Sportul Popular, noiembrie 1945 (Anul 1, nr. 183-212)

1945-11-16 / nr. 198

Tineretul progresist provincial se afirmă printr’o intensă activitate CONSTANŢA In urma adunării generale a tutu­ror personalităţilor din acest oraş, în ziua de 1 Aprilie 1945, s’a procedat la înfiinţarea Tineretului Progresist din Medgidia, procedându-se la ale­gerea unui comitet de conducere. In prima grije s’a avut în vedere ridicarea nivelu­lui sportiv și cultural. Resortul sportiv sub directa con­ducere a prietenului Mitică Nase şi­-a început activitatea prin strângerea de fonduri din serbări şi baluri, pentru cumpărarea echipamentului necesar sporturilor. Astfel că după 30 de zile dela în­fiinţare, echipa de football a T. P.­­ului, avea echipament complect pen­tru un lot de 11 jucători, precum şi teren propriu, care s’a amenajat prin munca depusă de tineri, cu multă bunăvoinţă. S’a amenajat şi un teren de volley-ball, mingie, plasă, etc. Echipa fiind înjghebată, s-a început angajarea matchurilor amicale cu di­ferite echipe din judeţ, obţinând fru­moase rezultate. 1­­ - BAIA-MARE La Baia-Mare au avut loc Duminică 1­l Ncembrie campionatele regionale de atletism la care­ au participat nu­meroşi tineri progresişti ce­ au făcut o deosebită impresie prin felul cum s’au prezentat. La acest concurs au fost invitatţ­ şi T. P. Satu Mare care s’au clasat la locul 2 în clasamentul general. Acest concurs vine să ne a­­rate încă odată că tânăra organizaţie a T. P.-ului se afirmă pe zi ce trece în sportul nou democrat. Iată şi rezul­tatele tectonice: C. S. R. M. T. P. Satu-Mare T. P. Baia-Mare IAŞI 203 puncte 102 puncte 98 puncte La Iaşi a început să se înjghebeze puternică organizaţie sportivă a T. P.-ului. Astfel într’un timp scurt au luat fiinţă 8 echipe de football, 8 echi­pe de ping-pong, 5 echipe de volley­­ball, care au început o rodnică și fru­moasă activitate. Intensă activitate atletică la Constanţa O privire retrospectivă asupra activităţii atletice pe anul 1945 CONSTANŢA, 12 (corespondenţă). • — Cu ocazia ultimelor concursuri atletice care au avut loc în locali­tate, în special atunci când au luat parte­ şi grupările bucureştene Stadiul Român şi A. C. R., am vă­zut un foarte mare număr de tineri cari fac cu mult entuziasm atle­tism. înainte de a trece la manifestă­rile atletice este locul să amintim că numai datorită câtorva tineri pasionaţi după acest sport, Cons­tanţa a putut să se prezinte atât de bine în tot cursul anului la toate probele la care a participat. De­oarece nu ete uşor să faci atletism fără nici un fel, de material, echi­pament, etc., iar de stadion nici nu mai vorbim. Până mai acum două luni toate manifestaţiunile atletice aveau loc de stadionul A. S. Marina, care se află însă mult prea departe de oraş. n ultimul timp, Comandamentul Armatei Sovietice din localitate a menajat un stadion în curtea for­ului Reg. 9 Călăraşi, pe care sta­­d­ion a permis şi elementelor noas­­te să facă antrenamente şi să or­ganizeze concursuri. In prezent se duc tratative inten­se pentru ca acest stadion să treacă n proprietatea O. S. P., aceasta pentru a re putea da o extensiune mai mare acestui sport atât de fru­mos şi util tineretului. La începutul acestui an, flacăra sacră a atletismului la Constanţa a fost aprinsă de o pleiadă de tineri având în frunte pe Pamfil Geor­­gescu, Petcu Traian, precum şi sin­dicatul „Textila Dobrogeana“ a că­rii secţie s­portiva era condusă de d. Aurel Spălăţelu. Mai târziu, luând fiinţă în loca­litate Comisia Locală Sportivă, sec­ţia de atletism a fost încredinţată priceputului Nicu Olivu, care a dat o amploare şi mai mare mişcaţii atletice