Sportul Popular, septembrie 1953 (Anul 8, nr. 2293-2309)

1953-09-01 / nr. 2293

Cifre care vorbesc despre valoarea victoriei obţinută de atleţii noştri in matchal cu Belgia Prima întâlnir­e internaţională de atletism, susţinută de echipa repre­zentativă a ţării noastre în compa­nia echipei naţionale a Belgiei, ne-a adus satisfacţia unei frumoase vic­torii. Atleţii şi atletei­ care au alcă­tuit echipa Republicii Populare Ro­mâne au avut de înfruntat adversari puternici, bine cunoscuţi în arena sportivă internaţională, nelipsiţi de la startul celor mai importante com­petiţii atletice de pe continent, com­petiţii în care atleţii belgieni au a­­vut de spus întotdeauna un cuvânt greu. In faţa unui astfel de adversar, echipa noastră s-a ridicat, în ansam­blu, la cea mai bună valoare a sa şi a reuşit să repurteze o frumoasă victorie. La baza acestei victorii a stat în primul rând înaltul spirit de luptă al sportivilor noştri, dragostea pentru culorile patriei, buna pregă­tire fizică şi tehnică, cât şi omoge­nitatea care a existat între cei doi reprezentanţi în majoritatea probe­lor disputate. La capătul a două zile de întreceri dârze şi spectaculoase, clasamentul general al întâlnirii a indicat victo­ria echipei R.­P Române la o dife­renţă de 63 puncte (189—126). In clasamentele separate (bărbaţi şi fe­mei) victoria a revenit tot reprezen­tanţilor noştri care şi-au întrecut ad­versarii cu 32 puncte la bărbaţi (126-94) şi cu 31 puncte la femei (63-32). Fără îndoială că această triplă vic­torie a echipelor de atletism ale R.P­. Române are o semnificaţie deosebită pe plan internaţional, îndeosebi vic­toria echipei masculine şi încă la o diferenţă apreciabilă de puncte asu­pra unei reprezentative redutabile cum este aceea a Belgiei, înseamnă foarte mult, căci nu trebue să uităm niciun moment că atletismul belgian are o veche tradiţie internaţională. In acest an echipa masculină a Bel­giei a susţinut două matchuri inter­­ţări cu Olanda şi Franţa. In aceste întâlniri atleţii belgieni au obţinut victoria în matchul cu Olanda de la Antwerpen (250-164) şi au avut o frumoasă comportare în faţa puter­nicei echipe a Franţei. In întâlnirea de la Bucureşti, atleţii români au eşit biruitori în 12 din totalul de 20 al probelor desfăşu­rate, obţinând o dublă victorie (lo­cul I şi II) în 10 probe. Este interesant de ştiut că în matchul Belgia-Franţa, atleţii belgi­eni au câştigat 10 probe din 20. In general, comparând rezultatele înre­gistrate la Bruxelles în cadrul aces­tui match, cu cele de acum de la Bucureşti, vom constata că rezulta­tele tehnice au fost mai bune acum în 12 probe şi într-una singură re­zultatul a fost egal. Mergând mai departe cu această comparaţie şi pu­nând faţă în faţă rezultatele obţinute la Bucureşti de echipa noastră şi la Bruxelles de echipa­ Franţei, vom constata că, după două zile de con­curs,­ atleţii români ar fi totalizat 123 puncte pe când francezi nu ar fi reuşit să adune decât 102 puncte Comparând de această dată, însă, rezultatele obţinute de echipa noa­stră la Bucureşti şi de atleţii bel­gieni în matchal cu Franţa, totalul punctajului arată iarăşi superiori­tatea atleţilor români care ar fi putut învinge din nou dar cu o di­ferenţă de puncte mai mare: 137-83. Cu rezultatele înregistrate în re­centa întâlnire dintre echipele R.P. Române şi Belgiei, am putea face faţă în numeroase matchuri atletice inter-ţări, chiar dacă este vorba de echipe naţionale ale unor ţări care nu cu multă vreme în urmă ne-ar fi putut întrece la o diferenţă