Sportul Popular, octombrie 1952 (Anul 7, nr. 2122-2138)

1952-10-14 / nr. 2128

Despre remarcabila comportare a tinerilor in intâlnirea internaţională de ciclism Un succes deosebit de frumos l-au înregistrat în cadrul con­cursului internaţional de ciclism reprezentanţii noştri în cursa de fond Bucureşti—Băicoi—Bucureşti. Intr’, adevăr, cucerirea primelor două locuri în clasamentul pe echipe şi în clasamentul individual este o performanţă pentru care alergătorii noştri merită toate laudele, cu atât mai mult cu cât, în afară de C. Stănescu, toţi cei­lalţi care ne-au reprezentat culorile patriei in cursa de fond sunt în exclusivitate element© tinere, lip­site de experienţa concursurilor mari. Cu toate acestea, tinerii noştri alergători au reuşit să în­treacă pe bine cunoscuţii ciclişti polonezi Ladislaw Klabinski, Wa­­claw Wrzen­ski, Waclaw Wojeik, pe rutinaţii alergători francezi Charles Gregorini, René Burgat, Gabriel Audemard ca şi pe aler­gătorii italieni Ton­in­o Tattini, Mai Alberto, Degli Eriesto Orlando. Succesele tinerilor noştri ciclişti nu trebuie să mire pe nimeni. SUCCESELE TINERILOR, O LECŢIE PENTRU­ ÎNGÂM­FAREA UNOE VÂRSTNICI Se ştie că rezultatele obţinute de cicliştii noştri în întâlnirile internaţionale din ultimii ani nu au fost tocmai cele aşteptate. O serie de alergători ca de pildă Marin Niculescu, C. Şandru şi alţii, ale căror posibilităţi li în­dreptăţeau să aducă patriei rezul­tate dintre cele mai frumoase şi totodată să contribue efectiv la ri­dicarea elementelor tinere, la creş­terea calitativă a ciclismului nos­tru, au dat dovadă de îngâmfare, de atitudini vedetiste, s’au arătat nedisciplinaţi şi au căutat să ştir­bească din autoritatea antrenori­lor. Ceea ce est© însă şi mai grav este faptul că aceşti ciclişti au urmărit pe toate căile să oprească afirmarea elementelor tinere. Ca o consecinţă a atitudinii lor vedetiste şi a indisciplinei arătate faţă de antrenori, Marin Niculescu şi C. Şandru nu s-au mai pregă­tit cu aceeaşi seriozitate şi c­e aci porneşte explicaţia insucceselor lor. Prin pregătirea lor slabă, ei nu se mai vedeau capabili să câştige o cursă. In această situa­ţie, Marin Niculescu căuta să-şi apropie totuşi victoria prin opri­rea oricăror acţiuni şi iniţiative a tinerilor, p© care îi apostrofa, im­punând totodată întrecerilor un ritm moderat. In cazul când „dis­poziţiile“ sale nu erau în totul ascultate, el s© posta în spatele tinerilor, le prindea „plasa“, de unde ieşea abia pe ultimii metri, la sprintul final. Aşa înţelegea Marin Niculescu să câştige o în­trecere. Lupt­urile nu puteau însă să ră­mână astfel. Analizând toate a­­ceste fapte, Comitetul pentru Cul­tură Fizică şi Sport a luat măsu­rile necesare. Marin Niculescu şi C. Sm­idru au fost suspendaţi din activitatea sportivă pe timp de un an. Deasemeni, au mai fost sanc­ţionaţi E. Norhadian (ca necores­punzător în lotul reprezentativ), luându-i-se dreptul de a mai face parte din reprezentativa noastră un an de zile. iar I. Ioniţă şi Oh. Navrea au fost opriţi — pen­­tru că au săvârşit act© de indisci­plină — să ne reprezinte în ulti­mul concurs internaţional. Acestea n’au fost î­nsă singurele măsuri. Ciclismul nostru are ne­voie de cadre de bază. Şi, pentru a le putea cre­­a, Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport a hotărât deschiderea unei tabere de pregă­tire. Din întreaga ţară au fost re­crutaţi ciclişti tineri, cărora li s-au pus la dispoziţie în tabără toate cele necesare pentru buna lor pregătire. Antrenându-i şi pregă­­tindu-i după lucrările sovietice de specialitate, antrenorii C. Cârjan, I. Gociman şi Gh. Negoescu au avut bucuria să vadă cum tinerii pe care-i instruiau mergeau de la o zi la alta cu paşi repezi pe ca­lea