sindicale din oraşul nostru. Acurm în urm­ă, de faţă fiind şi d. Jack Wlodinger, şeful secţiei de a­­tletism din O. S. P. Bucureşti, toate elementele cari au activat pentru programu­lVetad­h sincHu cmfwyp progresul atletismului în rândurile marei mase, aici la malul mărei, şi-au dat mâna şi au constituit Liga de Atletism­ Regionala Dobrogea, care a căpătat următoarea formă : preşedinte, Nicu Olivu; vice-preşe­­dinte, Murad Esat; secretar, Pamfil Georgescu; casier, N. Seru­gian; membrii Sorin Beiu, I. Plămădeală şi Cornel Crintea. Este o formaţie care se bucură de încrederea unanimă a tuturor practicanţilor atletismului. Din punct de vedere al materia­lului uman, Constanţa stă destul de bine, însă după cum am spus şi mai sus îi lipseşte materialul aju­tător. Deoarece nu se pot obţine rezultate bune, atât timp cât unii concurenţi participă la concursuri cu pantofi de oraş, sau cu cămăşi în loc de mayoturi. In numele tineretului care prac­tică acest sport la Constanţa, fa­cem un călduros apel către forurile superioare, de a acorda ajutorul de care se simte absolută nevoe, pentru ca să se poată practica atle­tism în bune condiţiuni. In afară de concursurile organizate pentru obţinerea brevetului şi insignei de atlet complet, atleţii constănţeni au mai luat parte şi la următoarele mani­­festaţiuini în cursul acestui an : 23 Aprilie : „Crossull Eroilor” al Bucu­reşti. 29 Aprilie: „Crossul Primăverii" la Constanţa cu participarea „Stadiului Român“ din Bucureşti. 20 Mai: Concursuri de pistă pe sta­dionul Marina, organizate de Olimpia. 24 Iunie : La Buzău cu reprezentativa oraşului. 25 Iunie : La Ploeşti de zid a „Con­cordiei“. 22 Iulie : Pe stadionul Marina în or­ganizarea grupării „Olimpia". 5­0 August: Campiona­tull regional pe stadionul Marina, organizat de Dis­trict in colaborare cu Olimpia. 19 August: pe stadionul Marina, or­ganizaţiei de Concordia. 25—20 August: Concursul naţional Predeal organizat de F.R.A. 2 Septembrie: Stadionul 9 Cavalerie, concurs organizat de Secţia sportivă a Comand. Armatei Sovietice. 0 Septembrie : Inaugurarea stadionu­lui Dobrogeana. .­i . 15, 10, 17 Septembrie la Bucureşti pe A.N.E.F. de „Ziua Sporturilor“. 29—30 Septembrie: Campionatele na­ţionale de seniori la Bucureşti pe A. N. E.F. 7 Octombrie: Primul cross al sezonu­lui. 14 Octombrie : Campionetele Regionale Sindicale organizate de O.S.P. secţia at­letism pe stadionul Reg. 9 Călăraşi. 21 Octombrie : Pe stadionul „Reg. 9 Călăraşi“ cu participarea grupărilor bucureştene, „Stadiul Român“ şi „A C.R", în organizarea secţiei atletice din O.S.P.­Constanţa, în co- afacere cu O­­limpia. Dintre atleţii cari au participat la a­­ceste concursuri s-au evidenţiat urmă­torii : Petcu Traian (Desrobirea) 40-800-1500 m. plat. Sergiu Chiriacescu (Marinarii Civili) triplu salt, înălţime şi lungime; N. Boerică (Marinarii Civili), Gh. Stan­ca (Dobrogeana) 1500, 3000 m.; Bon­­ciu Gh. şi Georgescu Gh. (Desrob.) 100, 200 m. plat; Raizis Dumitru (Desrob.) 400, 1500, 3000 m.; Păcuraru C-tin, înălţime; Th. Balos, greutate şi disc; Neni Marinescu (P.C.A.) cross-country; Ionescu P., suliţa; Georgescu Pamfil, 200 m, plat şi lungime şi Ibraim Ibraim, lungime, triplu salt; V. M grardiceanu Şi muncitorii din portul Constanţa încadraţi in sndicatul „Desrobirea“ fac sport­ ul pentru muncitorii din portul Constanţa au răsărit zătri noi, odată cu insta­urarea regimului demolarati­c la noi în ţară. De umide până la 23 August 1944 miuracitoriull era tratat ca un animal acum, comoluoanea sindica­tului „Dasrobiirea“ fa­ce tot posibilul a toţi muncitorii să ia parte activă la vilanţa culturală şi sporli­vă, diri­­jor