Scînteia, ianuarie 1982 (Anul 51, nr. 12244-12267)

1982-01-19 / nr. 12256

PAGINA 4 * 123 DE ANI II. UNIREA - aspiraţie scumpă a naţiunii,, făclie luminînd prin veacurile istoriei O privire de adîncime asupra is­toriei româneşti­­ aduce in lumină, printr-o multitudine de temeiuri şi argumente, adevărul că una dintre dominantele gindirii şi acţiunii po­porului nostru pe toate treptele vremurilor au fost unitatea Si unirea, intelese ca mod de a fi si de a se exprima de sine stătător intre popoare, de a dezvolta me­leagurile natale potrivit individua­lităţii si vocaţiei sale. Conştiinţa Si idealul unirii si neatirnării natio­nale — in strînsă îngemănare cu aspiraţia spre dreptate socială pentru masele populare, făurarii acestei istorii­­ au lucrat obiectiv şi subiectiv, ca factori regeneratori, au fost pivot şi resort ai tuturor În­făptuirilor mari, al creaţiei înainta­şilor in vatra­ strămoşească. Niciodată poporul român nu a conceput şi nu s-a împăcat cu o unire politică incompletă, restrinsă. El a năzuit statornic, a acţionat neîncetat, s-a bătut la nevoie cu arma în mină, şi împrejurările vea­curilor i-au impus nu odată aceasta, pentru o „unire întreagă“, aşa cum a voit. Toată istoria mişcării raţio­nale a românilor este o luptă şi o sforţare fără preget pentru unirea in acelaşi corp statal a tuturor fiilor gliei străbune, pentru păstrarea nea­tinsă a acestei uniri şi pentru fruc­tificarea valorilor ei, in interesul propăşirii economico-sociale, al a­­părării şi consolidării independenţei. E un drum care vine din vechimea istoriei româneşti şi urcă neîn­trerupt, pină la încununarea Unirii, prin împlinirile naţionale din anul 1918. Pe acest drum, unirea Munte­niei si Moldovei şi făurirea statu­lui naţional modern român, in 1859, se înscrie ca unul dintre­ momen­tele fundamentale, care avea să constituie axul tuturor actelor şi înfăptuirilor majore din istoria vieţii naţionale-statale româneşti în epoca modernă, să amplifice şi să adincească lupta pentru libertatea naţională deplină, mişcarea revolu­ţionară a maselor. Aşa cum re­levă secretarul general al parti­dului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, unirea Munteniei şi Moldovei, sub domnia luminoasă a lui Alexandru Ioan Cuza,­­a marcat intrarea ţării noastre in noua etapă a evoluţiei ei capitaliste, a ridicat pe o treaptă superioară lupta de eliberare naţională, mişcarea revo­luţionară a maselor muncitoare pentru drepturi şi libertăţi sociale”. întreaga viziune populară in do­meniul naţional, transpusă în gîn­­direa cărturarilor români, s-a pă­truns întotdeauna de ideea unirii politice complete, şi faptul îşi are întemeierea în datele realităţii de fapt, în existenţa şi manifestarea concretă a trăsăturilor unităţii românilor, care au însemnat oricind o viaţă economică esenţialmente unitară. Identitatea obîrşiei şi pă­­mîntului de baştină, a culturii şi limbii, a obiceiurilor şi simţăminte­­lor, a voinţei de a urma acelaşi făgaş în istorie. Cu alte cuvinte, unitatea naţională a stat funda­ment şi a alimentat flacăra luptei pentru materializarea unirii politi­ce, în pofida tuturor adversităţilor şi opreliştilor ridicate de forţele vrăjmaşe străine. De aceea, prin unirea politică s-a inteles, de fapt, la români re-unirea, restabilirea unirii pe care poporul nostru o avusese din vremuri îndepărtate. Din perspectiva unităţii. Învăţaţii cronicari apreciază identitatea etni­că a transilvănenilor, moldovenilor şi muntenilor, după cum Dimitrie Cantemir, cugetător, istoric şi scrii­tor de reputaţie continentală, scrie că Ţara Românească a fost, din­­tr-un început, una „care apoi s-au împărţit în Moldova, Muntenia şi Ardealul“. Ce poate fi mai grăitor decât fap­tul că ini­ia reunire politică săvir­­şită pe pămintul românesc, sub conducerea lui Mihai Viteazul, incă la 1800, este o unire integrală, com­pletă. O remarcă atit de edificator Nicolae Bălcescu In Istoria români­lor supt Mihai Vodă Viteazul. A­tunci — spune Bălcescu — „româ­nul