Sportul Popular, ianuarie 1952 (Anul 7, nr. 1988-2000)
1952-01-08 / nr. 1990
Din problemele arbitrajului Obstrucţia la hochei Asistând la câteva din jocurile campionatului de hochei al R.P.R. pe anul 1952, care se dispută — după cum se ştie — la Miercurea Ciuc, am remarcat că majoritatea arbitrilor care conduc aceste partide ignorează sau nu vor să aplice una din cele mai importante prevederi ale regulamentului de joc, aceea privitoare la obstrucţie. Regulamentul jocului de hochei arată, în articolul 71, că : „se va aplica o penalitate minoră jucătorului care împiedică pe un jucător din echipa adversă, care nu este în posesia pucului, oprindu-l să se mişte, aruncăndu-i crosa, sau împiedicându-l — dacă i-a scăpat — să o ridice1'. In practică, acest lucru se întâmplă foarte des, mai puţin sub forma aruncării sau împiedicării de a ridica cross şi mult mai des sub forma împiedicării unui jucător care nu este în posesia pucului de a se deplasa, prin ţinerea cu pieptul, prin bararea drumului pe lângă mantinelă etc. In matchul Spartac Tg. Mureş — Metalul Steagul Roşu I Oraşul Stalin, într’un moment , când Incze II se afla în pose- I sia pucului şi se îndrepta spre I poartă, coechipierul său Incze II s’a aşezat în faţa apărătoru- 1 lui Raduc dela Metalul, împie- I dicându-1 pe acesta să-l atace I pe Incze II. A fost un caz clar I de obstrucţie, pentrucă Incze II ,,a împiedicat un adversar, care I nu se afla în posesia pucului, I de a se mişca". Arbitrii n’au I sancţionat această abatere. Ar I fi trebuit ca Incze I să pri- I mească o penalitate minoră, adic o eliminare pe timp de I două minute de joc efectiv. Bineînţeles, cazul citat este numai una dintre posibilităţile de obstrucţie. Să presupunem I însă că în situaţia de mai sus, Raduc ar fi tăiat drumul lui Incze I, împiedicându-l să se, deplaseze pentru a primi — eventual — o pasă dela Incze II, aflat în posesia pucului. Se înţelege că in această situaţie, Raduc s’ar fi făcut el vinovat de obstrucţie şi ar fi trebuit I sancţionat O formă deosebită de ob- I strucţie este aceea pe care o I folosesc unii jucători care, nefiind in posesia pucului, stau I pe linia spaţiului de poartă I sau ţin crosa înăuntrul aces- I tui spaţiu, în timp ce pucul nu I se află în spaţiul porţii. Inter- I I pretarea acestei greşeli ca ob- I I struefie este foarte justă, pen.' | trucă ea se poate asimila cu împiedicarea unor jucători din echipa adversă de a se mişca. (Acest fapt reprezintă o presiune asupra portarului în primul rând, ca şi asupra altor apărători). De aceea, regulamentul precizează în art 71, aliniatul b: „dacă se marchează un punct în asemenea condiţiuni, punctul nu m fi acordat şi se va acorda un an- gajament In zona neutră, in punctul cel mai apropiat de ţinta de atac a echipei In gresală1. Arbitrajul la concursuri la de micromodele In această perioadă de tinp, singurele concursuri de aeromodelism care se pot organiza, sunt cele de micromodele. De buna desfăşurare a acestor concursuri depind — în cea mai mare măsură — şi performanţele care se obţin. Iată de ce în organizarea întrecerilor de acest gen o sarcină de mare răspundere revine arbitrilor. Dat fiind numeroasele probleme care se pun în faţa arbitrilor acestor concursuri şi — mai ales — faptul că până acum nu a funcţionat în ţara noastră nicio şcoală de specializare a arbitrilor, se întâmplă deseori ca la concursuri să se producă neregularităţi şi mai ales, discuţii între arbitri şi concurenţi. O parte din vină o au şi cei din urmă care — în general — nu prea cunosc regulamentul de concurs. Putem spune acelaş lucru însă şi despre o parte a arbitrilor, mai ales în ceea ce priveşte verificarea modelelor înainte de concurs. Conform regulamentelor Internaţionale, înaintea începerii întrecerilor, fiecare model prezentat trebue supus unei verificări, care are ca scop controlarea cuprinderii dimensiunilor şi datelor generale de construcţie între limitele minime şi maxime. Acest lucru are o mare importanţă, mai ales în ceea ce priveşte modelele de concepţie proprie. Am văzut, de exemplu, la finele întreceri din anul trecut, modele autogire admise în concurs care aveau suprafaţa