Scînteia, ianuarie 1986 (Anul 55, nr. 13487-13512)

1986-01-03 / nr. 13487

PAGINA 2 — Institutul de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru tehni­că de calcul şi informatică, afirmă Mariana Damian. — Iar faptul că de curind a în­ceput in ţara noastră producţia de serie a două tipuri de calculatoare personale care vor intra în dotarea şcolilor, a caselor de cultură, în­seamnă că tot mai mulţi copii vor putea pătrunde de timpuriu pe „poarta“ informaticii ? — Desigur, iar familiarizarea cu tehnica de calcul, încă de la vîrste fragede, constituie o datorie a noastră, a specialiştilor de azi, pen­tru că, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul şti­inţei şi invâţămintului, automatiza­rea, robotizarea şi cibernetizarea producţiei urmează să constituie un factor primordial al dezvoltării in­tensive a economiei. — In acest sens, laboratorului de automatizări cu celule flexibile, in care vă desfăşuraţi activitatea de cercetare, ii revin, desigur, sarcini importante, incă din primele zile ale noului an. — Temele de cercetare sunt atit de pasionante, răspunderea ce ne revine este atit de mare, in ce pri­veşte calitatea şi ritmul de asimi­lare a unor noi tipuri de echipa­mente electronice cit mai competi­tive, in dezvoltarea zestrei de pro­grame de aplicaţie pentru ele, incit pînă şi intr-o noapte ca aceasta, de sărbătoare generală, sint sigură că nu numai gindul meu, dar şi al altor colegi se îndreaptă, firesc, spre munca ce ne aşteaptâ incă din primele zile ale anului. Aşa cum ne-o demonstrează nouă, tuturor cercetătorilor, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, savant de renume mondial, prin propriul exemplu de înaltă dăruire pentru progresul ştiinţei, munca noastră care cere eforturi deosebi­te, înnobilează viaţa oamenilor. MESAJ DIN LARG. Aflat in portul Yemba din Arabia Sau­dita, unde abia sosise la indirci­­re, echipajul petrolierului „Biruin­ţa“, de 150 000 tdw, fruntaş pe flo­tă în 1985, a transmis în noaptea de revelion următoarea radiogra­fuia străluceşte Ordinul „23 Au­gust“. — Ne-am îndeplinit exemplar misiunea — ne mărturiseşte el — purtind un suflet înaltele apre­cieri, făcute la adresa noas­tră, a militarilor de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, co­mandantul nostru suprem, la convo­­carea-bilanţ a activului de bază de comandă şi de partid din armată. In anul 1986 doresc să contribui la cucerirea de către subunitatea mea a celui de-al 10-lea titlu de frunte. Apoi, după terminarea stagiului militar, mă voi reîntoarce la lo­cul meu de muncă, la Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca, pentru a-mi face, în continuare, şi acolo, datoria faţă de ţară. LA 6 KM DEPĂRTARE DE SULINA, cea mai estică lo­­calitate a României, meteorologul de serviciu Adrian Rădeanu se află la datorie. In vuietul valuri­lor, el porneşte pe „limba“ de pă­­mint care înaintează in Marea Neagră şi începe înregistrarea da­telor meteorologice. Consemnează, în premieră pe acest an, viteza vintului, temperatura aerului, umi­ditatea, presiunea atmosferică, vi­zibilitatea. Sunt parametri cu aju­torul cărora specialiștii fac ca „timpul probabil“ să fie tot mai precis. Dar staţia de la Sulina, unde soarele răsare, la noi, cel mai de­vreme, una din cele mai moderne staţii meteorologice ale ţării, a fost amplasată aici, unde vapoarele ies şi intră in patrie, mai ales pentru a veni în sprijinul navigaţiei pe Dunăre şi pe Marea Neagră. — Noi avem misiunea nu numai să consemnăm date meteorologice, dar in