Sportul Popular, iunie 1957 (Anul 12, nr. 3016-3032)

1957-06-01 / nr. 3016

„Luna construcţiilor”— o acţiune încununată de un frumos succes Iată-ne la capătul unei acţiuni care a intrat de-acum în tradi­ţia mişcării noastre sportive: „LUNA CONSTRUCŢIILOR DE BAZE SPORTIVE“. In regiuni, lucrările de centralizare a rezul­tatelor sunt, fireşte, de-abia la început. Graficele de creştere a numărului de terenuri de sport sunt încă incomplete iar statisti­cienii vor trebui să mai aştepte citeva săptămîni pentru a porni la alcătuirea bilanţului — mai bogat ca oricind — al acestei ac­ţiuni. Trebuie să aşteptam şi noi aceste cifre pentru a spune dacă „Luna construcţiilor de baze spor­tive“ a fost sau nu încununată de succes? Nicidecum! Sutele de corespondenţe primite la redacţie, nenumăratele însemnări din po­pasuri făcute în multe­ regiuni ale ţării­ ne-au arătat cu prisosinţă târgul interes pe care ■ l-a trezit in masele de sportivi „Luna con­strucţiilor“, organizată de Comi­tetul Central al U.T.M. Cu spri­jinul sfaturilor populare, prin munca entuziastă a tineretului căruia i s-au adăugat pretutindeni oameni cu tîmplele cărunţite, au răsărit în satele şi oraşele pa­triei noi construcţii sportive, in­­cepind cu­ modestele terenuri de volei din satele sucevene şi termi­­nind cu bazele complexe ame­najate în oraşele regiunilor Hu­nedoara sau Baia Mare. De multă vreme activitatea spor­tivă din raionul Că­lăraşi se des­făşura cu greutate din cauza nu­mărului insuficient de baze spor­tive. Acum, activiştii sportivi din colectivele asociaţiei „Recolta“ nu mai prididesc cu­ planificarea competiţiilor. Termenul nu este cîtuşi de puţin exagerat şi iată de ce: în com. Ulmu s-a amenajat un frumos teren de fotbal, la Dra­­goş Vodă,, tineretul a terminat de curînd lucrările de construcţie a complexului sportiv care cuprinde un teren de fotbal, unul de volei, groapă pentru sărituri, portic de gimnastică etc., în corn. Dichiseni, colectivul sportiv are acum încă două terenuri de volei şi unul de fotbal, la Radu Negru s-au ame­najat terenuri de fotbal, volei şi baschet etc. In general, „Luna construcţiilor“ s-a bucurat de o largă popularitate în satele noas­tre. Numeroase construcţii au fost ridicate şi in sate ca: Dumbrava, (r. Cricov) Vereşti şi Bob­ocu (r. Buzău) Drăgăneşti (r. Drâgoneşti), Vidra (r. Vrancea), şi altele. Un preţios sprijin au primit in, acţiunea de întărire a bazei m­a-­ teriale şi colectivele sportive de la­ oraşe. Reamenajarea stadionului din Arad, a stadionului ,,­ Mai­“­ din Făgăraş, a terenurilor dint Haţeg, Caransebeş, Focşani sau Buzău, noile construcţii din Pi­­­teşti, Corabia, Galaţi, Hunedoara,* Baia Mare sau Cluj sunt numai citeva exemple care ilustrează con­tribuţia „Lunii construcţiilor de baze sportive“ la creşterea numă­rului de terenuri de sport, la rea­­menajarea celor existente. Cu entuziasmul caracteristic vîrstei lor, elevii din cele mai mul­te oraşe au fost şi ei prezenţi in marea acţiune de îmbogăţire a bazei materiale a mişcării noastre sportive şi acum, la sfirşitul „Lu­nii construcţiilor“ ei se pot mîndri cu rezultate din cele mai frumoase. Amintind încă zeci şi zeci de exemple tot n-am putea cuprinde decit frinturi din succesele rea­lizate în cadrul „Lunii construc­ţiilor“. Dar, sunt oare necesare noi măr­turii ale entuziasmului cu care a­ fost primită această acţiune în în­treaga ţară? Succesul deplin al „Lunii Construcţiilor“ apare des­tul de limpede şi el ne dăruieşte nu numai posibilitatea de a înre­gistra pur şi simplu amenajarea a noi terenuri sau săli de sport ci, in primul rînd, de a constata că aceste acţiuni trebuie continuate — sub diferite forme —, că ele sunt aşteptate cu nerăbdare de către masele de sportivi, care răspund prin fapte din cele mai frumoase unor astfel de îndemnuri. DAN GIRLEȘTEANU Serbare de sfîrşit de an la I. C. F. La 3 iunie va avea lo­c în in­cinta Institutului de Cultură Fi­zică şi pe stadionul Republicii serbarea de