Scînteia, ianuarie 1986 (Anul 55, nr. 13487-13512)
1986-01-03 / nr. 13487
PAGINA 2 — Institutul de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru tehnică de calcul şi informatică, afirmă Mariana Damian. — Iar faptul că de curind a început in ţara noastră producţia de serie a două tipuri de calculatoare personale care vor intra în dotarea şcolilor, a caselor de cultură, înseamnă că tot mai mulţi copii vor putea pătrunde de timpuriu pe „poarta“ informaticii ? — Desigur, iar familiarizarea cu tehnica de calcul, încă de la vîrste fragede, constituie o datorie a noastră, a specialiştilor de azi, pentru că, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul ştiinţei şi invâţămintului, automatizarea, robotizarea şi cibernetizarea producţiei urmează să constituie un factor primordial al dezvoltării intensive a economiei. — In acest sens, laboratorului de automatizări cu celule flexibile, in care vă desfăşuraţi activitatea de cercetare, ii revin, desigur, sarcini importante, incă din primele zile ale noului an. — Temele de cercetare sunt atit de pasionante, răspunderea ce ne revine este atit de mare, in ce priveşte calitatea şi ritmul de asimilare a unor noi tipuri de echipamente electronice cit mai competitive, in dezvoltarea zestrei de programe de aplicaţie pentru ele, incit pînă şi intr-o noapte ca aceasta, de sărbătoare generală, sint sigură că nu numai gindul meu, dar şi al altor colegi se îndreaptă, firesc, spre munca ce ne aşteaptâ incă din primele zile ale anului. Aşa cum ne-o demonstrează nouă, tuturor cercetătorilor, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, savant de renume mondial, prin propriul exemplu de înaltă dăruire pentru progresul ştiinţei, munca noastră care cere eforturi deosebite, înnobilează viaţa oamenilor. MESAJ DIN LARG. Aflat in portul Yemba din Arabia Saudita, unde abia sosise la indircire, echipajul petrolierului „Biruinţa“, de 150 000 tdw, fruntaş pe flotă în 1985, a transmis în noaptea de revelion următoarea radiografuia străluceşte Ordinul „23 August“. — Ne-am îndeplinit exemplar misiunea — ne mărturiseşte el — purtind un suflet înaltele aprecieri, făcute la adresa noastră, a militarilor de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, comandantul nostru suprem, la convocarea-bilanţ a activului de bază de comandă şi de partid din armată. In anul 1986 doresc să contribui la cucerirea de către subunitatea mea a celui de-al 10-lea titlu de frunte. Apoi, după terminarea stagiului militar, mă voi reîntoarce la locul meu de muncă, la Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca, pentru a-mi face, în continuare, şi acolo, datoria faţă de ţară. LA 6 KM DEPĂRTARE DE SULINA, cea mai estică localitate a României, meteorologul de serviciu Adrian Rădeanu se află la datorie. In vuietul valurilor, el porneşte pe „limba“ de pămint care înaintează in Marea Neagră şi începe înregistrarea datelor meteorologice. Consemnează, în premieră pe acest an, viteza vintului, temperatura aerului, umiditatea, presiunea atmosferică, vizibilitatea. Sunt parametri cu ajutorul cărora specialiștii fac ca „timpul probabil“ să fie tot mai precis. Dar staţia de la Sulina, unde soarele răsare, la noi, cel mai devreme, una din cele mai moderne staţii meteorologice ale ţării, a fost amplasată aici, unde vapoarele ies şi intră in patrie, mai ales pentru a veni în sprijinul navigaţiei pe Dunăre şi pe Marea Neagră. — Noi avem misiunea nu numai să consemnăm date meteorologice, dar