Sportul Popular, noiembrie 1958 (Anul 13, nr. 3299-3313)
1958-11-15 / nr. 3306
ilomatate din formaţiile masculine de volei se prezintă egale ca valoare Cîteva consideraţii după trei etape ale campionatului ! Cele trei etape disputate pină acum In cadrul campionatului categoriei A au arătat că echipele noastre de volei sunt într-o formă ascendentă. De unde în primele meciuri cele mai multe formalii au dovedit o pregătire superficială și lipsă de omogenitate, acum ele s-au arătat din ce în ce mai bine pregătite. In legătură cu meciurile care au avut loc pînă acum, am discutat de curind cu antrenorul federal 1. TAKACS. — îmbucurător este faptul că s-a ajuns la întărirea mai multor echipe edit masculine cit şi feminine, care au acum loturi de jucători de valoare apropiată. Părerea mea este că în momentul de faţă jumătate din numărul formatlor masculine se prezintă egale ca valoare, ceea ce duce la mărirea interesului faţ de acest campionat. Fluctuaţiile de formă care au mai existat se datoresc doar diferenţei de pregătire. Echilibrul de valoare măreşte Interesul spectatorilor, dar şi al antrenorilor pentru pregătirea echipelor şi ridicarea nivelului lor de joc. •— Totuşi mai sunt însă destule formaţii deficitare la capitolul „pregătire". — Este adevărat. Echipa C.S.M.S. Iaşi — de pildă — deşi duminică In meciul cu C.C.A. a jucat mai bine decit in primele două etape, totuşi se prezintă ceva mai slab decit celelalte formaţii participante. Aceasta se datoreşte lui atii jucătorilor — care au o valoare destul de bună — ci faptului că clubul ieşean se interesează foarte puţin de aceşti sportivi. Suntem interesaţi îndeaproape de buna pregătire a echipelor provinciale de volei, pentru ca acestea să-şi apere locurile din categoria A, jucind de la egal cu echipele bucureştene. Am discutat apoi cu antrenorul Takacs despre forma slabă în care se află unii jucători fruntaşi: — Unii dintre ei manifestă o scădere a formei datorită oboselii provocate de sezonul internaţional deosebit de bogat din vara aceasta. De aceea] ne-a spus Iov. A. Takacs, recomand tuturor antrenorilor formaţilor divizionare ca in această perioadă să ţină o legătură cit mai strinsă cu medicul clubului sau colectivului pentru a evita cazurile de supra-antrenarerci. — Ce părere aveţi despre însuşirea elementelor tehnice ? — S-a observat la echipele masculine o îmbunătăţire a serviciului puternic atit ca execuţie, cit şi ca frecvenţă, renunţindu-se in mare măsură la acele servicii ,,plutitoare" sau „muscă". De altfel şi echipa cehoslovacă Spartak Brno ne-a demonstrat cit de important este să serveşti puternic. Folosirea unui serviciu puternic a dezvăluit însă lipsuri în primirea balonului şi aceasta din cauza proastei «*iezuri pe teren sau a lipsei de pregătire în această direcţie. Lovitura de atac este încă insuficient lucrată. Este adevărat, forţa cu care este expediat batonul în terenul advers a crescut, dar anumite procedee tehnice cum ar fi mingile lobate, „roată", cele expediate cu braţul sting (in afară de jucătorii Nicolau şi Muşat), sunt aplicate în mod intimplător. Un element pozitiv al tuturor echipelor s-a dovedit a fi blocajul, a încheiat tov. Takacs. Fără îndoială, toate aceste lipsuri pot fi înlăturate în viitor printr-o pregătire perseverentă. Unele echipe au insistat în această direcţie şi poate vor arăta progrese în jocurile de mîine. Etapa programează — de altfel — cîteva partide interesante, unele datorită tradiţiei, altele poziţiei în clasament a echipelor. Din prima categorie face parte meciul C.C.A.