Con­f­ederaţi­ei Gemenaile a Muncii, iată de sindicat, potrivit dispoziţiuni- Intrea­ga conducere a­­ Sindicatului, a frunte cu d-nii: Niculae Rusu, pre­­dinte; Mihai Gheorghe, vi­ce-preş. ■ tifan Radul­eseu, casier, din cel mai arg concurs mişcării s­portive din indicat, condusă o,a min­ltă campe­­nţă şi entuziasm de d. TU. Ciupe,­­•gretariul general al sindicatbului şi Preşedintele comitetului sportiv, care nu precupeţeşte nimic, atât moral cât­­ materiali, pentru promovarea spor­tul în rândul muncitorilor. Un ele­­nant activ pentru s­port este şi d. Ştefan Arghirescu, vice­preşedintele r­upţiei sportive. Sindicatul „Desroibinea“ numără v­rea 4000 muncitori, însă m­u toţi dau importanţa cuvnnită eforturilor depu­se de conducere şi nu participă în mod regulat la manifestaţiunile or­ganizate de ei şi pentru ei. M­ai ales că sindicatu­­l posedă în clădire mai proprie, o sală foarte fru­moasă pentru spectacole, care se află la îndemâna tuturor. Este de dorit ca toţi muncitorii din port să sprijine cu toată cărura e­­forturile conducerii sindicatului, mă­car cu prezenţa la diversele manifes­­taţiiuni culturale, artistice şi sportive, cam­ toate sunt organizate pentru ei şi membrii familiilor lor. Responsabil general pentru sport este d. Anton Sidenco, un foarte priceput organizator, el însuşi jucă­tor de football. Dacă echipa de foot­ball a sindicatului „Desirobirea“ este socotită printre fruntaşele categoriei î-a, aceasta se datoreşte perseveren­ţei cu care se ocupă de pregătirea ei d. Sidenco . Astăzi, echipa „Desr­obirei“ parti­cipă în campionatul local în cadrul categoriei I-a­şi până în prezent a fă­cut figură mai mult decât onorabilă în compania vechilor formaţii cons­­tănţenie, cu toate că a d­urat fiinţă de abia de 3-4 iuni. Alături de secţia foott|Iea I|L, la „Des­robirea­“ mai activează cu m­ufllt suc­ces şi secţiile de box şi atletism. In clădirea rindicaitullui este ame­najată cu toate ustensilele necesare o sală de box, care es­te condusă­­de cunoscutul balaur profesionist Gheor­ghe Lungu. In această sală, în fiecare zi se antrenează o mulţime de ele­mente, de care în curând se va vorbi mult. Secţia de atletism este condusa de Dumitru Raizis şi l­a ultimele con­­c­ursiuri din localitate munci­torii eru ocupat jocuri foarte buine. In general, secţia sportivă a sin­dicatului „Desrobirea“ este pe cale să-şi atingă scopul, pentru care a fost predată, datorită unor conducători pri­cepuţi puşi în slujba mulţimii mun­citorilor din portul Constanţa. ' ' ‘ -ro,, V. St Vie activitate sportivă la Constanţa Campionat de football, concursuri de ping­pong şi crossuri regional® CONSTANŢA, 12 (coresponden­ţă). — Activitatea sportivă în loca­litate progresează cu paşi gigan­tei. Bucurându-se de conduceri harnice, de atleţi şi sportivi ini­moşi, sportul constănţean merge pe drumul marilor realizări. Redăm mai jos, cititorilor noş­tri, ultimele noutăţi sportive din localitate. Mani Barbescu (P. C. A.) a câştigat cpossmiî organi­­de „Desrobirea” In organizarea secţiei sportive a Sindicatului „Desrobirea“ s’a aler­gat un cross pe teren variat, care a fost dotat cu „Cupa Victoriei“ de O.S.P.