aprecia­bilă de puncte. Faptul acesta este deosebit de sem­nificativ. Folosind din plin nesecata experienţă a sportului sovietic,, atle­tismul din ţara noastră a atins un nivel de dezvoltare care îi dă dreptul să se prezinte cu demnitate în multe matchuri. Desigur, noi nu pu­tem emite încă pretenţii exagerate pentru multe victorii, dar tinereţea atleţilor noştri, excepţionalele con­diţii de activitate ce le-au fost asi­gurate cât şi faptul că în ţara noa­stră au fost create toate premizele necesare unui continuu progres (competiţii de massă, stadioane, ma­teriale, echipament, antrenori şi In­structori), ne îndreptăţesc să cre­dem că în scurt timp ei se vor im­pune în rândul ţărilor fruntaşe ale atletismului european. In matcrial cu Belgia, aşa cum am mai spus, echipa noastră s'a pre­zentat, în general, ca un tot omogen şi unitar. Rezultatele înregistrate acum, ca şi în alte competiţii din ul­timii ani, ne arată că mai avem încă multe de făcut, mai ales în domeniul alergărilor. Trem­e să insistăm în acţiunea de a descoperi noi elemente de talent pe care să le formăm şi să le promovăm cu curaj în lotul naţional de atletism. Trebue să in­sistăm de asemenea în munca de ridicare a măestriei sportive a mul­tora dintre atleţii noştri, îndeosebi a alergătorilor, pentru a-i face să a­­tingă nivelul performanţelor euro­pene,­ nivel pe care l-au atins în parte alergătorii de garduri, aruncă­torii şi săritorii. Forurile de condu­cere ale atletismului nostru şi antre­norii, trebue să privească cu multă atenţie şi­ seriozitate această pro­blemă, să aibă acţiuni hotărîte în a ridica şi promova cu curaj elemente noi, mai ales în acele probe în care stăm încă slab pe plan internaţional. Revenind la rezultatele matchului cu Belgia, avem bucuria să consta­tăm că atleţii noştri au stabilit şase noi recorduri naţionale şi au egalat unul, realizând în general perfor­manţe mai bune decât cele înregis­trate de ei la concursurile de atle­tism din cadrul Festivalului.­­ La recenta întâlnire internaţională de la Zürich dintre echipele Germa­niei Occidentale şi Elveţiei, câştigată de Germania atât la bărbaţi cât şi la femei, au fost înregistrate în multe probe performanţe mai slabe decât cele de la Bucureşti. Analizând şi comparând rezultatele întâlnirii de la Zürich cu cele de la Bucureşti, putem face constatarea că prin re­zultatele de acum atleţii şi atletele noastre ar fi fost în multe probe pe primele locuri ale întrecerii. Astfel, performanţele atleţilor noştri sunt superioare celor înregistrate la Zü­rich în următoarele probe: 400 m. garduri (53,2 sec. — 53,8 sec.); înăl­ţime (1,97 m. — 1,93 m.); triplu salt (14,46 m. — 14,27 m.); disc (45,85 m. — 45,38 m.); ciocan (56,94 m. — 52,51 m.); 5000 m. (14:51,2 — 14:57,4); 3000 m. obstacole (9:05,6 — 9:13,6); lungime (7,07 m. — 7,05 m.); greu­tate (15,57 m. — 15,18 m.); 10.000 m. (30:56,6 - 31:54,0). Este semnificativ faptul că la a­­runcarea ciocanului, atletul german Wolff, unul dintre cei mai buni atleţi ai lumii la această probă, este între­cut cu rezultatul său de 52,51 m., cu mulţi metri de atleţii noştri Con­stantin Spiridon şi Dumitru Con­stantin. In ceea ce priveşte întrecerile femi­nine de la Bucureşti şi Zürich, con­statarea este şi mai îmbucurătoare, deoarece, cunoscută fiind valoarea atletismului feminin german şi o­­punând rezultatele celor două match­uri reiese că echipa noastră feminină ar fi totalizat m­ai multe puncte de­cât atletele germane. Iată câteva performanţe comparative: 100 m. (Bucureşti — 12,3 sec.; Zürich — 12,3 sec.) 200 m. (25,1 sec. — 25,8 sec.); 80 m. garduri (11,8 sec. — 12,3 sec.); înălţime (1,58 m. — 1,50 m.