Sportul Popular, noiembrie 1958 (Anul 13, nr. 3299-3313)

1958-11-15 / nr. 3306

ilomatate din formaţiile masculine de volei se prezintă egale ca valoare Cîteva consideraţii după trei etape ale campionatului ! Cele trei etape disputate pină acum In cadrul campionatului categoriei A au arătat că echipele noastre de volei sunt într-o formă ascendentă. De­ unde în primele meciuri cele mai multe for­malii au dovedit o pregătire superfi­cială și lipsă de omogenitate, acum ele s-au arătat din ce în ce mai bine pregătite. In legătură cu meciurile care au a­­vut loc pînă acum, am discutat de cu­­­rind cu antrenorul federal 1. TAKACS. — îmbucurător este faptul că s-a ajuns la întărirea mai multor echipe edit masculine cit şi feminine, care au acum loturi de jucători de valoare a­­propiată. Părerea mea este că în mo­mentul de faţă jumătate din numărul format­lor masculine se prezintă egale ca valoare, ceea ce duce la mărirea interesului faţ de acest campionat. Fluctuaţiile de formă care au mai exis­tat se datoresc doar diferenţei de pre­gătire. Echilibrul de valoare măreşte Interesul spectatorilor, dar şi al an­trenorilor pentru pregătirea echipelor şi ridicarea nivelului lor de joc. •— Totuşi mai sunt însă destule for­maţii deficitare la capitolul „pregătire". — Este adevărat. Echipa C.S.M.S. Iaşi — de pildă — deşi duminică In meciul cu C.C.A. a jucat mai bine decit in­ primele două etape, totuşi se prezin­tă ceva mai slab decit celelalte forma­ţii participante. Aceasta se datoreşte lu­i at­ii jucătorilor — care au o valoare d­estul de bună — ci­ faptului că clubul ieşean se interesează foarte puţin de aceşti sportivi. Suntem­ inte­resaţi îndeaproape de buna pregătire a echipelor provinciale de volei, pentru ca acestea să-şi apere locurile din ca­tegoria A, jucind de la egal cu echi­pele bucureştene. Am discutat apoi cu antrenorul Ta­kacs despre forma slabă în care se află unii jucători fruntaşi: — Unii dintre ei manifestă o scă­dere a formei datorită oboselii provo­cate de sezonul internaţional deosebit de bogat din vara aceasta. De aceea] ne-a spus Iov. A. Takacs, recomand tuturor antrenorilor formaţilor divizio­nare ca in această perioadă să ţină o legătură cit mai strinsă cu medi­cul clubului sau colectivului pentru a evita cazurile de supra-antrenarerci. — Ce părere aveţi despre însuşirea elementelor tehnice ? — S-a observat la echipele mascu­line o îmbunătăţire a serviciului puter­nic atit ca execuţie, cit şi ca frec­venţă, renunţindu-se in mare măsură la acele servicii ,,plutitoare" sau „mus­că". De altfel şi echipa cehoslovacă Spartak Brno ne-a demonstrat cit de important este să serveşti puternic. Folosirea unui serviciu puternic a dez­văluit însă lipsuri în primirea balo­nului şi aceasta din cauza proastei «*iezuri pe teren sau a lipsei de pre­gătire în această direcţie. Lovitura de atac este încă insuficient lucrată. Este adevărat, forţa cu care este expediat batonul în terenul advers a crescut, dar anumite procedee tehnice cum ar fi mingile lobate, „roată", cele expe­diate cu braţul sting (in afară de ju­cătorii Nicolau şi Muşat), sunt apli­cate în mod intimplător. Un element pozitiv al tuturor echipelor s-a dove­dit a fi blocajul, a încheiat tov. Takacs. Fără îndoială, toate aceste lipsuri pot fi înlăturate în viitor printr-o pre­gătire perseverentă. Unele echipe au insistat în această direcţie şi poate vor arăta progrese în jocurile de mîi­­ne. Etapa programează — de altfel — cîteva partide interesante, unele datorită tradiţiei, altele poziţiei în cla­sament a echipelor. Din prima cate­gorie face parte meciul C.C.A.