primul rind să-i avertizăm pe navigatori asupra timpului nefavorabil, deci să fim mereu la post, ne spune, prin radio, Adrian Rădeanu. — Care este prognoza pentru începutul de an ? — Prevedem o vreme frumoasă... Gh. ATANASIU, I. DABU, Gh. IONITA, I. MARIN şi corespondenţii „Scinteii” Fotografii : Sandu CRISTIAN 1986 —an de noi victorii în înflorirea patriei, în înfăptuirea politicii partidului — „AN NOU DE MUNCĂ, PACE ŞI-MPLINIRI, DE COMUNISTE, ROMÂNEŞTI ZIDIRII (Urmare din pag. I) ce ne trebuie pentru a realiza can­tităţi sporite de oţel şi fontă de bună calitate. Noi, toţi cei de la „23 August“, suntem­ hotărâţi să muncim pentru ridicarea patriei noastre pe noi culmi de pro­gres şi civilizaţie socialistă, aşa cum ne îndeamnă tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul rostit cu prilejul Anului Nou — Înalt simbol de creaţie şi de pace. „ŞI IN ’86 SUCCESE DE PRESTIGIU", împodobită săr­bătoreşte cu ghirlande, globuri multicolore şi tradiţionalul brad de Anul Nou, sala cantinei-restaurant a întreprinderii de utilaj chimic „Griviţa roşie“ din Capitală găzdu­ieşte in această noapte de la cum­păna anilor peste 500 de familii de griviţeni veniţi să sărbătorească împreună revelionul. Reporterului ii este greu să se decidă la cine să se oprească cu câteva scurte întrebări. Zăbovim, totuşi, la o cunoştinţă mai veche, maistrul Constantin Sabin de la secţia cazangerie III. — Singur ? — Nu, cu familia şi cu întreaga brigadă. — Deci şi aici tot împreună. — Păi, cum altfel ? Un an în­treg, zi de zi, ceas de ceas am tras cot la cot şi tocmai acum la vreme de sărbătoare şi veselie să nu fim cu toţii . — Tovarăşe maistru, vreţi să stră­bateţi cu gindul anul 1985 ? — „Anul vechi“ a fost un an bun pentru noi, griviţenii, pentru în­tregul colectiv care datorită rezul­tatelor obţinute a fost distins cu Înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“. Pe scurt, am executat peste plan circa 350 tone utilaje chimice şi am livrat suplimentar la export echipamente şi instalaţii in valoare de peste 53 milioane lei. — Ce anunţă 1986 in care deja am şi intrat ? — Bucurie, după cum vedeţi. Va fi un an cu multe examene pentru noi, toţi, cei de la această masă. Examene ale hărniciei şi compe­tenţei. Deşi ne-am vorbit ca măcar în noaptea asta să nu discutăm despre producţie, nu s-a putut. Am încălcat „promisiunea“ şi eu, şi Du­mitru Gheorghe, Nicolae Costache, Marin Marcu şi Vasile Donciu. Pentru noi, griviţenii, uzina este a doua familie. E viaţa noastră. Ţara are nevoie de energie, iată una dintre ideile subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Mesajul de Anul Nou. Şi griviţenii ştiu bine acest lucru: în 1986 brigada in care lucrez urmează să fabrice decan­­toare de ţiţei şi schimbătoare de căldură — produse deosebit de complexe pe care suntem­ hotăriţi să le realizăm la parametri calita­tivi superiori. Garanţia ? Intre clinchetele de pahare, printre urări şi felicitări l-am auzit pe maistrul Sabin rostind : — Apoi, şi in 1986 să fim tot fruntaşi ! LA CEAS DE BILANŢ. La Lupeni oamenii rememorează dru­mul parcurs intr-un an, dar mai ales îşi exprimă gindurile de viitor. Se ciocnesc cupe de şampanie. — Ţara are nevoie de cit mai mult cărbune de bună calitate, iar noi suntem­ hotăriţi să facem totul pentru a scoate din adincuri untul pămintu­lui — huila cocsificabilă — ne spune şeful de brigadă Mihai Blaga. Am învăţat să minuim utilaje şi instalaţii de o mare complexitate tehnică, care ne fac munca uşoară, spornică şi ob­ţinem retribuţii