­Constanţa. Parcursul alergat a fost următo­rul: Piaţa Grand — Bd. Ferdinand — Bd. Regina Maria — str. Mircea — Piaja Modem — str. Mircea — Piaţa Ovidiu — str. Trab­an — str. Scarlat Vârnav — Piaţa Grand — totalizând 5500 metri. Prima porţiune din parcurs, cir­ca 2500 m., a condus Raizis, după care lupta s-a dat între Noni Ma­­rinescu şi Petcu Traian, victoria finală fiind de partea primului, ca­re a sosit cu un avans de 35 metri faţă de secundul. Rezultatul Tehnic 1. Noni Marinescu (P.C.A.) 16 m. 6 s. 2. Petcu Traian (Des.) 16 m. 8 s. 3. Stanca Gheorghe (Olimpia) 16 m 15 s. 4. Raizis Dumitru (Des.) 17 m. 5. Marinescu Gh. (Des.) 6. Lungu Gheorghe (Des.) Primul concurs de ping­pong al sezonului In sala grupării E.F.A., din str. Grivnița colţ cu str. Jack Lahovary, s-a disputat primul concurs de piing-pong al sezonului, cu care o­­cazie s’au desfăşurat foarte intere­sante jocuri în cadrul campionatu­lui grupării gazde. La această competiţie au­ luat parte cei mai buni jucători de ping-pong din oraşul nostru. Matchurile s’au desfăşurat în tot cursul zilei­ de Duminică, la ele participând, ca delegaţi aii O.S.P. din localitate, d-nii Sorii Beiu şi Ibrahm Ibraim. Partea finală a campionatului a dat loc la jocuri foarte strânse, ur­mărite cu diu interes de tineretul spectator , care se afla în mare număr în sală. Campionatul grupării E.F.A. a fost câştigat după mare luptă de Siimion Avramidis, care a dispus în finală de Miran Barutgian. Constituirea Regionalei Constanţa a O.S.P.-ul­ui Intr’un cadru festiv a avut foc consti­tuirea regionalei Constanta a Organi­zaţiei Sportului Popular. Un mare n­umăr de sportivi au ţinut să ia parte la această alegere a forului care va conduce destinele sportului în această regiune a ţării. După explicaţi­unile technics date d. C. Tudose, se procedează la alegerea co­mitetului de conducere. Dimii Victor Duşa, prefectul judeţului Sl Ion Popescu, primarul municipiului, sunt proclamaţi preşedinţi de onoare, în aclamaţiile generale ale asistenţei. Preşedinte activ a fost ales d. Gheor­ghe Eremia, inspector regional de po­liţie. Restul comitetului are următoarea compunere: Secretar general, Constantin Tudose. Ajutor secretar, Ibraim Ibrahim. Secretar technic, Ştefan Ionescu. Ajutori secretar technic, Romeo Dră­­guşin şi Traian Ciochină. Casier, Nubar Seru­gian. Presă şi propag. V. Mogârdiceanu. Medic: Dr. Marcu Kohn. Cenzori: Virgil Vartolomeu, slt. Geor­­gescu Alex., Traian Nicolescu. Cenzori supleanţi: Hristodule Daniel, Stoica Ion. COMISIA RESORTURILOR ” Sindicat: Mihai Manolache. Progresist: Prof. Gh. Sălceanu. Militar: Căpitan Tacu Petre. Rural-Comunal: Dumitru Nase. Femenin : Maria Nicolescu. COMISIA TECHNICA Foot-ball: Lt.-col. Brukner Nie. Atletism : Niculae Dîivu. Volley-basket-ball: Sorin Beiu. Box : C-tin Georgescu. Ciclism : Petre Toma. Schimbarea formulei pri­piom­atului de football înglobarea tuturor echipelor de foot-ball din localitate, într’o sin­gură categorie, a produs oare-cari tulburări în sânul grupărilor, de­oarece grupări nou înfiinţate şi ne­pregătite încă complet se întâlneau cu echipe puternice, cu activitate îndelungată în foot-ball şi fatal se întâmpla ca la aceste matchuri să se obţină scoruri mari în dauna noilor formaţii, lucru ce demorali­za jucătorii şi conducătorii echipei respective. Pe lângă aceasta şi nivelul foot­­b­all­ului local suferea, deoarece prin aceste întâlniri disproporţionate jucătorii nu aveau nimic de câşti­gat, după cum nu aveau de câşti­gat nimic nici grupările. Pentru remedierea acestei situa­ţii şi pentru ridicarea foot-ballului la locul ce l-a ocupat în trecut, d. Lt.