descrisă de rotor mai mică decât suprafaţa planurilor, când acest lucru este cu totul contrar regulamentului . Comisia Centrală a Aviaţiei Sportive va trebui să îndrume comisiile raionale şi regionale pentru a organiza cursuri de perfecţionare a arbitrii, bazate pe aprofundarea regulamentelor campionatelor R.P.R. I Sunt aproape doi ani de când au luat fiinţă colectivele sportive din şcolile medii. Odată cu organizarea acestora au fost înfiinţate şi colectivele sportive din cele şase şcoli medii tehnice de cultură fizică. Rolul colectivelor sportive din SMTCF este cu mult mai mare decât al celor din şcolile medii obişnuite. Aceste şcoli pregătesc cadre de tehnicieni în domeniul sportului şi se deosebesc de celelalte şcoli prin planul de studii, în care obiectele de specialitate reprezintă două cincimi din numărul total de ore dintr-un an şcolar. Tocmai din cauza specificului acestor şcoli, elevii acestor şcoli nu participă la campionatele obişnuite ale şcolilor medii, organizându-li-se însă competiţii speciale la diferite discipline sportive, competiţii de care se ocupă Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri. ★ In centrele în care funcţionează aceste şcoli, colectivele lor sportive au introdus şi popularizat diferite sporturi. De pildă, la Galaţi şi Craiova s’a introdus pentru prima oară baschetul şi s’au desvoltat mult handbalul, atletismul şi gimnastica. Un rol deosebit l-au jucat colectivele sportive ale SMTCF în descoperirea, stimularea şi ridicarea de noi cadre din rândurile massei de elevi, fapt care a contribuit într-o simţitoare măsură la ridicarea niveluluigeneral al rezultatelor sportive şi la ridicarea valorii reprezentativelor noastre naţionale de juniori. Elevii Ana Şerban, Violeta Zăvădescu, Jung Liana, Geta Georgescu, Ioan Witman, B. Făgădău de la SMTCF din Timişoara; Iori Sorin, I. Paul, Vera Sincu, Iuliana Bănete, Ileana Oprea, Elena Ştefănescu, M. Nedef, C. Dinescu, A. Folbert, Ştefania Tömesen şi Elena Dragomirescu dela SMTCF din Bucureşti; V. Moldovanu, P. Lucacs, Z. Szabó, C. Stănceanu, M. Popa, St. Kadar dela SMTCF din Tg. Mureş; I. Muşat, I. Popovici, I. Braunstein, E. Kellerman dela SMTCF Galaţi; E. Leuştean, C. Zbârcea dela SMTCF Oraşul Stalin, sunt numai câteva din numeroasele talente descoperite şi crescute în cadrul colectivelor sportive SMTCF. Deasemeni, în ce priveşte popularizarea sportului la sate, aceste colective au dat un sprijin efectiv colectivelor sportive săteşti,organizând un număr de peste 40 de deplasări, demonstraţii şi serbări, în special la gospodăriile agricole colective şi gospodăriile agricole de stat. Exemplul dat în această direcţie de şcolile din Timişoara şi Tg. Mureş a fost urmat de şcolile din Bucureşti, Craiova, Galaţi şi Oraşul Stalin. Ca stimulent şi încurajare pentru activitatea competiţională, şcolile au alcătuit echipe şi au participat la campionatele locale cu un număr de 23 reprezentativeentru fiecare secţie a colectivuui, ajungând ca la multe sporturi să se califice până în fazele finale ale campionatelor R.P.R. De pildă, la handbal feminin, toate reprezentativele celor 6 colective SMTCF s’au calificat până la faza de zonă, iar echipele din Timişoara, Tg. Mureş şi Bucureşti au fost chiar finaliste ale campionatului. La baschet, elevii din Craiova şi Galaţi s’au calificat până în finală cu echipele de băieţi şi fete, iar Timişoara cu echipa de fete. Peste 20 de recorduri şi numeroase titluri de campioni la juniori sunt deţinute de atleţii colectivelor sportive SMTCF. Mai mult de jumătate din reprezentativa de juniori a ţării noastre în întâlnirea de atletism cu reprezentativa de juniori a R. P. Ungare a fost formată din elevii acestor şcoli. Un rol deosebit îl are colectivul sportiv în angrenarea elevilor pentru obţinerea insignei GMA şi în SMTCF s-a dat o bătălie serioasă pentru angrenarea unui număr cât mai mare de elevi în cadrul complexului. Munca aceasta s-a soldat cu un succes deosebit, azi existând peste 1100 purtătători ai insignei GMA dintr’un efectiv total de 1393 de elevi. O preocupare importantă în activitatea colectivelor sportive SMTCF a constituit-o şi munca de activizare