s-a înfrăţit cu românul si toţi au una şi aceeaşi patrie, una si a­­ceeaşi cirinuire naţională, astfel cum ei n-au fost din vremurile uitate din vechime“. înfăptuirea naţională de la 1600 are dimensiuni si semni­ficaţii europene. Poporul român, in frunte cu marele strateg şi om po­litic — Mihai Viteazul — propune Europei ideea unirii naţionale in plină epocă de fab­riţare feudală şi argumentează practic posibilita­tea infăptuirii ei prin cuprinderea laolaltă a tuturor românilor sub a­­celaşi sceptru. Factorii interni ne­cesari si favorabili unirii politice existau şi atunci, dar forţele ex­terne potrivnice erau acelea care împiedicau înfăptuirea unirii politi­ce sau o destrămau prin represiune. Zorii epocii moderne se luminea­ză sub sem­nul angajării in lupta pentru libertate si unire naţională a claselor si păturilor sociale inte­resate in­­ ascensiunea societăţii româneşti intr-un nou ev istoric, in primul rînd a maselor populare. Pe fundalul năzuinţelor sociale ale maselor largi, aspiraţiile spre unire capătă valori programatice noi. Acum se manifestă procesul de în­firipare a naţiunii române, a con­ştiinţei naţionale,­­ profces deosebit de viguros, căci in naţiune se con­topesc si capătă o nouă calitate, superioară, trăsăturile, care au con­ferit unitate poporului român si l-au menţinut ca individualitate distinctă de-a lungul veacurilor. Astăzi este larg acreditată ideea că fruntaşii marii mişcări nationale si sociale din 1184 s-au gindit la unirea Transilvaniei cu Moldova si Muntenia, la edificarea statului na­tional unitar român in vatra vechii Dacii. în această idee, contemporanii lui Horea l-au si numit, semnificativ, rex Daciac, iar Karl Marx avea să scrie că Horea „plănuieşte eliberarea nea­mului său“, devenind „simbolul re­naşterii Daciei“, în aceeaşi idee, a cuprinderii tuturor românilor în propriul lor stat naţional şi inde­pendent. Tudor Vadimirescu a ce­rut să se intre în legătura CU mol­dovenii „ca unii ce sîntem de un neam, de o lege şi supt aceeaşi stă­­pînire“, pentru ca „fiind la un ghid şi intr-un glas cu Moldova să pu­tem ciştiga deopotrivă dreptăţile a­­cestor prinţipaturi, ajutorindu-ne unii pe alţii". Este o adevărată proclamaţie de unire naţională, în­tregită de manifestarea deschisă a speranţei transilvănenilor că Sal­varea lor va veni de la Tudor. Noi valori si rezonante capătă ideea unirii nationale prin revolu­ţia română de la 1848. Dealtfel, prim ,­mul si cel mai însemnat ţel al re­voluţiei este unirea. La Blaj, in is­toricul 15 mai 1848, o veritabilă a­­dunare naţională revoluţionară, al­cătuită din zeci de mii de oameni — fenomen unic In Europa timpu­lui — rosteşte intr-un singur glas dezideratul unirii integrale : „Noi vrem să ne unim cu Tara !“. A­­celasi fel alătuieste in programul revoluţionar: Principiile noastre­­ pentru reformarea patriei, elaborat la Braşov, la 12 mai 1848. Karl Marx subliniază că autorii lui „aspirau la restaurarea vechii Dacii“. Conducătorii revoluţiei de la 1048 au formulat semnificative puncte de vedere cu privire la mijloacele de luptă pentru unitate şi neat­r­­nare, la legătura organică intre a­­­­ceste deziderate majore si obiecti­ve fundamentale ale dezvoltării social-econom­ice. în­ acţiunea lor, ei au situat pe prim-plan ideea că uniunea national-statală si inde­pendenta deplină sunt două laturi inseparabile ale unui singur tot si una nu poate fi dobindită, nu poate fi viabilă fără cealaltă si fără e­­xercitarea lor asupra ansamblului tării. In această idee, Dimitrie Bo­­lintineanu scria : „Revoluţia de la 11 iunie a eliberat o provincie a României. Iar nu România întrea­gă“. Prin ziarul „Pruncul român“, guvernul revoluţionar victorios din Muntenia a lansat apelul Către fra­ţii noştri din Moldova : „Uniţi-vă cu noi, fraţi de dincolo de Milcov, peste undele lui vă Întindem bra­ţele, dorind cu înflăcărare a vă da sărutarea frăţiei şi a libertăţii. Munteanul şi moldoveanul sunt tot români, sunt fraţi, o singură naţie". în