria mişcării raţionale a românilor este o luptă şi o sforţare fără preget pentru unirea in acelaşi corp statal a tuturor fiilor gliei străbune, pentru păstrarea neatinsă a acestei uniri şi pentru fructificarea valorilor ei, in interesul propăşirii economico-sociale, al apărării şi consolidării independenţei. E un drum care vine din vechimea istoriei româneşti şi urcă neîntrerupt, pină la încununarea Unirii, prin împlinirile naţionale din anul 1918. Pe acest drum, unirea Munteniei si Moldovei şi făurirea statului naţional modern român, in 1859, se înscrie ca unul dintre momentele fundamentale, care avea să constituie axul tuturor actelor şi înfăptuirilor majore din istoria vieţii naţionale-statale româneşti în epoca modernă, să amplifice şi să adincească lupta pentru libertatea naţională deplină, mişcarea revoluţionară a maselor. Aşa cum relevă secretarul general al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, unirea Munteniei şi Moldovei, sub domnia luminoasă a lui Alexandru Ioan Cuza,a marcat intrarea ţării noastre in noua etapă a evoluţiei ei capitaliste, a ridicat pe o treaptă superioară lupta de eliberare naţională, mişcarea revoluţionară a maselor muncitoare pentru drepturi şi libertăţi sociale”. întreaga viziune populară in domeniul naţional, transpusă în gîndirea cărturarilor români, s-a pătruns întotdeauna de ideea unirii politice complete, şi faptul îşi are întemeierea în datele realităţii de fapt, în existenţa şi manifestarea concretă a trăsăturilor unităţii românilor, care au însemnat oricind o viaţă economică esenţialmente unitară. Identitatea obîrşiei şi pămîntului de baştină, a culturii şi limbii, a obiceiurilor şi simţămintelor, a voinţei de a urma acelaşi făgaş în istorie. Cu alte cuvinte, unitatea naţională a stat fundament şi a alimentat flacăra luptei pentru materializarea unirii politice, în pofida tuturor adversităţilor şi opreliştilor ridicate de forţele vrăjmaşe străine. De aceea, prin unirea politică s-a inteles, de fapt, la români re-unirea, restabilirea unirii pe care poporul nostru o avusese din vremuri îndepărtate. Din perspectiva unităţii. Învăţaţii cronicari apreciază identitatea etnică a transilvănenilor, moldovenilor şi muntenilor, după cum Dimitrie Cantemir, cugetător, istoric şi scriitor de reputaţie continentală, scrie că Ţara Românească a fost, dintr-un început, una „care apoi s-au împărţit în Moldova, Muntenia şi Ardealul“. Ce poate fi mai grăitor decât faptul că iniia reunire politică săvirşită pe pămintul românesc, sub conducerea lui Mihai Viteazul, incă la 1800, este o unire integrală, completă. O remarcă atit de edificator Nicolae Bălcescu In Istoria românilor supt Mihai Vodă Viteazul. Atunci — spune Bălcescu — „românul s-a înfrăţit cu românul si toţi au una şi aceeaşi patrie, una si aceeaşi cirinuire naţională, astfel cum ei n-au fost din vremurile uitate din vechime“. înfăptuirea naţională de la 1600 are dimensiuni si semnificaţii europene. Poporul român, in frunte cu marele strateg şi om politic — Mihai Viteazul — propune Europei ideea unirii naţionale in plină epocă de fabriţare feudală şi argumentează practic posibilitatea infăptuirii ei prin cuprinderea laolaltă a tuturor românilor sub acelaşi sceptru. Factorii interni necesari si favorabili unirii politice existau şi atunci, dar forţele externe potrivnice erau acelea care împiedicau înfăptuirea unirii politice sau o destrămau prin represiune. Zorii epocii moderne se luminează sub semnul angajării in lupta pentru libertate si unire naţională a claselor si păturilor sociale interesate in ascensiunea societăţii româneşti intr-un nou ev istoric, in primul rînd a maselor populare. Pe fundalul năzuinţelor sociale ale maselor largi, aspiraţiile spre unire capătă valori programatice noi. Acum se manifestă