bune. Tot ce s-a înfăptuit se datoreşte politicii înţe­lepte a partidului nostru, activităţii neobosite, clarvăzătoare, a iubitu­lui nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In 1986 noi, mi­nerii din Lupeni, vom extrage peste 2,5 milioane tone cărbune, cea mai mare parte fiind destinată cocsi­ficării. Minerii din Lupeni au ridicat pa­harul pentru succesele din anul viitor. Suntem­ convinşi că la fel au făcut şi cei de la Comăneşti şi Ro­­vinari, de la Filipeştii de Pădure şi Sărmăşag, toţi minerii ţării care prin munca lor bărbătească şi te­nace scot din adincuri aurul brun, piinea furnalelor şi cazanelor din termocentrale. „1985 SA FIE UN AN AL RECOLTELOR BOGATE!" Cu acest îndemn au petrecut noap­tea Revelionului cei ce muncesc în agricultură. In legendara Ţară a Birsei, înconjurată, ca o cetate, de munţi crenelaţi cu zăpezi, e mare bucurie la trecerea dintre ani. La I.A.S. Prejmer in 1985 s-au dobin­­dit pe mari suprafeţe producţii me­dii record, nemaiintilnite prin aces­te locuri : 56 598 kg la cartofi, 6 000 kg la orz şi orzoaică, 80 000 kg la sfecla de zahăr, 145 000 kg la sfecla furajeră, precum şi 4 000 litri de la fiecare din cele 4 000 de vaci. — Aşadar, an bogat in Ţara Bir­sei, ne adresăm directorului uni­tăţii, dr. ing. Ioan Toma. An bogat in condiţii climatice nu prea bune. — Aşa este ! Rezultatele acestui an vin să confirme, încă o dată, un mare adevăr, şi anume acela că şi in condiţii de climă mai dificile — dacă sunt aplicate cu pricepere cu­ceririle ştiinţei, experienţa acumu­lată de-a lungul anilor — se pot obţine producţii la fel de rodnice ca in anii cei mai buni. Suntem­ si­guri că vom reuşi să eliminăm din gindirea tuturor specialiştilor noş­tri noţiunea de „ani răi“ pentru a­­gricultura pe care o practicăm, ră­­minind doar ceea ce numim ani foarte buni, indiferent de condiţiile de climă. — Cum veţi reuşi să faceţi toţi anii buni ? — Programele noastre prevăd un complex intreg de măsuri : lucrări de îmbunătăţiri funciare pe raza fermelor din Feld­oar­a, Prejmer, Podu Olt, Birsa, fertilizarea solu­lui cu Îngrăşăminte organice şi chi­mice, aplicarea unor tehnologii a­­vansate şi folosirea de utilaje adecvate condiţiilor locale. Toate acestea ne vor da posibilitatea să obţinem in mod constant producţii tot mai mari, aşa cum ne cere to­varăşul Nicolae Ceauşescu nouă, celor din agricultură şi in Mesajul de Anul Nou. La cultura cartofului ne propunem să depăşim producţia de nivel mondial pe care am atin­s-o in acest an, iar la restul cultu­rilor să ne situăm la acest nivel mondial. — Vă dorim cu­ mai multe ase­menea recorduri mondiale, la anul şi la mulţi ani ! ...Masă Întinsă, masă mare masă bogată şi la cooperativa agricolă de producţie Topolovăţu Mare din ju­deţul Timiş. Iată-i, petrecind lao­laltă cu mare veselie, pe coopera­torii Marioara şi Ilie Pleş, Lenuţa şi Constantin Crista, Rodica Mi­­hăilescu, economistă, Rodica şi Ve­­lizar Simici , ingineri, şefi de fer­mă, Cornel Stănescu, Iosif Jurj, Viorel Arsa, mecanizatori şi mulţi alţii, făurari ai marilor recolte, cei care prin munca lor au adus de trei ori cooperativei înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste. Ca de­­obicei, in mijlocul lor — preşedin­tele unităţii, ing. loan Josu, distins şi el cu suprema răsplată a mun­cii, titlul de Erou al Muncii Socia­liste. — E multă veselie la dumnea­voastră, tovarăşe preşedinte. Care sunt acum, la răspintia dintre ani, temeiurile acestei veselii ? — Rezultatele noastre ! Adică producţii medii la