—Rapid, mîine aflat la a 14-a ediţie (în cadrul campionatului). Echipele sunt despărţite de cinci locuri în clasament şi meciul pare inegal, dar militarii s-au arătat în revenire de formă. Şi cum întotdeauna acest meci a fost deosebit de disputat (ambele echipe, indiferent de forma manifestată înaintea lui, se regăsesc în jocurile dintre ele), partida se anunţă interesantă. Din cea de a doua categorie face parte meciul masculin Victoria — Cetatea Bucur (locul IV — locul V) şi cel feminin Rapid — Metalul M.I.O. (locul I — locul IV). Dar nu trebuie omise nici jocurile C.S.M.S. Iaşi — Dinamo Bucureşti, Voinţa Sibiu — Someşul Chij şi Ştiinţa Timişoara — Voinţa Oraşul Stalin, care par ceva mai disproporţionate ca valoare, dar în care avantajul terenului poate fi un element determinant în fixarea rezultatului. — fti + __ Fotografia noastră înfăţişează o fază din meciul Cetatea Bucur — Spartak Brno (3—/) Echipa cehoslovacă a fost învinsă ca 3—2 şi de Victoria. Prin prisma acestui rezultat meciul de miine dimineaţă dintre Victoria şi Cetatea Bucur se anunţă pasionant. (Foto: T. Roibu) A doua parte a campionatului republican de scrimă pe echipe, returul, se va desfăşura între 18 şi 23 noiembrie la Tg. Mureş. Echipele îşi vor disputa întîietatea la cele patru probe: floretă femei, floretă bărbaţi, spadă şi sabie. Ca şi în alţi ani, lupta pentru primul loc în clasamentul general se dă între sportivii celor două cluburi bucureştene care au şi cele mai puternice secţii de scrimă: Progresul şi Casa Centrală a Armatei. In disputa pentru cucerirea titlurilor la fiecare probă sunt angajate însă şi Dinamo Cluj (floretă bărbaţi), Stăruinţa Satu Mare (floretă femeie) şi Progresul Cluj (spadă şi sabie). Turul campionatului a avut loc, după cum se ştie, în luna aprilie la Bucureşti. întrecerile au fost deosebit de strînse, pasionante şi presărate cu numeroase surprize. Nu o dată a fost răsturnat un rezultat ce părea pecetluit. De aci şi un interes crescînd pentru competiţie din partea tuturor celor care urmăresc activitatea din această disciplină sportivă. Dacă scrimerii care se vor întrece săptămîna viitoare la Tg. Mureş, vor fi la fel de combativi, dacă vor lupta cu aceeaşi energie pentru fiecare tuşă, pentru fiecare asalt, aşa cum au făcut-o în primăvară, atunci spectatorii din Tg. Mureş vor avea de vizionat un spectacol sportiv de bună calitate. Iată11 care este ordinea actuală în clasamentul turnarii campionatului: FLORETĂ FEMEI : 1. Progresul Bucureşti 6 meciuri — 18 puncte; 2. Stăruinţa Satu Mare 6 m. — 14 p ; 3. C.C.A. 6 m. — 12 p ; 4. Progresul Cluj 6 m. — 12 p.; 5. Dinamo Cluj 6 m. — 12 p; 6. C. S. Oradea 6 m. — 8 p ; 7. Ştiinţa Tg. Mureş 6 m. — 8 p; FLORETĂ BARBAŢI: 1. Progresul Bucureşti 6 m. — 18 p ; 2. G.G.A. 6 m. — 16 p; 3. Dinamo Ghij 6 m. — 14 p; 4. Ştiinţa Tg. Mureş 6 m. — 12 p ; 5. Stăruinţa Satu Mare 6 m. — 10 p; 6. O. S. Oradea 6 m. — 8 p ; 7. Progresul Cluj 6 m. — 6 p; SPADA: 1. C.O.A. 6 m. - 18 p; 2. Progresul Bucureşti 6 m. — 14 p ; 3. Progresul Cluj 6 m. — 14 p; 4. G S. Oradea 6 m. — 12 p; 5. Ştiinţa Tg. Mureş 6 m. — 12 6. Dinamo Cluj 6 m. — 8 p; 7. Stă- ruinţa Satu Mare 6 m. — 6 p ; SĂRIE : 1. Progresul Gluj 6 m. — 18 p; 2. C.C.A. 6 m. — 16 p ; 3. C. Si Oradea 6 m. — 14 p ; 4. Ştiinţa Tg. Mureş 6 m. — 12 p; 5. Stăruinţa Satu Mare 6 m. — 10 p ; 6. Progre-' sul Bucureşti 6 m. — 8 p ; 7. Dinamoi Qnj 6 m. — 6 p. Intre 18 şî 23 noiembrîe Sa Tg. J Mureş Returul campionatului republican de scrimă pe echipe Atacul a pornit din stingă, dar a „pasat“. Adversarul a făcut o „oprire”din timp bun și a punctat. Unele aspecte metodice ale pregătirii sportivilor noştri fruntaşi ! In conformitate cu prevederile Hopririi C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport din 2 iulie 1957, a avut loc la începutul acestui an acţiunea de constituire a federaţiilor sportive. Prin înfiinţarea acestor organe tehnice ale U.C.F.S., activitatea de conducere şi îndrumare a diferitelor ramuri sportive a păşit într-o nouă etapă. Cu toate greutăţile inerente reorganizării, federaţiile au obţinut într-o perioadă scurtă o serie de realizări care confirmă justeţea noii forme organizatorice. Pe plan intern, o dată cu grija pentru normala desfăşurare a campionatelor republicane, federaţiile de nataţie, lupte, gimnastică, volei, scrimă, rugbi, fotbal, atletism şi altele au avvut preocupări deosebite pentru creşterea bazei de masă a ramurilor sportive respective, prin angrenarea în special a unui număr mai mare de copii, adolescenţi şi tineri în activitatea sportivă. Pe plan internaţional sportivii loturilor R. P. Române au înregistrat rezultate remarcabile în numeroasele şi importantele competiţii care s-au desfăşurat în sezonul