lunile care au urmat victoriei revoluţiei in Muntenia, conducăto­rii acesteia au dat o mare impor­tanţă problemei unirii naţional­­statale. în ziarul „Pruncul român“ din 13 iulie 1848 se preconiza for­marea unui „stat mare“, care să­­ fie recunoscut între celelalte state libere : „Doar unită, numai unită România va înflori, atunci nici o putere nu va fi pierdută, toate fa­cultăţile se vor dezvolta şi vor con­tribui la fericirea patriei comune“, într-o scrisoare către Ion Ghica. Al. G. Golescu exprima dorinţa constituirii unui stat românesc unic, „cu hotare pe care parcă ie-a in­dicat natura“. Iar Nicolae Bălcescu scria în 1830, „Unirea Munteniei cu Moldova e un lucru ciştigat pentru toată lumea... Ţintirea noastră este de a întemeia regatul Daciei“. în deceniul 1849—1859, unirea na­­ţional-statală a devenit ţelul ime­diat al poporului român, care ve­dea în ea cadrul de absolută nece­sitate pentru realizarea unor im­portanţi paşi pe drumul dezvoltării sale. Unirea, scria în 1856 gazeta „Steaua Dunării“, dind expresie unei generale convingeri, „este singurul mod in stare a consolida naţionalitatea românilor, de a re da demnitate, putere şi mijloace pen­tru a împlini misia lor“, şi „singu­ra temelie statornică a edificiului viitorului nostru“. Fără unire, „orice se va clădi va fi clădit pe­ nisip“. Şi tocmai amplificarea mişcării naţional-populare, lupta neprecu­peţită a maselor celor mai largi aveau să ducă la prima uriaşă în­făptuire preconizată de revoluţia română de la 1848, şi anume uni­rea Munteniei cu­ Moldova la 24 ianuarie 1359, unire pe temelia căreia avea să se desăvirşească procesul făuririi statului naţional unitar român moder­n — România. Prof. univ. dr. Constantin CORBU Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba lulia (1 noiembrie 1599) Atrăgătoare unităţi turistice în judeţul Covasna în judeţul Covasna, pe Valea Oituzului, la peste 600 metri alti­tudine, intr-un cadru natural fer­mecător, hanul Breţcu­-Oituz ofe­ră — în orice anotimp — condiţii optime pentru odihnă­ şi reconfor­tam Această frumoasă unitate turistică se află la 2 km de locali­tatea Bretcu, pe şoseaua naţională Braşov—Tg. Secuiesc—Gh. Gheor­­ghiu Dej, înconjurat de culmile domoale ale munţilor Bretcului, Oituzului si Nemirei. hanul este o bază ideală de plecare in dru­meţii. El dispune de 56 locuri de cazare si un restaurant. In ime­diata apropiere se află păstraveria Oituz şi piriul cu acelaşi nume. Şi la întorsura Buzăului, hanul Pasul Buzăului asigură vizitatori­lor posibilităţi de Cazare confor­tabilă, cu încălzire centrală şi masa la restaurantul afiliaţii. In fotografie : Hanul Breţcu-Oi­­tuz r ~ ^ ^ CUVlNTUL CITITORILOR «i ggq La noi, la Călan, totul e nou! Cine a cunoscut oraşul Câlan cu mulţi anii in urmă va rămine plă­cut impresionat vizit­indu-1 astăzi. Aici, aproape , totul e nou, totul cunoaşte progrese. S-au construit şi se construiesc numeroase locuinţe pentru muncitorii siderurgişti, a crescut rapid spaţiul locativ al oraşului. Dacă s-ar fi păstrat­ rit­mul impus pe vremea burgheziei, oraşul ar fi trebuit, să atingă abia in anul 2700 nivelul la care a ajuns astăzi. Pe drept cuvint, se poate spune că şi întreprinderea siderurgică e alta. Dealtfel, e greu de făcut o comparaţie între ceea ce a fost aici cu ani in­ urmă şi ceea ce este astăzi ! Anul 1944 ne-a găsit cu două fu­rnale de 160 mc, o tur­nătorie şi secţiile aparţinătoare. Astăzi, cele două furnale au o ca­pacitate de 250 mc, iar lor li s-au adăugat altele două de 1 300 mc. Un al treilea furnal nou a început să funcţioneze parţial,­ iar al pa­trulea, tot de 1 000 mc, va fi dat in folosinţă incă în cursul acestu­i an. Totodată, s-au construit o tur­nătorie mecanizată, o turnătorie de lingotiere şi o alta de piese mecanice, trei baterii­­de fluidi­zare şi două baterii de cocs bri­chete, două termocentrale, un ate­lier mecanic, o modelărie şi incă multe altele. în întreprindere lu­crează peste 3 600­ de muncitori, tehnicieni şi ingineri, faţă