Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)
1959-01-08 / nr. 3336
Să începem cu juniorii! Problema este foarte delicată. Tocmai de aceea consider bine venită organizarea acestei discuţii publice, menită să ajute federaţia de specialitate să ia măsurile corespunzătoare în vederea asigurării unei continue creşteri calitative atît a handbalului în II, cit şi a handbalului în 7. Discutind pe această temă, un lucru trebuie să fie clar de la început: situaţia de compromis existentă astăzi în handbalul nostru nu mai poate dura, pentru că ea nu serveşte cu nimic progresului celor două jocuri. A devenit limpede că handbalul în 11 şi cel în 7 sînt două jocuri sportive diferite, cu caracteristicile lor şi care pretind, fireşte, o specializare aparte. Felul în care este organizată activitatea acestor două sporturi în ţara noastră poate fi considerat nesatisfăcător, mai ales pentru că el defavorizează într-o oarecare măsură handbalul în 7, sport care cunoaşte o din ce în ce mai largă răspîndire în rindurile tineretului. Apare clară necesitatea unei mai distincte separări, în sensul că trebuie depuse eforturi, chiar pe plan central, pentru a se putea începe specializarea jucătorilor şi, apoi, a echipelor. Acţiunea trebuie însă pregătită cu atenţie. Cred că nu ar fi bine să se forţeze prea mult nota în această direcţie. Există astăzi în ţara noastră centre (Sibiu, Reşiţa, Sighişoara, Mediaş, Agnita) unde handbalul în 11 este larg răspîndit, unde acest joc sportiv se bucură de o veche tradiţie. In schimb, sînt alte centre unde handbalul în 7 se bucură de pe acum de o frumoasă apreciere, cum este cazul oraşelor Bucureşti şi Tg. Mureş, acesta din urmă mai mult în ce priveşte echipele feminine. Deci, fără a însemna obligativitate, ar fi posibil ca prin acţiuni concrete să se sprijine la început această separare. Unde ar putea federaţia să intervină mai energic ar fi în competiţiile rezervate juniorilor. Nu mai este pentru nimeni un secret faptul că handbalul în 7 capătă tot mai multe adeziuni din partea tineretului. Cauzele sunt multiple şi nu este cazul să le discutăm aici. Cert este, însă, că handbalul în 7 a cunoscut în ultima vreme o răspîndire foarte rapidă, în special printre juniori. Ce poate fi mai concludent în această privinţă decit succesul de care se bucură întrecerile de handbal în 7 organizate pentru juniori, cum este cazul cupei „Sportul Popular“? Revenind la ideea separării şi, deci, a specializării la vîrsta juniorilor, consider că aceasta este prima acţiune ce trebuie întreprinsă. Separînd competiţiile rezervate juniorilor va apare necesitatea specializării. Apoi, cu timpul, echipele vor primi cadre de jucători gata formaţi specializaţi fie în handbalul în 11, fie în cel în 7. Procedîndu-se in felul acesta se va putea face un prim pas spre separarea acestor două jocuri sportive, spre consolidarea activităţii lor. EUGEN TROFIN antrenor de handbal Em, mhM şi duminică, meciuri de handbal îîî 7 1 Programul viitoarelor întreceri din cadrul fazei orăşeneşti Bucureşti a campionatului republican de handbal în 7 cuprinde jocuri interesante, care vor aduce clarificări atît în clasamentul seriei feminine, cît şi în lupta pentru locurile 5—8, la care iau parte echipele CCA, Clubul sportiv