Scînteia, decembrie 1989 (Anul 58, nr. 14708-14725)

1989-12-21 / nr. 14725

PAGINA 4 PRODUCŢIA ANULUI VIITOR -TEMEINIC PREGĂTITĂ! In Întreaga economie, activitatea Intensă, bine organizată care se des­făşoară In această perioadă pentru îndeplinirea în cit mai bune condiţii a sarcinilor de plan la toţi indicatorii cantitativi şi calitativi se împleteşte în mod armonios cu pregătirea temeinică a producţiei anului viitor. Practic, in unele unităţi cu ciclu mai lung de fabricaţie s-a şi trecut la execuţia producţiei prevăzute pentru anul 1990. Există, totuşi, o serie de probleme care mai trebuie soluţionate cu maximă promptitudine, astfel LA ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE ELECTRONICE ŞI ELECTROTEHNICE „ELECTROARGEŞ" - CURTEA DE ARGEŞ­­­Răspunderi sporite la fiecare loc de muncă Incit chiar din primele zile ale anului viitor activitatea productivă să se poată desfăşura normal, cu maximă eficienţă. Care este, deci, stadiul pre­gătirilor pentru producţia anului 1990 ? Ce probleme mai sunt de soluţionat? Iată principalele întrebări la care îşi propune să răspundă sondajul de azi, efectuat în două mari unităţi economice din judeţele Argeş şi Bistriţa- Năsăud. Dacă în anul ale cărui ultime zile le parcurgem acum, colectivul de muncă de la întreprinderea de Pro­duse Electronice şi Electrotehnice „Electroargeş“ din Curtea de Argeş a avut de înfăptuit sarcini deosebit de complexe, mai cu seamă in ce pri­veşte asimilarea unor produse noi, solicitate de partenerii externi, în 1990 electroniştii argeşeni şi-au asu­mat răspunderi mult mai mari, obiec­tive de o deosebită importanţă din programele prioritare stabilite pe în­treaga economie. Astfel, planul pe anul viitor al întreprinderii prevede, printre altele, o creştere cu circa 14 la sută a producţiei-marfă şi sporirea productivităţii muncii, în special pe seama modernizării şi organizării su­perioare a activităţii, cu aproape 17 la sută. Exportul va creşte, de ase­menea, cu aproape 15 la sută, prin îmbogăţirea nomenclatorului de fa­bricaţie cu noi aparate, instalaţii şi componente electronice solicitate de partenerii externi. Mobilizatoare sunt şi sarcinile asumate în ce priveşte re­ducerea consumurilor, a cheltuielilor totale şi materiale la 1 000 lei produc­­ţie-marfă, cheltuieli care în 1990 vor fi cu 1 65 şi, respectiv, 59,7 lei mai mici decit cele înregistrate in acest an. Toate aceste importante sarcini vor fi înfăptuite în condiţiile in care 96 la sută din volumul producţiei-marfă este reprezentat de produsele noi sau reproiectate. Sarcină care nu este deloc uşoară şi care implică, pe lingă mari investiţii de inteligenţă, de crea­tivitate tehnică, o temeinică pregătire a fabricaţiei până la ultimul amănunt. Cum s-a acţionat concret aici la „E­­lectroargeş“, ce acţiuni se întreprind în aceste zile pentru definitivarea pregătirii producţiei anului viitor, pentru asigurarea ritmurilor planifi­cate de producţie, încă din prima zi a lunii ianuarie şi pe intreg parcursul anului 1990 ? Iată întrebarea pe care am adresat-o tovarăşului Mihai Barbu, preşedintele consiliului oame­nilor muncii din întreprindere. — Insuşindu-şi deplin adevărul po­trivit căruia cea mai bună pregătire a producţiei viitoare o constituie rea­lizarea planului pe acest an, realiza­rea tuturor sarcinilor asumate, colec­tivul nostru a raportat cu mai multe săptămîni în urmă îndeplinirea pla­nului la export pe întregul an. Prac­tic, la această dată, înregistrăm de­păşiri importante la acest indicator, pe ambele relaţii. Acţionăm acum cu forţe sporite pentru a realiza în de­­vans şi sarcinile asumate la ceilalţi indicatori, creînd astfel condiţiile ne­cesare atingerii de pe acum a ritmu­rilor stabilite pentru prima lună a anului viitor. Cea mai mare parte a reperelor, şi subansamblelor aflate acum în execuţie sau în pregătire re­prezintă părţi ale produselor ce vor fi executate în prima parte a anului 1990. Realizind in întregime produc­ţia planificată