Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)

1959-01-13 / nr. 3339

Primele meciuri din campionatul republican de hochei pe gheaţă (I}rtrtn.m sfir* rinrr t\ eîn.f Am | t i.e a Dîri:ÎitTW\ Trra (Urmare din pag. 1) zintă în momentul de faţă mult ma bine pregătite, avînd fiecare dintr ele o perioadă destul de lungă de acomodare cu gheaţa. Apoi, sistemul de disputare al întrecerii va permite să se facă o mai bună verificare a valorii acestor formaţii, o mai justă ierarhizare a lor, deoarece confruntarea directă în dublu meci şi pe o perioadă de timp mai lungă poate rezolva mai bine această problemă. In aceste condiţii s-ar părea că acum este mult mai uşor de făcut pronosticuri, avînd în vedere faptul că există criterii de apreciere mai valabile decî cele de la începutul campionatului pe anul 1958. Adevărul este că lucrurile stau aşa, însă numai în ce priveşti unele echipe: C.C.A., Voinţa M. CiuciŞtiinţa Cluj, care se vor prezenta ir ;acest campionat cu aceleaşi formaţii şi care, credem, pot fi considerate ■drept principale pretendente la primu loculPe de altă parte, însă, surprizei nu sunt de loc excluse. Dinamo Tg. Mureş, în cazul pîrtd federaţia Va a-i proba transferul jucătorilor de la A-Alimentara, va deveni o echipă reduta-^ bilă. Dinamoviştii ar adăuga în acest caz lotului lor pe Fenke I, Fenke II, Inczel, Toganta, Lakó şi Asfalos, ceea ce ar mări, fără discuţie, potenţialul echipei. Şi apoi, discutat despre surprize, nu putem omite pe Recolta AL Gjuc, care, în prezent areo pregătire inutil superioară faţă de ediţia trecută a campionatului şi care, deci, poate avea un cuvînt destul de greu de spus în lupta pentru în liieitate. Cu alte cuvinte, întrecerea se arata deschisă, echilibrată, promiţînd meciuri dinamice şi viu disputate. In încheiere ne exprimăm speranţa că de această dată programul va fi respectat, în sensul că meciurile vor .. începe la orele fixate şi că arbitrajele vor fi şi mai bune decît au fost și în campionatul trecut. Mîine se vor disputa următoarele , meciuri . ORA 10 : Progresii] Gheor- ''. ghieni—Ştiinţa Cluj; ORA 17 : C.C.A.— Dinamo Tg. Mureş ; ORA 19: Voinţa AL Ciuj—Recolta Al. Cimb. __ ~ . J SPORTUL POPULAR siri 331. Raifospasivă în campionatul categoriei A da rugbi, ediţia 1951 II. Pentru ca rugbiul să progreseze 'trebuie îmbunătăţit jocul trefeferturilor Una din Rinele principale în dez-veătsrea fazelor în jocul de rugbi la aioL otft&sfituie —după cum am mai arătat — încetineala cu care circulă .'balonul (.îrfcepînd de la introducerea lui,în grămadă si pînă la transmiterea sa liniei de treisferturi şi purerea lui spre terenul de ţintă advers). Se știe 3 prea bine că rapiditatea în executarea unor procedee tehnice este — de cele mai multe ori — cheia tuturor succeselor în rugbi. De acest adevăr, elementar, şi unanim recunoscut, nu ţin tiesăi întotdeauna seama rugbiştii noştri. Ei acţionează lent, oferind în felulacesta adversarului posibilitatea să le seziseze intenţiile, într-un cuvînt să le dejoace planurile. Plecînd de la aceste câteva consideraţii şi izvorîte din experienţa oferită de ultimul campionat, considerăm că principala preocupare a antrenorilor noştri în perioada pregătitoare a noului sezon trebuie s-o constituie grija pentru trecerea la un joc mai rapid şi, în acelaşi timp, mai variat Anul 1958 ne-a evidenţiat faptul că antrenorii noştri din colective nu acordă o suficientă atenţie pregătirii, tehnicota etice a jucătorilor, punînd accent mai mult pe pregătirea fizică. De aceea, unui mare număr de rugbişti (şi nu dintre cei mai puţin cunoscuţi) îi lipseşte un bagaj mulţumitor de cunoştinţe tehnice. Este cazul jucătorilor Aldea, Ghiondea, Vankopay Sebe, (Dinamo), Soculescu, Şerban, Ţibuleac, Mladin (C.F.R.) Danciu, Nanu Radu, Cojocaru (C.C.A.), Stoian, S. Niculescu, Luscal (Constructorul), Vicol, Tudorache, Stănciulescu, Tănase (Progresul) Moga, Petresin (Ştiinţa Timişoara), Ghiţă, Beju (C.S.U. Buc.) şi mulţi alţii. Dar toate acestea sunt consideraţiuni de ordin general şi noi ne-am propus să ne oprim, în această parte a analizei noastre, mai ales asupra jocului liniilor de treisferturi şi al mijlocaşilor, care — aşa cum precizam — este de multe ori prea simplist şi şablonizat. MIJLOCAŞII PROGRESEAZĂ... In jlocul mijlocaşilor au apărut perspective mai bune. O generaţie foarte tînără şi plină de talent îşi face loc bătînd azi la porţile consacrării. Desigur, aceşti tineri jucători sunt încă dominaţi de Dumitru Ionescu jucător complet şi un mijlocaş la grămadă cu mare experienţă. Rutina şi inteligenţa sa în joc bine cunoscute (care ne scutesc de alte comentarii) l-au situat şi în 1958 în fruntea mijlocaşilor noştri la grămadă. Dar, se pare că din urma ,,vin tare cei doi mijlocaşi ai C.F.R.