hectar de 8 721 kg griu, 9 403 kg orz, 24 808 kg po­rumb ştiuleţi, 3 284 kg soia şi 95 080 kg sfeclă de zahăr. Datorită aces­tor recolte, in 1985 unitatea noas­tră a livrat suplimentar la fondul de stat 1 363 tone griu, 1 285 tone orz, 895 tone porumb boabe, 400 tone soia, 4 508 tone sfeclă de za­hăr, precum şi 200 tone carne. Ave­rea obştească a cooperativei a ajuns in 1985 la 87,5 milioane lei faţă de 24,5 milioane lei in ultimul an al cincinalului trecut, iar pro­ducţia globală la 85 milioane faţă de 23 milioane in 1980. — Aşadar un drum mereu ascen­dent pe care, desigur, 1986 il va continua. — Am şi pus temeliile recoltei lui ’86 prin arături, prin insăminţâri, prin sporirea efectivelor de ani­male. Vom introduce in cultura mare rezultatele cercetării ştiinţi­fice, inclusiv a aceleia desfăşurate pe tolurile experimentale ale co­operativei. In acest fel vom Îndeplini îndemnurile iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cerinţele noii revoluţii agrare... Deodată, la ferestre, a Început să răsune glasul urătorilor : „Anul nou dorim să fie Cu belşug şi bucurie...“. O urare ce are deplin temei de fapte aici, la Topolovăţu Mare. TINEREŢEA ANILOR DE AUR. Este simbolul inait sub care s-a desfăşurat tradiţionalul Reve­lion al tineretului, de la Complexul expoziţional din Piaţa Sclnteii, or­ganizat de Uniunea Tineretului Co­munist. Şi de această dată, organi­zătorii s-au întrecut in a oferi ti­nerilor o ambianţă deosebit de agreabilă, întregită de atmosfera exuberantă, caldă, plină de opti­mism şi veselie, pe care au impri­mat-o cei nu mai puţin de 6 000 de participanţi, tineri muncitori, specialişti, intelectuali, elevi şi stu­denţi. In clipele în care anii işi pre­dau ştafeta ne-am adresat tinerei muncitoare Eugenia Girbea : — Se citeşte fericirea pe chipul dumneavoastră... — Oamenii pot fi atit de fericiţi numai trăind in pace Am inteles incă o dată acest adevăr fundamen­tal ascultind Mesajul iubitu­lui nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mesaj de pace, de înţelegere intre oamenii de pre­tutindeni. Este, de fapt, un mesaj adresat şi milioanelor de oameni tineri de pe Pămînt, cărora li s-a consacrat Anul Internaţional al Tineretului, cunoscuta iniţiativă a României, desfăşurată sub deviza „Participare, Dezvoltare, Pace !“. — Dacă in lume, in cea mai mare parte a ei, formularea aceasta a ră­mas încă o generoasă aspiraţie, la noi ea evidenţiază o realitate, in­tervine şi soţul său, Daniel Girbea, specialist electronist. Spun aceas­ta ca unul ce cunoaşte bine ţara, din moment ce merg frecvent la multe din cele 80 de filiale ale în­treprinderii noastre care asigură întreţinerea aparaturii de calcul din tot atitea oraşe ale ţării. Răspindi­­rea aceasta spune şi ea mult: teh­nica de calcul, electronica de cea mai mare performanţă produsă in România au devenit ceva curent. De fapt, oricare dintre tinerii electronişti ai platformei Pipera, care petrec aici Revelionul, ar pu­tea vorbi cu mindrie acum, la ceas de bilanţ, despre realizările de virf ale întreprinderilor lor : întreprin­derea de calculatoare, „Conect“, Fabrica de elemente de automati­zare, „Electronica“ şi altele. Intr-o altă parte a vastei săli — ocupată pe aproape o treime de scena pe care se perindă mulţimea ansamblurilor artistice ale U.T.C.