ridicării măestriei sportive. C. Dumitrescu, V. Ionescu, A. Fol­­bert, Tache Petre, sunt câţiva dintre tinerii care au muncit în această tabără cu sârguinţă şi au ajuns să li se acorde marea în­credere de a ne reprezenta la edi­ţia a II-a a concursului interna­ţional d© ciclism al R.P.R. „Aveam încredere intr’o com­portare frumoasă din partea lor, aşa cum n’am avut-o niciodată In alţi ciclişti, ne-a declarat an­trenorul C. Cârjan. In tot timpul cât i-am pregătit, toţi aceşti ti­neri s’au arătat hotărîţi să înveţe şi au învăţat cu însufleţire, cu dragoste, incât nu se putea să dea greş la examenul la care au fost supuşi“. „Ne-am întocmit un plan de ac­ţiune, ne-a spus C. Stănescu, că­pitanul primei noastre reprezen­tative. Cu toţii eram hotărâţi să-l respectăm. Am fost învăţaţi să nu ne subapreciem niciodată adver­sarul şi mai ales cum cunoşteam valoarea acelora cu care trebuia să ne întrecem, am hotărît de comun acord cu antrenorul să le urmărim mai întâi cu atenţie ac­ţiunile, să vedem asupra căruia dintre ei va trebui să ne îndrep­tăm îndeosebi atenţia şi să nu ezităm să răspundem prompt la toate tentativele de evadare. Dacă plutonul avea să se întoarcă com­pact la Gtopeni, de aci, printr'o schemă tactică bine studiată, tre­buia să facem tot posibilul pentru a da posibilitatea unuia dintre noi să evadeze. Nu ne hotărîsem asu­pra acelui care urma să facă eva­darea. Trebuia să evadeze acela care s’ar fi simţit mai bine după cei peste 100 km.!“ După cum s’a desfăşurat cursa, s’a putut vedea că cicliştii noştri şi-au respectat planul. Chiar dela primii kilometri alergătorii polo­nezi au început să tragă puternic. Se mergea cu peste 40 km. la oră. Cicliştii noştri se ţineau aproape şi, când le venea rândul la con­ducere, trăgeau şi ei cu aceeaşi convingere. Dela început s-a vă­zut că cicliştii care ne reprezen­tau nu mai erau aceiaşi de anul trecut, acei, care, după câteva sprinturi puternice efectuate d­e cicliştii francezi şi bulgari, se pierduseră pe drum. Viteza pe care au imprimat-o dela începutul întrecerii cicliştii polonezi, în speranţa că vor putea fărâmiţa plutonul, n’a avut niciun rezultat. Ambele noastre echipe au rămas întregi’. A început însă ploaia. Apoi, lapoviţa, iar vântul puternic a fărâmiţat în cele din urmă plutonul. Waclaw Wojeik (R.P. Polonă), Mai Alberto, Umberto Rabanne, Degl­i Erfesto Ori­anco (U.I.S.P.-Italia) au abandonat. St. Sebe din reprezentativa secundă a R.P.R., a trebuit să abandoneze şi el, în urma unei defecţiuni meca­nice. La întoarcerea spre Bucu­reşti, vremea se liniştise. Plutonul fruntaş era însă acum format din 10 ciclişti, 6 din reprezentativele R.P.R. (câte trei din fiecare e­­chipă), doi polonezi, un francez şi un italian. C. Dumitrescu a încercat eva­darea şi — aşa după cum hotărî­­seră — echipierii săi l-au susţi­nut. C. Stănescu, deşi ceva mai rutinat, nu a privit cu părere de rău acţiunea lui Dumitrescu. S-a alăturat de Tonino Castel, anihi­lând acestuia acţiunea de urmă­rire. Aşa ne-au adus cicliştii noştri tineri frumoasa performanţă şi tot astfel ne vor aduce, victorii şi de acum înainte, dacă vor urma, bineînţeles, cu aceeaşi încredere îndrumările antrenorilor şi se vor strădui permanent să-şi ridice măestria sportivă. Ei vor justifica astfel încrederea ce li se acordă şi vor demonstra prin fapte că lipsa de la start a aşa zişilor spe­cialişti" nu va face să scadă, ci, dimpotrivă, va face să crească ni­velul tehnic al întrecerilor ci­clismului. GH. STEFANESCU In Editura C.F.S. a apărut cartea „Despre cultura fizică“ Cu ocazia sărbătoririi Lunii ,Prieteniei Româno-Sovietice a apă­rut în Editura Cultură Fizică şi Sport lucrarea „Despre cultura fi­zică".