şcolar, Acvila şi Politehnica. Mîine, în sala Floreasca se vor disputa următoarele meciuri: 16.00: Acvila—CCA (masculin); 17,10: Clubul sportiv şcolar—Politehnica (masculin) ; 18,20: CSU—Constructorul (feminin); 19,10: Cetatea Bucur—Olimpia (feminin); 20,00: CSU—Rapid (masculin). Programul de sîmbătă: ora 16,00: CCA—Politehnica(masculin); 17,10: Acvila—Clubul sportiv școlar (masculin) ; 18,20: Cetatea Bucur—Rapid (feminin); 19,10 CSU—Olimpia (feminin) ; 20,00 : Titanii—CSU (masculin). Duminică , ora 16,30 : Acvila—Politehnica (masculin); 17,40: CCA— Clubul sportiv școlar (masculin); 18,50: Olimpia—Constructorul (feminin) ; 19,40: Rapid—CSU (feminin); 20,30 : Titanii—Rapid (masculin). Campionatul republican de handbal in 7 LA BUCUREȘTI Clasamente după etapele de sîmbătă și duminică: • MASCULIN SERIA I 1. Dinamo 6 5 0 1 140 : 93 10 7. C,S U. 6 3 0 3 121:113 6 3. Rapid 6 3 0 3 119:124 6 4. C.C.A. 6 1 0 5 105:150 2 SERIA A 11 a 1. Titanii 6 4 1 1 1)11:100 9 ÎNTRECERILE DE LA PLOEȘTI... In cea de a treia etapă a campionatului republican de handbal în 7 s-au înregistrat următoarele rezultate: grupa I: Prahova 1 Ma.—Petrolul Rafinăria 6 37—32 (18—17); Petrolul Rafinăria 1 A-Rapîd regiunea Ploești 22—35 (11—16); grupa a II-a: Petrolul Rafinăria 3 — Petrolul Rafinăria 1 B 27—27 (10—6); Voinţa—Poiana Cîmpina 27—39 (13—20); Petrolul Ploeşti-Geamuri Scăieni 42—13 (23—6). Se remarcă o simţitoare creştere a nivelului tehnic al echipelor participante. M. BEDROSIAN corespondent regional ...ŞI DE LA ORAŞUL STALIN La Oraşul Stalin, în cea de a treia etapă a fazei orăşeneşti au fost înregistrate următoarele rezultate: feminin: Luceafărul Oraşul Stalin-Flamura roşie Sibiu 5—20 (3—9); Gloria Sighişoara-Record Mediaş 17-3 (10-1); Tractorul Oraşul Stalin-Măgura Godiei 11—5 (7—2); masculin: Politehnica Oraşul Stalin-Recolta Hălchiu 21—19 (11—9); Voinţa Sighişoara- C.S.A. Oraşul Stalin 6—0 prin neprezentare; Dinamo Oraşul Stalin-Chimia Făgăraş 18—17 (7—8). In clasament primele trei locuri sînt ocupate la fete de: Gloria Sighişoara (6 p.), Flamura roşie Sibiu (4 p.), Tractorul Oraşul Stalin (4 p.), iar la băieţi de: Dinamo Oraşul Stalin (6 p.), Chimia Făgăraş (4 p.) şi Politehnica Oraşul Stalin (4 p.). GH. MAZGAREANU corespondent regional 2. C. S. Şcolar 6 4 0 2 142:121 8 3. Politehnica 6 2 1 3 130:131 5 4. Acvila 6 1 0 5 112:140 2 FEMININ 1. Olimpia 5 5 0 0 43:21 10 2. Cetatea Bucur 6 4 0 2 65:35 8 3. C.S.U. 5 3 0 2 63:45 6 4. Rapid 5 2 0 3 45:49 4 5. Constructorul 6 0 0 6 27:81 0 ! Duminică se inaugureazăsezonul competiţional la schi In sfîrşit, a nins la munte! Plinii de bucurie, schiorii au şi început, coborîrile, grăbiţi să se pună cît mai repede la punct, să se acomodeze cu zăpada. De altfel, dumi- I nică va avea loc deschiderea oficiială a sezonului competiţional de schi pe 1959, prin concursul de la 1 5 Poiana Stalin. * La primele întreceri ale sezonu- 7 ani vor participa numeroşi schiori I consacraţi, dar şi multe „speranţe“. , In Postăvar vor avea loc între-ecerile de slalom (2 manşe) pentru bărbaţi şi femei, iar în Poiana se vor disputa cursele de fond (10 km pentru bărbaţi şi 3 km pentru fe-mei). ( f Printre competitorii concursuluide deschidere se numără: Nie.r Pandrea, C. Tăbăraş, Crh. Cristoldoveanu, I. Letcă, K. Gohn, M. L