procesul de înfiripare a naţiunii române, a conştiinţei naţionale, profces deosebit de viguros, căci in naţiune se contopesc si capătă o nouă calitate, superioară, trăsăturile, care au conferit unitate poporului român si l-au menţinut ca individualitate distinctă de-a lungul veacurilor. Astăzi este larg acreditată ideea că fruntaşii marii mişcări nationale si sociale din 1184 s-au gindit la unirea Transilvaniei cu Moldova si Muntenia, la edificarea statului national unitar român in vatra vechii Dacii. în această idee, contemporanii lui Horea l-au si numit, semnificativ, rex Daciac, iar Karl Marx avea să scrie că Horea „plănuieşte eliberarea neamului său“, devenind „simbolul renaşterii Daciei“, în aceeaşi idee, a cuprinderii tuturor românilor în propriul lor stat naţional şi independent. Tudor Vadimirescu a cerut să se intre în legătura CU moldovenii „ca unii ce sîntem de un neam, de o lege şi supt aceeaşi stăpînire“, pentru ca „fiind la un ghid şi intr-un glas cu Moldova să putem ciştiga deopotrivă dreptăţile acestor prinţipaturi, ajutorindu-ne unii pe alţii". Este o adevărată proclamaţie de unire naţională, întregită de manifestarea deschisă a speranţei transilvănenilor că Salvarea lor va veni de la Tudor. Noi valori si rezonante capătă ideea unirii nationale prin revoluţia română de la 1848. Dealtfel, prim ,mul si cel mai însemnat ţel al revoluţiei este unirea. La Blaj, in istoricul 15 mai 1848, o veritabilă adunare naţională revoluţionară, alcătuită din zeci de mii de oameni — fenomen unic In Europa timpului — rosteşte intr-un singur glas dezideratul unirii integrale : „Noi vrem să ne unim cu Tara !“. Acelasi fel alătuieste in programul revoluţionar: Principiile noastre pentru reformarea patriei, elaborat la Braşov, la 12 mai 1848. Karl Marx subliniază că autorii lui „aspirau la restaurarea vechii Dacii“. Conducătorii revoluţiei de la 1048 au formulat semnificative puncte de vedere cu privire la mijloacele de luptă pentru unitate şi neatrnare, la legătura organică intre aceste deziderate majore si obiective fundamentale ale dezvoltării social-economice. în acţiunea lor, ei au situat pe prim-plan ideea că uniunea national-statală si independenta deplină sunt două laturi inseparabile ale unui singur tot si una nu poate fi dobindită, nu poate fi viabilă fără cealaltă si fără exercitarea lor asupra ansamblului tării. In această idee, Dimitrie Bolintineanu scria : „Revoluţia de la 11 iunie a eliberat o provincie a României. Iar nu România întreagă“. Prin ziarul „Pruncul român“, guvernul revoluţionar victorios din Muntenia a lansat apelul Către fraţii noştri din Moldova : „Uniţi-vă cu noi, fraţi de dincolo de Milcov, peste undele lui vă Întindem braţele, dorind cu înflăcărare a vă da sărutarea frăţiei şi a libertăţii. Munteanul şi moldoveanul sunt tot români, sunt fraţi, o singură naţie". în lunile care au urmat victoriei revoluţiei in Muntenia, conducătorii acesteia au dat o mare importanţă problemei unirii naţionalstatale. în ziarul „Pruncul român“ din 13 iulie 1848 se preconiza formarea unui „stat mare“, care să fie recunoscut între celelalte state libere : „Doar unită, numai unită România va înflori, atunci nici o putere nu va fi pierdută, toate facultăţile se vor dezvolta şi vor contribui la fericirea patriei comune“, într-o scrisoare către Ion Ghica. Al. G. Golescu exprima dorinţa constituirii unui stat românesc unic, „cu hotare pe care parcă ie-a indicat natura“. Iar Nicolae Bălcescu scria în 1830, „Unirea Munteniei cu Moldova e un lucru ciştigat pentru toată lumea... Ţintirea noastră este de a întemeia regatul Daciei“. în deceniul 1849—1859, unirea naţional-statală a devenit ţelul imediat al poporului român, care vedea în ea cadrul de absolută necesitate pentru realizarea unor importanţi paşi