de 800 ciţi lucrau, aici în 1944. Concomi­tent cu dezvoltarea industrială au apărut cartiere noi, magazine, in­stituţii sanitare şi culturale , nu­mai la Calan, ca să nu mai vor­bim de satele Înconjurătoare, s-au ridicat 3 şcoli cu 8 clase şi un liceu industrial, o casă de cultură şi un club. Am scris aceste rinduri ca să ne aducem aminte că avem datoria de a Înmulţi, prin strădaniile noas­tre, roadele pe care le-am obţinut, muncind cu mai mult elan pentru a asigura dezvoltarea in continua­re a oraşului nostru, contribuind la propăşirea întregii ţări. Iosif CRASCA oraşul.Colan SCÎNTEIA — marți 19 ianuarie 1982 Materia primă şi energia — folosite raţional Exigenţele dezvoltării econo­miei naţionale impun ca întreaga activitate să se desfăşoare sub semnul unei discipline ferme, al folosirii chibzuite, cu eficienţă a materiilor prime, materialelor, a combustibililor şi energiei. Răs­­punzînd acestor imperative, colec­tivul Şantierului naval din Orşova a acţionat, cu bune rezultate, pen­tru diminuarea consumurilor de :metal, lemn, combustibil şi ener­gie electrică Astfel, anul tre­cut, s-au economisit aici peste 350 MW energie electrică, peste 220 tone combustibil conventional, zeci de metri cubi de material lemnos, aproape 20 tone metal etc — toate acestea in condiţiile obţinerii unei productii-marfă su­plimentare, de bună calitate, în cadrul acestor măsuri, o a­­tenţie sporită s-a acordat si se acordă reconditionării pieselor şi subansamblelor la reparaţiile de nave, precum şi realizării unei game variate de piese de schimb. S-au recondiţionat astfel piese — arbori cotiţi pentru motoare de 400 C. P. şi 500 C. P., cuzineţi de Un depozit al Am trecut de curind prin staţia C.F.R. — magazia-port din Bră­ila. Neglijenţa şi lipsa de grijă faţă de importante bunuri mate­riale, descărcate aici, m-au deter­minat să scriu această scrisoare. Spaţiul nu-mi permită să fac un inventar al obiectelor şi produse­lor aruncate de-a valma, atit intre linii, cit şi pe terenul plin de apă şi noroi din preajmă. Există aici abandonate zeci de tone de sare bulgări, grinzi de stu­pi de beton şi din lemn legături de ţevi gal­­vanizate , un motor fabricat în 1981 de întreprinderea mecanică bieră, paliere, robineţi, vane, axe de pompe etc . în valoare de peste un milion lei. Aceste realizări sunt rezultatul aplicării unor măsuri tehnico-organizato­­rice adaptate specificului fiecărui loc de muncă, precum şi al unor acţiuni ca organizarea de dezba­teri pe tema gospodăririi raţionale şi folosirii eficiente a resurselor de materii prime, energie şi combus­tibili ; elaborarea unor soluţii teh­nice originale ; stabilirea de sar­cini concrete pentru membrii or­ganelor de partid din întreprin­dere şi ai consiliului oamenilor muncii, pe linia întăririi ordinii si disciplinei, a combaterii risipei etc. Asemenea obiective stau şi in acest an in atenţia colectivului şantierului, care este hotărit să realizeze exemplar sarcinile ce-i revin pe 1982 şi pe întreg cincina­lul. Petru CAPRIORU secretar adjunct al Comitetului orăşenesc P.C.R.-Orşova, judeţul Mehedinţi ! neglijenţei? Vaslui , tamburi de cabluri elec­trice , cadre de macarale , pluguri frou-nouţe , lăzi cu geamuri­, cîteva rezervoare metalice, diverse mate­riale de­ construcţii etc. Oare nu pot fi identificaţi mai operativ beneficiarii cărora le-au fost aduse aceste materiale ce se degradează datorită neglijenţei ? Aşteptăm de aceea, intervenţia promptă a factorilor responsabili. Ion TOADER corespondent voluntar, Brăila PE SCURT, DIN SCRISORI • 44 milioane Iei, reprezintă valoarea economiilor realizate în cursul anului­­1981 la întreprinderea „Electroputere“ din Craiova prin aplicarea a numeroase propuneri avansate de inovatorii şi inventatorii unităţii. (Victor Mitu, tehnician). • Am încercat să-mi cumpăr o lampă de gătit cu petrol, dar n-am găsit nici la cooperativa din sat, nici in magazinele din alte localităţi. De ce cooperaţia meşteşugărească nu mai produce ase­menea