Bucur, Elisaveta Suciţi, RodicaBucur, Edith Horváth, Ilona Mikaialos (la probele alpine), Manole Aldescu, P. Dinu, C-tin Enache, S. . Drăguş, Elena Toni, Iuliana Simon, F Ştefania Botcariu,Margareta Fră- 1 iţilă (fond). ( Elisaveta Suciu trece cu siguranţă printr-o „poartă“ ij (foto D. Stănculescu) • Irt urma omologării concursului Pronosport nr. 1 din 4 ianuarie 1959, au fost stabilite următoarele premii: Premiul I: 24 variante cu 11 rezultate exacte a cîte 3.176 lei fiecare; Premiul II : 290 variante cu 10 rezultate exacte a cîte 315 lei fiecare ; Premiul III: 2.205 variante cu 9 rezultate exacte a cîte 62 lei fiecare. Fond de premii: 304.968 lei. * Noi avantaje la acordarea premiilor Pronoexpres. La cererea participanţilor de a se găsi o modalitate de a se mări valoarea premiilor pentru marea masă a cîştigătorilor, I.S. Loto-Pronosport a adus o serie de îmbunătăţiri la concursul Pronoexpres. Aceste îmbunătăţiri intră în vigoare începînd cu concursul Pronoexpres nr. 2 din 14 ianuarie 1959. Prin modificările şi completările aduse, se menţine reportul pînă la 250.000 lei la oricare din cele 6 categorii de premii şi se măreşte în mod substanţial valoarea premiilor de la majoritatea categoriilor şi în special la categoriile a V-a şi a VI-a, care alcătuiesc marea masă a premiaţilor. Acordîndu-se aceste avantaje, fără îndoială, participarea la concursurile Pronoexpres se va intensifica datorită interesului pe care îl trezesc noile îmbunătăţiri. După cum se ştie, la fiecare concurs, fondul de premii se împarte în 6 părţi egale, cîte o parte pentru fiecare categorie. Valoarea maximă a unui premiu este de: 125.000 lei, la categoria I; 100.000 lei la categoria II-a; 75.000 lei la categoria IlI-a. La celelalte categorii valoarea premiilor este nelimitată. Valoarea minimă a unui premiu este de 10 Ni. Numărul de premii pe care-1 poate obţine un participant este nelimitat. In cazul cînd la un concurs nu sînt variante cîștigătoare la vreuna din categorii, fondul categorii respective se reportează pentru concursul următor, la aceeași categorie. Reportul maxim la oricare din categorii este de 250.000 lei. Valoarea unui premiu de la o categorie nu poate fi mai mare decît valoarea premiului de la o categorie superioară. In acest caz fondurile categoriilor în cauză se adună şi se împarte în mod egal tuturor variantelor cîştigătoare la categoriile respective. In numărul de sîmbătă al ziarului „Sportul popular“ vom reveni cu noi amănunte de felul cum se vor calcula premiile la fiecare categorie. Concursul Pronoexpres nr. 1 La tragerea din urnă a concursului Pronoexpres nr. 1 din 7 ianuarie au fost extrase următoarele numere : 38 17 8 13 18 32 Numere de rezervă: 48 45 Fond de premii: 741.245 lei. Rubrică redactată de I. S. Loto- Pronosport. La sfîrşît de sezon fotbalistic VIL — Cîteva aspecte ale pregătirii teoretice a antrenorilor şi fotbaliştilor încheiem retrospecţiunile noastre asupra sezonului fotbalistic de toamnă cu observaţiuni privind pregătirea teoretică a antrenorilor şi jucătorilor. Importanţa unei asemenea pregătiri este îndeajuns de bine cunoscută, astfel că nu vom insista asupra ei. Ne vom opri însă, mai mult, asupra cîtorva aspecte mai importante desprinse din activitatea în această