—Ra­pid, mîine aflat la a 14-a ediţie (în cadrul campionatului). Echipele sunt despărţite de cinci locuri în clasament şi meciul pare inegal, dar militarii s-au arătat în revenire de formă. Şi cum întotdeauna acest meci a fost deo­sebit de disputat (ambele echipe, indi­ferent de forma manifestată înaintea lui, se regăsesc în jocurile dintre ele), partida se anunţă interesantă. Din cea de a doua categorie face parte meciu­l masculin Victoria — Ce­tatea Bucur (locul IV — locul V) şi cel feminin Rapid — Metalul M.I.O. (locul I — locul IV). Dar nu trebuie omise nici jocurile C.S.M.S. Iaşi — Dinamo Bucureşti, Voinţa Sibiu — Someşul Chij şi Ştiinţa Timişoara — Voinţa Oraşul Stalin, care par ceva mai disproporţionate ca valoare, dar în care avantajul terenului poate fi un element determinant în fixarea rezul­tatului. — fti + __ Fotografia noastră înfăţişează o fază din meciul Cetatea Bucur — Spar­tak Brno (3—/) Echipa cehoslovacă a fost învinsă ca 3—2 şi de Victoria. Prin prisma acestui rezultat meciul de miine dimineaţă dintre Victoria şi Ce­tatea Bucur se anunţă pasionant. (Foto: T. Roibu) A doua parte a campionatului re­­publican de scrimă pe echipe, returul, se va desfăşura între 18 şi 23 no­iembrie la Tg. Mureş. Echipele îşi vor disputa întîietatea la cele patru probe: floretă femei, floretă bărbaţi, spadă şi sabie. Ca şi în alţi ani, lupta pentru primul loc în clasamentul general se dă între sportivii celor două cluburi bucureştene care au şi cele mai pu­ternice secţii de scrimă: Progresul şi Casa Centrală a Armatei. In dis­puta pentru cucerirea titlurilor la fiecare probă sunt angajate însă şi Dinamo Cluj (floretă bărbaţi), Stă­ruinţa Satu Mare (floretă femeie) şi Progresul Cluj (spadă şi sabie). Turul campionatului a avut loc, după cum se ştie, în luna aprilie la Bucureşti. întrecerile au fost deosebit de strînse, pasionante şi presărate cu numeroase surprize. Nu o dată a fost răsturnat un rezultat ce părea pecet­luit. De aci şi un interes crescînd pentru competiţie din partea tuturor celor care urmăresc activitatea din această disciplină sportivă. Dacă scri­­merii care se vor întrece săptămîna viitoare la Tg. Mureş, vor fi la fel de combativi, dacă vor lupta cu a­­ceeaşi energie pentru fiecare tuşă, pentru fiecare asalt, aşa cum au făcut-o în primăvară, atunci specta­torii din Tg. Mureş vor avea de vi­zionat un spectacol sportiv de bună ca­li­ta­te. Iată11 care este ordinea actuală în clasamentul turnarii campionatului: FLORETĂ FEMEI : 1. Progresul Bucureşti 6 meciuri — 18 puncte; 2. Stăruinţa Satu Mare 6 m. — 14 p ; 3. C.C.A. 6 m. — 12 p ; 4. Progresul Cluj 6 m. — 12 p.; 5. Dinamo Cluj 6 m. — 12 p; 6. C. S. Oradea 6 m. — 8 p ; 7. Ştiinţa Tg. Mureş 6 m. — 8 p; FLORETĂ BARBAŢI: 1. Pro­gresul Bucureşti 6 m. — 18 p ; 2. G.G.A. 6 m. — 16 p; 3. Dinamo Ghij 6 m. — 14 p; 4. Ştiinţa Tg. Mureş 6 m. — 12 p ; 5. Stăruinţa Satu Mare 6 m. — 10 p; 6. O. S. Oradea 6 m. — 8 p ; 7. Progresul Cluj 6 m. — 6 p; SPADA: 1. C.O.A. 6 m. - 18 p; 2. Progresul Bucureşti 6 m. — 14 p ; 3. Progresul Cluj 6 m. — 14 p; 4. G S. Oradea 6 m. — 12 p; 5. Ştiinţa Tg. Mureş 6 m. — 12 