-Col. Brukner Niculae, preşedin­tele districtului de foot-ball, a pro­pus şi comisiunea în unanimitate a aprobat, clasificarea echipelor în două categorii, potrivit forţelor de cari au dat dovadă în cele 3 etape desfăşurate până acum. Şi pentru a nu se creia nemul­ţumiri, s-a hotărît ca jocurile dis­putate până în prezent între echi­pele cari fac parte din aceiaşi ca­tegorie, să fie socotite bine jucate, cu rezultatele obţinute şi omolo­gate atunci. Credem că este cea mai bună so­luţie la care se putea ajunge, atât pentru normala desfăşurare a cam­pionatului, cât şi pentru ridicarea nivelului foot-ballului din locali­tate. Iată cum au fost alcătuite aie două categorii: CATEGORIA I-a: Marinarii Ci­vili, C.F.R., Desrobirea, P.C.A., T. P. Tricolor CFR-Medgidia, A.S. Marina şi S.N.C. CATEGORIA II-a: A.C.F.R., E. F. A., T. P. Judeţean, Dobrogeana, S.C.E.C., Elpis şi Kiazim. Şi în alcătuirea categoriilor, co­misiunea a fost fericit inspirată, întru­cât echipele din fiecare cate­gorie sunt de forţe sensibil egale şi vor prilejui cu siguranţă partide frumoase spre mulţumirea atât a grupăilor cât şi mai ales a publi­cului spectator. — v. m. — Sergiu Chiriacescu, câştigătorul la sindicalist înălţime la un concurs fori'g pitin ale eMilir salig (Urmare din pag. I-a­­dâncă, câte 10—15 km., pe urmele renilor, încurajaţi de chiotele popu­laţiei. Deşi şi acestea sunt curse de durată, totuşi s’a observat, că unii Clobani CiUkde, întrec reniul. Dintre popoarele antice, care au precedat pe Grad. şi Români în spe­ciel la Egipteni se pare că alergarea era mai intens practicată. Astfel, principele Sesostris, împreună cu to­­vară­şii lui, nu primeau marsa, înainte d­e a fi alergat zilnic câte 180 de stadii, adică aproximativ 35 km. P . Săritura are mai puţin practicată, atât la popoarele primitive, cât şi la acelea antice. Totuşi amă­nuntele pe care etnografia şi istoria antică ni­ le dau sunt destul de in­teresante. Astfel, Adolf de Mecklemburg, un explorator german, afirmă că Negrii tribului Vahuma sau Batussi, uriaşi ai genului uman, cu o talie mijlocie de 1,90 m., ajung să sară 2,50 m. în înălţime. Ei îşi fac clanul pe un teren nivelat, uşor înclinat şi bat pe o movilă die terentie de 30—40 cm. înăl­ţime, servindu-se de acestea ca de o trambulină, aruncându-se apoi peste o coardă întinsa între doi copaci. Performanţa acestora este intriadevăr excepţională, dacă ne gândim, că re­cordul mondial, deţinut de america­nul Steers, nu este decât de 2 m. 11. La Paleosiberieni se întâlneşte des săritura, mai ales fetele sărind coarda. Egiptenii cultivau şi ei acest exer­ciţiu, împreună cu mersul, alergarea, conducerea calului şi folosirea arcu­lui, şi suliţei, ca o pregătire militară. In nobilimea indiană se dădea o mare importanţă exerciţiilor fizice, printre care şi săritura. Este cunos­cută lupta pe care Gautama, întemeie­torul Budismului a dus-o în Kapila­­vastu, contra a cinci sute de tineri, pentru a­ se dovedi apt de a lua în căsătorie pe Gapa, fiica lui Dandapa­­ni. Gautama a ieşit întâiul nu numai la interpretarea părţilor sfinte şi la calcul, ci şi la mânuirea arcului, la luptă, la conducerea elefantului, a carului, la alergare şi la­­săritură. Aruncarea cunoscut în evoluţia ei o serie de nenumărate forme. Ne va interesa numai aruncarea liberă fără vreun braţ artificial, din care se trag aruncările întâlnite la întrece­rile modeme. Im Indienii Hopi din Arizona arun­carea suliţei la precizie constituia o­­biectul unor pasionante jocuri. Se ci­tează astfel, „şarpele de zăpadă", în care suliţa se arunca pe un şanţ bă­tătorit în zăpadă, spre o anumită ţin­tă şi „Tschung-Kih“, în care suliţa se arunca într’um inel, sau O rocşty, în mers. Şi la Polinezieni, în afară fie arun­carea bumerangului, aruncarea suliţei era la mare preţ. Astfel, se povesteş­te că regele Kamehameha al Hawa­­iului se ferea de şase suliţe aruncate concomitent asupra lui, trei înlătu­­rându-le cu vârful suliţei din mâna lui dreaptă, iar celelalte trei, prin­­zându-le mănunchiu din sbor. La Iudei exista proba de ridicare a pietrei la una din porţile Ierusalimu­lui, descrisă de proorocul