pe drumul dezvoltării sale. Unirea, scria în 1856 gazeta „Steaua Dunării“, dind expresie unei generale convingeri, „este singurul mod in stare a consolida naţionalitatea românilor, de a re da demnitate, putere şi mijloace pentru a împlini misia lor“, şi „singura temelie statornică a edificiului viitorului nostru“. Fără unire, „orice se va clădi va fi clădit pe nisip“. Şi tocmai amplificarea mişcării naţional-populare, lupta neprecupeţită a maselor celor mai largi aveau să ducă la prima uriaşă înfăptuire preconizată de revoluţia română de la 1848, şi anume unirea Munteniei cu Moldova la 24 ianuarie 1359, unire pe temelia căreia avea să se desăvirşească procesul făuririi statului naţional unitar român modern — România. Prof. univ. dr. Constantin CORBU Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba lulia (1 noiembrie 1599) Atrăgătoare unităţi turistice în judeţul Covasna în judeţul Covasna, pe Valea Oituzului, la peste 600 metri altitudine, intr-un cadru natural fermecător, hanul Breţcu-Oituz oferă — în orice anotimp — condiţii optime pentru odihnă şi reconfortam Această frumoasă unitate turistică se află la 2 km de localitatea Bretcu, pe şoseaua naţională Braşov—Tg. Secuiesc—Gh. Gheorghiu Dej, înconjurat de culmile domoale ale munţilor Bretcului, Oituzului si Nemirei. hanul este o bază ideală de plecare in drumeţii. El dispune de 56 locuri de cazare si un restaurant. In imediata apropiere se află păstraveria Oituz şi piriul cu acelaşi nume. Şi la întorsura Buzăului, hanul Pasul Buzăului asigură vizitatorilor posibilităţi de Cazare confortabilă, cu încălzire centrală şi masa la restaurantul afiliaţii. In fotografie : Hanul Breţcu-Oituz r ~ ^ ^ CUVlNTUL CITITORILOR «i ggq La noi, la Călan, totul e nou! Cine a cunoscut oraşul Câlan cu mulţi anii in urmă va rămine plăcut impresionat vizitindu-1 astăzi. Aici, aproape , totul e nou, totul cunoaşte progrese. S-au construit şi se construiesc numeroase locuinţe pentru muncitorii siderurgişti, a crescut rapid spaţiul locativ al oraşului. Dacă s-ar fi păstrat ritmul impus pe vremea burgheziei, oraşul ar fi trebuit, să atingă abia in anul 2700 nivelul la care a ajuns astăzi. Pe drept cuvint, se poate spune că şi întreprinderea siderurgică e alta. Dealtfel, e greu de făcut o comparaţie între ceea ce a fost aici cu ani in urmă şi ceea ce este astăzi ! Anul 1944 ne-a găsit cu două furnale de 160 mc, o turnătorie şi secţiile aparţinătoare. Astăzi, cele două furnale au o capacitate de 250 mc, iar lor li s-au adăugat altele două de 1 300 mc. Un al treilea furnal nou a început să funcţioneze parţial, iar al patrulea, tot de 1 000 mc, va fi dat in folosinţă incă în cursul acestui an. Totodată, s-au construit o turnătorie mecanizată, o turnătorie de lingotiere şi o alta de piese mecanice, trei bateriide fluidizare şi două baterii de cocs brichete, două termocentrale, un atelier mecanic, o modelărie şi incă multe altele. în întreprindere lucrează peste 3 600 de muncitori, tehnicieni şi ingineri, faţă de 800 ciţi lucrau, aici în 1944. Concomitent cu dezvoltarea industrială au apărut cartiere noi, magazine, instituţii sanitare şi culturale , numai la Calan, ca să nu mai vorbim de satele Înconjurătoare, s-au ridicat 3 şcoli cu 8 clase şi un liceu industrial, o casă de cultură şi un club. Am scris aceste rinduri ca să ne aducem aminte că avem datoria de a Înmulţi, prin strădaniile noastre, roadele pe care le-am obţinut, muncind cu mai mult elan pentru a asigura dezvoltarea in continuare a oraşului nostru, contribuind la propăşirea întregii ţări. Iosif CRASCA oraşul.Colan SCÎNTEIA — marți 19 ianuarie 1982 Materia primă şi energia — folosite raţional Exigenţele dezvoltării economiei naţionale impun ca întreaga activitate să se desfăşoare sub semnul unei discipline ferme, al