­­ Această lucrare reprezintă o in­­mănunchiere de articole, cuprin­zând părerile enunţate de Cernâ­­şevschi, Marx, Engels, Lenin, Stalin, Kalinin, Voroşilov şi Gorchi asupra culturii fizice şi a sportului. Paginile închinate educaţiei fi­zice şi sportului de către conducă­torii proletariatului, pătrunse de ideologia marxistă, sunt bogate in învăţăminte şi constitue un mate­­­­rial teoretic deosebit de preţios­­ pentru sportivii din ţara noastră. învăţămintele întâlnirii internaţionale de box Metalul (8.P. R.)-Torpedo (fl. P. Bulgaria) întâlnirea de box Metalul (R.P.R.) — Torpedo (R.P. Bul­garia) desfăşurată Sâmbătă seara în cinstea Congresului Naţional pentru Apărarea Păcii, a în­semnat o nouă contribuţie la întărirea prieteniei dintre spor­tivii bulgari şi români, o nouă manifestare a legăturilor frăţeşti, care există între cele două popoare vecine. Totodată, această întâlni­re internaţională a însemnat şi un fericit schimb de experienţă între boxeurii fruntaşi bulgari şi români, întâlnirea dintre Metalul şi Tor­pedo a fost de un nivel tehnic des­tul de ridicat. Ea a dovedit din nou că sportivii celor două popoare pă­şesc mereu înainte, învăţând ne­contenit din glorioasa experienţă sportivă sovietică. Deosebit de pu­ternic este progresul realizat de boxul bulgar, despre care se poate spune pe drept cuvânt că s’a năs­cut deabia după eliberarea Bulga­riei de sub jugul fascist. Dar, să trecem, la desfăşurarea întâlnirilor. In limitele categoriei muscă, boxeurul român Dobrescu a obţinut o victorie grea, dar meri­tată. El şi-a impus tactica aproape dealungul întregului match. In boxul practicat de Dobrescu au existat însă unele lipsuri. Astfel, el nu a putut aprecia întotdeauna distanţa, multe din loviturile safe fiind trimise în aer. Dobrescu a atacat adeseori cu capul înainte şi a lovit cu partea interioară a mâ­nuşii. Velicicov nu s’a comportat pe măsura aşteptărilor, a practi­cat un box pasiv şi a fost stăpânit de nervozitate. La categoria cocoş matchul a decurs destul de nereglementar. Vina pentru aceasta o poartă atât Kirilov, cât şi Bogdan. Boxeurul bulgar a intrat la atac cu capul înainte, iar Bogdan a abuzat de tineri, a făcut eschive sub centura adversarului şi a dat uneori lovi­turi cu capul. Kirilov a fost mai dur, mai agresiv şi a câştigat pe merit, fiind net superior în prima repriză. Bogdan este un tânăr bo­xeur de talent, dar care nu are încă suficiente cunoştinţe tactice. Astfel, nu ne putem explica de ce Bogdan nu a folosit uppercuturile, care i-ar fi putut aduce puncte nu­meroase. Interesantă a fost întrecerea din­tre maestrul sportului Malezanov şi Zamfirescu. Malezanov a boxat cu mult sub posibilităţile sale, deoarece după Jocurile Olimpice nu s’a mai antrenat cu aceeaşi in­tensitate. Totuşi, Malezanov a ară­tat din nou stilul său spectaculos, reflexele şi jocul de picioare exce­lent care i-au dat posibilitatea să domine cu autoritate în primele două reprize. Zamfirescu s’a dove­dit posesorul unei puternice lovi­turi de stânga, dar nu a reuşit să folosească cu succes momentele fa­vorabile, pe care Ie-a avut în de­cursul matchului. La categoria semi-uşoară, Ka­­ph­elian a câştigat net prima re­priză şi părerea noastră este că până la sfârşitul matchului n’a permis adversarului­ să recupereze. Kaph­elian a utilizat o tactică mai bună, folosind o gardă închisă. El se lăsa atacat, dar contraataca imediat, găsind locuri libere la cap şi corp. Modul acesta de luptă a lăsat impresia greşită că ini­ţiativa aparţinea lui Luca Romano. In realitate, boxeurul român n’a reuşit niciun moment să deschidă garda lui Kaph­elian. Greşeala esenţială a lui Romano constă în faptul că el nu s’a folosit de bra­ţele sale mai lungi pentru a-şi ţine adversarul la distanţă. Dea­semenea, Romano­­trebue să se