Zacharias, iar Chinezii practicau, mai ales în e­­poca de apogeu a militarismului de subt dinastia Ciu, aruncarea cu pia­tra. ★ C­­­elate aruncări citate de etno­grafie şi istoria antică sunt în legătură cu necesităţile de cău­tare a hranei. Astfel la Polinesieni se citează aruncarea cu praştia şi tra­gerea cu arcul. La fel la Eschimoşi, la care se mai adăogă şi aruncarea harponului. Chinezii şi Japonezii trăgeau şi ei cu arcul iar Gautama, de care am pomenit, s’a dovedit a fi un mare maestru şi la această probă. El a rupt în bucăţi arcurile ce i-au fost ■date şi a reuşit să Shiindă, un arc pe care ceilalţi nici n’au putut să-l ri­dice. Apoi, cu o a doua săgeată des­pică pe prima. Aruncarea discului nu a fost întâl­nită până la Grecia şi aruşjgsirea cio­canului are o primal moduSft irlan­deză. Acestea ar fi formele primitive ale exerciţiilor atletice. In articolele vii­toare, vom încerca să urmărim evo­luţia lor, până la fazele actuale, de concurs. u- ■ 111 ■ -ia »lit secţia de Malc­ulin­a grupare! Karres La Mediaş s’a constituit secţia de handball masculin a întreprinderilor Karres. Se ştie că aceaste întreprin­deri au o secţie femenină extrem de puternică. Conducerea acestei secţii o are d. Munteanu Gh. Echipele sunt astfel alcătuite: Mas­culină : Gabos Aladar, Borza Emil, Holztrager Bruno, Ciobotaru Otto, Linzmayer Emil, Drater Otto, Föl­­bert Krauss, Lt. Puca loan, Lapka Wahelm, Tischler Ferdinand, Solo­­ mon loan, Şerb an loan, Nanda Fer­dinand, Theil Eduard, Femenină: Schöber Erna, Lucas Erika, Simon Paraschiva, Lehrer Edith, Petrovai Margareta, Bucur E­­caterina, Karres Hildergard, Bell Zita, Şuteu Magda, Şuteu Elena, Graeser Gertrude, Szabó Aneliese. Formele pentru legitimarea acestor judecători precum și cererea de afi­liere a plugării, au fost alcătuite. Echipa masculină fac parte ne­numărați internaționali. . Etapa de football de Duminică a campiona­tului clujan In cadrul campionatului de football al Clujului se­­desfășoară Duminică următoarele întâlniri : SERIA I Victoria­­*» Dermata. C.S.S.B. — Alimentari. Pielării — Fermeta. Mănășturul — ADY. SERIA n • Univ. -o Reg. 2 V. M-te. CF.R. — Frizerii. Tipografii .— Schull. MKT Mera — Sparta. SERIA la Sanitas — C.S.M. Huedin. Unirea — Oţelul. Lemnari — Bijutieri. Origi­ .— CSS Zalău. SERIA IV FERAR — Someşul. Și C.S.M. Aghireş— D. Rotund. Tin. Progr. .— Croitorii. KARASE — Lopotstniva. Canotaj Federaţia Română din Canotaj de sub Preşedinţia d-lui Comandor Eu­­geniu Săvulescu, convoacă pe d-nii: Fr. Stoessel, delegatul O.S.P., Ing. Li­­viu Crăciunescu, Alex. Ştefănescu (Distribuţia), Paul Carcany (Metro­pola) membrii în Comisia Interimară, precum şi delegaţii tuturor Cluburi­lor şi Secţiilor Sindicale de Canotaj, în şedinţă plenară, Marţi 20 Septem­brie a. c. ora 19 (7 p. m.) în sala de Informaţii a Subsecretariatului de Stat al Marinei (bd. Elisabeta 1). Orice alte informa­ţiuni se pot lua zilnic între orele 112-14 (2 p. m.) la sediul F. R. Canotaj, S. S. al Marinei Camerei 27. Ciclismul provincial s’a Manifestat mulţumitor în ciuda lipsurilor se Speră îraSr’e redresare totală Sportul ciclist autohton, spfertttl Cu vehiculul de mare utilitate so­cială, profesională, bicicleta, a fost şi încă mai este sportul năpăstuit, sportul nesusţinut în dururmil său spre redresarea definitivă meritată. Am consemnat permanent lipsa unui velodrom în­tr’adevăr occidental apt pentru performanțe superioare, apoi lipsa acută de materiale tech­nice velodipedice, un număr de aler­gători care să se multiplice etc. Provincia — pentru acest motiv general ,­ am urmărit-o, în linia doua, întâi ciclismul centrului, ridi­carea