folosirii chibzuite, cu eficienţă a materiilor prime, materialelor, a combustibililor şi energiei. Răspunzînd acestor imperative, colectivul Şantierului naval din Orşova a acţionat, cu bune rezultate, pentru diminuarea consumurilor de :metal, lemn, combustibil şi energie electrică Astfel, anul trecut, s-au economisit aici peste 350 MW energie electrică, peste 220 tone combustibil conventional, zeci de metri cubi de material lemnos, aproape 20 tone metal etc — toate acestea in condiţiile obţinerii unei productii-marfă suplimentare, de bună calitate, în cadrul acestor măsuri, o atenţie sporită s-a acordat si se acordă reconditionării pieselor şi subansamblelor la reparaţiile de nave, precum şi realizării unei game variate de piese de schimb. S-au recondiţionat astfel piese — arbori cotiţi pentru motoare de 400 C. P. şi 500 C. P., cuzineţi de Un depozit al Am trecut de curind prin staţia C.F.R. — magazia-port din Brăila. Neglijenţa şi lipsa de grijă faţă de importante bunuri materiale, descărcate aici, m-au determinat să scriu această scrisoare. Spaţiul nu-mi permită să fac un inventar al obiectelor şi produselor aruncate de-a valma, atit intre linii, cit şi pe terenul plin de apă şi noroi din preajmă. Există aici abandonate zeci de tone de sare bulgări, grinzi de stupi de beton şi din lemn legături de ţevi galvanizate , un motor fabricat în 1981 de întreprinderea mecanică bieră, paliere, robineţi, vane, axe de pompe etc . în valoare de peste un milion lei. Aceste realizări sunt rezultatul aplicării unor măsuri tehnico-organizatorice adaptate specificului fiecărui loc de muncă, precum şi al unor acţiuni ca organizarea de dezbateri pe tema gospodăririi raţionale şi folosirii eficiente a resurselor de materii prime, energie şi combustibili ; elaborarea unor soluţii tehnice originale ; stabilirea de sarcini concrete pentru membrii organelor de partid din întreprindere şi ai consiliului oamenilor muncii, pe linia întăririi ordinii si disciplinei, a combaterii risipei etc. Asemenea obiective stau şi in acest an in atenţia colectivului şantierului, care este hotărit să realizeze exemplar sarcinile ce-i revin pe 1982 şi pe întreg cincinalul. Petru CAPRIORU secretar adjunct al Comitetului orăşenesc P.C.R.-Orşova, judeţul Mehedinţi ! neglijenţei? Vaslui , tamburi de cabluri electrice , cadre de macarale , pluguri frou-nouţe , lăzi cu geamuri, cîteva rezervoare metalice, diverse materiale de construcţii etc. Oare nu pot fi identificaţi mai operativ beneficiarii cărora le-au fost aduse aceste materiale ce se degradează datorită neglijenţei ? Aşteptăm de aceea, intervenţia promptă a factorilor responsabili. Ion TOADER corespondent voluntar, Brăila PE SCURT, DIN SCRISORI • 44 milioane Iei, reprezintă valoarea economiilor realizate în cursul anului1981 la întreprinderea „Electroputere“ din Craiova prin aplicarea a numeroase propuneri avansate de inovatorii şi inventatorii unităţii. (Victor Mitu, tehnician). • Am încercat să-mi cumpăr o lampă de gătit cu petrol, dar n-am găsit nici la cooperativa din sat, nici in magazinele din alte localităţi. De ce cooperaţia meşteşugărească nu mai produce asemenea obiecte necesare intr-o gospodărie ? (Dumitru Alexandru, comuna Costeşti, judeţul Dîmboviţa). • Un nou complex comercial, dotat cu mobilier modern a fost deschis, nu demult, in localitatea, Sînnicolau Mare din judeţul Timiş. în prima zi, după deschidere, magazinul a desfăcut mărfuri in valoare de 40 000 lei. (Gh. Negricioiu, Sinnicolau Mare — Timiş). • Cu 100 000 lei a fost depăşit planul la lucrările executate prin muncă patriotică în anul trecut, în comuna Avrămeni, judeţul Botoşani. A fost, de asemenea, depăşit şi planul la Încheieri de contracte pentru achiziţii de animale cu 110 capete. (Aurelia Ciorascu, comuna Avrămeni , judeţul Botoşani). ______________________________________________________________________ /-—- --------------------------------------------------------------------------------'WrW'T""“----------------—a*.....