Sportul Popular, aprilie 1950 (Anul 6, nr. 1645-1660)

1950-04-14 / nr. 1651

SPORTIVI! SEMNAȚI APELUL COMITETULUI PERMANENT AL C ONMEStllBI MONDIAL Al PARTIZAN!LOR PĂCI!! atgsSâ»» Zi de zi devin tot mai evidente plamui­^mgCSL file criminale al« A jfîl? imperialiștilor an­glo-americani de a JB-Í arunca asupra ome- A nirii năpasta unnii nou război. In pre- Ra lor, gazetari care şi-am vândut comştiinţa marilor trusturi, îşi po­trivesc cuvintele pentru a ponegri [­Uniunea Sovietică şi ţările de de­­lfirocraţie populară şi a înegri co­tloanele ziarelor cu failsuri şi ca­­­ikiapinii odioase. La posturile de­­ radio, de asemenea, emisiunile dife­ritelor „voci" sunt consacrate in '»rrrtitegime propagandei mincinoa­se şi aţâţărilor mârşave la un nou !«năcel. In parlament, oamenii de afaceri veroase, adăpostiţi su­b titulatura de deputaţi sau miniştri, votează credite imense pentru cfaeltuelile militare. La Haga şi in alte locuri, generali­iI» slujba ban­cherilor de peste Ocean, se adună­­mereu In conferinţe militare, în­tocmind planuri nebuneşti pentru ..distrugerea civilizaţiei, pentru omori­rea in massă a oamenilor paşnici. Totul apare ca o Tarifară asur­zitoare, ca o încercare desnădăj­­duita de a semăna panica şi de a sdruncina încrederea popoarelor in­­puterea pe care o au de a se opune şi de a zădărnici aceste­­ planuri tâlhăreşti. Această putere stă în voinţa co­mună, in unitatea de luptă a oame- I oilor muncii de pretutindeni. Ei sunt cei mulţi, ei sunt cei care ,acţionând cu energie, pot face —­­ aşa cum a spus marele scriitor so- I m­­etic llya Ehrenburg, — „ca a­­­cest război visat de imperialişti, să se termine înainte de a începe“. Pentru a împiedica deslănţuirea «unui nou război mondial, oamenii muncii de pe întreg globul îşi strâng rândurile şi iau parte cu o hotărâre din ce tre­ce mai dârză,­­la lupta neobosită, la acţiunea măreaţă condusă de Uniunea So­vietică, pentru apărarea păcii. Pretutindeni, vorba se împle­teşte cu fapta pentru că nu e sufi­cient să urăşti războiul, ci trebuia să faci totul pentru a-l împiedica.­­'Docherii din Franţa, Italia şi­­Olanda, care preferă să rabde de­­foame decât să descarce armele ucigaşe trimise de monopoliştii­­americani, sunt soldaţi activi pe frontul păcii. Oamenii muncii din .'ţările capitaliste, prin grevele lor,­­prin continua lor luptă dusă în­­ condiţiunile cele mai grele, împo­triva guvernelor aservite interese­lor nesăţioşilor m­istrieni ameri­cani, participă cu însufleţire la uriaşa bătălie ce se dă pentru apă­rarea păcii. În Uniunea Sovietică şi în ţările sile democraţie populară, oamenii muncii răspund urletelor sălbatece ale canibalilor de peste Atlantic,, cu , şi şi mai mare încordare în muncă, şi o mereu crescândă hotărîre de a fi luptători activi pentru pace. Participând cu avânt la toate acţiunile pentru zădărnicirea răz­boiului, sprijinind din toată pute­rea activitatea comitetelor pentru­­ apărarea păcii şi înzecindu­-şi tot­deodată eforturile în producţie, oamenii muncii din ţările scăpate pentru totdeauna de sub jugul ca­pitalist fac din frontul păcii un mijtoc de granit, pe care nu-l vor putea clinti nicicând uneltirile tot ,jTiai ‘mârşave ale imperialiştilor­­anglo-americani. Tineretul sportiv din ţara noas­­tră, conştient de roiţi ce îi revine, ne află ferm încadrat în această măreaţă hipdă pe care muncitorii de pretutindeni o duc pentru apă­rarea păcii. Prin constituirea colectivelor sportive, prin ridicarea de noi con­strucţii şi instalaţii de sport, prin introducerea complexului G.JULA. („Gata pentru muncă şi apărarea Republicii Populare Române ’), prin participarea masivă a tineretului muncitor la campionatul naţional de cros „Să întâmpinăm 1 Mai" şi prin nenumărate alte acţiuni, spor­tivii apără cu hotărîre pacea. O apără depe locurile lor de muncă. O apără depe terenurile de sport. O apără din toată inima şi prin toate mijloacele. In cursul zilei de eri s’a pro­dus în Republica noastră o nouă şi viguroasă manifestare de apă­­rare a păcii. Intr’un cald apel, Co­mitetul Permanent pentru Apăra­rea Păcii din Republica Populară Română cheamă toţi oamenii cin­stiţi şi doritori de pace, fără deo­sebiri de vederi politice