în decembrie, în luna ianuarie vom avea asigurate piesele şi componentele solicitate pentru de­rularea în ritmurile stabilite a mon­tajului şi, deci, a livrărilor către toţi beneficiarii. — Anul 1990 reprezintă o adevărată perioadă de vîrf in ce priveşte înnoi­rea producţiei. Cum s-a acţionat pen­tru lansarea din vreme a noilor pro­duse in fabricaţie ? — Şi în acest domeniu am pornit tot de la ideea că obiectivele de per­spectivă nu se pot înfăptui decit prin traducerea ritmică in viaţă a progra­melor pe , care le avem în domeniul modernizării producţiei, prin organi­zarea mai bună a întregii activităţi. Practic, urmărind zilnic cum se înfăp­tuiesc aceste programe suntem­ in mă­sură să raportăm astăzi că şi la acest capitol am realizat tot ce ne-am pro­pus. Am asimilat în fabricaţie, in 1989, o maşină de tăiat plante sub­acvatice, solicitată la export, şi am pregătit tot ce este necesar pentru a trece la execuţia de serie a acestui produs deosebit de complex. Tot pen­tru partenerii externi am proiectat şi pregătit, în vederea introducerii în fabricaţie, începind cu noul an, mai multe aparate de uz industrial şi cas­nic . Nomenclatorul produselor noi mai cuprinde, în 1990, un nou tip de ventilator cu baleaj, trimeri cu stator din material plastic, potenţiometre bobinate, alte asemenea componente şi aparate electronice şi electrotehni­ce, care se disting printr-o fiabilitate deosebită, prin alte caracteristici ce le sporesc competitivitatea. — înnoirea producţiei e un lucru bun şi absolut necesar. Dar activita­tea întreprinderii depinde şi de mă­sura in care aceste produse sunt soli­citate de beneficiarii interni sau la export. Deci, care este stadiul con­tractării producţiei şi a bazei tehnico-­­ materiale necesare ? — La această dată avem contracta­tă aproape in întregime producţia­­marfă planificată. Şi la export avem un important număr de contracte, specialiştii noştri, împreună cu cei ai întreprinderilor de comerţ exterior manifestînd in continuare preocupări susţinute pentru întregirea portofo­liului de comenzi. Am clarificat apoi din vreme multe din problemele care privesc necesarul de materii prime şi Colectivul de oameni ai muncii din cadrul întreprinderii de Utilaj Teh­nologic din Bistriţa a reuşit să înde­plinească mai devreme sarcinile de plan pe întregul an la unii indica­tori, urmind să livreze suplimentar pină la încheierea lunii decembrie 650 tone utilaje energetice, 580 tone utilaj chimic, 150 tone piese forjate și piese de schimb in valoare­ de aproape 2 milioane lei. Fără îndoia­lă, aceste rezultate nu ar fi fost po­sibile dacă nu se luau la momentul oportun măsurile necesare pentru pregătirea temeinică a fabricaţiei, deoarece prin profilul său această mare unitate constructoare de maşini este furnizor, în principal, de uni­cate şi produse de serie scurtă, care, se ştie, incumbă unele incoveniente, cum sunt : diversitatea largă in apro-­­­vizionarea tehnico-materială, aritmii în încasări şi livrări, o anume difi­cultate in urmărirea execuţiei. — Experienţa cîştigată, precum şi rezultatele obţinute, ne-a spus to­varăşul Dorin Abagiu, şeful biroului plan, ne-au determinat să înscriem pe agenda de lucru a biroului exe­cutiv al consiliului oamenilor mun­cii, încă din luna aprilie, pregătirea producţiei anului 1990. Desfacerea, la intern şi export, proiectarea produ­selor, pregătirea tehnologiilor, ca şi definitivarea necesarului de materii prime şi materiale au fost analizate bilunar, astfel că, la ora actuală, chiar dacă nu au fost complet lămu­rite toate problemele, am reuşit to­tuşi să soluţionăm multe din aspec­tele de care depinde îndeplinirea în bune condiţii a planului pe anul 1990, ultimul din actualul cincinal. Aşa după cum am avut ocazia să ne convingem, la pregătirea producţiei anului viitor s-a lucrat mult mai­­ metodic decit cu alte ocazii. In ca­drul secţiei de proiectare constructi­vă a fost constituit un colectiv spe­cial pentru prospectarea cerinţelor beneficiarilor. Pe de altă parte, in funcţie de aceste cerinţe, s-a acet­materiale. Nu am reuşit să obţinem cote şi repartiţii pentru întreaga can­titate de materiale solicitate, dar şi aici sunt i­mobilizaţi oameni, aflaţi acum fie la forurile noastre superioa­re, fie la furnizori, precum şi in ate­liere şi laboratoare unde se studiază posibilitatea înlocuirii unor substanţe sau materii prime deficitare cu altele de care dispunem sau pe care ni le poate oferi economia naţională.