in primul rind să-i avertizăm pe navigatori asupra timpului nefavorabil, deci să fim mereu la post, ne spune, prin radio, Adrian Rădeanu. — Care este prognoza pentru începutul de an ? — Prevedem o vreme frumoasă... Gh. ATANASIU, I. DABU, Gh. IONITA, I. MARIN şi corespondenţii „Scinteii” Fotografii : Sandu CRISTIAN 1986 —an de noi victorii în înflorirea patriei, în înfăptuirea politicii partidului — „AN NOU DE MUNCĂ, PACE ŞI-MPLINIRI, DE COMUNISTE, ROMÂNEŞTI ZIDIRII (Urmare din pag. I) ce ne trebuie pentru a realiza cantităţi sporite de oţel şi fontă de bună calitate. Noi, toţi cei de la „23 August“, suntem hotărâţi să muncim pentru ridicarea patriei noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie socialistă, aşa cum ne îndeamnă tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul rostit cu prilejul Anului Nou — Înalt simbol de creaţie şi de pace. „ŞI IN ’86 SUCCESE DE PRESTIGIU", împodobită sărbătoreşte cu ghirlande, globuri multicolore şi tradiţionalul brad de Anul Nou, sala cantinei-restaurant a întreprinderii de utilaj chimic „Griviţa roşie“ din Capitală găzduieşte in această noapte de la cumpăna anilor peste 500 de familii de griviţeni veniţi să sărbătorească împreună revelionul. Reporterului ii este greu să se decidă la cine să se oprească cu câteva scurte întrebări. Zăbovim, totuşi, la o cunoştinţă mai veche, maistrul Constantin Sabin de la secţia cazangerie III. — Singur ? — Nu, cu familia şi cu întreaga brigadă. — Deci şi aici tot împreună. — Păi, cum altfel ? Un an întreg, zi de zi, ceas de ceas am tras cot la cot şi tocmai acum la vreme de sărbătoare şi veselie să nu fim cu toţii . — Tovarăşe maistru, vreţi să străbateţi cu gindul anul 1985 ? — „Anul vechi“ a fost un an bun pentru noi, griviţenii, pentru întregul colectiv care datorită rezultatelor obţinute a fost distins cu Înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“. Pe scurt, am executat peste plan circa 350 tone utilaje chimice şi am livrat suplimentar la export echipamente şi instalaţii in valoare de peste 53 milioane lei. — Ce anunţă 1986 in care deja am şi intrat ? — Bucurie, după cum vedeţi. Va fi un an cu multe examene pentru noi, toţi, cei de la această masă. Examene ale hărniciei şi competenţei. Deşi ne-am vorbit ca măcar în noaptea asta să nu discutăm despre producţie, nu s-a putut. Am încălcat „promisiunea“ şi eu, şi Dumitru Gheorghe, Nicolae Costache, Marin Marcu şi Vasile Donciu. Pentru noi, griviţenii, uzina este a doua familie. E viaţa noastră. Ţara are nevoie de energie, iată una dintre ideile subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Mesajul de Anul Nou. Şi griviţenii ştiu bine acest lucru: în 1986 brigada in care lucrez urmează să fabrice decantoare de ţiţei şi schimbătoare de căldură — produse deosebit de complexe pe care suntem hotăriţi să le realizăm la parametri calitativi superiori. Garanţia ? Intre clinchetele de pahare, printre urări şi felicitări l-am auzit pe maistrul Sabin rostind : — Apoi, şi in 1986 să fim tot fruntaşi ! LA CEAS DE BILANŢ. La Lupeni oamenii rememorează drumul parcurs intr-un an, dar mai ales îşi exprimă gindurile de viitor. Se ciocnesc cupe de şampanie. — Ţara are nevoie de cit mai mult cărbune de bună calitate, iar noi suntem hotăriţi să facem totul pentru a scoate din adincuri untul pămintului — huila cocsificabilă — ne spune şeful de brigadă Mihai Blaga. Am învăţat să minuim utilaje şi instalaţii de o mare complexitate tehnică, care ne fac