sportiv de vară şil anului 1958. Astfel, sportivii români au ocupat locuri fruntaşe la campionatele mondiale de lupte clasice de la Budapesta,, la campionatele IMondiale de caiac-canoe de la Praga, la campionatele europene de canotaj academic de la Poznan, la campionatele mondiale de gimnastică (echipa feminină) de laMoscova, la campionatele europene de volei de la Praga, la campionatele mondiale de tir de la Moscova, la campionatele europene de tenis de masă — juniori de la Falkenberg (Suedia), la criteriul mondial de scrimă al tineretului de la Bucureşti. De asemenea, s-au obţinut rezultate de valoare în unele întîlniri internaţionale de nataţie, călărie, handbal-fete baschetbăieţi, rugbi, ciclism, box, tenis de cîmp, motociclism, haltere, hochei pe iarbă şi, de curînd, la fotbal în meciurile cu R.P.U. şi Turcia, în care echipa noastră a demonstrat justeţea liniei orientative a federaţiei de specialitate. Aceste rezultate, precum şi cele obţinute anterior, reflectă, în afară de alţi factori, nivelul ridicat al metodicii procesului de antrenament care stă la baza pregătirii sportivilor noştri fruntaşi. In acelaşi timp, clasa generală nesatisfăcătoare într-o serie de ramuri sportive (baschet-fete, gimnastică-băieţi, box, fotbal, atletism) arată unele deficienţe în munca de pregătire a sportivilor în cadrul secţiilor cluburilor şi colectivelor sportive. Sintetizînd constatările făcute în această direcţie s-a ajuns la concluzia că în special tratarea superficială, neştiinţifică a unor principale probleme ale procesului de antrenament sportiv constituie o frînă în continua îmbunătăţire calitativă a muncii de instruire şi educaţie a sportivilor. Aceste probleme sunt următoarele : 1. Modul de interpretare şi tratare a unor aspecte de bază ale antrenamentului sportiv; 2. Problema pregătirii morale şi de voinţă şi a unităţii procesului instructiv-educativ. ★ O parte dintre antrenorii noştri consideră că au făcut totul şi de acum înainte se poate merge în virtutea inerţiei. Ca o consecinţă, unele probleme de bază ale antrenamentului sportiv au început să fie uitate sau tratate cu uşurinţă. Printre acestea se numără: problema planificării şi evidenţei procesului de antrenament, problema unităţii factorilor antrenamentului sportiv, problema pregătirii fizice generale şi problema alcătuirii lecţiilor de antrenament. Aplicarea în practică a acestor probleme, pe baza orientării şi fundamentării ştiinţifice sovietice, au contribuit într-o măsură felsemnată la îmbunătăţirea rezultatelor tehnice ale sportivilor noştri. Respectarea prin- cipiilor care stau la baza acestor probleme şi perfecţionarea lor continuă trebuie să stea în centrul atenţiei antrenorilor noştri. la privinţapanificării procesului de antrenament se constată o tendinţă periculoasă de minimalizare a importanţei alcătuirii şi urmăririi documentelor de planificare, mergîndu-se în unele cazuri pînă la ignorarea lor. Antrenorii care neagă utilitatea planificării procesului de antrenament trebuie să înţeleagă că nu planificarea în sine este de vină, ci modul formal de întocmire al acesteia de către o parte din tehnicieni. Teoria şi practica sportivă au dovedit cu prisosinţă necesitatea planificării procesului de antrenament sportiv, atunci cînd această planificare este întocmită cu seriozitate şi convingere, constituind o emanaţie a unei gîndiri metodice, pe baza concluziilor şi învăţămintelor activităţii trecute, avînd în faţă obiectivele de atins şi condiţiile concrete de lucru. In mod deosebit, în procesul de antrenament sportiv, care este un proces pedagogic, nu se poate lucra la întîmplare, pe baza rutinei. In ceea ce priveşte unitatea factorilor antrenamentului, faţă de claritatea orientării teoretice sunt inexplicabile greşelile ce se fac în practică, atunci cînd unul sau mai mulţi dintre aceşti factori nu mai constituie o preocupare, pentru ca după o perioadă să treacă pe primul plan, neglijîndu-se în schimb ceilalţi factori. Orientarea ştiinţifică ce trebuie să stea la baza rezolvării acestor probleme este următoarea : cele cinci părţi (sau factori) ale antrenamentului sportiv (pregătirea