­­ Ce alte acţiuni se întreprind in aceste zile la „Electroargeş“ pentru pregătirea temeinică a fabricaţiei anului 1990 ? — Organele şi organizaţiile de partid, conducerea unităţii urmăresc, zi de zi, cum se înfăptuiesc sarcinile la nivelul fiecărei secţii, al fiecărui atelier, asigurînd condiţiile necesare desfăşurării unei bune activităţi, în­deplinirii întocmai a tuturor preve­derilor planului. Date fiind răspun­derile deosebite ce revin colectivului nostru în ce priveşte accentuarea pro­cesului de modernizare a producţiei, a preocupărilor care vizează sporirea calităţii produselor, creşterea produc­tivităţii muncii, recuperarea şi valo­rificarea superioară a materialelor şi energiei, am acţionat şi acţionăm în continuare, prin toate mijloacele de care dispunem, pentru cunoaşterea­ şi însuşirea de către întregul personal muncitor a sarcinilor ce ne revin, a programelor pe care ni le-am asumat pentru anul viitor. Un accent deosebit îl punem pe intensificarea creativită­ţii tehnice, astfel ca în 1990 investi­ţiile de inteligenţă să joace un rol mai însemnat, în fiecare secţie, ,la nivelul tuturor compartimentelor în­treprinderii, în soluţionarea operati­vă a problemelor de ordin tehnic, proiectarea şi asimilarea unor produ­se moderne, competitive sub toate aspectele, promovarea unor soluţii originale, eficienţe de organizare pe baze ştiinţifice a întregii activităţi. Nicolae MILITARU dat o mai mare atenţie înnoirii şi reproiectării produselor, aşa că uni­tatea şi-a îmbogăţit nomenclatorul de fabricaţie cu radiatoare din alumi­niu, instalaţii de producere şi disper­sie a ozonului, precum şi cu o gamă diversă de utilaje energetice. Aşa se şi face că, în momentul de faţă, 88 la sută din produsele unităţii sunt noi sau modernizate, iar exportul de utilaje cu mai bine de 70 la sută su­perior celui de anul trecut. — Fără îndoială că prin tot ce am Întreprins am căutat să orientăm activitatea productivă in direcţia creşterii producţiei de serie, în spe­cial la radiatoare şi armături indus­triale din oţel, ne-a precizat ingine­­rul-şef al întreprinderii, tovarăşul Petre Centea. Concomitent, am tre­cut la o mai bună specializare, in sensul sporirii substanţiale a ponde­rii utilajului energetic in totalul activităţii direct productive. Tocmai d­e aceea, în ce priveşte producţia ■ destinată beneficiarilor interni stăm relativ bine cu contractarea, iar la export avem perspective promiţă­toare pentru acoperirea integrală cu comenzi a planului pe întregul an 1990. Cu toate acestea, mai sunt su­ficiente aspecte de rezolvat pentru ca din primele zile ale anului ur­mător să lucrăm intr-un ritm op­tim, la nivelul capacităţilor disponi­bile. In acest context se cuvine precizat faptul că, în secţiile unităţii, do­cumentaţia tehnologică şi cea de execuţie pentru o serie de utilaje a fost pregătită încă din trimes­trul III şi că în luna septembrie chiar au fost lansate in fabricaţie o serie de produse cu termen de li­vrare la export în trimestrul I 1990, printre care furnituri pentru cazane, şibăre şi planşe, iar pentru bene­ficiarii interni , electrofiltre pentru electrocentralele de la Mintia, Bra­şov, Tîrgu Jiu, Slatina, poduri ra­­d­oare pentru întreprinderea Canal­ Apă Bucureşti şi altele. Cu toate acestea, datorită concilierii cu în­­tîrziere între Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministe­rul Energiei Electrice, 6 000 tone de utilaj energetic au rămas pină în ul­tima lună a anului in curs doar sub