munca uşoară, spornică şi obţinem retribuţii bune. Tot ce s-a înfăptuit se datoreşte politicii înţelepte a partidului nostru, activităţii neobosite, clarvăzătoare, a iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In 1986 noi, minerii din Lupeni, vom extrage peste 2,5 milioane tone cărbune, cea mai mare parte fiind destinată cocsificării. Minerii din Lupeni au ridicat paharul pentru succesele din anul viitor. Suntem convinşi că la fel au făcut şi cei de la Comăneşti şi Rovinari, de la Filipeştii de Pădure şi Sărmăşag, toţi minerii ţării care prin munca lor bărbătească şi tenace scot din adincuri aurul brun, piinea furnalelor şi cazanelor din termocentrale. „1985 SA FIE UN AN AL RECOLTELOR BOGATE!" Cu acest îndemn au petrecut noaptea Revelionului cei ce muncesc în agricultură. In legendara Ţară a Birsei, înconjurată, ca o cetate, de munţi crenelaţi cu zăpezi, e mare bucurie la trecerea dintre ani. La I.A.S. Prejmer in 1985 s-au dobindit pe mari suprafeţe producţii medii record, nemaiintilnite prin aceste locuri : 56 598 kg la cartofi, 6 000 kg la orz şi orzoaică, 80 000 kg la sfecla de zahăr, 145 000 kg la sfecla furajeră, precum şi 4 000 litri de la fiecare din cele 4 000 de vaci. — Aşadar, an bogat in Ţara Birsei, ne adresăm directorului unităţii, dr. ing. Ioan Toma. An bogat in condiţii climatice nu prea bune. — Aşa este ! Rezultatele acestui an vin să confirme, încă o dată, un mare adevăr, şi anume acela că şi in condiţii de climă mai dificile — dacă sunt aplicate cu pricepere cuceririle ştiinţei, experienţa acumulată de-a lungul anilor — se pot obţine producţii la fel de rodnice ca in anii cei mai buni. Suntem siguri că vom reuşi să eliminăm din gindirea tuturor specialiştilor noştri noţiunea de „ani răi“ pentru agricultura pe care o practicăm, răminind doar ceea ce numim ani foarte buni, indiferent de condiţiile de climă. — Cum veţi reuşi să faceţi toţi anii buni ? — Programele noastre prevăd un complex intreg de măsuri : lucrări de îmbunătăţiri funciare pe raza fermelor din Feldoara, Prejmer, Podu Olt, Birsa, fertilizarea solului cu Îngrăşăminte organice şi chimice, aplicarea unor tehnologii avansate şi folosirea de utilaje adecvate condiţiilor locale. Toate acestea ne vor da posibilitatea să obţinem in mod constant producţii tot mai mari, aşa cum ne cere tovarăşul Nicolae Ceauşescu nouă, celor din agricultură şi in Mesajul de Anul Nou. La cultura cartofului ne propunem să depăşim producţia de nivel mondial pe care am atins-o in acest an, iar la restul culturilor să ne situăm la acest nivel mondial. — Vă dorim cu mai multe asemenea recorduri mondiale, la anul şi la mulţi ani ! ...Masă Întinsă, masă mare masă bogată şi la cooperativa agricolă de producţie Topolovăţu Mare din judeţul Timiş. Iată-i, petrecind laolaltă cu mare veselie, pe cooperatorii Marioara şi Ilie Pleş, Lenuţa şi Constantin Crista, Rodica Mihăilescu, economistă, Rodica şi Velizar Simici , ingineri, şefi de fermă, Cornel Stănescu, Iosif Jurj, Viorel Arsa, mecanizatori şi mulţi alţii, făurari ai marilor recolte, cei care prin munca lor au adus de trei ori cooperativei înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste. Ca deobicei, in mijlocul lor — preşedintele unităţii, ing. loan Josu, distins şi el cu suprema răsplată a muncii, titlul de Erou al Muncii Socialiste. — E multă veselie la dumneavoastră, tovarăşe preşedinte. Care sunt acum, la răspintia dintre ani, temeiurile acestei veselii ? — Rezultatele noastre ! Adică producţii medii la hectar de 8 721 kg griu, 9 403 kg orz, 24 808 kg porumb ştiuleţi, 3 284 kg soia şi 95 080 kg sfeclă de zahăr. Datorită acestor recolte, in 1985 unitatea noastră a livrat suplimentar la fondul de stat 1 363 tone griu, 1 285 tone orz, 895 tone porumb boabe, 400 tone soia, 4 508 tone sfeclă de zahăr, precum şi 200 tone carne. Averea obştească a cooperativei a ajuns in 1985 la 87,5 milioane lei faţă de 24,5 milioane lei in ultimul an al cincinalului trecut, iar producţia globală la 85 milioane faţă de 23 milioane in 1980. — Aşadar un drum mereu ascendent pe care, desigur, 1986 il va continua. — Am şi pus temeliile recoltei lui ’86 prin arături, prin insăminţâri, prin sporirea efectivelor de animale. Vom introduce in cultura mare rezultatele cercetării ştiinţifice, inclusiv a aceleia desfăşurate pe tolurile experimentale ale cooperativei. In acest fel vom Îndeplini îndemnurile iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cerinţele noii revoluţii agrare... Deodată, la ferestre, a Început să răsune glasul urătorilor : „Anul nou dorim să fie Cu belşug şi bucurie...“. O urare ce are deplin temei de fapte aici, la Topolovăţu Mare. TINEREŢEA ANILOR DE AUR. Este simbolul inait sub care s-a desfăşurat tradiţionalul Revelion al tineretului, de la Complexul expoziţional din Piaţa Sclnteii, organizat de Uniunea Tineretului Comunist. Şi de această dată, organizătorii s-au întrecut in a oferi tinerilor o ambianţă deosebit de agreabilă, întregită de atmosfera exuberantă, caldă, plină de optimism şi veselie, pe care au imprimat-o cei nu mai puţin de 6 000 de participanţi, tineri muncitori, specialişti, intelectuali, elevi şi studenţi. In clipele în care anii işi predau ştafeta ne-am adresat tinerei muncitoare Eugenia Girbea : — Se citeşte fericirea pe chipul dumneavoastră... — Oamenii pot fi atit de fericiţi numai trăind in pace Am inteles incă o dată acest adevăr fundamental ascultind Mesajul iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mesaj de pace, de înţelegere intre oamenii de pretutindeni. Este, de fapt, un mesaj adresat şi milioanelor de oameni tineri de pe Pămînt, cărora li s-a consacrat Anul Internaţional al Tineretului, cunoscuta iniţiativă a României, desfăşurată sub deviza „Participare, Dezvoltare, Pace !“. — Dacă in lume, in cea mai mare parte a ei, formularea aceasta a rămas încă o generoasă aspiraţie, la noi ea evidenţiază o realitate, intervine şi soţul său, Daniel Girbea, specialist electronist. Spun aceasta ca unul ce cunoaşte bine ţara, din moment ce merg frecvent la multe din cele 80 de filiale ale întreprinderii noastre care asigură întreţinerea aparaturii de calcul din tot atitea oraşe ale ţării. Răspindirea aceasta spune şi ea mult: tehnica de calcul, electronica de cea mai mare performanţă produsă in România au devenit ceva curent. De fapt, oricare dintre tinerii electronişti ai platformei Pipera, care petrec aici Revelionul, ar putea vorbi cu mindrie acum, la ceas de bilanţ, despre realizările de virf ale întreprinderilor lor : întreprinderea de calculatoare, „Conect“, Fabrica de elemente de automatizare, „Electronica“ şi altele. Intr-o altă parte a vastei săli — ocupată pe aproape o treime de scena pe care se perindă mulţimea ansamblurilor artistice ale U.T.C.ului, alte reputate formaţii de muzică şi dans, de divertisment, cunoscuţi cintăreţi şi actori celebri — recunoaştem grupul fetelor de la I.C.T.R. — Noi, tinerii, ne spune tînăra confecţioneră