­­ului, alte reputate formaţii de mu­zică şi dans, de divertisment, cu­noscuţi cintăreţi şi actori celebri — recunoaştem grupul fetelor de la I.C.T.R. — Noi, tinerii, ne spune tînăra confecţioneră Nina Nicolae, avem o responsabilitate deosebită in perfecţionarea muncii, in ridi­carea productivităţii spre a asi­gura oamenilor lucruri de cea mai bună calitate, spre a oferi pieţei externe numai produse competitive. Este şi aceasta o dovadă a recu­­noştinţei noastre faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pen­tru grija ce o poartă tinerelor ge­neraţii de azi şi de miine. Asemenea ginduri înaripate au Însufleţit toasturile tuturor tineri­lor in prag de An nou, ale întregii generaţii a optimismului lucid, în­temeiat pe muncă, pe credinţa in idealurile socialismului şi păcii, ale progresului necontenit al ţârii. Re­velionul tinerilor a inaugurat un An nou, dintr-un nou cincinal, din­­tr-un nou buchet al tinereţii anilor de aur. PRINTRE BRIGADIERII ŞANTIERULUI NAŢIONAL AL TINERETULUI DE LA NĂVODARI care şi-au petrecut revelionul cu familiile lor in fru­moasa staţiune a tineretului de la Costineşti l-ara­­ntîlnit şi pe mais­trul constructor Valentin Strîmbea­­nu, care a ţinut să ne spună : — Noi, brigadierii Şantierului National al Tineretului de la Nă­vodari, am încheiat încă un an ale cărui succese se regăsesc în rapor­tul de muncă al Uniunii Tineretu­lui Comunist prezentat recent in te­legrama adresată secretarului ge­neral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Astfel, tronso­nul executat de noi pe noul Canal Poarta Albă — Midia-Năvodari este gata pentru a fi inundat, iar pro­gramul pe care l-am avut de reali­zat la noua magistrală de ape a fost indeplintit in procent de 135 la sută, ceea ce înseamnă concret exca­­varea a 270 000 mc pămint şi rocă, executarea a 1,2 kilometri de diguri in albia lacului Taşaul pentru cre­area şenalului navigabil şi reali­zarea a 80 000 mp finisări de ma­luri. Construirea Canalului Dună­re — Bucureşti creează­­un nou şi uriaş front de lucru pentru între­gul nostru popor, un rindic căruia tineretul, noi, brigadierii, ne vom face un titlu de mindrie din parti­ciparea­ la edificarea acestei noi şi măreţe creaţii a „Epocii Nicolae Ceauşescu“. TOT TIMPUL ÎMPREUNA, LA MUNCA ŞI LA SĂRBĂ­TOARE. Aşa ii află mereu ne­contenita trecere a vremii pe cei de la „Unic" Satu Mare. împreună s-au aflat in munca pentru reali­zarea programelor prioritare de utilaj energetic şi minier, împreună s-au bucurat de îndeplinirea cinci­nalului incă din miezul verii — la 20 iulie — şi iată-i acum din nou Împreună in momentele sărbătoreşti ale intimpinării unui nou an. Se află aici, in frumos immdobita cantina-restaurant a Întreprinderii, peste 550 de persoane. Se află şi inginerul Radu Jurca, şi strungarul Nagy Karoly, şi forjorul Gheorghe Vaida, şi electronistul Emerich Herman, şi mulţi alţii — mari meş­teri ai construcţiei de maşini. — La anul şi la mulţi ani ! Oamenii ciocnesc cupele pline, se îmbrăţişează, se felicită. Intimpină cu aceeaşi bucurie, cu aceleaşi gin­duri inalte zorii lui 1986 : — Trăiască România! Trăiască Preşedintele ! Nobilele Îndemnuri ale Mesajului de Anul Nou ! Însufleţesc deopo­trivă. Aşa cum firesc s-au deprins prin ani, împreună vor face, prin munca lor, ca 1986 să fie un timp de împliniri şi bucurii. AN NOU IN CASĂ NOUA. Străbătind noile cartiere ale Bistriţei, pluguşorul poposeşte la ansamblul de locuinţe „Indepen­denţei“, blocul 58, din Bulevardul împăratul Traian, scara A, etajul 3, apartamentul 9. Aici, tinerii işi por­nesc urarea adresată familiei de muncitori timplari Ioan şi Sanda Munteanu, făuritori de mobilă de artă in cadrul Combinatului de pre­lucrare a lemnului. Această familie intîmpină