-A m- lYr'r'igMBiiTI1 ^ ( [DISCIPLINA I- cel mal productiv „utilaj • în stăpîmrea fiecărui om al muncii! ) Valoarea timpului de lucru în industrie întreprinderea de construcţii de nave si utilaj tehnologic din Tulcea este cea mai mare unitate economică din judeţ. Acum, la numai citiva ani de la punerea in funcţiune a primelor capacităţi de producţie, a început construcţia unor nave de înaltă complexitate, a unor utilaje metalurgice si chimice. In continuarea anchetelor ,,Scînteii“, consacrate modului in care se acţionează pentru aplicarea recentelor reglementări privind întă- 4 rirea ordinii şi disciplinei, am urmărit şi aici, într-o obişnuită zi de lucru, cind începe şi se sfirşeşte programul; cit timp se lucrează efectiv; care sunt cauzele risipei de timp şi ale abaterilor de la disciplina muncii; care este atitudinea cadrelor de conducere. Ora 6. Deşi pină la începerea programului mai este o oră, mulţi, chiar foarte mulţi oameni ai muncii din întreprindere se prezintă la lucru. Primii care încep munca sunt sudorii şi lăcătuşii din formaţia condusă de maistrul Ştefan Dănilă, de la secţia montaj corp-navă. După un scurt instructaj efectuat de fiecare şef de echipă, prilej cu care se precizează sarcinile de muncă, regulile ce trebuie respectau pentru realizarea lor şi se examinează starea fizică şi psi- Ancheta ..Scînteii“ la întreprinderea de construcţii de nave şi utilaj tehnologic din Tulcea mică a fiecărui muncitor, fiecare trece la locul său de muncă. „In secţia noastră — ne spunea maistrul Dănilă — aceste scurte instructaje au devenit de multă vreme o regulă. La ora 6,45 toţi cei 47 de muncitori au început să lucreze, cu hotârirea de a avea o „zi plină“, o zi cu bune rezultate. Aşa cum, dealtfel, ar trebui să fie toate, absolut toate. La ora 7, lucrul începuse în toate secţiile şi atelierele. Aproape toţi cei peste 3 000 de oameni ai muncii se aflau la datorie. Unii insă abia soseau la poarta întreprinderii. Printre ei, şi contabilul-şef al întreprinderii, Iordache Şerban. La 7,30 apare şi inginerul Victor Filipov, şeful secţiei agregate construcţii noi. Am auzit scuze pe care nici... copiii nu le mai spun: „S-a intimplat“; „Azi, doar azi am intirziat". Şi aşa mai departe. Dar asemenea scuzeu sunt deloc plauzibile ! Mai ales cind, printre intirziaţii fără motive serioase, se află şi cadre cu munci de răspundere. Ce putere si mai ales ce autoritate morală mai au asemenea cadre in fata colectivei si pe care le conduc, cu Ce seriozitate sunt ascultateîndemnurile lor la... întărirea disciplinei ? Trebuie să se înțeleagă limpede de către fiecare om al muncii, indiferent de functie pe care o are într-o unitate, că regulile disciplinei de producţie sunt obligatorii pentru toti, fie că este vorba de muncitor sau de director ! O precizare cu atit mai necesară aici, dacă ţinem seamna câ pînâ la ora 8 au tot sosit întirziati. în total, 72 de oameni au intirziat intre o jumătate de oră si două ore ! Privim atent lista lor. Foarte mulţi dintre aceştia lucreaza la atelierul de proiectare a tehnologiilor. Şeful atelierului, inginerul Moise, fiind în concediu da odihnă — aţi auzit, desigur, de gluma „Cind pisica nu-i acasă...