Nina Nicolae, avem o responsabilitate deosebită in perfecţionarea muncii, in ridicarea productivităţii spre a asigura oamenilor lucruri de cea mai bună calitate, spre a oferi pieţei externe numai produse competitive. Este şi aceasta o dovadă a recunoştinţei noastre faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru grija ce o poartă tinerelor generaţii de azi şi de miine. Asemenea ginduri înaripate au Însufleţit toasturile tuturor tinerilor in prag de An nou, ale întregii generaţii a optimismului lucid, întemeiat pe muncă, pe credinţa in idealurile socialismului şi păcii, ale progresului necontenit al ţârii. Revelionul tinerilor a inaugurat un An nou, dintr-un nou cincinal, dintr-un nou buchet al tinereţii anilor de aur. PRINTRE BRIGADIERII ŞANTIERULUI NAŢIONAL AL TINERETULUI DE LA NĂVODARI care şi-au petrecut revelionul cu familiile lor in frumoasa staţiune a tineretului de la Costineşti l-arantîlnit şi pe maistrul constructor Valentin Strîmbeanu, care a ţinut să ne spună : — Noi, brigadierii Şantierului National al Tineretului de la Năvodari, am încheiat încă un an ale cărui succese se regăsesc în raportul de muncă al Uniunii Tineretului Comunist prezentat recent in telegrama adresată secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Astfel, tronsonul executat de noi pe noul Canal Poarta Albă — Midia-Năvodari este gata pentru a fi inundat, iar programul pe care l-am avut de realizat la noua magistrală de ape a fost indeplintit in procent de 135 la sută, ceea ce înseamnă concret excavarea a 270 000 mc pămint şi rocă, executarea a 1,2 kilometri de diguri in albia lacului Taşaul pentru crearea şenalului navigabil şi realizarea a 80 000 mp finisări de maluri. Construirea Canalului Dunăre — Bucureşti creeazăun nou şi uriaş front de lucru pentru întregul nostru popor, un rindic căruia tineretul, noi, brigadierii, ne vom face un titlu de mindrie din participarea la edificarea acestei noi şi măreţe creaţii a „Epocii Nicolae Ceauşescu“. TOT TIMPUL ÎMPREUNA, LA MUNCA ŞI LA SĂRBĂTOARE. Aşa ii află mereu necontenita trecere a vremii pe cei de la „Unic" Satu Mare. împreună s-au aflat in munca pentru realizarea programelor prioritare de utilaj energetic şi minier, împreună s-au bucurat de îndeplinirea cincinalului incă din miezul verii — la 20 iulie — şi iată-i acum din nou Împreună in momentele sărbătoreşti ale intimpinării unui nou an. Se află aici, in frumos immdobita cantina-restaurant a Întreprinderii, peste 550 de persoane. Se află şi inginerul Radu Jurca, şi strungarul Nagy Karoly, şi forjorul Gheorghe Vaida, şi electronistul Emerich Herman, şi mulţi alţii — mari meşteri ai construcţiei de maşini. — La anul şi la mulţi ani ! Oamenii ciocnesc cupele pline, se îmbrăţişează, se felicită. Intimpină cu aceeaşi bucurie, cu aceleaşi ginduri inalte zorii lui 1986 : — Trăiască România! Trăiască Preşedintele ! Nobilele Îndemnuri ale Mesajului de Anul Nou ! Însufleţesc deopotrivă. Aşa cum firesc s-au deprins prin ani, împreună vor face, prin munca lor, ca 1986 să fie un timp de împliniri şi bucurii. AN NOU IN CASĂ NOUA. Străbătind noile cartiere ale Bistriţei, pluguşorul poposeşte la ansamblul de locuinţe „Independenţei“, blocul 58, din Bulevardul împăratul Traian, scara A, etajul 3, apartamentul 9. Aici, tinerii işi pornesc urarea adresată familiei de muncitori timplari Ioan şi Sanda Munteanu, făuritori de mobilă de artă in cadrul Combinatului de prelucrare a lemnului. Această familie intîmpină