lui prin eforturile comune ale tuturor pasionaţilor pedalei şi a­­poi desfăşurarea unei activităţi me­todice în acelaş scop în provinciile noastre. Totuşi am consemnat oride­­câte nu s’a prezentat prilejul că o­­raşe ca Brăila (în special până în 1939—40), Braşov, Constanţa, Ploeşti şi m­ai puţin Sibiu, Cluj, Timişoara, mai de mult Focşani, Piatra-Neamţ, Iaşi, Arad, Cernăuţi etc. luptă ală­turi de noi toţi — potrivit posibili­tăţilor şi priceperilor respective pen­tru ridicarea acestui sport al cic­lismului. Acum însă — la sfârșitul acestui sezon al lui 1945 — în anul în care datorită împrejurărilor în general neprielnice, sportul ciclist autohton s’a izbit de obstacole nu­meroase, poate mai numeroase ca oricând, trebue să stăruim în a a­­firma că totuşi activitatea ciclistă­ a fost deosebit de vie, de fructuoasă. Timişoara, Cluj, tirat meritoriu. Braşovul prin grupei** sindicală, valoroasa echip­­a a vechi a­ uzine­lor Astra, conducerile secţiunilor culturale sportive de la diverse alte întreprinderi industriale ale oraşului de sub poalele Tâmpei ca Prerom etc., apoi Constanţa prin tânăra grupare dobrogeană Griviţa, spor­tivii de la marina noastră regală, Ploeştiul prin clubul săiu Prahova — recent însori® la F.R.C. şi care nu­mără doui ciclişti de o oarecare no­torietate sportivă: Coman şi Dolette, Sibiul •— „Şoimii Sibieni", echipă tânără, figuri frumoase sportive, lip­site însă de experienţa necesară de­sigur —‘ Clujul cu „Ferar“ sec­ţiune ciclistă — a cărei reprezenta­tivă la manifestaţia ciclistă inter­­praşe de la 15 Sept. a fost admirată, Oradea, prin câţiva „individuali“, Timişoara — cu o secţie ciclistă re­gională O. S. P. — care a dovedit în ultimul timp dă se îngrijesc da sportul cu pediaie etc. etc. Nădăjduim că rezolvarea proble­melor de importanţă imediată ale ciclismului nostru (materiale tech­nice, velodrom, insuflarea gustului pentru bieddebă în toate ramurile de viaţă autohtonă) — rezolvare ce credem că va fi un fapt împlinit în mare măsură în sezonul viitor­­— va prilejui o mai vie, mai metodică şi largă activitate a provinciei, astfel încât vorbind de ciclismul românesc să vorbim frumos nu numai de Bu­cureşti dar şi de Braşov, Sibiu, Cons­tanţa, Cluj etc. Cadra Referrindiu­ne centre ca Braşov, exclusiv la Provincie, Constanţa, Sibiu, şi Oradea au aţi Astăzi după amiază , dacă timpul se va restabili şi pista din Parcul Na­ţional va fi uscată şi deci practicabilă şi aptă pentru un antrenament lipsit de riscuri, se va relua antrenamentul in vederea reuniunei motocicl­iste a „Armei” amânată pentru la, 18 ort. Notăm că antrenamentul începe­a orele 14 şi că dacă-şi dau asentimen­tul cel puţin 3 motociclişti se fă ho­tărî de organizatori şi disputarea unei Probe pe 25 tururi rezervată pentru „curse-nelimitat”. A­stăzi Primul antrenament „de reluare“ in vederea reuniunei motocicliste a Armei A.si pe U F & V M I KSJ2 A 1­1.091 „Galbenii* arunci în lupta formaţia prima iar te­­lefoniştii câteva elemente consacrate Azi după amiază la orele 15, noua puternică din care nu vor lipsi Marea formaţie a Soc. de Telefoane va sus­ţine primul match de rugby cu cam­pionul de toamnă al categoriei anu are Viforul Dacia. Matchul promite un spectacol ales întrucât în formaţia telefoniştilor vor juca elemente consacrate ca: F. Co­vaci, Niculescu Chinezu, Pan­ă E. Iotzu A. ,Grigorescu A. Grecu, Schul­der, Vardiala, Jipescu. Viforul Dacia va opune o garnitură şi Nicu Nicolau, Viciosou, Calis­trat şi Ifrim, o puternică linie de 3/4. Telefoniştiii vor­ alinia formaţia! Jipescu, Constantinescu, Grecu, Gri­gorescu, Pană, Herold, Popovici Gh., Dumitrescu M., Niculescu Kinezu, Ni­­culescu Covaci, Fr. Ioniţă, Lupescu, Vardala, Schulder, Iotzu, Pârlea, A­­lexe şi Doxan. Partida se va juca pe terdînul I U.F.S.R. de la Şosea şi va fi arbitrată de d. V. Penescu. U­ltimele ştiri ★ Foot­ bal­l Carmen convoacă pentru Vi­neri ora 15 la antrenament pe te­renul A. C. S. A., echipele de ju­niori şi formaţia B. Se convoacă în mod special Cal­ciu şi Păun. * Olympia Rhein juniori a câştigat cu 3-0 matchal cu P. T. T.