semnul nominalizării generale. Din acest motiv, realizarea proiectelor de execuţie pentru acest gen de utilaje se va derula pină in luna aprilie a anului viitor, cu toate consecinţele ce decurg de aici, care nu sunt nici simple şi nici uşoare dacă avem în vedere necesarul de scule, dispoziti­ve şi verificatoare, aprovizionarea tehnico-materială specifică, stabilirea colaborărilor şi altele. După cum ne-au precizat proiec­tantul Paul Ilieş şi Gavril Bogdan, inginerul-şef al fabricii de piese tur­nate si forjate, nici planul la radia­toarele din aluminiu nu este nomi­nalizat decit ca, activitate ce se des­făşoară în regim prestator de servi­cii, cu asigurarea materiei prime de către client, iar la armături­­ indus­triale din oţel, mai ales la cele de mari dimensiuni, deşi­­studiul tehni­­co-economic prevede o pondere de 27 la sută in totalul producţiei, nu s-a depăşit anual decit în rare cazuri trei la sută, situaţie care se repetă anul viitor. O serie de probleme se ridică şi în legătură cu asigurarea bazei mate­riale, care, conform legii contracte­lor, a avut termen limită de solu­ţionare data de 1 octombrie 1989. Cu toate acestea, nu sunt asigurate re­partiţii pentru 19 sortimente de me­tal şi 126 de poziţii la celelalte ma­terii prime şi materiale. Or, unele dintre aceste materiale sunt necesare pentru realizarea producţiei planifi­cate în primul trimestru al­­ anului, viitor. Concomitent, desigur, este necesar ca şi colectivul întreprinderii să ac­ţioneze pentru mai buna gospodărire a bazei materiale. In acest sens, este necesar să se asigure atragerea în circuitul productiv a unui volum mult mai mare de materiale recupe­rabile şi refolosibile. De asemenea, va trebui să se promoveze cu mai multă consecvenţă noile tehnologii in producţia de radiatoare, ca şi la ope­raţiile de sudură, care au o pondere mare in totalul manoperei. Soluţio­­nîndu-se şi aceste probleme, anul 1990 poate şi trebuie să fie pentru constructorii de maşini din Bistriţa cel mai rodnic din întregul cincinal, punîndu-se astfel o bază solidă pen­tru ridicarea­­pe noi trepte de efi­cienţă a întregii activităţi în cinci­nalul următor. Gheorghe CRIŞAN corespondentul „Scînteii" LA ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJ TEHNOLOGIC BISTRIŢA Nici un amănunt nu trebuie neglijat CONSTANŢA : Produse de cea mai bună calitate Ca principal furnizor de echipa­mente şi accesorii navale, între­prinderea Mecanică Navală Con­stanţa are de îndeplinit sarcini im­portante privind înfăptuirea pro­gramului naval. Unul dintre obiec­tivele de maximă importanţă ii constituie realizarea unor produse de înaltă calitate, care să răspundă exigenţelor beneficiarilor interni şi partenerilor externi. Aşa se şi ex­plică numărul mare de măsuri lua­te în această direcţie : reproiec­tarea, în colaborare cu institutele de specialitate, a unor produse, asi­milarea şi extinderea de noi teh­nologii, dotarea întreprinderii cu noi utilaje şi aparatură de control de precizie, organizarea unui sis­tem de asigurare a calităţii la ni­velul noilor cerinţe. Prin îmbună­tăţirile aduse programelor de mo­dernizare, concretizate în creşterea substanţială a productivităţii mun­cii, au fost îndepliniţi şi depăşiţi indicatorii de plan, s-au asimilat noi echipamente navale, realizîn­­du-se produse cu un nivel calitativ superior faţă de anii anteriori. (Lucian Cristea). R­EALIZĂRI ALE MINERILOR Minerii de la Baia de Arieş, Roşia Montană, Zlatna şi de la alte sectoare de extracţie din Mun­ţii Apuseni au înregistrat un nou şi important succes in producţie: îndeplinirea mai devreme a pla­nului anual la producţia-marfă industrială şi la alţi indicatori e­­conomici. Acest fapt a creat con­diţii pentru obţinerea­ pină la 31 decembrie a unei producţii supli­mentare de 26,5 milioane lei, con­cretizată, printre altele, in aproa­pe 300 tone plumb şi cupru în concentrate, 1 620 tone pirită, 4 600 tone sulf şi în alte resurse mine­rale utile economiei noastre