6. Dinamo Cluj 6 m. — 8 p; 7. Stă-­ ruinţa Satu Mare 6 m. — 6 p ; SĂ­RIE : 1. Progresul Gluj 6 m. — 18 p; 2. C.C.A. 6 m. — 16 p ; 3. C. Si Oradea 6 m. — 14 p ; 4. Ştiinţa Tg. Mureş 6 m. — 12 p; 5. Stăruinţa Satu Mare 6 m. — 10 p ; 6. Progre-' sul Bucureşti 6 m. — 8 p ; 7. Dinamoi Qnj 6 m. — 6 p. Intre 18 şî 23 noiembrîe Sa Tg. J Mureş Returul campionatului republican de scrimă pe echipe Atacul a pornit din stingă, dar a „pasat“. Adversarul a făcut o „oprire”d­in timp bun și a punctat. Unele aspecte metodice ale pregătirii sportivilor noştri fruntaşi ! In conformitate cu prevederile Ho­­pririi C.C. al P.M.R. şi a Consiliu­lui de Miniştri cu privire la reorga­nizarea mişcării de cultură fizică şi sport din 2 iulie 1957, a avut loc la începutul acestui an acţiunea de con­stituire a federaţiilor sportive. Prin înfiinţarea acestor organe teh­nice ale U.C.F.S., activitatea de con­­ducere şi îndrumare a diferitelor ra­muri sportive a păşit într-o nouă etapă. Cu toate greutăţile inerente reorga­nizării, federaţiile au obţinut într-o perioadă scurtă o serie de realizări care confirmă justeţea noii forme organizatorice. Pe plan intern, o dată cu grija pen­­tru normala desfăşurare a campio­natelor republicane, federaţiile de na­­taţie, lupte, gimnastică, volei, scrimă, rugbi, fotbal, atletism şi altele au avvut preocupări deosebite pentru creş­terea bazei de masă a ramurilor spor­tive respective, prin angrenarea în special­ a unui număr mai mare de copii, adolescenţi şi tineri în activi­tatea sportivă. Pe plan internaţional sportivii lo­turilor R. P. Române au înregistrat rezultate remarcabile în numeroasele şi importantele competiţii care s-au desfăşurat în sezonul sportiv de vară şil anului 1958. Astfel, sportivii ro­­mâni au ocupat locuri fruntaşe la campionatele mondiale de lupte cla­sice de la Budapesta,, la campionatele IMondiale de caiac-canoe de la Praga, la campionatele europene de canotaj academic de la Poznan, la campio­natele mondiale de gimnastică (echi­pa feminină) de la­­Moscova, la cam­pionatele europene de volei de la Praga, la campionatele mondiale de tir de la Moscova, la campionatele europene de tenis de masă — juniori de la Falkenberg (Suedia), la crite­riul mondial de scrimă al tineretu­lui de la Bucureşti. De asemenea, s-au obţinut rezultate de valoare în unele întîlniri internaţionale de na­­taţie, călărie, handbal-fete baschet­­băieţi, rugbi, ciclism, box, tenis de cîmp, motociclism, haltere, hochei pe iarbă şi, de curînd, la fotbal în me­ciurile cu R.P.U. şi Turcia, în care echipa noastră a demonstrat justeţea liniei orientative a federaţiei de spe­cialitate. Aceste rezultate, precum şi cele ob­ţinute anterior, reflectă, în afară de alţi factori, nivelul ridicat al meto­dicii procesului de antrenament care stă la baza pregătirii sportivilor noş­tri fruntaşi. In acelaşi timp, clasa generală nesatisfăcătoare într-o serie de ra­muri sportive (baschet-fete, gimnas­­tică-băieţi, box, fotbal, atletism) a­­rată unele deficienţe în munca de pregătire a sportivilor în cadrul sec­ţiilor cluburilor şi colectivelor spor­tive. Sintetizînd constatările făcute în această direcţie s-a ajuns la conclu­zia că în special tratarea superficia­lă, neştiinţifică a unor principale pro­bleme ale procesului de antrenament sportiv constituie o frînă în conti­nua îmbunătăţire calitativă a mun­cii de