obiecte necesare intr-o gospodărie ? (Dumitru Alexandru, co­muna Costeşti, judeţul Dîmboviţa). • Un nou complex comercial, dotat cu mobilier modern a fost deschis, nu demult, in locali­tatea, Sînnicolau Mare din judeţul Timiş. în prima zi, după deschidere, magazinul a des­făcut mărfuri in valoare de 40 000 lei. (Gh. Negricioiu, Sinnicolau Mare — Timiş). • Cu 100 000 lei a fost depăşit planul la lucrările executate prin muncă patriotică în an­ul trecut, în comuna Avrămeni, judeţul Botoşani. A fost, de asemenea, depăşit şi planul la Încheieri de contracte pentru achi­ziţii de animale cu 110 capete. (Aurelia Ciorascu, comuna Avrămeni , ju­deţul Botoşani). ______________________________________________________________________ /-—- --------------------------------------------------------------------------------'WrW'T""“----------------—a*.....-A m- lYr'r'igMBiiTI1 ^ ( [DISCIPLINA I- cel mal productiv „utilaj • în stăpîmrea fiecărui om al muncii! ) Valoarea timpului de lucru în industrie întreprinderea de construcţii de nave si utilaj tehnologic din Tulcea este cea mai mare unitate economică din judeţ. Acum, la numai citiva ani de la punerea in funcţiune a primelor capacităţi de producţie, a început con­strucţia unor nave de înaltă comple­xitate, a unor utilaje metalurgice si chimice. In continuarea anchetelor ,,Scînteii“, consacrate modului in care se acţionează pentru aplicarea recentelor reglementări privind întă- 4 rirea ordinii şi disciplinei, am urmă­rit şi aici, într-o obişnuită zi de lucru, cind începe şi se sfirşeşte pro­gramul; cit timp se lucrează efectiv;­­ care sunt cauzele risipei de timp şi ale abaterilor de la disciplina mun­cii; care este atitudinea cadrelor de conducere. Ora 6. Deşi pină la începerea programului mai este o oră, mulţi, chiar foarte mulţi oameni ai muncii din întreprindere se prezintă la lucru. Primii care încep munca sunt sudorii şi lăcătuşii din formaţia condusă de maistrul Ştefan Dănilă, de la secţia montaj corp-navă. După un scurt instructaj efectuat de fiecare şef de echipă, prilej cu care se precizează sarcinile de muncă, regulile ce tre­buie respectau pentru realizarea lor şi se examinează starea fizică şi psi- Ancheta ..Scînteii“ la întreprinderea de construcţii de nave şi utilaj tehnologic din Tulcea mică a fiecărui muncitor, fiecare trece la locul său de muncă. „In secţia noastră — ne spunea maistrul Dănilă — aceste scurte instructaje au devenit de multă vreme o regulă. La ora 6,45 toţi cei 47 de muncitori au început să lucreze, cu hotârirea de a avea o „zi plină“, o zi cu bune rezultate. Aşa cum, dealtfel, ar trebui să fie toate, absolut toate. La ora 7, lucrul începuse în toate secţiile şi atelierele. Aproape toţi cei peste 3 000 de oameni ai muncii se aflau la datorie. Unii insă abia soseau la poarta întreprinderii. Prin­tre ei, şi contabilul-şef al întreprin­derii, Iordache Şerban. La 7,30 apare şi inginerul Victor Filipov, şeful secţiei agregate construcţii noi. Am auzit scuze pe care nici... copiii nu le mai spun: „S-a intimplat“; „Azi, doar azi am intirziat". Şi aşa mai departe. Dar asemenea scuze­­­u sunt deloc plauzibile ! Mai ales cind, prin­tre intirziaţii fără motive serioase, se află şi cadre cu munci de răspunde­re. Ce putere si mai ales ce autori­tate morală mai au asemenea cadre in fata colectivei si pe care le con­duc, cu Ce seriozitate sunt ascultate­­îndemnurile lor la... întărirea disci­plinei ? Tr­ebuie să se înțeleagă lim­pede de către fiecare om al muncii, indiferent de functie pe­ care o are într-o unitate, că regulile disci­plinei de producţie sunt obligato­rii pentru toti, fie că este vorba de muncitor sau de director ! O preci­zare cu atit mai necesară aici, dacă ţinem seamna câ pînâ la ora 8 au tot sosit întirziati. în total, 72 de oameni au intirziat intre o jumătate de oră si două ore ! Privim atent lista lor. Foarte mulţi dintre aceştia lucreaza la ate­lierul de proiectare a tehnologiilor. Şeful atelierului, inginerul Moise, fiind în concediu da odihnă — aţi auzit, desigur, de gluma „Cind pisi­ca nu-i acasă...