na­ţionale. Rezultatele amintite se datoresc acţiunilor întreprinse în toate unităţile extractive pentru perfecţionarea tehnologiilor de ex­ploatare şi preparare, moderniza­rea fluxurilor de aprovizionare şi transport, utilizarea intensivă a maşinilor şi instalaţiilor din do­tare, creşterea in ritm accelerat a productivităţii muncii, indicator care a marcat un spor de 9 la sută comparativ cu perioada corespun­zătoare a anului trecut. (Agerpres). Minerii­ excavatorişti din unită­ţile cu activitate la suprafaţă, a­­parţinînd Combinatului Minier Ro­­vinari, şi-au onorat cu 12 zile mai devreme prevederile de plan re­venite în 1989 la decopertat ste­ril, activitate economică de bază, cu influenţe pozitive directe a­­supra bunei desfăşurări a extrac­ţiei de lignit. Succesul permite excavarea şi depunerea suplimen­tară in halde, pină la sfîrşitul lu­nii decembrie, a circa 5 milioane mc de steril, pregătirea în devăns a unor rezerve carbonifere active, crearea de condiţii pentru o bună ritmicitate a extracţiei de cărbune energetic în prima lună a anului viitor. O contribuţie deosebită și-au adus minerii de la întreprin­derea Rovinari, unde a fost pre­gătită suplimentar o rezervă car­boniferă activă­­ care asigură ex­tragerea a mai bine de 2 milioane tone de lignit, cei de la întreprin­derile Pinoasa și Seciuri-Buget- Bustuchin. (Agerpres). SCINTEIA — joi 21 decembrie 1889 Prevederile planului pe 1990 CREŞTEREA PRODUCŢIEI NETE AGRICOLE Aşa cum se desprinde din Le­gea Planului de dezvoltare a agri­culturii, industriei alimentare, silvi­culturii şi gospodăririi apelor pe anul 1990, caracteristică pentru noul an agricol este accentuarea laturilor calitative, în sensul ridi­cării activităţii din toate domeniile producţiei agricole la cote cit mai inalte de eficienţă şi rentabilitate. Potrivit sarcinilor şi orientărilor­­ trasate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in toate uni­tăţile agricole au fost elaborate programe de măsuri cuprinzătoare, a căror aplicare este în plină des­făşurare, pentru rentabilizarea fie­cărui produs şi obţinerea de ve­nituri şi beneficii cit mai mari, ce­rinţă de bază a înfăptuirii auto­­conducerii, autogestiunii şi autofi­­■ nanţării întregii lor activităţi. Pentru succesul acestei acţiuni de mare importanţă economică, un rol de primă însemnătate ii are obţinerea de producţii vegetale şi animaliere cit mai ridicate, la cos­turi cit mai scăzute. în această pri­vinţă, Legea Planului de dezvolta­re a agriculturii in anul viitor a­­sigura, prin indicatorii de produc­ţie şi eficienţă stabiliţi, realizarea unei inalte rentabilităţi in activi­tatea din agricultură. Nivelul de creştere a producţiei nete (deci a valorii nou create in procesul mun­cii)­­ de 12 la sută, superior celui stabilit pentru producţia globală a­­gricolă, care este de 5,6 la sută, denotă preocuparea pentru crea­rea condiţiilor necesare încheierii , activităţii productive a unităţilor a­­ ­­IN PROCENTE a­ gricole cu rezultate financiare pozi­tive şi obţinerii de beneficii. Realizarea acestui raport, ce a­­sigură in continuare, în­ deplină concordanţă cu obiectivele noii re­voluţii agrare, creşterea intensivă şi­­ modernizarea agriculturii, impune ca în toate unităţile să se acţioneze energic, pe de o parte pentru ob­ţinerea producţiilor planificate, care au la bază sporuri însemnate faţă de realizările acestui an atît în sectorul vegetal, cit şi în cel de creştere a animalelor, iar pe de altă parte, pentru aplicarea fermă a prevederilor din programele pri­vind perfecţionarea organizării şi modernizarea proceselor de produc­ţie, a normativelor economico-fi­­nanciare şi baremurilor de cheltu­ieli pe produs, pentru utilizarea cu maximum de randament a tuturor resurselor. Toate acestea reprezin­tă direcţii­­ de acţiune prioritare pentru organele şi organizaţiile de partid de la sate, pentru conduce­rile unităţilor agricole, pentru toţi oamenii muncii de pe ogoare­­ pentru obţinerea în anul