instruire şi educaţie a spor­tivilor. Aceste probleme sunt urmă­toarele : 1. Modul de interpretare şi tratare a unor aspecte de bază ale antrena­mentului sportiv; 2. Problema pregătirii morale şi de voinţă şi a unităţii procesului instruc­tiv-educativ. ★ O parte dintre antrenorii noştri consideră că au făcut totul şi de a­­cum înainte se poate merge în vir­tutea inerţiei. Ca o consecinţă, unele probleme de bază ale antrenamen­tului sportiv au început să fie uitate sau tratate cu uşurinţă. Printre a­­cestea se numără: problema planifi­cării şi evidenţei procesului de antre­nament, problema unităţii factorilor antrenamentului sportiv, problema pregătirii fizice generale şi problema alcătuirii lecţiilor de antrenament. Aplicarea în practică a acestor pro­bleme, pe baza orientării şi funda­mentării ştiinţifice sovietice, au­ con­tribuit într-o măsură felsemnată la îmbunătăţirea rezultatelor tehnice ale sportivilor noştri. Respectarea prin-­ cipiilor care stau la baza acestor probleme şi perfecţionarea lor conti­nuă trebuie să stea în centrul aten­ţiei antrenorilor noştri. la privinţa­­panificării procesului de antrenament se constată o tendin­ţă periculoasă de minimalizare a im­portanţei alcătuirii şi urmăririi docu­mentelor de planificare, mergîndu-se în unele cazuri pînă la ignorarea lor. Antrenorii care neagă utilitatea planificării procesului de antrenament trebuie să înţeleagă că nu planifica­rea în sine este de vină, ci modul formal de întocmire al acesteia de către o parte din tehnicieni. Teoria şi practica sportivă au dovedit cu prisosinţă necesitatea planificării pro­cesului de antrenament sportiv, a­­tunci cînd această planificare este întocmită cu seriozitate şi convin­gere, constituind o emanaţie a unei gîndiri metodice, pe baza concluziilor şi învăţămintelor activităţii trecute, avînd în faţă obiectivele de atins şi condiţiile concrete de lucru. In mod deosebit, în procesul de antrenament sportiv, care este un proces pedago­gic, nu se poate lucra la întîmplare, pe baza rutinei. In ceea ce priveşte unitatea facto­rilor antrenamentului, faţă de clari­tatea orientării teoretice sunt inexpli­cabile greşelile ce se fac în practică, atunci cînd unul sau mai mulţi din­tre­ aceşti factori nu mai constituie o preocupare, pentru ca după o pe­rioadă să treacă pe primul plan, neglijîndu-se în schimb ceilalţi fac­tori. Orientarea ştiinţifică ce trebuie să stea la baza rezolvării acestor pro­bleme este următoarea : cele cinci părţi (sau factori) ale antrenamentu­lui sportiv (pregătirea fizică, tehnică, tactică, morală şi de voinţă şi teoreti­că) reprezintă un tot, sunt strins legate între ele, se condiţionează reciproc, iar în anumite etape ale pregătirii, după necesităţi, accentul poate să cadă pe unele sau altele. Legat de aceasta se ridică şi pro­­blema pregătirii fizice. Astfel, în ul­timul timp pregătirea fizică şi cu deosebire cea generală a început să constituie o preocupare secundară, fiind în unele cazuri neglijată. Inter­pretez greşit recentele discuţii pri-­ vitoare la nivelul scăzut a! pregătirii tehnice din unele ramuri sportive de la noi, o parte dintre antrenori (şi ceea ce este mai grav, chiar antre­­nori de lot) au început să nu mai dea însemnătatea cuvenită pregătirii fizice. In această privinţă este bine să nu se uite importanta contribuţie a pregătirii fizice în creşterea masivă a performanţelor sportivilor români în ultimii zece ani. Fără îndoială că aplicarea experienţei sovietice privi­toare la acest capitol a constituit unul dintre factorii caracteristici ai restructurării metodicii antrenamentu­lui sportiv din trecut. Pregătirea fizică (generală şi spe­cială) este o condiţie principală în creşterea rezultatelor. Ea trebuie să ocupe un loc important atit în antre­namentul începătorilor, cît şi în cel al sportivilor de categorii superioare.