­ suliţă (45,58 m. — 45,56 m.) Toate aceste lucruri arată limpede că atletismul nostru merge pe un drum sănătos. Succesul din matchiul cu Belgia trebue analizat temeinic şi nu trebue să considerăm că în vii­tor nu mai avem nimic de făcut. Dimpotrivă, credem că pentru activi­tatea viitoare este necesar să mun­cim mai mult şi mai bine, să folosim în şi mai largă măsură experienţa înaintatului atletism sovietic, să căutăm metode noi de antrenament, să intensificăm acţiunea de ridicare a noi elemente tinere ,talentate pe care să le promovăm cu curaj în lotul reprezentativ. Numai făcând aceste lucruri vom avea bucuria să culegem noi şi minunate roade ale activităţii noastre de fiecare zi. R. VILARA A. CALIN Nici nu au ajuns încă la jumătatea cursei de 80 m. garduri şi alergă­toarele noastre (Ana Şerban şi Lia Yung) s’au detaşat categoric de ad­versarele lor. La capătul cursei ele au înregistrat 11,8 și respectiv 12,3 sec. Atletul belgian Roger Moens conduce în cursa de 800 m, pe care a și căști­gat-o. Programul jocurilor de fotbal de Duminică din Capitală Campiona­tul divizionar de fotbal continuă Duminică cu jocurile eta­pei a doua din retur. In Divizia A, în Capitală este programată întâl­nirea dintre Locomotiva Gri­viţa Ro­şie şi Locomotiva Timişoara. Jocul acesta se va disputa pe Stadionul Republicii de la ora 17. In deschidere la acest match (ora 15.15), va avea loc o foarte intere­santă întrecere între două echipe de juniori : Selecţionata taberei de juniori Câmpulung Piteşti-Selecţio­­nata taberei de juniori Sighişoara. In cadrul acestei întâlniri vor evolua o serie de noi elemente tinere de talent care s-au impus cu prilejul taberelor de la C. Lung Piteşti şi Sighişoara, organizate de Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport prin comisia centrală de fotbal şi res­pectiv Consiliul Central al Sindica­­telor prin Secţia de Cultură Fizică şi Sfleri Turneul feminin­­ handbal disputat in cadrul Festivalului Turneul feminin de handbal dis­putat în cadrul întâlnirilor sportive internaţionale prieteneşti ale Fes­tivalului, a marcat o etapă impor­tantă în istoria acestui joc spor­tiv în ţara noastră. Prin participarea la acest turneu a unor echipe din ţâri în care hand­balul se bucură de o veche tradi­ţie, în afară de faptul că s’a reali­zat un minunat schimb de expe­rienţă­, s’a asigurat şi­ un criteriu cât se poate de real pentru verifi­carea nivelului ate­ns de handbalul nostru feminin. încă dela primele întâlniri s’a putut observa o diferenţă de valoare între echi­pele R. D. Germane şi R. P. Române, echipe care au o pregătire foarte serioasă faţă de celelalte trei echipe participante. A­­cestea din urmă, deşi au avut un nivel de pregătire mai scăzut, au arătat totuşi , o creştere a valori­lor, pe măsură ce se desfăşurau întrecerile din cadrul turneului. Astfel, putem da de exemplu echi­pa France Enseignant care datorită numeroaselor lipsuri în orientarea acţiunilor tactice pe teren, a fost învinsă la primul joc de Ştiinţa Bucureşti cu scorul de 6-1. Iar în matchurile următoare jucătoarele franceze au avut o comportare din ce în ce mai bună, reuşind să facă un joc bun cu echipa R.D. Germa­nă, pentru ca apoi în ultimul joc pe care l-au susţinut cu F. T. Bran Wien (Austria), să câştige cu sco­rul de 3-2, reuşind în acest fel să se claseze pe locul 4 în clasamentul competiţiei. O comportare frumoasă au a­­vut-o şi jucătoarele