viitor a unor rezultate cit mai bune în ac­tivitatea de producţie şi eco­nomică. BOTOŞANI : Piese de schimb pentru agricultură Mobilizaţi de înflăcăratele che­mări ale secretarului general al partidului, colectivele muncitoreşti din întreprinderi industriale boto­­şănene au luat iniţiativa introdu­cerii in fabricaţie a unei palete largi de repere necesare în campa­nia de reparare a maşinilor agri­cole. Specialiştii şi muncitorii de la întreprinderea, de Utilaje şi Pie­se de Schimb, întreprinderea Me­canică, întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc, „Electrocon­­tact“ şi de la întreprinderea Meca­nică pentru Agricultură Botoşani au oferit unităţilor de profil din agricultură subansamble de direc­ţie şi transmisie cardanică pentru tractoare, pinioane pentru cutia de viteză, curele trapezoidale pentru combinele de recoltat cereale şi al­tele. La întreprinderea Mecanică pentru Agricultură Botoşani s-a a­­menajat­ o expoziţie judeţeană de produse cuprinzînd repere realiza­te de întreprinderi, precum şi stan­duri cu piese pe care le solicită in continuare staţiunile pentru meca­nizarea agriculturii. De la iniţie­rea acestei acţiuni de sprijin direct al mecanizatorilor agricoli, colec­tivele muncitoreşti au produs ase­­menea repere cerute în campania de revizii şi reparaţii in agricultu­ră valorînd peste 10 milioane lei. (Eugen Hruşcă). Zilnic, control riguros, eficient In perioada de stabulaţie, în con­diţiile specifice anotimpului rece, specialiştii, lucrătorii din zootehnie sunt solicitaţi în mai mare măsură să respecte întocmai tehnologiile de lucru, care să asigure buna desfă­şurare a activităţii în acest sector, „înfăţişarea animalelor, producţiile de lapte, sporul în greutate, indice­le de natalitate sunt doar cîţiva din parametrii ce definesc activitatea în­grijitorilor“ — ne spunea înaintea efectuării raidului nostru în cîteva ferme zootehnice medicul veterinar Stan Lăzărescu, director cu produc­ţia zootehnică la Direcţia Generală a Agriculturii din judeţul Vrancea. Din programul măsurilor realizate pînă acum am reţinut că în toate u­­nităţile au fost pregătite adăpostu­rile, parcurile furajere, îngrijitorii instruiţi, că se asigură permanent asistenţă şi îndrumare de specialita­te, se urmăreşte şi se intervine prompt acolo unde este cazul pen­tru menţinerea stării de sănătate a animalelor. Activitatea fermei zootehnice a Cooperativei Agricole Ciorăşti, de exemplu — şi nu numai a acesteia — confirmă eficienţa măsurilor lua­te şi evidenţiază preocuparea zilni­că pentru bunul mers al muncii. în­tregul efectiv de 610 bovine, din care 238 sunt vaci cu lapte, este bine în­grijit, viguros. Realizările nu au scăzut faţă de luna precedentă , media zilnică a producţiei de lapte pe vacă furajată fiind de peste 10 litri. Furajarea diferențiată, radio­ MARAMUREŞ . Realizări ale silvicultorilor Harnicii gospodari ai pădurilor Maramureşului s-au preocupat in­tens şi în acest an pentru reali­zarea sarcinilor de plan, pentru conservarea şi sporirea patrimoniu­lui forestier. Astfel, ei au raportat realizarea planului la producţia fi­zică pe patru ani din acest cinci­nal, creindu-se condiţii să obţină pină la sfîrşitul anului o producţie suplimentară în valoare de peste 16 milioane lei. O preocupare con­stantă a silvicultorilor maramure­şeni a fost realizarea ritmică şi chiar in devans­ a producţiei la ex­port. Prin aplicarea unor măsuri de valorificare superioară a resurse­lor pădurii și onorarea în conformi­tate cu contractele, planul la ex­port a fost realizat cu o lună mai devreme. (Gheorghe Pârja). IN TOATE FERMELE ZOOTEHNICE PROGRAMELE DE LUCRU­­ RIGUROS RESPECTA­TE Ordinea şi disciplina­­ valabile pentru toate unităţile Se poate aprecia cu justificat te­mei că, trăgind învăţăminte din anii anteriori, perioada de stabulaţie pe timpul sezonului alb 1989—1990 a fost mai bine pregătită. Dovada ? încă din vară s-a întocmit un cu­prinzător program, cu „bătaie mai lungă“, privind