şi ajutorare a altor colective sportive. Astfel, şcoala din Bucureşti a ajutat la organizarea fazei de repune a campionatului de atletism al asociaţiei Spartac, a fazei de zonă a campionatului de atletism al asociaţiei Ştiinţa şi a fazei finale la 7 ramuri sportive ale aceieeaşi asociaţii. ★ Deşi colectivele sportive SMTCF şi-au îmbunătăţit simţitor activitatea şi au înregistrat realizări şi progrese evidente, totuşi în momentul de faţă activitatea lor mai prezintă o serie de lipsuri serioase care trebue lichidate şi asupra cărora colectivele sportive ajutate de profesorii de specialitate trebue să-şi îndrepte atenţia în mod deosebit. ★ Problemele organizatorice din cadrul colectivelor au fost total minimalizate şi întreaga activitate a şcolilor a căpătat numai un caracter pronunţat competiţional. Ori, activitatea colectivului sportiv din SMTCF trebue să rămână pentru elevi un model de felul în care este necesar să fie organizată activitatea unui colectiv sportiv, o imagine vie a tuturor sarcinilor ce trebue îndeplinite de către sfatul şi membrii colectivului, de directorul şcolii, de organizaţia UTM etc. Singurul colectiv care a înţeles robia şi însemnătatea muncii organizatorice a fost cel al şcolii din Tg. Mureş. Pentru elevi, colectivele sportive din SMTCF trebue să devină laboratoare de lucru, mijloace de studiu şi practică pedagogică. Deasemeni, în colectivele sportive din SMTCF nu s-a acordat suficientă importanţă bunei planificări a activităţii sportive, a repartizării elevilor pe secţii, după aptitudinile lor. Activitatea colectivului sportiv nu a fost obiectul unei preocupări permanente a cercului pedagogic al profesorilor de specialitate. De asemenea, colectivele nu au acordat o suficientă atenţie problemelor de clasificare. Un exemplu concludent în această privinţă este colectivul sportiv SMTCF Tg. Mureş, care nu are... nici un sportiv clasificat. Colectivul sportiv nu a fost totdeauna un factor de stimulare al elevilor în învăţătură. Kiombinarea în mod armonios a activităţii sportive cu învăţătura trebue să fie o sarcină permanentă a tuturor celor 6 colective sportive SMTCF. De asemenea, unul dintre cele mai importante roluri ale colectivului sportiv este de a ajuta la ridicarea nivelului politic şi ideologic al sportivilor. In majoritatea cazurilor, atenţia s-a limitat la problemele muncii de instruire sportivă şi la activitatea de pe terenul de sport. In viitor trebue să se intensifice munca de educaţie care să cuprindă probleme referitoare la comportarea elevilor în întreceri, in viaţa de toate zilele, în producţie, în angrenarea elevilor în munca voluntară pentru construirea bazelor sportive etc. Un exemplu pozitiv în acest sens poate fi luat din activitatea colectivului sportiv al SMTCF din Timişoara, care a prestat un număr de 6000 ore voluntare pentru amenajarea halei de sport, organizându-şi elevii în brigăzi de lucru. Colectivul sportiv din SMTCF urmând exemplul colectivelor sportive sovietice, trebue să devină un element preţios de educaţie în şcoli, ajutând pe elevi să muncească mai bine. El trebue să devină un sprijin al şcolii în ridicarea nivelului profesional, un instrument important de educaţie comunistă, un mijloc de pregătire multilaterală şi de fortificare a organismului, pregătind tineretul pentru munca de înaltă productivitate şi pentru apărarea scumpei noastre patrii. Profesor O. BANATEAFI din Direcţia Şcoli C.C.F.S. Colectivul sportiv, factor important in ridicarea nivelului profesional al elevilor din S. M. T. C. F. ★ f »»SPORTUL POPULAR” Je Pa*, fi-» Nr. 1990 MERSUL PE TEREN PLAT LA SCHI Mareul alternativ pe schi se întrebuinţează în special pe loc drept, plat. la mersul alternativ, cu paşi dubli, mişcarea mâinilor şi picioarelor este aceeaşi ca şi la mersul obişnuit (mâna stângă şi piciorul drept se duc deodată în faţă, apoi mâna dreaptă şi piciorul stâng suad.). Etapă fiecare pas, are loc o alunecare destul de lungă pe schiul cu care s’a păşit. In acest moment, muşchii mâinilor şi picioarrelor care au executat împingerea (pasul), se odihnesc. Chinograma de mai jos ilustrează mişcările complecte ale mersului alternativ (un pae cu piciorul stâng şi tunul cu cel drept). Vom descrie felul cum trebue executate mişcările in mersul alternativ pe schi. In poziţia iniţială, mâna stângă şî piciorul drept sunt înainte. Corpul este puţin aplecat înainte şi toată greutatea lui este lăsată pe piciorul stâng. Pe măsura frânării alunecării, bastonul purtat în mâna stângă este înfipt în zăpadă şi schiorul începe să execute împingerea. Tot în acest moment, mâna dreaptă şi piciorul stâng, care au executat împingerea, sunt readuse în faţă. Când amândouă picioarele, au ajuns la acelaş nivel, schiorul schimbă greutatea corpului de pe toată talpa piciorului stâng pe vârf şi îndoaie genunchiul. Acum urmează împingerea cu piciorul stâng. Ea se face printr’o apăsare puternică pe schiuri. In tot timpul împingerii (păşirii) înainte, piciorul stâng va rămâne nemişcat. După ce s’a păşit cu piciorul drept înainte, toată greutatea corpului trece pe acest picior şi se alunecă uşor. Mâna stângă este şi ea adusă în faţă şi va fi ţinută ridicată. In mersul alternativ este important ca în special picioarele să execute cât mai corect mişcările. In mersul alternativ paşii trebue să fie lungi şi după fiecare păşire înainte trebue să urmeze lunecarea. In momentul începerii Împingerii nu trebue depus un efort prea mare. Deosebit de important este de a încheia impingerea cu întinderea totală a braţului, deoarece in acel moment băţul schiului, având poziţia cea mai aplecată, permite să se folosească această mişcare de împingere cu maximum de efect. După păşire, băţul schiului trebue ridicat în sus şi nu lăsat să se târască pe zăpadă, împiedicând astfel mersul. Mâna şi piciorul care au executat împingerea au, după terminarea acestui moment al mersului, un moment de relaxare, de destindere, foarte folositor în timpul curselor pe mare distanţă. In tot timpul mersului alternativ, trunchiul (corpul) trebue să fie aplecat înainte, nu prea mult, şi va executa mici mişcări laterale (în funcţie de piciorul pa care este lăsată greutatea corpului), necesare menţinerii echilibrului, învăţând cât mai corect mişcările mersului alternativ pe schi, începătorii vor progresa mai repede atunci când vor trece la celelalte părţi mai dificile, ale învăţării acestei ramuri de sport. V. E. NAGORNAI (din cartea „Şcoala schiorului“) Aspecte ale muncii din cadrul complexului G. M. A. Activitatea din cadrul complexului GM.A. se desfăşoară fără întrerupere în toată ţara. Multe din comisiile de pregătire şi examinare G.M.A. au înţeles că sarcina lor centrală este organizarea muncii din cadrul complexului cu aceeaşi intensitate şi acum ca şi în timpul verii. Profitând de timpul frumos, comisia de pregătire şi examinare G.M.A. a Şcolii Medii Tehnice de Muzică şi Artă Plastică din Iaşi a organizat concursuri în aer liber pentru trecerea normelor. Cu această ocazie, o serie de aspiranţi şi-au trecut ultimele norme şi se vor prezenta în faţa comisiei de control pentru obţinerea insignei. La Râmnicu Vâlcea au fost organizate frumoase serbări sportive în cadrul cărora au fost împărţite insigne aspiranţilor aparţinând colectivelor: Liceul Teoretic de băieţi, Flamura Roşie, VII Iunie", Progresul şi Avântul, care au trecut de curând toate probele. Sportivii au sărbătorit cu dragoste pe noii purtători de insignă. 207 noi purtători ai insignei G.M.A. au realizat şi colectivele Locomotiva, Şc. Pedagogică de fete, S.M.T.S. etc. din Caracal. Multe din comisiile de pregătire şi examinare G.M.A. nu au acordat insă importanţă muncii din cadrul complexului G.M.A. în timpul iernii. In colectivele Flamura Roşie-Prima Banat şi Spartac, amândouă din Timişoara, Constructorul din Iaşi sau Spartac Baia Mare, unde comisiile de pregătire şi examinare au neglijat planificarea din vreme a sarcinilor, activitatea din cadrul complexului stagnează aproape complect în prezent. Vremea se menţine frumoasă. In multe locuri, temperatura ridicată permite organizarea antrenamentelor chiar în aer liber. Datoria comisiilor de pregătire și examinare este deci de a trece la organizarea unui program bogat de antrenamente, antrenamente controlate și concursuri pentru trecerea normelor G.M.A.