-juniori la masa verde. ★ Tipografia C. F. R. va juca la Giurgiu Duminecă, cu puternica formaţie „Acvila”. Bilete cu preţ redus numai pen­tru sindicalişti, la jocurile de Du­­m­inică de pe A­.N.E.F­: UNIVERSITATEA — C.F.R. . ? ■ Şi CIOCANUL — CARMEN se pot procura până Sâmbătă seara, la magazinul Victoria Sport din, Peisajul Victoria. + Azi se dispută urmaitoatrtíte mat­churl: Olympia Rhein—Socec Lafayette juniori, teren ACS A, ora 15. Leonida—Grivița C. F. R. ju­niori, teren Velodrom, ora 15. Vergu—Almăjean juniori, terenj Unirea, pra­ 15. / % 5JMICHE •’ / S. T. fe.—'Juventus, teren S. T. B, m?5. * J, i y, Tennis de masa ComÎBfct interimară F. R. T. M. fc districtului Bucureşti ţine şedinţă Joi 15 Noembrie 1945 orele 11 în . localul U. S. R. R. din str. Belvedere No. 6,,­­!« - i. -MtefinBaiKiF­ & SSL­­L *' luat următoarele Hotădri: Se fixează cotizaţia; jtt. sezonul 194«- 946. Ja lei le.ooo..» 1 ^ Taxa ii©, afiliere? ramang același CS anul trecut 1 lei 3000, jAjrj * Pentru legitimnarî se fixează urmai­toarele taxe: Foaia de cerere Sd Kpojmiare nr. 200. ’ Carnetul de jucător lei 800. Viza anuală a legitimărilor leî 500 (pentru cei legitimaţi). . 1"®' Cotizația pentru F. R. T. M. tre­­bue achitată până cel mai târziu la 15.XII.1945. _ s-Ifg*. Jucătorii nlegitimaţi toți mai­­pot lua parte la concursuri. . Toate Districtele vor înainta la F.R.T.M. până la 1.XII.1945 un pro­gram de activitate pe., sezonul în curs. Delegaţia di-lui V. Vladone de Pre­şedinte al Comisiei Interimaire al Dis­trictului Cluj, încetează. D. Albin Morariu a fost numit Pre­şedinte al Cotsiei. Interimare a Inte­­trictului Cluj., Se revoacă Comisia de afilieri, le­gitimări şi transferări. ;■ Se convoacă pentru Luni 19 Noem­brie a. c. orele 18 cenzorii în vede­rea verificării gestiunii F.R.T.M. Se fixează disputarea Campionatu­lui Internaţional al României pentru zilele­­de 6 şi 7 I4Marie 1946 la Bucu­rești.­­■ Se fixează disputarea Campionatu­lui Naţional 1945 pentru zilele de 23, 24 și 25 Martie 194­6 la Bucureş­ti sau în provincie,,­­ Districtele sau grupările provin­ciale doritoare să organizeze campio­natul Naţional pot oferta până la 1 Ianuarie M46. ■ Se reaminteşte că toate rezultatele obţiinute în concursuri urmează a fi de îndată trimise F. R. T. M. 1 " . 1 !* Rugfeyr Strecurându-se o serie de greşeli lat clasamentul categoriei juniori din Campionatul Naţional de rugby, fa­cem cuvenitele rectificări : Iată clasamentul în forma lui justă: ÂÂjiMWahĂ.-., ... BOX ®n' curnerul nostru de e­l, la rezul­tatul reuniunei de la Giurgiu, a apărut numele boxeurului Dincă, în loc de Nicolae Duică (L. Prof. Asociaţi). Facem cuvenita rectificare. r ★ ■ RMembrii Comitetului Ciocanul stupi convocaţi Vineri 16 Noembrie, orele 18, la sediul asociaţiei din str­ V. Conta 7—9, etaj III.­­ r . Vineri 16.XI a.c. orele 17, toţi res­ponsabilii sportivi de cluburi şi fabrici din sect. I Galben sunt convocați la Sect. I Galben din Str. Caragea Vodă No. 17, 11—■— R. C. A3 4 4 0 0 20:0 12 Viforul Dacia 4 2 2 0 12:8 10 Stadiul Român 4 2 1 1 29:18 8 Sp. Studențesc 4 1 1 2 23:24 6 Tennis Club 4 1 0 3 17:20 5 C. F. R. 2 0 0 2 0 :17 2 P. T. I. 2 0 0 2 0 :17 0 1r. S­­i . .

Next