desobişnuiască de a „telefona” lo­viturile, deoarece adversarii săi pot să-şi dea seama uşor de lo­vitura pe care o pregăteşte. Foarte disputată a fost întâlni­rea dintre Serafimov şi Borduz. Boxeurul român a demonstrat ade­văratele sale posibilităţi de abia în repriza treia, când a reuşit să-şi asigure victoria. Borduz este un boxeur combativ, lovește variat, dar adesea nereglementat. El uti­lizează seriile de lovituri, însă le aplică mecanic. Serafimov a avut o ușoară superioritate în primele două reprize, dar nefiind suficient de rezistent din punct de vedere fizic, a pierdut matchul. Despre boxeurul român Schwartz se pot spune cuvinte foarte bune. El a demonstrat un box reglemen­tar şi foarte variat. Posedând un bogat arsenal de mijloace tehnice şi tactice el a reuşit o victorie cla­ră, cu toate că din cauza lipsei de rezistenţă şi a insuficientei încre-­ deri în puterile sale, a pierdut re­priza a treia. Adversarul său, Pa­pal­icev, este cunoscut ca un boxeur agresiv, dar în urma încercării nereuşite de a lua iniţiativa la în­ceputul matchului, s-a încurcat şi nu a isbutit să-şi revină decât în repriza a treia când era prea târ­ziu. Maestrul sportului Vasile Tiţă a obţinut o victorie rapidă împotriva tânărului boxeur Ovanesian. Cred că cea mai spectaculoasă întâlnire a fost cea dintre maes­trul sportului Kostov şi Pintea. In cele opt întâlniri­ internaţionale pe care le-a susţinut în decurs de doi ani, Kostov a reuşit tot atâtea victorii. Ultima — realizată Sâmbătă seara pe stadionul Giu­­leşti — este cu atât mai valoroa­să, cu cât Pintea este un boxeur bun, care aplică frumoase lovituri directe şi are un excelent joc de picioare. Rostov a arătat d­in nou duritatea sa recunoscută şi a uti­lizat lovituri precise şi prin sur­prindere. Regretăm şi noi, ca şi spectatorii bucureşteni de altfel, că el nu s’a putut menţine în vechea sa categorie, pentru a se fi putut întâlni din nou cu maestrul spor­tului Tiţă. Un debut reuşit ca internaţio­­nal a realizat tânărul boxeur bul­­gar Kolev, în vârstă de 18 ani. El şi-a învins timiditatea din pri­ma repriză, şi, din­ mijlocul celei de a doua reprize şi până la sfâr­şitul matchului, a trimis numeroa­se lovituri de dreapta în capul adversarului său. Aceste lovituri, împreună cu stilul său mai bun şi mai reglementar ar fi trebuit, după părerea noastră, să-i aducă victoria la puncte. Bătrânu este un boxeur puternic, dar el nu a reuşit în întâlnirea cu Kolev să impună tactica luptei de aproape. Matchul de categorie grea a fost bogat în lovituri. Boghiţă a obţinut o victorie neclară, mai ales din cauza celor două avertis­mente, pe care le socotesc nejuste.­­Boghiţă nu s-a priceput întotdeauna să folosească avantajul alonjei permiţând lui Viev să atace de aproape. Boghiţă a primit nume­roase lovituri, însă multe le-a evitat graţie tinerilor cu mâinile şi culcării pe adversar. Iliev nu a fost suficient de rezistent şi a pierdut repriza treia. Boxeurii bulgari Rostov, Kolev, Iliev, Velicicov, Kaprielian, Sera­fimov şi Malezanov şi boxeurii ro­mâni Pintea, Schwartz şi Zamfi­­rescu au aplicat lovituri corecte şi precise cu ambele mâini. O bun­ă apărare au dovedit Malezanov, Kostov, Iliev, Schwartz, Pintea şi Zamfirescu. In încheiere, trebuie remarcat că printre boxeurii care au evoluat Sâmbătă seara sunt m­ii de va­loare internaţională (Tiţă, Pintea, Schwartz, Kostov, Malezanov). Dar, în ansamblu, ambele selec­ţionate au arătat lipsuri serioase; majoritatea boxeurilor lovesc a­­proape exclusiv la cap, mulţi din­tre ei nu cunosc boxul „corp la corp” şi nu totdeauna găsesc dis­tanţa necesară pentru aplicarea loviturilor. De asemenea, utilizează rare­ori fem­ieie. Boxeurii bulgari trebuie să se antreneze mult pen­tru a