“ — Proiectanţii se pare că au uitat de disciplină. Nu numai că nu respectă programul de lucru, dar nici în timpul cit sunt în unitate nu-şi fac datoria. Iată un exemplu : la secţia sculărie, şeful secţiei, Dumitru Ilie, ne spunea că tehnologiile elaborate de proiectanţi mai mult încurcă procesul de producţie, întrucit nu ţin seama de baza materială existentă. Din această cauză, oamenii din atelier bat toată ziuă drumul pină la atelierul de proiectare pentrua obţine derogări de materialele prevăzute in tehnologie. Cind am vizitat secţia, formaţia maistrului Gheorghe Savin nu putea continua lucrul fiindcă otelul trecut în tehnologie (O.L.C. 45) nu exista în magazie. Lipseau, de asemenea, tabla de aluminiu de 14 mm, tabla de 70 mm şi alte materiale. Pentru a continua lucrul, maiştrii. In frunte cu şeful secţiei sculărie, trec la acţiune. După ce sau convins câ nu există în magazie materialele prevăzute in tehnologie, încep... discuţia cu proiectantii. Discuţie care durează uneori o zi sau două ! N-ar fi mai simplu ca lista tuturor materialelor să se afle în permanenţă pe masa de lucru a proiectantului, iar serviciul aprovizionare sâ fie mai receptiv la comenzile secţiilor de producţie ? Desigur că da. Insă această soluţie ar trebui si aplicată. Cine să-şi bată capul cu ea ? Este o situaţie cu totul nefirească, jenanta sa intilneşti atit arbitrariu în organizarea activităţii de ansamblu a producţiei. Ai impresia, asistind la aceste scene, ridicole uneori, dar Întotdeauna generatoare de pagubă, ca aici, in această Unitate, fiecare compartiment Ulcreaza după cum îl taie capul. De ce consiliul oamenilor muncii. Organizaţia de partid nu instaurează normele elementare de organizare a muncii atit în fiecare sector de activitate, cit si pe ansamblul unităţii ? Tot de organizarea activităţii, de buna pregătire pentru iarnă , tin si condiţiile de aprovizionare a punctelor de lucru cu oxigen si acetilena. La ora 0,30, in secţia debitări nici un sudor nu lucra. Şeful atelierului, inginerul Jenică Mitrofan, ne spunea câ, de patru ore, 59 de sudori stau degeaba, fiindcă, datorită temperaturilor scăzute, au îngheţat conductele de alimentare cu acetilenă. Această stagnare, face o socoteală şeful atelierului, aduce întreprinderii o pierdere de producţie de 20 500 lei. Pierdere ce provoacă intirzieri in execuţia lucrărilor de montaj la draga de 1 600 mc, la barja de 3 000 tone. La această pierdere se mai adaugă incă 18 000 lei producţie nerealizata In acest timp ce maşina automată de tăiat, care nu a funcţionat din aceeaşi cauză. Pînâ la încheierea primului schimb de lucru am trecut prin aproape toate atelierele si secţiile întreprinderii. In atelierele fabricii de utilaj tehnologic este cu mult mai frig decit afară, din cauza curentului de aer care se produce prin uşile nemontate şi pereţii , neterminaţi de constructor (Trustul de construcţii industriale Brăila). .De iarna trecută facem tot felul de intervenţii — ne spunea’ inginerul Ion Iosifescu, directorul fabricii — să ne termine închiderea halelor. O parte din lucrări le-am făcut noi. Nu le-am putut termina însă, fiindcă ne lipsesc unele materiale si panouri. Acelaşi lucru s-a intimplat şi cu punerea în funcţiune a reţelei determoficare“. Rezultatul Productivitatea muncii este foarte scăzută. Şeful atelierului prelucrări mecanice, inginerul Vasile Popa, ne spunea că productivitatea muncii in ultimele zile, de cind timpul s-a răcit, s-a diminuat cu 30 la sută. în plus, apar foarte multe rebuturi din cauza contractării metalului la frig. Strungul carusel a fost scos din funcţiune fiindcă au îngheţat instalaţiile de răcire, iar frezele portal nu au mai putut fi pornite luni in primul schimb din aceeaşi cauză. Condamnabilă atitudinea constructorului, care tergiversează exagerat finalizarea deplină a unei capacităţi care se află în funcţiune. Dar la acelaşi timp nu putem, nicidecum, aplauda Intenţia bună a colectivului d de aici de a finaliza cu forţe proprii lucrările, dar abandonată pe parcurs din afara acestor anomalii, la foarte multe locuri de muncă, unde sunt condiţii optime, timpul de lucru nu este folosit cum trebuie, în fabrica de construcţii-nave, muncitorii se plimbă fără rost prin curte, fiindcă nu sunt controlati şi puşi la treabă de şefii de echipă şi de maiştri, în ziua anchetei noastre. In schimbul i -au lipsit nemotivat 30 de muncitori. Trebuie spus că numărul celor care absentează de la program s-a redus foarte mult. Mai ales după ce la 60 de oameni ai muncii din această Întreprindere, conform prevederilor Decretului Consiliuluide Stat privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor, 11 s-a desfăcut contractul de muncă pentru diferite abateri. Dar Starea disciplinară este încă nesatisfăcătoare. Se pierde foarte mult timp din cele 8 ore de lucru. Care este atitudinea factorilor de răspundere fată de aceste încălcări flagrante ale normelor de disciplină, ce măsuri se au in vedere pentru lichidarea lor ? Comitetul de partid din Întreprindere, consiliul oamenilor muncii au întreprins o serie de măsuri, mai întîi de popularizare a decretului Consiliului de Stat, care nu au însemnat doar simpla citire și dezbaterea cazurilor de indisciplină. ..S-a trecut — ne spunea Nicolae Mihard, secretarul comitetului de partid — la discutarea cazurilor de abateri, colectivele de muncă au luat poziţie fermă împotriva celor indisciplinaţi. Au fost cazuri cind colectivele de muncă au cerut să li se desfacă contractul de muncă celor ce lipsesc. De asemenea, la secţia confoctii metalice d in adunarea de partid, comuniştii i-au criticat sever pe maiştrii care nu urmăresc in permanenţă cum se desfăşoară procesul de producţie sau sunt prea indulgente cu cei care produc rebuturi“. Aducem şi la cunoştinţa directorului întreprinderii constatările noastre. Ni se spune ca peste citeva zile mecanicii întreprinderii vor pune în funcţiune noua instalaţie de producere a acetilenei, ceea ce va rezolva problema aprovizionării continue cu acetilenă a locurilor de muncă. Se vor corela mai bine lucrările de proiectare cu realitatea din secţiile productive şi din depozitul de materii prime. Cei care lipsesc nemotivat sau intîrzie de la serviciu, după ce vor fi puşi în discuţia colectivelor de muncă, vor fi sancţionaţi drastic. Desigur, este foarte bine dacă aceste măsuri vor fi duse pină la capăt. Aşa prevede legea, aşa este normal să fie organizată munca intr-o unitate economică. In interesul realizării ritmice a sarcinilor de plan. Neculai AMIHULESEI corespondentul „Scînteii" Intîrzierile de la program și deficiențele organizatorice - sursa pierderilor de timp productiv jf m/ftrtiyS 168 # \0QRA=mUioane^^^ [FAPTUL: ■divers. . Un baraj i • de gheaţă După îngheţuri şi dezgheţuri | I repetate, la picioarele podului dintre Ghilvaci şi Moftinu Mare ■ I (Satu Mare), aflat pe riul I I Crasna, se formase un imens • baraj din blocuri suprapuse de , gheaţă, fapt care a făcut ca ape- I le riului să iasă din matcă, ame- | • ni.nţind să inunde mari suprafeţe agricole. Cum să se înlăture g I masivele blocuri de gheaţă ? I I „Numai cu ajutorul unor explo- * zii“ — şi-a dat cu părerea cine- . • va. Da, dar cum procedezi, pentru a nu pune in pericol podul I • însuşi? Deşi se înnoptase, o for, mafie de luptători din gărzile I I patriotice, comandată de, doi oni- I I teri de carierii, au acţionat cu energie şi pricepere, provocind , I un lanţ de explozii care au fi su- I I rat barajul de gheaţă. Apoi, cu I ajutorul căngilor şi „ghearelor “ de pisică formaţia de luptători I a dirijat blocurile de gheaţă I I spre a nu izbi picioarele podului. Apele revărsate intre timp g I pe mari întinderi de teren, inun- I I dindu-le, s-au retras în matca * lor. Şi totul a reintrat in , ■ normal. ' Competiţie a... I sănătăţii • La marginea oraşului Brad, pe I un traseu de doi kilometri, pe I vîrful dealului Lia, s-a desfăşurat, sub generosul generic , I „Marşul sănătăţii", o inedită