închidere a cursuri­lor. Dimineaţa,­ începînd de la orele 9, catedrele, prin cabinetele me­todice, vor expune principalele realizări obţinute în activitatea metodico-ştiinţifică în acest an. După-amiază, de la ora 16, stu­denţii vor efectua pe stadionul Re­publicii demonstraţii în diferite discipline sportive. Sunt invitaţi să participe la ser­ba­rea de sfîrş­it de an­­i Insti­­tutului de Cultură Fizică, activişti sportivi, profesori, tehnicieni, pre­­cum şi absolvenţii şcolilor medii care doresc să urmeze anul viitor cursurile I.C.F. Ana Scherer executând o „cumpănă" SPAKTACH1AM M VARĂ k TIMER ET1HUI Au început concursurile etapei a doua... începute din timp, concursurile Spartachiadei de vară a tineretu­lui au ajuns de acum — în unele raioane — în cea de a doua etapă pe centre de comune. Din rela­tările corespondenţilor noştri, re­ţinem că profesorii de educaţie fizică, activiştii sportivi ai­ comi­tetelor U.T.M. precum şi comisii­le comunale de organizare­ a com­petiţiei, depun străduinţe pentru ca această etapă să se desfăşoare la un nivel corespunzător cerin­ţelor. Eforturilor acestora li se a­­daugă sprijinul sportivilor din co­lectivele sindicale, care se depla­sează la centrele de comună pen­tru a ajuta la organizarea între­cerilor. In raionul Cracov, la centrul de comună Albeşti-Palealogu s-au de­plasat, în­­ urmă cu cîtev­a zile, 20 alteţi şi atlete în colec­tivul sportiv Progresul Ploeş­ti. Ei au ajutat la organizarea şi desfăşurarea concursurilor prin sfaturi şi îndrumări date­ tinerilor ţărani muncitori. La centrul de comună Albeşti-Paleologu s-au în­trecut 74 concurenţi, dintre care 50 numai la atletism. Etapa a doua a Spartachiadei se va desfăşura în raionul Bacău la: Parincea, Răcăciuni, Negri, Glodeni, Traian, Bereşti, Bistriţa, Plopîna şi Bacău. In toate comu­nele, terenurile de sport au fost pregătite din timp, unora aducîn­­du-li-se reamenajări. In munca de pregătire a etapei a doua s-au evidenţiat o serie de comisii co­munale, printre care cele din Ne­gri şi Sărata. Şi în raionul Tir­­govişte etapa a doua este în plină desfăşurare. De curînd, au luat sfîrşit întrecerile în centrele de comune Voineşti, Tătărani, Nu­cet, Săcuieni, Dobra şi Ochiuri. La aceste concursuri au asistat sute de săteni. O contribuţie deo­sebită la reuşita organizării aces­tei etape au adus profesorii de educaţie fizică Maria Mocanu­ (Voineşti), Gh. Partă (Tătărani), Maria Chiţu (Aninoasa), Elena Grigoriu (Nucet), Sabina Pirin (Gura Ocniţei) şi alţii, ca şi or­ganizaţiile de bază U.T.M. din comune care au mobilizat tine­retul. (După corespondențele trimise de F. Albu, P. Oprea și M. A­vanii). ------------------------------------------------------------------------------­ DOI PRIETENI S-AU... „CERTAT”! După şapte ani de., studii, ab­solvenţii şcolilor elementare din oraşul şi raionul Giurgiu au două căi deschise spre viitor. Unii, care visează să ajungă medici, profe­sori, farmacişti, se înscriu în şcoala medie. Ce fac însă cei care, de mici copii, strîngeau toate şu­ruburile şi tinichelele pentru a-şi face vapoare sau maşini, cei care au suferit nu odată urmările... mim­ei părinteşti după „disecţia“ la care au supus ceasul deşteptător pentru a vedea de ce face tic-tac? Au şi ei drumul lor in viaţă: la Giurgiu există o şcoală profesio­nală mecano-navala! Aici poţi in­tra, înveţi o meserie foarte ten­tantă pentru un copil crescut pe malul Dunării şi,s­cap să ai că poţi ajunge şi la politehnică... ...