direcţie a antrenorilor şi fotbaliştilor noştri. In general, la antrenori — cu mult mai evident decît la jucători — există o preocupare pentru pregătirea lor teoretică, pentru ridicarea — absolut necesară — a nivelului lor profesional. E şi firesc acest lucru. Un antrenor nu se poate bizui în activitatea lui pe cunoştinţele care i-au rămas de pe timpul cind era jucător, ci are nevoie de un bagaj mereu im- I bogăţit şi perfecţionat pentru a-şi putea îndeplini cu succes misiunea. Sunt numeroşi antrenorii (C. Teaşcă, I. Lupaş, C. Braun Ilie Oană, Fr. Rónay, S. Pioeşteanu şi alţii) care studiază cu mult zel problemele culturii fizice şi sportului, răsfoiesc presa străină de specialitate şi caută să-şi îmbogăţească bagajul de cunoştinţe teoretice cu noutăţile metodicei tehnice şi tactice ale fotbalului din alte ţări. De asemenea, în planurile lor de antrenament sunt incluse mijloace pentru îmbunătăţirea pregătirii teoretice a fotbaliştilor. Discuţiile purtate de antrenori dovedesc un nivel teoretic ridicat. Am remarcat insă, o anumită tendinţă spre teoretizarea exagerată, ruptă de realitate. Acum doi ani, de pildă, revista „Fotbal“ a iniţiat o anchetă intitulată „Echilibrul valoric între atac şi apărare“. Fără discuţie, o temă interesantă şi de actualitate în fotbalul nostru, menită să ducă la concluzii privind modul cel mai bun de aşezare pe teren a jucătorilor, precizarea ultei metode de joc. Dar, nu de puţine ori unii antrenori s-au pierdut în teoretizări uneori în adevărate „filozofări“ fotbalistice, care deschideau o prăpastie între ceea ce scriau și ceea ce făceau în realitate la echipele lor. Se pierdea din vedere realitatea fotbalului nostru, lipsurile sale evidente la capitolele tehnică individuală, tactică și gîndire tactică, calităţi fizice şi morale, adică baza care în mod normal asigură dezvoltarea unui fotbal avansat. Nu sîntem împotriva discuţiilor. Dimpotrivă, ziarul nostru le stimulează, publicînd articole care tratează diferitele probleme ale fotbalului nostru, aşa cum le exprimă activitatea practică. Oferim coloanele ziarului nostru discuţiilor constructive, menite să contribuie la rezolvarea principalelor probleme. Dar sîntem categoric împotriva discuţiilor abstracte, rupte de realitate, de practică. Ce poate fi mai util, de pildă, decît o discuţie în jurul celor văzute şi constatate de un antrenor într-un turneu peste hotare. Intr-o asemenea ocazie antrenorii pot afla multe lucruri interesante, fie în legătură cu metodele de antrenament ale echipelor străine (dacă, bineînţeles, au avut curiozitatea să asiste la antrenamentele lor...), fie în legătură cu elemente noi de tehnică şi tactică de joc. împărtăşind cele văzute, antrenorii pot ajuta la îmbunătăţirea cunoştinţelor tuturor colegilor lor, la îmbunătăţirea muncii de instruire. Dar, acest lucru nu se întimplă decit sporadic şi într-un cadru restrîns. Rareori am întîlnit un antrenor sau un tehnician care însoţind o echipă peste hotare să fi scris apoi măcar un articol despre noutăţile tehnice remarcate. Nici pe plan intern nu întîlnim asemenea iniţiative, foarte necesare în fotbalul nostru. Antrenorii nu par a fi adepţii schimbului de experienţă, al împărtăşirii experienţei proprii, ai generalizării metodelor tir, lucru sau