dobândi o rezistenţă mai mare, putere şi precizie în lovi­turi, iar cei români pentru a-şi însuşi un stil de box mai clar. De asemenea, unii boxeuri români — Romano şi Dobrescu — pun ac­centul pe căutarea loviturilor de­cisive, uitând că pentru obţinerea unei victorii sunt necesare cât mai multe lovituri. Desigur, însă, că boxeurii ro­mâni şi bulgari, având în faţă glorioasa experienţă a şcoalei de box sovietice, vor reuşi să remedieze aceste lipsuri şi să meargă mai departe împreună pe drumul pro­gresului. ANTON ANTONOV judecător arbitru interna­ţional de box, redactor al ziarului­­„Na­roden Sport” Sofia Comportarea nedisciplinată, un punct negativ al activităţii jucătoarelor şi jucătorilor de handbal Desfăşurarea ultimelor etape ale campionatului di­vizionar de hand­bal, al© campionatului feminin al R.P.R. şi a campionatului mascu­lin de calificare, au arătat serioa­se îmbunătăţiri în jocul tehnic şi tactic al celor mai multe echipe participante la aceste competiţii. Dacă, însă, din punct de vedere tehnic şi tactic formaţiile noastre de handbal au reuşit comportări bune, nu acelaş lucru se poate spune şi despre comportarea lor disciplinară. Această latură a ac­tivităţii jucătorilor de handbal lasă de multe ori de dorit, cazuri de indisciplină şi atitudine nespor­tivă pe teren întâlnindu-se destul de des în ultimul timp. Şi, ceea ce este mai grav, este faptul că ar­bitrii nu sancţionează totdeauna cu curaj aceste atitudini necores­punzătoare. Astfel, cu prilejul desfăşurării jocului divizionar dintre echipele înainte Sibiu şi Dinamo Bucu­reşti, arbitrul Emil Rusu nu a sancţionat jocul brutal desfăşurat de Baco (Dinamo) şi a permis jucătorului sibian Kirschner să protesteze împotriva deciziilor sale, vociferând şi gesticulând in­tr’un mod cu totul nepermis. La fel s’a Întâmplat şi în partida fe­minină dintre Ştiinţa I.C.F. Bucu­reşti şi Avântul Codlea, în care arbitrul Postelnicescu nu a ştiut să sancţioneze şi să oprească la timp jocul dur prestat de unele jucătoare. Din această cauză, în întâlnirea Ştiinţa I.C.F.—Avântul Codlea din campionatul feminin al R.P.R., jucătoarele Ştefănescu Elena (Ştiinţa I.C.F.) şi Wächter Rose (Avântul), au avut o atitu­dine cu totul nesportivă, fapt în urma căruia au fost eliminate de­finitiv din joc. Incidentul nu s-a oprit însă aici, pentru că imediat jucătoarea Ere­­mia Elena (Avântul Codlea) a în­ceput să desfăşoare un joc excesiv d© brutal, fapt căruia unele jucă­toare de la Ştiinţa I.C.F. Maria Ra­­dulescu şi Aurora Bran i-au răs­puns cu aceeaşi monedă şi astfel jocul a degenerat complet. Cele petrecute cu ocazia întâlni­rii Ştiinţa I.C.F.—Avântul Codlea desvăluie o slabă preocupare din partea colectivelor respective, în ceea ce priveşte munca educativă cu sportivii lor, şi trebue să dea totodată mult de gândit atât co­lectivelor respective cât şi aso­ciaţilor Ştiinţa şi Avântul. Asociaţiil© din care fac parte colectivele de care am vorbit mai sus au datoria să se interesez© Îndeaproape de cele întâmplate Duminică, că analizez© cu consi­liile şi sportivii colectivelor res­pective aceste abateri şi să ia măsurile necesare pentru ca în vi­itor asemenea acte de indisciplină să nu se mai întâmple. împotriva jucătoarelor care au greşit grav trebue luate sanc­ţiuni aspre, care să fie în acelaş timp un ajutor pentru ele şi un exemplu pentru toţi ceilalţi spor­tivi. In această privinţă şi comi­sia centrală de handbal va avea un cuvânt de spus. Această comi­sie, prin subcomisia sa de disci­plină, trebue să cerceteze şi să a­­nalizeze abaterea gravă a jucă­­­toarelor Elena Ştefănescu şi Wä­chter Rose, precum şi comporta­rea celorlalte şi să pedepsească e­­xemplar pe cele vinovate. SPORTUL POPULAR Nr. 2129 Pag. 5-a

Next