fizică, tehnică, tactică, morală şi de voinţă şi teoretică) reprezintă un tot, sunt strins legate între ele, se condiţionează reciproc, iar în anumite etape ale pregătirii, după necesităţi, accentul poate să cadă pe unele sau altele. Legat de aceasta se ridică şi problema pregătirii fizice. Astfel, în ultimul timp pregătirea fizică şi cu deosebire cea generală a început să constituie o preocupare secundară, fiind în unele cazuri neglijată. Interpretez greşit recentele discuţii pri- vitoare la nivelul scăzut a! pregătirii tehnice din unele ramuri sportive de la noi, o parte dintre antrenori (şi ceea ce este mai grav, chiar antrenori de lot) au început să nu mai dea însemnătatea cuvenită pregătirii fizice. In această privinţă este bine să nu se uite importanta contribuţie a pregătirii fizice în creşterea masivă a performanţelor sportivilor români în ultimii zece ani. Fără îndoială că aplicarea experienţei sovietice privitoare la acest capitol a constituit unul dintre factorii caracteristici ai restructurării metodicii antrenamentului sportiv din trecut. Pregătirea fizică (generală şi specială) este o condiţie principală în creşterea rezultatelor. Ea trebuie să ocupe un loc important atit în antrenamentul începătorilor, cît şi în cel al sportivilor de categorii superioare. Fiind o sarcină permanentă a procesului de antrenament, preocupările pentru pregătirea fizică nu trebuie să înceteze în nici o perioadă, deoarece calităţile fizice nu se menţin şi nu se dezvoltă decât prin antrenament continuu. Ide asemenea, este important de amintit faptul că folosirea unor mi-i loace variate în asigurarea pregătirii fizice (dintre care nu trebuie să ui-J tăm sporturile complimentare.) contri-i buie atit la restructurarea substratului material al calităţilor fizice, ţe-' sutul muscular, cit şi la formarea vii scoarța cerebrală a unui număr mac. ACTUALITĂȚI DIN RUGBI • Turneul echipelor de juniori, în plină desfășurare • Mîine, in ultima etapă, va fi desemnată echipa campioană pe 1953. • Prezența echipelor de juniori — la rugbi — într-o întrecere cu caracter oficial a fost primită și anul acesta cu multa bucurie de către iubitorii sportului cu balonul oval. Este vorba de turneul organizat din iniţiativa federaţiei române de rugbi cu participarea unor echipe de juniori reprezentînd oraşe cu o bogată tradiţie rugbistică (Timişoara, Bucureşti, Cluj) sau centre în care acest sport cîştigă din zi în zi tot mai mulţi adepţi (Bîrlad, Tecuci, Roman etc.). In momentul de faţă, au mai rămas în luptă doar patru echipe : Ştiinţa Cluj, Laminorul Roman, Vulcan şi Constructorul, ambele din Bucureşti. Aceste echipe îşi vor disputa semifinalele în ziua de 23 noiembrie, la Bucureşti. Finala va avea loc, tot la Bucureşti, la 30 noiembrie. Desfăşurarea de pînă acum a turneului a relevat faptul că organele locale U.C.F.S. au fost preocupate să asigure cele mai bune condiţii de participare echipelor din oraşele respective şi să popularizeze această competiţie menită să contribuie la depistarea elementelor cu perspective în acest sport. Cît priveşte componenţa echipelor participante, trebuie să arătăm că în majoritatea cazurilor este vorba de elevi ai şcolilor profesionale şi medii care au învăţat „abecedarul” rugbiului, mai întîi în cadrul orelor de colectiv sportiv ale şcolii şi apoi, pe lingă echipele locale de categoria A sau B. Echipa cîştigătoare a campionatului categoriei A pe anul în curs va fi cunoscută abia mîine dimineaţă (în ultima etapă a campionatului) la sfîrşitul interesantului cuplaj de pe stadionul Constructorul. In prima întîlnire, Dinamo Bucureşti va încerca să obţină victoria în dauna Ştiinţei Timişoara, iar în cea de a doua, Constructorul — într-un meci de tradiţie — va primi replica echipei C.F.R. Griviţa Roşie. In cazul în care Dinamo şi C.F.R. (singurele pretendente la titlu, în prezent aflate la egalitate de puncte) obţin victoria, feroviarii vor cîştiga campionatul datorită unui esaveraj mai bun. Dinamo poate deveni campioană numai printr-o victorie asupra studenţilor timişoreni, şi în acelaşi timp, printr-o înfrîngere sau un meci nul al C.F.R.-ului.