şi I I atractivă competiţie rezervată * • tuturor virstelor. N-au lipsit nici ciştigitorii premiilor puse ■ „la bătaie“. Premiul pentru cel I I mai mic concurent a revenit unui puşti in virstă de 3 ani, iar I I premiul pentru cel mai virstnic I I concurent, lui Fiarta Hodrea, de 87 ani. Premiul pentru cea ■ I mai numeroasă familie participantă , familia lui Nicolae Stol- • ■ ca. numărind 7 persoane. Dar printre cei 5 000 de participanţi I I la marşul sănătăţii s-a aflat Şi I I un concurent aflat in plin efort de slăbire . Ion D. Lui i s-a deg I cernat premiul pentru cel mai „greu“ concurent, cintărind 149 • kg. „Vreau ca pină la marşul ■ de anul viitor — a spus el — I I să scap de cel puţin o treime din I I balastul ăsta“. I De n-or uita păţania... Montorul Ioan Grama, de pe • un şantier al Trustului de construcţii din Baia Mare, l-a rugat | j pe maistru să-i acorde o zi Hbe f • ră, pentru rezolvarea unor probleme care, zicea el, nu sufereau | I aminare. Dar mentorul nu s-a I I dus să-şi rezolve problemele ’ personale atit de urgente, ci s-a . I oprit intr-un bufet, unde a in- I ceput să se cinstească. Apoi, I I și-a amintit că maistrul nu-i motivase, retroactiv, o zi nelu- I erată. Montorul... montat cu I I rachiu s-a intors pe santier si l-a lovit pe maistru. In fata in- • I stanfei care l-a condamnat, I I montorul a devenit mielușel. * Măcar de n-ar uita păţania... I Ţigări I îi trebuiau ? ■ Deşi a lucrat ani de zile la întreprinderea judeţeană de ing I dustrializare a laptelui Harghita, I secUa Lunca de Jos, Ferencz * Balint nu s-a dat niciodată in I vint după lapte, l-au plăcut mai I I mult lulea şi vinul. Aşa cum s-a I ■ intimplat si intr-una dinserile trecute, cind a întrecut masura. I I Văzînd cd nu mai are ce fuma, I I F. B. a urcat la volanul unei ma- * Sini a secţiei unde lucra fi a , I pornit după ţigări cale de 40 da I I kilometri, pină la Miercurea- I • Ciuc. Fiind surprins şi la volanul maşinii statului, şi fără permis I I de conducere. Şi sub influenţa I I alcoolului, a fost condamnat la un an şi două luni închisoare. | I Plus o säpunealä ‘ ■ Citeva semnale critice la adre- ! I sa meşterilor de la atelierul | • electrocasnic al cooperativei „finirea“ din Tulcea s-au soldat cu I I un sondajprivind calitatea reg I paratiilor efectuate de aceștia. * Rezultatele au întrecut toate . I așteptările... nedorite : multe din I I aparatele electrocasnice reparate I I de respectivii meșteri s-au dovedit a fi reparate de mintatală. | I Un exemplu : Liceul metalurgic II din Tulcea a plătit peste 3 000 * lei pentru repararea a 5 maşini , de spălat. După ce meşterii au | I garantat că le-au reparat ca la I carte, nici una din cele 5 maşini ■ de spălat n-a funcţionat nici măcar un minut. Fapt care le-a | • atras meşterilor o... săpuneală zdravănă. I Cheta pentru... I Cheta I Printre cei veniţi să lucreze . ■ pe şantierul Combinatului petro- chimic Midia-Năvodari se afli I şi Vasile A. si Neculai I. Aici, , le-a ieşit deunăzi in cale Ion I Cheta, care i-a întrebat, nicam I I nisam : * — Ştii voi ce e ăla barbat ? , I Dai cu zarul, pică şase-şase şi I I iei tot ce-i pe mată. Vreţi si I I aveţi mai multe parale? Haideţi , să facem o partidă. — Unde ? I — Undeva unde să nu ne vadă nimeni. Uite, tocmai acolo, sus, g I pe coşul mare. Şi unde nu zici ci cei trei s-au m urcat in „casa trollului“ si au ■ început să joace Barbut la... 150 I de metri înălfimel Cine si te | I încumete Să urce plnd la ei? Dar uite că s-a găsit un om in unig I formă alb-albastră, care a urcat I pină acolo și i-a coborit cu... ' picioarele pe pămlnt, după cart . ■ a fdeut cheta incepind chiar cu... I I fon Cheta : cile o mie de lei de I • fiecare. Scump, dar facet I Rubrică realizată de I Petre POPA * şi corespondenţii „âcîntelPi