cumpăna dintre ani in casă nouă. In jurul bradului împo­dobit se află cei 4 copii ai lor : Daniela şi Alina, Daniel şi Sandu. Emotionante clipe de bucurie. — După cum vedeţi, avem un apartament frumos, cu patru came­re, dotat cu tot ce ne trebuie, ne spun gazdele. De aceea, păşim cu încredere in noul an, fiind convinşi că acesta va fi şi mai bun, şi mai spornic prin munca noastră din care s-a întrupat tot ce ne încon­joară. Familiei Munteanu i se adaugă alte 1 773 de familii care s-au mu­tat in casă nouă in municipiul Bis­triţa numai in 1985. In licărul cupei de şampanie — urări de viaţă îm­belşugată, de pace, de fericire. Ora­şul doi, aşa cum se prezintă acum, la inceput de an, la început de cincinal, este un spaţiu înfloritor in care, prin forţa industrializării, casa nouă şi viaţa nouă se armoni­zează intr-o mare bucurie. PRIMELE MINUTE ALE VIEŢII. In feerica noapte a Anului nou, trăirile, speranţele, dar şi grija, răspunderea sunt cu totul deosebite aici, unde se nasc oa­meni, unde este continuu înteţit focul sacru al vieţii. Ne aflăm la maternitatea modernului spital ju­deţean Vaslui. A trecut doar puţin timp din noul an şi medicul de gardă, doctorul Vladimir Vetrici, a şi trăit emoţiile aducerii pe lume a primilor născuţi din 1986. — Da, a primilor născuţi, plu­ralul se justifică, precizează me­dicul, deoarece încă din primele minute ale lui '86 au venit pe lume doi copii, un băieţel, Nicolae, şi o fetiţă, Oana, amindoi frumoşi şi viguroşi. Fericitele mame sunt Ma­ria Gruia, 25 ani, cooperatoare la C.A.P. Lipovăţ, aflată la al cincilea copil, şi Tamara Bărbuţă, 28 ani, muncitoare la Combinatul de fire sintetice, la primul copil. — Sint foarte bucuroasă că am al cincilea copil, mărturiseşte Mana Gruia. Ne doream atit de mult al doilea băieţel şi iată că acum il avem. Bucuria ne este cu atit mai mare cu cit el a venit chiar în prima zi a anului in care se aplică noile măsuri de sprijinire a fami­liilor cu mulţi copii, de stimulare a natalităţii. Eu, bunăoară, pe lingă faptul că locuiesc cu f­amilia intr-o locuinţă nouă, confortabilă şi bene­ficiez pentru copii de grădiniţă şi de alte avantaje cu care, de acum, ne-am obişnuit, voi primi lunar, un plus faţă de veniturile realizate, o alocaţie de stat pentru copii de 900 lei şi un ajutor de 500 iei, în total 1 400 Iei. Asta înseamnă, pe an, aproape 17 mii lşi, la care se adaugă, acum, la naşterea băiatu­lui, şi o indemnizaţie de 1 500 lei. Acest sprijin material constituie o nouă expresie grăitoare a grijii părinteşti, statornice a parti­dului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, faţă de familie, faţă de întărirea şi dezvoltarea na­ţiunii noastre socialiste, faţă de vii­torul ţării, sărbătoare sub sem­nul ACELEIAŞI PASIUNI. La numai citeva minute după in­trarea sărbătorească in noul an, cei doi copii ai soţilor Mariana şi Sorin Damian — Răducu, 11 ani, şi Mi­hai, 9 ani — s-au şi cufundat in­tr-o carte, unul din numeroasele cadouri din jurul pomului de iarnă. Este o colecţie de programe de jocuri pe calculator. — N-ar fi trebuit să-i cereţi lui Moş Gerilă să vă aducă mai intil un manual pentru învăţarea lim­bajului cu care să vă puteţi „în­ţelege“ cu un calculator personal? — Dar noi il cunoaştem deja la perfecţie, nu degeaba am urmat, in 1985, cursul de informatică or­­ganizat pentru copii de la toate, şcolile Capitalei, la mama, la in­stitut. I­­ Nu numai băieţii noştri, ca fii a doi informaticieni, s-au lăsat cu­prinşi de pasiunea pentru calcula­toare, dar, practic, toţi