şi reli­gioase, să se alăt­e uriaşei ac­ţiuni mondiale pentru interzicerea necondiţionată a armei atomice, să se alăture vibrantului apel al Co­mitetului Permanent al Congresu­lui Mondial al Partizanilor Păcii, întrunit la Stockholm. Zeci de oameni ai muncii, frun­taşi în producţie, muncitori cu bra­ţele şi cu mintea, tehnicieni, artiş­ti, oameni de ştiinţă, semnează a­­ceastă înflăcărată chemare la lupta colectivă pentru apărarea păcii. In­tre aceştia se află şi tov. Gheor­­ghe Vidraşcu, preşedintele Comite­tului pentm Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, ca un nou senin, ca o nouă mărtu­risire, ca un nou angajament că întreg tineretul sportiv din ţara noastră este gata să răspundă cu hotărîre la apelul Comitetului Per­manent pentru Apărarea Păcii din Republica Populară Română, întă­rind cu semnăturile lor rândurile sutelor de milioane de oameni de pe glob care luptă pentru pace şi progres. Pentru sportivi, ca şi pentru cei­lalţi oameni ai muncii, pacea este lucrul cel mai de preţ din lume. In momentul de faţă, când lagărul păcii şi al progresului în frunte cu marea Uniune Sovietică, glo­rioasa şi consecventa apărătoare a păcii, duce o luptă neobosită îm­potriva imperialiştilor aţâţători la un nou război, sportivii au sarcina de onoare de a fi permanent în rândurile de frunte ale apărătorilor păcii. Ei nu vor întârzia să semneze acest înflăcărat apel al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din Republica Populară Română, ei nu vor întârzia să dovedească, cu şi mai multă tărie ca până acum, în toate acţiunile lor, hotărirea de a lupta dârzi pentru apărarea păcii şi libertăţii, atât de scumpe celor ce muncesc din lumea întreagă. Imediat după citirea apelului boxeurul Gh. Fiat, muncitor la u­­zinele Reşiţa, a declarat că va semna apelul şi că va lumi­a pentru ca toţi sportivii din ţara noastră să facă la fel, contribuind astfel la lupta pentru pace a oamenilor mun­cii din întreaga lume. Suntem siguri că acest exemplu va fi urmat cu însufleţire. SPORTIV!! SEMNAŢI APELUL COMITETULUI PERMANENT AL CONGRESULUI MONDIAL AL PARTIZANILOR PĂCII! SPORTIVI! APARAŢI-VA VII­TORUL, MOBILIZÂND PE TOŢI CEI DIN JURUL VOSTRU PEN­TRU SEMNAREA APELULUI! Proletari din toate ţăriie, uniţe-’aă ! ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICA SI SPORT DE PE LANGA CONSILIUL DE MINISTRI SI AL CONFEDERATIEI GENERALE A MUNCII A,m»S V* — Nr„ 1*51 8 pagini Lei 5 'M Vineri 14 ApzlTîe 1950 In cursul dimineţii de Miercuri au sosit in Capitală toţi jucăto­rii care vor participa la Camp­ona­tele internaţionale de tenis de masă ale R. P. R. ce încep astăzi. In clişeu, jucătorii cehoslovaci, fotografiaţi la sosire. De la stânga la dreapta : Ernest Csonea (con­ducătorul lotului), Tereba, Haj­kova, Czedlova, Andreadis, Cou­del­a și Vana. DOI ANI DE LA VOTAREA CONSTITUTE! S.P.R. o împlinesc, astăzi, 2 ani de când Marea Adunare Naţio­nală, expresia voinţei între­gului popor muncitor, a votat Con­­­­stituţia Republicii Populare Româ­ne, a ales Prezidiul şi Guvernul. Acest act a însemnat un mare e­­­veniment istoric şi o măreaţă vic­torie a poporului muncitor din ţara noastră, care sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi-a luat soarta în propriile sale mâini. Constituţia noastră consfinţeşte tot ceea ce a cucerit poporul nostru, apără interesele lui vitale şi-i a­­sigură per­iaective de desvoltare economică, socială, politică şi cul­turală. Astfel, articolul 20 prevede: „Cetăţenii au drept la odihnă. Dreptul la odihnă este asigurat prin reglementarea orelor de mun­că, prin concedii în conformitate cu legea, prin organizarea de case de odihnă, sanatorii, cluburi, parcuri, terenuri de sport şi aşe­zăminte, special amenajate". Aceste câteva cuvinte exprimă clar grija Partidului şi a Guvernu­lui pentru organizarea timpului li­ber al oamenilor muncii. Zi cu zi, pe şantierele oraşelor şi palelor­­ noastre răsar noi şi noi stadioane, terenuri de sport, bazine de înnot şi fabricile noastre produc din ce în ce mai mult material sportiv. Viaţa sportivă s’a desvoltat mult in cei doi ani dela votarea Con­stituţiei, care este a poporului, in slujba intereselor lui, asigură«­ realizarea şi pe mai departe a tu­turor năzuinţelor spre pace, fericire şi socialism.