“ — Proiectanţii se pare că au uitat de disciplină. Nu numai că nu respectă programul de lucru, dar nici în timpul cit sunt în unitate nu-şi fac datoria. Iată un exemplu : la secţia sculărie, şeful secţiei, Dumitru Ilie, ne spunea că tehnologiile elaborate de proiectanţi mai mult încurcă procesul de pro­ducţie, întrucit nu ţin seama de baza materială existentă. Din această cauză, oamenii din atelier bat toată ziuă drumul pină la atelierul de proiectare pentru­­a obţine derogări de­­ materialele prevăzute in teh­nologie. Cind am vizitat secţia, formaţia maistrului Gheorghe Savin nu putea continua lucrul fiindcă otelul trecut în tehnologie (O.L.C. 45) nu exista­ în magazie. Lipseau, de asemenea, tabla de aluminiu de 14 mm, tabla de 70 mm şi alte materiale. Pentru a continua lucrul, maiştrii. In frun­te cu şeful secţiei sculărie, trec la acţiune. După ce s­au convins câ nu există în magazie materialele prevă­zute in tehnologie, încep... discuţia cu proiectantii. Discuţie care durea­ză uneori o zi sau două ! N-ar fi mai simplu ca lista tuturor mate­rialelor să se afle în permanenţă pe masa de lucru a proiectantului, iar serviciul aprovizionare sâ fie mai receptiv la comenzile secţiilor de producţie ? Desigur că da. Insă această soluţie ar trebui si aplicată. Cine să-şi bată capul cu ea ? Este o situaţie cu totul nefirească, jenanta sa intilneşti atit arbitrariu în organizarea activităţii de ansam­blu a producţiei. Ai impresia, asis­­tind la aceste scene, ridicole uneori, dar Întotdeauna generatoare de pa­gubă, ca aici, in această Unitate, fie­care compartiment Ulcreaza după cum îl taie capul. De ce consiliul oa­menilor muncii. Organizaţia de partid nu instaurează normele elementa­re de organizare a muncii atit în fie­care sector de activitate, cit si pe ansamblul unităţii ? Tot de organizarea activităţii, de buna pregătire pentru iarnă , tin si condiţiile de aprovizionare a punctelor de lucru cu oxigen si ace­­tilena. La ora 0,30, in secţia debi­tări nici un sudor nu lucra. Şeful atelierului, inginerul Jenică Mitro­fan, ne spunea câ, de patru ore, 59 de sudori stau degeaba, fiindcă, da­torită temperaturilor scăzute, au îngheţat conductele de alimentare cu acetilenă. Această stagnare, face o socoteală şeful atelierului, aduce întreprinderii o pierdere de produc­ţie de 20 500 lei. Pierdere ce pro­voacă intirzieri in execuţia lucrări­lor de montaj la draga de 1 600 mc, la barja de 3 000 tone. La această pierdere se mai adaugă incă 18 000 lei producţie nerealizata In acest timp ce maşina automată de tăiat, care nu a funcţionat din aceeaşi cauză. Pînâ la încheierea primului schimb de lucru am trecut prin aproape toate atelierele si secţiile întreprin­derii. In atelierele fabricii de utilaj tehnologic este cu mult mai frig decit afară, din cauza curentului de aer care se produce prin uşile ne­­montate şi pereţii , neterminaţi de constructor (Trustul de construcţii industriale Brăila). .De iarna tre­cută facem tot felul de intervenţii — ne spunea’ inginerul Ion Iosifescu, directorul fabricii — să ne termine închiderea halelor. O parte din lu­crări le-am făcut noi. Nu le-am pu­tut termina însă, fiindcă ne lipsesc unele materiale si panouri. Acelaşi lucru s-a intimplat şi cu punerea în funcţiune a reţelei de­­termoficare“. Rezultatul­­ Productivitatea muncii este foarte scăzută. Şeful atelierului prelucrări mecanice, inginerul Vasile Popa, ne spunea că productivitatea muncii in ultimele zile, de cind timpul s-a răcit, s-a diminuat cu 30 la sută. în plus, apar foarte multe rebuturi din cauza contractării me­talului la frig. Strungul carusel a fost scos din funcţiune fiindcă au îngheţat instalaţiile de răcire, iar frezele portal nu au mai putut fi pornite luni in primul schimb din aceeaşi cauză. Condamnabilă atitudinea construc­torului, care tergiversează exagerat finalizarea deplină a­ unei capacităţi care se află în