copiii care frecventează cursul de la noi, de la mă semnată de comandantul său, Traian Băsescu . „In aceasta noap­te de la cumpăna anilor, cei 40 de navigatori de pe aceasta plutitoa­re cetate de otel construită de România îşi îndreaptă gindu­rile spre ţară, spre conducăto­rul partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, spre toţi cei dragi de acasă. După datină, cei aflaţi in cortul liber suntem in ju­rul pomului de iarnă, frumos îm­podobit, şi închinăm un pahar cu vin pentru succesele obţinute de poporul nostru in anul care a tre­cut, pentru rezultatele pe care le-am înregistrat şi noi, marinarii, şi care ne-au permis depăşirea pla­nului la trafic cu 17 la sută, pen­tru succese şi mai mari in 1986“. LA DATORIE, LINGĂ" DRAPEL. Aşa l-a aflat pe osta­şul fruntaş Gheorghe Corpodean cea mai frumoasă noapte a anului. A stat de santinelă lingă drapelul de luptă al unităţii, pe mătasea că­ URARE Sosit-a, iată, noul an rotat de astre-n timp ţi spaţiu românesc. L-am aşteptat cu sufletul curat şi i-am ieşit pe prag sâ-l sorcovesc, în ritmul inimii să-l sorcovesc. Şi să urez ani mulţi cu fericire — Lumina-n fapte, în cuvint şi-n gindi In ţară pace, pace-n omenire. Şi tot ce-i mai frumos pe-acest pămînt, Pe acest bâtrin şi-nim­erit pâmînul Al. ANDRIŢOIU înaltă bucurie, profundă satisfacţie faţă de Mesajul de Anul Nou, adresat de preşedintele ţării Anul Nou cu bucurie la marea întreprindere bucureşteana „23 August" — puternică citadelă a construcţiei de maşini Atmosferă sărbătorească la întreprinderea de utilaj chimic „Griviţa roşie", fruntaşă in întrecerea socialistă ÎN LUMINA PATRIEI Ce poţi rosti la un asemenea eveniment repetabil şi totuşi unic ? Şi avem tă­ria, priceperea şi, in cazul nostru, al ar­tiştilor plastici, mă­iestria de a cuprin­de in lucrările noas­tre cu­ mai multă lumină şi culoare din lumina şi cu­loarea patriei, a oa­menilor ei minunaţi. Ne aşteaptă un an in care calitatea, preconizată a fi în­demnul nostru de căpătii, o dorim sa prindă tot mai mult şi dimensiunea fru­mosului, a acelui frumos care-l face pe om mai bun, mai conştient de meni­rea lui de ziditor al unei lumi noi. Viorel MĂRGINEAN SCINTEIA - vineri 3 ianuarie 1986 PENTRU PACE PENTRU OM A trecut un an încărcat de realizări istorice in toate do­meniile activităţii umane. Un an in care vocea gravă a scriitorilor, martori credincioşi ai con­temporaneităţii, s-a ridicat In operele lor intr-o amplă, arzătoare pledoarie pentru solidaritatea spirituali a oameni­lor, pentru transfi­gurarea in structuri­le de cristal ale ar­tei literare a aspi­raţiilor spre adevăr, frumuseţe şi feri­cire. A început un an nou consacrat de către Organizaţia Naţiunilor Unite ca „Anul internaţional al picii“, problema Cardinală a zilelor noastre. Scriitorii ţării noastre se simt pe deplin responsa­bili de înfăptuirea acestui grandios o­­biectiv al umanită­ţii, pacea in întrea­ga lume — aşa cum Cu strălucire a re­afirmat in aceste zile preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Oamenii de artă au înţeles că astăzi no­ţiunea de umanism semnifică apărarea omului, înlăturarea apocalipticei cata­strofe nucleare, e­­chivalentă cu dispa­riţia popoarelor şi a civilizaţiei. Avem temeiuri pentru fap­te nobile pe planetă. Şi promovăm va­lorile spirituale au­tentice, şi promo­văm şi să dezvoltăm ideile umaniste, să ridicăm — aşa cum ne îndeamnă pre­şedintele ţării — înalte punţi de legă­tură şi de înţelegere intre popoare, şi slujim totdeauna omul, demnitatea sa. Alexandru BALACI

Next