Şi iată că doi colegi de şcoală elementară, buni prieteni, care nu odată au învăţat împreună iar după „porţia“ de învăţătură au jucat în aceaşi echipă de fotbal a clasei, se despart după şapte­­­­ani şi o pornesc fiecare pe drumul lui. Ionel intră în şcoala medie. Costel­in cea profesională. Ce se întîmplă după aceea? Păi n-avem decit să-i privim pe cei doi buni amici, într-o după-amiază, cînd întîmplarea i-a adus la antrena­ment pe acelaşi stadion, Ainel se dezechipează, îşi îmbracă trenin­gul şi... aşteaptă instrucţiunile profesorului de educaţie fizică Bu­zatu. Pe cealaltă extrema a tere­nului, Costel, scos din... uniforma bleumarin şi îmbrăcat tot în e­­chipament sportiv seamănă cam. două picături de apă cu bunul său amic. Nici profesorul C. Stroe de la „profesională“ nu e încă gata să înceapă antrenamentul, aşa că cei doi buni prieteni şi foşti colegi se vor apropia desi­gur unul de altul şi, citeva minute, îşi vor tot vorbi, fiecare despre preocupările sale... ...Hait, dar ce este asta? Abia a întîlnit Ionel privirea lui Costel şi... a întors capul, de parcă nu l-ar fi cunoscut vreodată. Cum aşa, de ce aşa? Or fi certaţi? Sau poate. Ionel făcea parte din echipa care a fost învinsă de for­maţia lui Costel şi, deh, nu fie­care ştie să primească o înfrîngere! Nu, cei doi nu sunt certaţi pen­tru că, de la terminarea şcolii nici nu s-au mai întîlnit. Cit despre o competiţie în care unii au în­vins iar alţii au fost învinşi, nici vorbă! De foarte multă vreme cele două şepii n-au mai avut între­ceri între ele sau cel puţin com­petiţii la care să fi participat a­­mîndouă... Iar Ionel şi Costel sînt în realitate citeva sute de... Ionel şî Costel care nu se salută pe stradă,­­iu-şi vorbesc. Iar cînd sînt siliţi să se antreneze pe ace­laşi teren fac totală abstracţie unii de cei­lalţi. Pe vremuri, feciorii de bani gata din licee dispreţuiau amarnic pe „ciocănarii“ care învăţau în­ şcolile de „arte şi meserii“. De atunci au trecut ani, s-au sfărîmat mii de prejudecăţi, mentalitatea s-a schimbat». Numai unii tineri sportivi de la şcoala medie de băieţi din Giurgiu continuă să manifeste aceeaşi trufie cu totul nejustificată faţă de colegii lor de la şcoala profesională. Şi nici sportul, care reuşeşte să reunească pe stadioanele lumii oameni de cele mai diferite naţionalităţi sau concepţii politice, n-a reuşit să-i apropie pe elevii celor două şcoli giurgiuvene. N-a reuşit, pentru că nimeni nu s-a gîndit că între­cerile sportive între cele două şcoli ar putea pune capăt unei situaţii inadmisibile, de necon­ceput în zilele noastre, cînd munca e o chestiune de onoare. Nu s-a gindit nimeni, nici cel puţin cei doi profesori de educaţie fizică — I. Buzatu şi C. Stroe — care se cunosc, se apreciază clar:„ nu co­laborează pentru înlăturarea peri­culoasei prejudecăţi a unora din­tre elevii celor două şcoli din Giurgiu! V. ARNAUTU TH. ROIBU SPORTUL POPULAR Nr. 3016 ,Pag. 7-a Împlinirea unui vis tineresc... Cei peste 16 tineri şi tinere, participanţi la finala campionatu­­lui republican şcolar de gimnasti­­că, s-au aliniat pentru festivitatea de închidere a concursului. In liniştea ce s-a aşternut, Ana Scherer parcă-şi aude bătăile ini­mii. E emoţionată. Oare a reu­şit? Din această frământare este tre­zită de vocea crainicului care a­­nunţă : „T­it­lul de campioană repu­blicană şcolară la categoria I a revenit gimnastei Ana Scherer care a totalizat..." Ana n-a mai auzit punctajul pe care l-a obţi­nut deoarece aplauzele furtunoa­se ale publicului au acoperit vocea crainicului. Aşa­dar a reuşit. Visul ei s-a realizat. Ana Scherer, elevă in clasa a X-a a Şcolii medii ger­mane nr. 1 din Sibiu, a devenit campioană republicană şcolară. ...Ana Scherer şi-a început acti­vitatea sportivă la virsta de 12 ani. In colectivul sportiv Flamura roşie Sibiu sub supravegherea an­­trenoarei Crore Hissai, Anchen — cum ii spun colegele — face pri­mii paşi în sport. Ea este pregă­tită şi concurează mai vii la ca­tegoria junioare. In 1954 pregăteş­te exerciţiile pentru categoria a IlI-a de clasificare; un an mai tirziu Ana participă la campiona­tul republican, de juniori unde concurează cu exerciţii de catego­ria a H-a. Aici este remarcată şi trimisă în tabăra de gimnastică de la Piatra Neamţ. In sfîrşit, din anul 1956 Ana Scherer se pregă­teşte pentru obţinerea clasificării in categoria I. In cadrul aces­tei categorii concurează la finala campionatului republican şcolar care-i aduce şi