­­ Azi în sala de sport „Floreasca” 9 campioni mondiali participă la Campionatele Internaţionale de tenis de masă ale R.P.R. „Va fi desigur cel mai „tare" concurs internaţional din ultimii ani!­" — a mărturisit campioana mondială Angelica Rozeanu, vor­bind despre campionatele interna­ţionale de tenis de masă ale RPR. Int­r’adevăr, această competiţie care începe azi după amiază la ora 16 în sala de sport „Floreas­­ ca" a Com­itetului de Cultură Fi­zică şi Sport, întruneşte cei mai valoroşi jucători din lume. La băeţi participă e­­©hipa R. Cehoslovace, campioană mondială Anul acesta R. Cehoslovacă va fi reprezentată în Campionatele Internaţionale ale RPR de cei trei jucători — Vana, Andreadis şi Te­­r­eba , care la Budapesta au cu­cerit titlul mondial. In plus a ve­nit şi un tânăr valoros Condelia Botislav. Toţi aceşti jucători sunt in ex­celentă formă. Vana, care mulţi ani a fost jucătonil Nr. 1 al lumii, la campionatele mondiale de la Budapesta l-a învins în întâlnirea pe echipe pe englezul Bergman, actualul campion mondial. Cei­lalţi doi colegi de echipă, Aiuk­ca­­dis şi Tereba sunt — după ulti­mele lor comportări — la cea mai bună valoare a lor. Dealtfel, An­dreadis s-a clasat toi semifinala campionatului mondial de anul acesta şi Tereba a făcut matchuri excelente. Alături de cehoslovaci vor parti­cipa cei trei jucători unguri cu­noscuţi publicului nostru de la campionatele internaţionale de a­­nul trecut. Soos vine după performanţe de răsunet, finalist al campionatelor mondiale şi câştigător alături de al probei de dublu. Koczian, care n’a putut participa la campionatele mondiale din cau­za unui accident, s’a antrenat cu multă asiduitate pentru concursul internaţional care începe azi. El vrea să arate că atunci când a fost indicat ca principal favorit pentru supremul titlu, aceasta n’a fost o simplă prezumţie. Şi în plus Koc­zian campion internaţional R.P.R. pe anul 1949, vrea să poarte ace­­laş titlu şi pe 1950... Iar Sido... Dar pe acest jucător masiv nu mai e nevoie să-l prezentăm. El a fost de câteva ori la noi în ţară şi ultima oară întorcându-se dor R. P. Bulgaria în ţara sa, Szâo s-a oprit câteva zile în Capitală■ Era tocmai în timpul când înce­puse construirea Casei Scânteii. Sido a aflat despre acest lucru. Şi a cerut atunci să se organizeze un concurs la care să joace alături de fruntaşii noştri, pentru că tot beneficiul competiţiei să fie donat în folosul „Casei Scânteii”. Acesta este Sido... Al patrulea jucător maghiar, tâ­nărul Gyetvai Elemer, a mai fost la noi în ţară — la Cluj, Arad, Timişoara şi Oradea — cu o re­prezentativă sindicală. Reeditarea finalei An­gelica Rozeanu-Gîzi Farkaş Şi la proba de simplu fete vor participa cele mai bune jucătoare din lume. Republica Populară Ungară va fi reprezentată de Gizi Farkaş şi Karpaty Rozalia, R­ Cehoslovacă de Harkova Hana şi Czedlova Eva, iar RPR de o serie de jucătoare în frunte cu Angelica Rozeanu, Sari Szász şi Luci Slăvescu. Sunt cunoscute tuturor frumoa­sele performanţe ale echipei noas­tre femenine care a câştigat cam­pionatul mondial. In finala pe e­­chipe, a pasionat în special întâl­nirea dintre Angelica Rozeanu şi Gizi Farkaş, Întâlnire câştigată de reprezentanta noastră. Şi apoi în finala probei de simplu fete Ange­lica Rozeanu a învins-o din nou pe Gizi Farkaş, câştigând astfel campionatul , mondial. Aceste două jucătoare­­ se întâl­nesc din nou în campionatul in­ternaţional al RPR. Iată deci că la proba de simplu fete competiţia nu se prezintă cu nimic inferioară campionatelor mondiale, deoarece participă aci primele patru jucătoare: Angelica Rozeanu, Gizi Farkaş, Sari Szasz şi Karpaty Rozalia. GIZI FARK­AŞ A. ROZEANU Se inaugurează sala „Floreasca” Campionatele Internaţionale de tenis de masă ale Republicii Popu­lare Române reprezintă un dublu eveniment, fiindcă odată cu desfă­şurarea marei competiţii interna­ţionale se va face inaugurarea pri­mei mari săli acoperite de sport, sala de sport Floreasca" a Comi­tetului de Cultură Fizică și "Sport. Citifi în pag. 6-a PROGRAMUL JOCURILOR DE ASTAZI, PRECUM ȘI ULTIMELE AMĂNUNTE DE ORGANIZARE.

Next