cumpăna dintre ani in casă nouă. In jurul bradului împodobit se află cei 4 copii ai lor : Daniela şi Alina, Daniel şi Sandu. Emotionante clipe de bucurie. — După cum vedeţi, avem un apartament frumos, cu patru camere, dotat cu tot ce ne trebuie, ne spun gazdele. De aceea, păşim cu încredere in noul an, fiind convinşi că acesta va fi şi mai bun, şi mai spornic prin munca noastră din care s-a întrupat tot ce ne înconjoară. Familiei Munteanu i se adaugă alte 1 773 de familii care s-au mutat in casă nouă in municipiul Bistriţa numai in 1985. In licărul cupei de şampanie — urări de viaţă îmbelşugată, de pace, de fericire. Oraşul doi, aşa cum se prezintă acum, la inceput de an, la început de cincinal, este un spaţiu înfloritor in care, prin forţa industrializării, casa nouă şi viaţa nouă se armonizează intr-o mare bucurie. PRIMELE MINUTE ALE VIEŢII. In feerica noapte a Anului nou, trăirile, speranţele, dar şi grija, răspunderea sunt cu totul deosebite aici, unde se nasc oameni, unde este continuu înteţit focul sacru al vieţii. Ne aflăm la maternitatea modernului spital judeţean Vaslui. A trecut doar puţin timp din noul an şi medicul de gardă, doctorul Vladimir Vetrici, a şi trăit emoţiile aducerii pe lume a primilor născuţi din 1986. — Da, a primilor născuţi, pluralul se justifică, precizează medicul, deoarece încă din primele minute ale lui '86 au venit pe lume doi copii, un băieţel, Nicolae, şi o fetiţă, Oana, amindoi frumoşi şi viguroşi. Fericitele mame sunt Maria Gruia, 25 ani, cooperatoare la C.A.P. Lipovăţ, aflată la al cincilea copil, şi Tamara Bărbuţă, 28 ani, muncitoare la Combinatul de fire sintetice, la primul copil. — Sint foarte bucuroasă că am al cincilea copil, mărturiseşte Mana Gruia. Ne doream atit de mult al doilea băieţel şi iată că acum il avem. Bucuria ne este cu atit mai mare cu cit el a venit chiar în prima zi a anului in care se aplică noile măsuri de sprijinire a familiilor cu mulţi copii, de stimulare a natalităţii. Eu, bunăoară, pe lingă faptul că locuiesc cu familia intr-o locuinţă nouă, confortabilă şi beneficiez pentru copii de grădiniţă şi de alte avantaje cu care, de acum, ne-am obişnuit, voi primi lunar, un plus faţă de veniturile realizate, o alocaţie de stat pentru copii de 900 lei şi un ajutor de 500 iei, în total 1 400 Iei. Asta înseamnă, pe an, aproape 17 mii lşi, la care se adaugă, acum, la naşterea băiatului, şi o indemnizaţie de 1 500 lei. Acest sprijin material constituie o nouă expresie grăitoare a grijii părinteşti, statornice a partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, faţă de familie, faţă de întărirea şi dezvoltarea naţiunii noastre socialiste, faţă de viitorul ţării, sărbătoare sub semnul ACELEIAŞI PASIUNI. La numai citeva minute după intrarea sărbătorească in noul an, cei doi copii ai soţilor Mariana şi Sorin Damian — Răducu, 11 ani, şi Mihai, 9 ani — s-au şi cufundat intr-o carte, unul din numeroasele cadouri din jurul pomului de iarnă. Este o colecţie de programe de jocuri pe calculator. — N-ar fi trebuit să-i cereţi lui Moş Gerilă să vă aducă mai intil un manual pentru învăţarea limbajului cu care să vă puteţi „înţelege“ cu un calculator personal? — Dar noi il cunoaştem deja la perfecţie, nu degeaba am urmat, in 1985, cursul de informatică organizat pentru copii de la toate, şcolile Capitalei, la mama, la institut. I Nu numai băieţii noştri, ca fii a doi informaticieni, s-au lăsat cuprinşi de pasiunea pentru calculatoare, dar, practic, toţi