îndeplinirea visu­lui ei sportiv: cucerirea titlului de campioană republicană școlară la sportul îndrăgit, gimnastica. Amalia Kreiss srespondentă DARURI PENTRU FESTIVAL Tineretul nostru pregăteşte cu mult drag obiecte pe care le va oferi în dar participanţilor la măreaţa sărbătoare a tineretului mondial de la Moscova. In fotografie, o parte din darurile confecţionate de tinerii din întreprinderile raionului Lenin din Capitală. VEŞTI SPORTIVE DIN REGIUNEA PLOEŞTI Deşi tot timpul a plouat toren­ţial, toţ­ cei 25 de participanţi la întrecere au reuşit să termine cursa. La biciclete oraş primul a sosit Alexandru Chivu (Progresul), iar la biciclete semi-curse Constan­tin Niculescu (Fr. roşie). (N. Stă­­rutscu — corespondent • La Moreni, o frumoasă acti­vitate sportivă o desfăşoară mem­brii colectivului sportiv al şcolii profesionale de ucenici Petrol. Sub conducerea prof. I. Bănaru, elevă acestei şcoli organizează numeroa­­se întreceri inter-clase. La cam­pionatele şcolilor profesionale, re­prezentativele şcolii au ocupat lo­cul IV în întrecerile de gimnastică, în timp ce la hartdbal au­ avut o comportare meritorie. O rodnică activitate se desfăşoară şi pe linia complexului G.M.A.. Recrut, 75 de elevi au devenit purtători ai in­signei G.M.A. şi F.G.M.A. (fost Rizoiu — corespondent). • De o mare preţuire se bucu­ră sportul printre elevii centrului şcolar agricol din Buzău. Spri­­jiniţi şi îndrumaţi de conducerea şcolii şi de organizaţia U.T.M., e­­levii îşi petrec o bună parte din timpul lor liber, participînd la în­trecerile din cadrul Spartachiadei, competiţie la care îşi trec in pre­zent probele un număr de 180 e­­levi. In scopul popularizării acestei mari competiţii de masă, echipa de fotbal a centrului şcolar s-a deplasat în comuna Beceni unde a susţinut un joc amical. (AL Du­mitru — corespondent). • In cinstea Festivalului de la Moscova, colectivele sportive Pro­gresul şi Flamura roşie din Buzău au organizat zilele trecute o în­trecere d­e listă pe distanţa Buzău- R. Sărat şi retur (64 km.). Noi purtători ai insignei G. M. A. • In faţa comisiei de control G.M.A. din Sibiu s-au prezentat cu puţin timp în urmă, 32 elevi de la Şcoala elementară nr. 3 pen­tru a da ultima proba în vederea obţinerii insignei F.G.M.A. Aspi­ranţii pregătiţi de fosta campioa­nă naţională la aruncarea siu­liţei, profesoara Nora Steintzel, au tre­cut cu succes examenul de control. Printre cei mai bine pregătiţi au fost elevii Hanelore Ganabi, Karin Schuster, Brighite Halmenn şi Peter Binder. Elevii de la şcoa­la elementară nr. 3 sunt primii din oraşul Sibiu care obţin insigna F.G.M.A. în anul 1957. (C. Mus­taţă — corespondent). • Cu prilejul concursurilor sportive organizate în cadrul fes­tivalului regional, în regiunea Hu­nedoara au fost trecute sute de norme G.M.A. Tinerii din raionul Brad, au trecut 643 norme, cei din raionul Hunedoara 670 norme iar cei din Oră­ştie peste 600 nor­me. Şi în celelalte raioane ale regiunii Hunedoara, tinerii parti­cipanţi la Spartachiada de vară a tineretului sau la concursurile festivalului regional îşi trec nor­mele G.M.A. (Gh. Cioranu — co­respondent). • In raionul Tirnăveni au fost organizate mai multe centre de antrenament G.M.A.. Astfel, la­­Băchn­ea şi cetatea de Baltă pes­te 300 de tineri au trecut pina în prezent 1500 de probe G.M.A. gradul I şi II. Printre cei mai buni instructori de la aceste centre de antrenament se numără Ion O­­prea, Tiberiu Stenk, Octavian Blaj, S. Benyovski şi alţii. In curind, asemenea centre de antrenament G.M.A. vor lua fiinţă şi in alte comune de pe întinsul raionului Tirnăveni. (Ioan Hasasiu — respondent). • Zilele trecute, peste 60 tineri din colectivul sportiv Recolta Mogoşeşti, raionul Paşcani au primit — într-un cadru festiv -­­insigna G.M.A. gradul I. In curînd alţi 20 tineri şi tinere, ţărani mim­­citori, membri ai colectivului Re­colta Mogoşeşti, vor deveni purtă­tori ai insignei G.M.A. gradul I. (C. Enea — corespondent).

Next