îmbunătăţirea ra­dicală a activităţii. S-au stabilit­ răs­punderi concrete unor instituţii agri­cole judeţene, termene precise pri­vind materializarea obiectivelor pro­puse şi obligativitatea factorilor im­plicaţi de a raporta despre modul de realizare a sarcinilor primite. „Acest program a vizat, printre al­tele, şi asigurarea unei baze fu­rajere îndestulătoare necesare iernă­­rii animalelor, pregătirea corespun­zătoare a adăposturilor, a bu­cătăriilor furajere şi chiar reampla­­sarea în teritoriu a unor efective de animale, în funcţie de posibilităţi­le de asigurare a furajelor şi de capacitatea adăposturilor existente, a precizat Gheorghe Stangu, director la direcţia judeţeană agricolă. Pînă la această dată am mutat în unită­ţile din zonele mai bogate în furaje şi cu posibilităţi mai bune de adă­postire peste 1 700 de bovine şi 2 000 ovine. Avînd în vedere faptul că, deşi pe ansamblul judeţului, am strîns mai multe furaje decit anul trecut, unele consilii agroindustria­le — între care Pieleşti, Brabova şi Pleniţa — nu au asigurat finul in cantităţile planificate, dar au un surplus de nutreţuri grosiere, am stabilit ca în toate fermele să se administreze obligatoriu în­ hrana a­­nimalelor, îndeosebi a vacilor cu lap­te, furajul unic compus din finuri, coceni şi paie tocate, folosind pro­cedeele de saramurare, drojduire şi metasare. Pentru aceasta, am pus in stare de funcţionare toate cele 100 de bucătării furajere şi am stabi­lit răspunderi concrete tuturor spe­cialiştilor de la instituţiile judeţene pentru a sprijini efectiv activitatea din ferme. La toate acestea mai tre­buie adăugat faptul că de la începu­tul perioadei de stabulaţie am li­vrat îndeosebi fermelor de vaci cu lapte aproape 200 000 tone borhot din sfeclă, 800 tone borhot de bere şi peste 700 tone borhot de amidon. Aşa se face că, faţă de începutul lunii decembrie, producţia de lapte a cres­cut în prezent, in medie, pe zi, cu peste 150 hl“. Un raid întreprins prin mai mul­te sectoare zootehnice ne-a dat po­sibilitatea să constatăm, la faţa lo­cului, aspecte concrete privind mo­dul in care se desfăşoară acum ac­tivitatea. Un prim aspect de ordin general , cu mici excepţii, am fost martorii unei atmosfere de muncă responsabilă, menită să asigure des­făşurarea cu bune rezultate a ac­tivităţii. Argumente ? In sectorul zootehnic al Cooperativei Agricole Mischi, activitatea era supraveghea­tă de Maria Bălan, primarul comu­nei, ce era de serviciu din partea consiliului popular comunal, Con­stanţa Saraoiu, medicul veterinar al dispensarului teritorial, şi Ion Co­tea, vicepreşedintele cooperativei. Programul de grajd se desfăşura conform graficului afişat. Fiecare, om la locul lui. Baza furajeră — îndestulătoare. Hrana se administra după un orar şi reţetar afişate şi cunoscute de toţi îngrijitorii. Avînd furaje din abundenţă, şi hrănirea a­­nimalelor este pe măsură. „De di­mineaţă le-am dat peste trei kg tă­­rîţe şi borhot de sfeclă la fiecare vacă cu lapte, iar acum, la amiază, le dăm 10 kg de furaj mnic“ , ne spune îngrijitoarea Elena Chiriac. Procedînd astfel, asigurindu-le ani­malelor îngrijirea corespunzătoare, atît producţia de lapte, cit şi na­talitatea se situează la nivelul pla­nificat. In sectorul zootehnic al Coopera­tivei Agricole de Producţie Pieleşti ajungem la vremea pauzei îngriji­torilor. Intrăm în grajdurile strălu­cind de curăţenie. Intr-unul din ele dăm de îngrijitorul Ion Stejereanu, care, profitînd de „fereastra“ pro­gramului de grajd, ţesăla vacile. Luminiţa Pripeagu, şefa fermei zo­otehnice, supraveghea pregătirea furajului unic­­pentru 24 de ore, con­form reţetarului afişat, asigurînd 8—10 unităţi nutritive pentru fieca­re animal. „Încă de la intrarea în perioada de stabulaţie, am făcut lo­tizarea vacilor şi am întocmit fişe individuale pentru fiecare animal, pe baza cărora administrăm furajele ni ne spune şefa fermei. Scopul ? Sti­mularea, prin hrană diferenţiată, a acelor animale ce au potenţial