funcţiune. Dar la acelaşi timp nu putem, nicidecum, aplauda Intenţia bună a colectivului d de aici de a finaliza cu forţe proprii lucrările, dar abandonată pe par­curs d­in afara acestor anomalii, la foarte multe locuri de muncă, unde sunt condiţii optime, timpul de lucru nu este folosit cum trebuie, în fabrica de construcţii-nave, muncitorii se plimbă fără rost prin curte, fiindcă nu sunt controlati şi puşi la treabă de şefii de echipă şi de maiştri, în ziua anchetei noastre. In schimbul i -au lipsit nemotivat 30 de muncitori. Trebuie spus că numărul celor care absentează de la program s-a redus foarte mult. Mai ales după ce la 60 de oameni ai muncii din această Întreprindere, conform prevederilor Decretului Consiliului­­de Stat pri­vind exploatarea şi întreţinerea in­stalaţiilor, 11 s-a desfăcut contractul de muncă pentru diferite abateri. Dar Starea disciplinară este încă nesatisfăcătoare. Se pierde foarte m­ult timp din cele 8 ore de lucru. Care este atitudinea factorilor de răspundere fată de aceste încălcări flagrante ale normelor de disciplină, ce măsuri se au in vedere pentru lichidarea lor ? Comitetul de partid din Întreprin­dere, consiliul oamenilor muncii au întreprins o serie de măsuri, mai întîi de popularizare a decretului Consiliului de Stat, care nu au în­semnat doar simpla citire și dezba­terea cazurilor de indisciplină. ..S-a trecut — ne spunea Nicolae Mihard, secretarul comitetului de partid — la discutarea cazurilor de abateri, co­lectivele de muncă au luat poziţie fermă împotriva celor indisciplinaţi. Au fost cazuri cind colectivele de muncă au cerut să li se desfacă con­tractul de muncă celor ce lipsesc. De asemenea, la secţia confoctii meta­lice d in adunarea de partid, comu­niştii i-au criticat sever pe maiştrii care nu urmăresc in permanenţă cum se desfăşoară procesul de pro­ducţie sau sunt prea indulgente cu cei care produc rebuturi“. Aducem şi la cunoştinţa directoru­lui întreprinderii constatările noas­tre. Ni se spune ca peste ci­te­va zile mecanicii întreprinderii vor pune în funcţiune noua instalaţie de produ­cere a acetilenei, ceea ce va rezolva problema aprovizionării continue cu acetilenă a locurilor de muncă. Se vor corela mai bine lucrările de proiectare cu realitatea din secţiile productive şi din depozitul de ma­terii prime. Cei care lipsesc nemo­tivat sau intîrzie de la serviciu, după ce vor fi puşi în discuţia co­lectivelor de muncă, vor fi sancţio­naţi drastic. Desigur, este foarte bine dacă aceste măsuri vor fi duse pină la capăt. Aşa prevede legea, aşa este normal să fie organizată munca in­­tr-o unitate economică. In interesul realizării ritmice a sarcinilor de plan. Neculai AMIHULESEI corespondentul „Scînteii" Intîrzierile de la program și deficiențele organizatorice - sursa pierderilor de timp productiv jf m/ftrtiyS 168 # \0QRA=mUioane^^^ [FAPTUL: ■divers. . Un baraj i • de gheaţă După îngheţuri şi dezgheţuri | I repetate, la picioarele podului dintre Ghilvaci şi Moftinu Mare ■ I (Satu Mare), aflat pe riul I I Crasna, se formase un imens • baraj din blocuri suprapuse de , gheaţă, fapt care a făcut ca ape- I le riului să iasă din matcă, ame- | • ni.nţind să inunde mari supra­feţe agricole. Cum să se înlăture g I masivele blocuri de gheaţă ? I I „Numai cu ajutorul unor explo- * zii“ — şi-a dat cu părerea cine- . • va. Da, dar cum procedezi, pen­tru a nu pune in pericol podul I • însuşi? Deşi se înnoptase, o for­, mafie de luptători din gărzile I I patriotice, comandată de, doi o­ni- I I teri de carierii, au acţionat cu­­ energie şi pricepere, provocind , I un lanţ de explozii care au fi su- I I rat barajul de gheaţă. Apoi, cu I ajutorul căngilor şi „ghearelor “ de pisică formaţia de luptători I a dirijat blocurile de gheaţă I I spre a nu izbi picioarele podu­lui. Apele revărsate intre timp g I pe mari întinderi de teren, inun- I I dindu-le, s-au retras în matca * lor. Şi totul a reintrat in , ■ normal. ' Competiţie a... I sănătăţii • La marginea oraşului