copiii care frecventează cursul de la noi, de la mă semnată de comandantul său, Traian Băsescu . „In aceasta noapte de la cumpăna anilor, cei 40 de navigatori de pe aceasta plutitoare cetate de otel construită de România îşi îndreaptă gindurile spre ţară, spre conducătorul partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, spre toţi cei dragi de acasă. După datină, cei aflaţi in cortul liber suntem in jurul pomului de iarnă, frumos împodobit, şi închinăm un pahar cu vin pentru succesele obţinute de poporul nostru in anul care a trecut, pentru rezultatele pe care le-am înregistrat şi noi, marinarii, şi care ne-au permis depăşirea planului la trafic cu 17 la sută, pentru succese şi mai mari in 1986“. LA DATORIE, LINGĂ" DRAPEL. Aşa l-a aflat pe ostaşul fruntaş Gheorghe Corpodean cea mai frumoasă noapte a anului. A stat de santinelă lingă drapelul de luptă al unităţii, pe mătasea că URARE Sosit-a, iată, noul an rotat de astre-n timp ţi spaţiu românesc. L-am aşteptat cu sufletul curat şi i-am ieşit pe prag sâ-l sorcovesc, în ritmul inimii să-l sorcovesc. Şi să urez ani mulţi cu fericire — Lumina-n fapte, în cuvint şi-n gindi In ţară pace, pace-n omenire. Şi tot ce-i mai frumos pe-acest pămînt, Pe acest bâtrin şi-nimerit pâmînul Al. ANDRIŢOIU înaltă bucurie, profundă satisfacţie faţă de Mesajul de Anul Nou, adresat de preşedintele ţării Anul Nou cu bucurie la marea întreprindere bucureşteana „23 August" — puternică citadelă a construcţiei de maşini Atmosferă sărbătorească la întreprinderea de utilaj chimic „Griviţa roşie", fruntaşă in întrecerea socialistă ÎN LUMINA PATRIEI Ce poţi rosti la un asemenea eveniment repetabil şi totuşi unic ? Şi avem tăria, priceperea şi, in cazul nostru, al artiştilor plastici, măiestria de a cuprinde in lucrările noastre cu mai multă lumină şi culoare din lumina şi culoarea patriei, a oamenilor ei minunaţi. Ne aşteaptă un an in care calitatea, preconizată a fi îndemnul nostru de căpătii, o dorim sa prindă tot mai mult şi dimensiunea frumosului, a acelui frumos care-l face pe om mai bun, mai conştient de menirea lui de ziditor al unei lumi noi. Viorel MĂRGINEAN SCINTEIA - vineri 3 ianuarie 1986 PENTRU PACE PENTRU OM A trecut un an încărcat de realizări istorice in toate domeniile activităţii umane. Un an in care vocea gravă a scriitorilor, martori credincioşi ai contemporaneităţii, s-a ridicat In operele lor intr-o amplă, arzătoare pledoarie pentru solidaritatea spirituali a oamenilor, pentru transfigurarea in structurile de cristal ale artei literare a aspiraţiilor spre adevăr, frumuseţe şi fericire. A început un an nou consacrat de către Organizaţia Naţiunilor Unite ca „Anul internaţional al picii“, problema Cardinală a zilelor noastre. Scriitorii ţării noastre se simt pe deplin responsabili de înfăptuirea acestui grandios obiectiv al umanităţii, pacea in întreaga lume — aşa cum Cu strălucire a reafirmat in aceste zile preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Oamenii de artă au înţeles că astăzi noţiunea de umanism semnifică apărarea omului, înlăturarea apocalipticei catastrofe nucleare, echivalentă cu dispariţia popoarelor şi a civilizaţiei. Avem temeiuri pentru fapte nobile pe planetă. Şi promovăm valorile spirituale autentice, şi promovăm şi să dezvoltăm ideile umaniste, să ridicăm — aşa cum ne îndeamnă preşedintele ţării — înalte punţi de legătură şi de înţelegere intre popoare, şi slujim totdeauna omul, demnitatea sa. Alexandru BALACI