echipei F. T. Brün W'’en care, deşi clasate pe locul 5 în acest turneu, au arătat că posedă calităţi pentru acest joc, dar că nu sunt pregătite la nive­lul jucătoarelor din celelalte echi­pe. In jocul cu Ştiinţa Bucureşti, deşi au fost conduse la pauză cu 5-0, nu au cedat, ci dimpotrivă, au continuat să lupte cu mai multă ho­­tărîre, izbutind să câştige repriza doua cu 3-2. Jucătoarele aus­­triace ar fi putut ocupa un loc mai bun în clasament, dacă ar­­ avut un lot de jucătoare mai numeros, pentru a putea înlocui »jucătoarele .«disponibile. Echipa Ştiinţa Bucureşti a între­cut, în urma unor jocuri viu dis­putate, echipele France Enseignant şi F. T. Bran Wien. Este demnă de remarcat puterea de luptă de care au dat dovadă jucătoarele Ştiinţei în jocurile cu primele două clasate, izbutind ca prin calităţile lor morale şi de voinţă, să f­acă faţă în mod onorabil adversarelor lor. încă de la primele jocuri ale tur­neului s-a putut observa că pen­­tru primul loc candidează cu şanse egale echipele R. P. Române şi R. D. Germane. Acest lucru a fost confirmat de rezultatele obţinute de aceste echipe în matchurile susţi­nute cu celelalte echipe participan­te, pe care le-au învins la scoruri concludente. Câştigătoarea turneu­lui era deci greu de prevăzut. Dealtfel, cele două reprezentati­ve ale R. D. Germane şi R. P. Ro­mâne şi-au măsurat forţele cu o lună de zie înainte, când după un joc extrem de disputat, echipa noastră a ieşit învingătoare cu sco­rul de 5-4, datorită unor acţiuni mult mai decise, efectuate în ulti­ma parte a jocului. Era deci fi­resc ca întâlnirea dintre aceste două reprezentative să fie aşteptată cu cel mai mare interes, mai ales dacă avem în vedere şi pregătirile speciale pe care aceste două for­maţii le-au făcut înainte de deschi­derea Festivalului. In prima întâlnire cu reprezen­tantele R. D. Germane, jucătoarele oaspe au fost surprinse de buna pregătire Pz­că a jucătoarelor noas-" tre, care le-au depăşit cu uşurinţă în ultima parte a jocului. Prin a­­ce­astă pregătire fizică superioară reprezentantele ţării noastre au­ su­plinit o parte din lipsurile tehnice pe care le aveau şi au anihilat ma­joritatea acţiunilor factice ale ad­versarelor. In cea de a doua întâl­nire, cunoscând acum capac’tatea fizică a jucătoarelor noastre, jucă­toarele din R. D. Germană au ju­cat mult mai prudent și me’ ma­tur. Ele au învins numai datorită rutinei pe care au căpătat o în urma practicii îndelungate a aces­tui joc sporti­v. La aceasta s’a mai adăugat şi jocul unei apărări ex­trem de dure, cu acţiuni defensive, de multe ori neregulamentare şi al unei jucătoare excelente la execu­tarea loviturilor libere dela 17 m. In plus, au beneficiat de un arbi­tru cu o concepţie de arbitraj cu totul opusă nouă, care a neglijat complect aplicarea legii avantaju­lui, lucru care a dezavantajat e­­chiipa R.P.R. In acest match, juca­toarea echipei germane Hertha A­­dam a marcat 4 puncte din­ lovituri libere din totalul de 7 puncte în­scrise, iar echipa R. P. Române a ratat două lovituri de la 13 m. și nu a fructificat nicio lovitură de la 17 m. A reuşit să înscrie 5 goaluri din acţiunile colective ale înaintării. Echipa R. D. Germene s’a pre­­­zentat în acest joc mult mai bine decât în jocurile anterioare. Deşi au fost conduse în prima parte a jocului cu 2-0, jucătoarele germane, datorită experienţei şi rutinei, nu s’au pierdut ci şi-au desfăşurat în continuare jocul lor colectiv, ata­când cu Insistenţă, speculând cea mai mică greşeală a Jucătoarelor noastre, fapt care