Brad, pe I un traseu de doi kilometri, pe­­ I vîrful dealului Lia, s-a desfăşu­rat, sub generosul generic , I „Marşul sănătăţii", o inedită şi I I atractivă competiţie rezervată * • tuturor virstelor. N-au lipsit nici ciştigitorii premiilor puse ■ „la bătaie“. Premiul pentru cel I I mai mic concurent a revenit u­nui puşti in virstă de 3 ani, iar I I premiul pentru cel mai virstnic I I concurent, lui Fiarta Hodrea, de 87 ani. Premiul pentru cea ■ I mai numeroasă familie partici­pantă , familia lui Nicolae Stol- • ■ ca. numărind 7 persoane. Dar printre cei 5 000 de participanţi I I la marşul sănătăţii s-a aflat Şi I I un concurent aflat in plin efort de slăbire . Ion D. Lui i s-a de­­g I cernat premiul pentru cel mai­­ „greu“ concurent, cintărind 149 • kg. „Vreau ca pină la marşul ■ de anul viitor — a spus el — I I să scap de cel puţin o treime din I I balastul ăsta“. I De n-or uita păţania... Montorul Ioan Grama, de pe • un şantier al Trustului de con­­­­strucţii din Baia Mare, l-a rugat | j pe maistru să-i acorde o zi Hbe­ f • ră, pentru rezolvarea unor pro­bleme care, zicea el, nu sufereau | I aminare. Dar mentorul nu s-a I I dus să-şi rezolve problemele ’ personale atit de urgente, ci s-a . I oprit intr-un bufet, unde a in- I ceput să se cinstească. Apoi, I I și-a amintit că maistrul nu-i­­ motivase, retroactiv, o zi nelu- I erată. Montorul... montat cu I I rachiu s-a intors pe santier si l-a lovit pe maistru. In fata in- • I stanfei care l-a condamnat, I I montorul a devenit mielușel. * Măcar de n-ar uita păţania... I Ţigări I­­ îi trebuiau ?­­ ■ Deşi a lucrat ani de zile la în­treprinderea judeţeană de in­­g I dustrializare a laptelui Harghita, I­­ secUa Lunca de Jos, Ferencz * Balint nu s-a d­at niciodată in I vint după lapte, l-au plăcut mai I I mult lulea şi vinul. Aşa cum s-a I ■ intimplat si intr-una din­­serile trecute, cind a întrecut masura. I I Văzînd cd nu mai are ce fuma, I I F. B. a urcat la volanul unei ma- * Sini a secţiei unde lucra fi a , I pornit după ţigări cale de 40 da I I kilometri, pină la Miercurea- I • Ciuc. Fiind surprins şi la volanul maşinii statului, şi fără permis I I de conducere. Şi sub influenţa I I alcoolului, a fost condamnat la un an şi două lu­ni închisoare. | I Plus o säpunealä ‘ ■ Citeva semnale critice la adre- ! I sa meşterilor de la atelierul | • electrocasnic al cooperativei „fi­nirea“ din Tulcea s-au soldat cu I I un sondaj­­privind calitatea re­­g I paratiilor efectuate de aceștia. * Rezultatele au întrecut toate . I așteptările... nedorite : multe din I I aparatele electrocasnice reparate I I de respectivii meșteri s-au do­vedit a fi reparate de mintatală. | I Un exemplu : Liceul metalurgic I­I din Tulcea a plătit peste 3 000 * lei pentru repararea a 5 maşini ,­­ de spălat. După ce meşterii au | I garantat că le-au reparat ca la I carte, nici una din cele 5 maşini ■ de spălat n-a funcţionat nici­­ măcar un minut. Fapt care le-a | • atras meşterilor o... săpuneală zdravănă. I Cheta pentru... I Cheta I Printre cei veniţi să lucreze . ■ pe şantierul Combinatului petro-­­ chimic Midia-Năvodari se afli I­­ şi Vasile A. si Neculai I. Aici, , le-a ieşit deunăzi in cale Ion­­ I Cheta, care i-a întrebat, nicam­ I I nisam : * — Şti­i voi ce e ăla barbat ? , I Dai cu zarul, pică şase-şase şi I I iei tot ce-i pe mată. Vreţi si I I aveţi mai multe parale? Haideţi , să facem o partidă. — Unde ? I — Undeva unde să nu ne vadă nimeni. Uite, tocmai acolo, sus, g I pe­ coşul mare.­­ Şi unde nu zici ci cei trei s-au m urcat in „casa trollului“ si au ■ început să joace Barbut la... 150 I de metri înălfimel Cine si te | I încumete Să urce plnd la ei? Dar uite că s-a găsit un om in uni­­g I formă alb-albastră, care a urcat I pină acolo și i-a coborit cu... ' picioarele pe pămlnt, după cart . ■ a fdeut cheta incepind chiar cu... I I fon Cheta : cile o mie de lei de I • fiecare. Scump, dar facet I Rubrică realizată de I Petre POPA * şi corespondenţii „âcîntelPi

Next