de producţie mai„ ridicat“. In contrast cu aceste aspecte, spe­cifice majorităţii sectoarelor zo­otehnice, ni s-a înfăţişat activitatea de la ferma Cooperativei Agricole de Producţie Cîrcea, vecină cu cele de mai sus. Intrăm în primul grajd. Uşile la perete, geamuri neetanşe, apa îngheţată în adăpători. Deşi era ora 15, cînd îngrijitorii trebuiau să fie la program, nu era prezent nici unul. Aceştia au început să apară cu una-două ore intîrziere. Singurele cadre prezente in sector erau eco­nomista fermei, Lenuţa Muscă, şi Eugen Nicola, operator insămînţâ­­tor. „Ceilalţi specialişti s-au dus la gară, unde se descarcă nişte vagoa­ne cu furaje“ — ni se spune. Vaci­lor li se aruncau în iesle baloţi de paie şi coceni. De ce nu folo­siţi bucătăria furajeră pentru pre­pararea hranei?, întrebăm. „Ba o fo­losim, dar s-a accidentat ieri elec­tricianul“ — vine răspunsul econo­mistei fermei. Observăm însă că de­­fibratorul n-a fost folosit nicioda­tă. La întrebarea noastră „cine a trecut astăzi de la primărie sau din conducerea cooperativei agricole prin sectorul zootehnic ?“, îngrijitorii au săltat din umeri. „Mîine vom ana­liza activitatea necorespunzătoare de aici, cu toate cadrele de specialita­te“ , ne-a asigurat directorul cu zootehnia de la direcţia agricolă ju­deţeană. Era şi cazul. Nicolae BABALAU corespondentul „Scînteii“ nală se respectă sub un control per­manent, parcul de nutreţuri îndestu­lător şi cu structură adecvată per­­miţînd acest lucru. Inginerul Vasile Dumitru, şeful fermei, preciza că planul anual la producţia de lapte se va realiza în totalitate şi ca in pre­zent indicele de natalitate a ajuns la 92 la sută, faţă de 85 la sută pla­nificat. Dar şi la fruntaşi, cum este cazul fermei din Ciorăşti, mai sunt „scăpat“ care ţin de neglijenţa sau aminările unor ingrijitori în a face un lucru la timp. In unul din graj­duri, de exemplu, instalaţia de adă­pare era înfundată. In plus, deşi timpul era frumos, totuşi animalele nu erau scoase in padocuri. La fer­ma zootehnică numărul 1 a Coopera­tivei Agricole Tătăranu — cum ne-a precizat inginerul Ionel Dorîngă, şe­ful fermei , au fost necesare măsuri de schimbare a opticii faţă de zootehnie, de modernizare a graj­durilor şi altele. In anii trecuţi, lu­crurile nu dădeau cit de cit motive de mulţumire. Acum insă se poate discuta despre anumite realizări. To­tuşi, mai este încă mult de muncit pentru a instaura ordinea şi disci­plina. Stocul de furaje la finuri şi grosiere nu este la nivelul necesarului şi, totuşi, grosierele —, avem în vedere cocenii de porumb — se aduceau in iesle în­tregi. Tocătorul nu funcţionează de o săptămînă. Sint probleme in func­ţionarea bucătăriei furajere, a pom­pelor de apă, a racleţilor pentru e­­vacuarea dejecţiilor. Motoarele „cad“ prea des, iar rebobinările care se fac sunt de slabă calitate, mai cu seamă cele realizate la întreprin­derea „Aversa“ Bucureşti. Staţiunea de Mecanizare a Agriculturii Cîm­­pineanca nu poate acoperi la timp toate cerinţele pentru asemenea lu­crări. Sunt neajunsuri care, adunate, diminuează producţiile de lapte — şi aşa mici — şi concură la obţine­rea unui indice de natalitate de nu­mai 73 la sută. Se spune că „ochiul stăpînului în­graşă animalul“. Zicala este cunos­cută şi la ferma zootehnică a Coo­perativei Agricole de Producţie Mil­­covul. îngrijitorii cunosc ce raţii fu­rajere se administrează şi cînd şi aşa mai departe. Am discutat cu îngrijitorul Ion Mocanu. Teoretic — bine pus la punct. L-am întrebat dacă are o ţesală şi o lopată. Ne-a arătat ţesala ruginită, nefolosită. De cind n-or mai fi fost ţesălate cele 25 de vaci pe care le are în îngri­jire ? întrebare care poate fi adre­sată şi altor îngrijitori care socotesc că între două furajări ale animale­lor n-ar mai fi nimic de făcut. Iată alte „scăpări“ care nu trebuie să scape controlului specialiştilor de la consiliul agroindustrial şi de la or­ganele agricole judeţene. Dan DRAGULESCU corespondentul „Scînteii“

Next