le-a permis să egaleze, să se distanţeze şi să câş­tige tn cele din urmă In mod au­toritar. întâlnirea acestor două e­­chipe a furnizat un spectacol spor­tiv de valoare, în care s-au putut urmări elanul, puterea de luptă, dorinţa de a reprezenta cu cinste culorile patriei lor şi de a-i aduce victoria. A reuşit mai bine echipa R. D. Germane datorită stăpânirii de sine de care au dat dovadă jucătoarele in momentele critice, precum și da­torită unui joc superior în special din punct de vedere tactic. Jocurile echipei R. D. Germane s’au caracterizat în atac prin sim­plitatea desfăşurării acţiunilor o-' tens­ive, iar in apărare prin opri­rea atacului advers cât mai depar­te de poartă. Simplitatea jocului ofensiv este rezultatul unor pase precise la distanţe mari, a dem­ar­­cajului făcut cu conştiinciozitate, la timp şi a pătrunderilor în viteză în spaţiile libere, pentru a primi min­gea. Jucătoarele germane şi-au dove­dit maturitatea în felul cum au şti­ut să folosească ajutorul celui de al şaselea şi al şaptelea înaintaş. Venirea acestora era cunoscută de restul înaintaşelor, care întotdea­una acţionau derutant spre extre­me, deschizându-le un culoar pe centrul terenului, unde acestea pri­meau mingea. Ele au știut să fruc­tifice loviturile de la 17 m, și tot­odată să împiedice transformarea loviturilor libere ale jucătoarelor noastre, prin formarea unui zid compus din trei jucătoare extrem de atente. Cu toate că echipa R. P. Româ­ne a fost învinsă în finala turneu­lui, jocul prestat de echipa noas­tră a fost cu mult superior jocului dela 5 iulie. Acest lucru dovedeşte că echipa noastră a căutat să fo­losească experienţa jocului ante­rior. Astfel, s’a ajuns să se fixeze tactica de joc în atac, bazată pe patru acţiuni de bază: atacul de­­cisiv pe o aripă, atacul pe o aripă cu schimbarea jocului pe aripa cea­laltă, atacul cu pătrunderea Inte­rilor în adâncime şi atacul cu pă­trunderea centrului înaintaş în a­­dâncime. In apărare, echipa noas­tră a aplicat în mod consecvent sis­temul de apărare „om la om“, sta­­bilindu-se şi acţiunile tactice de­fensive în cazul atacului supranu­­meric. In jocul cu R. D. Germană am putut constata că jucătoarele noas­tre n’au aplicat în mod satisfăcă­tor tactica învăţată. Acest lucru se datorește in primul rând faptului că jucătoarele noastre nu primesc o pregătire tactică corespunzătoare în colectivele lor şi, în al doilea rând, faptului că perioada de fixare a cunoştinţelor a fost prea scurtă. A­­plicarea acestor cunoştinţe tactice, în condiţiunile unui joc internaţio­­nal de importanţa celui pe care l-au susţinut cu echipa R. D. Germane, nu s’a făcut la nivelul scontat. In plus, unele jucătoare, din exces de zel, au depus un efort peste puteri­le lor, fapt care a dus la scăde­rea randamentului lor în echipă spre sfârșitul jocului. Exemplu: E­­rika Brahm. Altele nu au fost su­ficient de combative, cum este ca­zul jucătoarei Brunhilda Neuhror care s’a înfricoşat în faţa adversa­rei sale, fiind depăşită de câteva ori. Greşelile tehnice elementare fă­cute de majoritatea jucătoarelor noastre, au influenţat rezultatul jo­­cului. Ele s’au datorat lipsei de stăpânire de sine şi a unei stări de emotivitate mult prea ridicată. Unele jucătoare ca Elena Pădurea­­nu şi Lucia Dobre s’au abătut de la disciplina jocului de echipă, acţio­nând în mod iraţional în ceea ce pri­veşte deplasarea pe teren şi abu­zând de acţiuni individuale. KUNST IOAN Antrenorul lotului feminin al R.P.R. ŞTEFANIA TUDOR SPORTUL POPULAR Mr. 2293 pag. 5-a

Next