­ Fiind o sarcină permanentă a pro­cesului de antrenament, preocupările pentru pregătirea fizică nu trebuie să înceteze în nici o perioadă, deoa­rece calităţile fizice nu se menţin şi nu se dezvoltă decât prin antre­nament continuu. Ide asemenea, este important de amintit faptul că folosirea unor m­i-i loace variate în asigurarea pregătirii fizice (dintre care nu trebuie să ui-J tăm sportu­rile complimentare.) contri-i buie atit la restructurarea substratul­­ui material al calităţilor fizice, ţe-' sutul muscular, cit şi la formarea vii scoarța cerebrală a unui număr mac. ACTUALITĂȚI DIN RUGBI • Turneul echipelor de juniori, în plină desfășurare • Mîine, in ul­tima etapă, va fi desemnată echipa campioană pe 1953. • Prezența echipelor de juniori — la rugbi — într-o întrecere cu ca­­­racter oficial a fost primită și anul acesta cu multa bucurie de către iu­bitorii sportului cu balonul oval. Este vorba de­ turneul organizat din ini­ţiativa federaţiei române de rugbi cu participarea unor echipe de juniori reprezentînd oraşe cu o bogată tra­diţie rugbistică (Timişoara, Bucureşti, Cluj) sau centre în care acest sport cîştigă din zi în zi tot mai mulţi adepţi (Bîrlad, Tecuci, Roman etc.). In momentul de faţă, au mai ră­mas în luptă doar patru echipe : Ştiinţa Cluj, Laminorul Roman, Vul­can şi Constructorul, ambele din Bucureşti. Aceste echipe îşi vor dis­puta semifinalele în ziua de 23 no­iembrie, la Bucureşti. Finala va avea loc, tot la Bucureşti, la 30 noiem­brie. Desfăşurarea de pînă acum a tur­neului a relevat faptul că organele locale U.C.F.S. au fost preocupate să asigure cele mai bune condiţii de participare echipelor din oraşele res­pective şi să popularizeze această competiţie menită să contribuie la depistarea elementelor cu perspective în acest sport. Cît priveşte componenţa echipelor participante, trebuie să arătăm că în majoritatea cazurilor este vorba de elevi ai şcolilor profesionale şi medii care au învăţat „abecedarul” rugbiului, mai întîi în cadrul orelor de colectiv sportiv ale şcolii şi apoi, pe lingă echipele locale de categoria A sau B.­­ Echipa cîştigătoare a campiona­tului categoriei A pe anul în curs va fi cunoscută abia mîine dimineaţă (în ultima etapă a campionatului) la sfîr­­şitul interesantului cuplaj de pe sta­dionul Constructorul. In prima întîl­­nire, Dinamo Bucureşti va încerca să obţină victoria în dauna Ştiinţei Ti­mişoara, iar în cea de a doua, Con­structorul — într-un meci de tradiţie — va primi replica echipei C.F.R. Griviţa Roşie. In­­ cazul în care Di­namo şi C.F.R. (singurele pretendente la titlu, în prezent aflate la egalitate de puncte) obţin victoria, feroviarii vor cîştiga campionatul datorită unui esaveraj mai bun. Dinamo poate deveni campioană numai printr-o vic­torie asupra studenţilor timişoreni, şi în acelaşi timp, printr-o înfrîngere sau un meci nul al C.F.R.-ului.

Next