învăţămintelor trase dintr-un joc sau turneu. Este şi vina colegiului central de antrenori din cadrul federaţiei, care nu urmăreşte realizarea unui obiectiv atît de important creînd chiar obligativitate pentru antrenori. El se mulţumeşte cu cele cîteva referate sporadice care rămîn în dosare, lipsind pe antrenorii din ţară de material documentar foarte preţios pentru activitatea lor. Colegiul central nu foloseşte nici publicaţiile de specialitate pe care le are la dispoziţie din străinătate (Sovieţchi Sport, Sportivnîie igrî"-U.R.S.S., Népsport şi Labdarugas-R. P. Ungară, Neues Fussball Woche-R.D.G., etc. pentru a da antrenorilor materialele utile. De asemenea, reproşăm antrenorilor gradul insuficient de pregătire toretted a jucătorilor pe care-i antrenează. Este adevărat că planurile lor de antrenament conţin ore de teorie şi că sunt jucători (puţini la număr) buni cunoscători ai regulilor de joc, ai arbitrajului sau ai regulilor de igienă şi viaţă sportivă (Dungu, Motroc, Petschovschi sau Alexandrescu). Dar, în general, pregătirea teoretică a jucătorilor lasă mult de dorit şi aceasta pentru că nu este urmărită cu suficientă grijă şi perseverenţă. Acest lucru trebuie remediat printr-o preocupare mai mare şi mai atentă pentru că, de pildă, cunoaşterea de către jucători a bazei teoretice a tehnicii sau tacticii constituie un element esenţial în îmbunătăţirea pregătirii individuale, în însuşirea corectă a execuţiilor tehnice sau în aplicarea temelor tactice. Preocuparea pentru pregătirea teoretică a jucătorilor trebuie să fie permanentă şi să abordeze diferite forme: discuţii organizate, studiu individual, participarea la diferite cursuri de antrenori sau arbitri etc. Grija pentru pregătirea teoretică proprie şi a jucătorilor trebuie să constituie pentru antrenori un obiectiv important și permanent. Note, ştiri Respectarea calendarului In consfătuirea de luni cu antrenorii, conducătorii şi medicii echipelor de fotbal de categorie A, federaţia a făcut cunoscut calendarul intern pentru sezonul de primăvară, cuprinzînd datele de disputare ale campionatului republican şi Cupei R.P.R. Cu acelaşi prilej s-a precizat că meciurile internaţionale intercluburi care vor fi perfectate se vor disputa numai în cursul săptămînii sau în duminicile în care sînt programate jocuri ale echipei reprezentative. Măsura este bună, ea favorizează desfăşurarea cu regularitate a campionatului, potrivit programului anunţat. De altfel, reprezentanţii echipelor de categorie A au cerut în consfătuire ca acest program o dată alcătuit, să fie respectat. Şi e bine ca federaţia să-l respecte ţinînd seama de faptul că el stă la baza planificării mineii de instruire a echipelor. Noutăţi din rîndul echipelor • Lotul echipei U.T.A., care nu a încetat pregătirile în această perioadă, a fost completat cu noi elemente: Budai, Merle, Necula şi Pîrcălab, ultimii doi fiind juniori de 17 ani. Fundaşul Szics s-a restabilit de pe urma unui accident şi va reintra în primăvară. o Două reintrări s-au anunţat şi la Dinamo Bacău, Ujvary şi I. Lazăr. o Ştiinţa Timişoara nu va conta la începutul sezonului pe Codreanu, care este accidentat din toamnă. In schimb, va beneficia de serviciile lui Gîrleanu, Ciosescu şi Neacșu, care sunt complet restabiliți.