-ului: Costel Stărtescu (foarte iute, curajos şi apreciat pentru modul spectaculos în care îşi lansează atacul) şi Al. Stanciu (jucător complet şi de o tehnică destul de bună, care este însă prea încet) precum şi Mircea Leonte (Progresul) care ne-a plăcut prin fantezia sa deosebită. Dacă el ar da dovadă de mai multă disciplină şi calm în joc, aportul său ar fi şi mai preţios. Un sezon bun a avut şi mijlocaşul formaţiei C.S.U. — Dorin Cochia, care impresionează prin fentele sale de pasă. El este însă prea lent. Mulţumitor s-au comportat Adrian Mateescu (Constructorul), Paul Merghişeacu (C.C.A.) şi Lenţi (Rapid), dar evoluţia lor nu ■ a însemnat un progres faţă de trecut Dintre mijlocaşii la deschidere s-au remarcat: ‘ Climovschi (Progresul) Niţetar( Constructorul), Gherasim (C.F.R.), Chiriac (C.C.A.), Coboş (C.S.M.S. Iaşi). Toţi, deşi foarte tineri şi fără o prea mare experienţă (afară de Chiriac) au perspective frumoase de creştere. Ei transmit corect balonul, dar bagajul lor de cunoştinţe este prea sărac. ...TREISFERTURILE INCA NU! Slab au evoluat anul trecut jucătorii liniilor de trei sferturi. Au fost numeroase cazurile cînd atacanţii noştri nu au fost în măsură să rezolve tactic situaţia în care unul set *■ ____________D in jura uimitului apaiamig (fî filei chiar aceea de 2 contra unui apărător!) Se impune ca in această perioadă antrenorii să pună un mare accent pe exersarea unor mijloace tehnice individuate, insuficient însuşite, ca de pildă: ocolirea prin pas lateral, croşeul şi fenta de pasă. De asemenea, pentru îmbogăţirea cunoştinţelor tactice generale trebuie exersate atacurile pe ambele flancuri ale grămezii, atacurile pe centru, (in care variaţia schemelor să depindă şi de capacitatea individuală a fiecărui jucător). In acest sens trebuie exersate încrucişări între centri, întoarcerile, loviturile de deplasare ale jocului de pe o parte pe alta a terenului, loviturile ,,de urmare", dublările treisferturilor de către înaintaşi, realizarea de atacuri supraismerice prin intercalările înaintaşilor etc. Toate aceste teme tactice trebuie să ducă la transformarea rugbiului din simplu (așa cum este el acum) într-un joc variat (cum trebuie să fie). Cercetînd jurul centrilor noştri din echipele fruntaşe, vom constata de pildă că Ilie Ion (Dinamo) atacă frumos, pătrunde, dar execută încă slab loviturile de picior ; Şt. Ghiondea, (Dinamo) deşi are cunoştinţe, duce atacuri stereotipe; Luscal (Constructorul) atacă mereu la fel, în timp ce colegul său Sorin Niculescu, spre a evita placajele, deschide chiar in situaţii neindicate; Nanii Radu (CCA) — care se bizuie pe o mare viteză şi, implicit, pe depăşirea adversarului — duce atacul lateral, sugrumînd-ul în margine, iar colegul său Kramer, (deşi talentat şi plin de impetuozitate) greşeşte prin faptul că nu tentează. Ţibuleac (C.F.R.) manifestă defecţiuni în sensul că nu schimbă ritmul de alergare, deşi el execută mulţumitor atît croşeul, cît şi fenta de pasă , în timp ce Vusec (C.F.R.) şi Nagel (Progresul) nu au suficiente cunoştinţe tactice. Toate aceste deficienţe — succint relatate — trebuie înlăturate în perioada de pregătire, urmînd a se imprima jucătorilor de Kai sus (dar şi altora) noţiunile rugbiului modern. Scriem acestea în speranţa că nu vom mai asista la partide anoste, încheiate prin victoria uneia sau alteia dintre echipe, la capătul unei lupte înverşunate de înaintaşi, pe baza unei simple lovituri de picior „fericite“. D. CALLIMACHI Atacă linia de treisferturi, o nouă,fază palpitantă. Climovschi (Progresul) a fost surprins de fotoreporterul, nostru in momentul in care se pregătește să paseze. Fază din meciul constructorul-Progresul 6—0. (Fnín ! Oh, Dumitri ) Să nu ne grăbim! E necesar un vast plan de perspectivă ) încep prin a, propune un vast plan deperspectivă (elaborat de colegiul de Santrenori), care să stabilească în amănunţime obiectivele privind dezvoltarea handbalului în ţara noastră.Şi acum, cîteva observaţii pe marginea problemei dezbătută în anchetaorganizată de ziarul „Sportul popular“. Personal consider că cele douăforme ale handbalului se pot completareciproc, deci, în mod categoric, nu i se poate pune problema ca una dinaceste ramuri s-o excludă sau s-o înă- Ibușe pe cealaltă. Și dacă am căzut cu [toţii de acord că avem în faţă două 3 jocuri sportive direct înrudite, dar fiereare cu un anumit specific, atunci să i le practicăm pe amîndouă, dar s-o fa■ cemn aşa cum tre- . , [ bute. In prezent, ju cătorii şi jucătoarele noastre s-ar j specializat în handbalul în 11, dar se descurcă destul de greu la cel în 7.Dacă analizăm mai temeinic şi sîntemsinceri cu noi înşine, trebuie să recunoaştem şi mai mult, că nu preajucăm adevăratul handbal în 7. Omare parte dintre jucători şi echipe joacă handbal în 11 pe teren redus, dar, bineînţeles, din aceasta nimeni »nu poate trage concluzia că jucăm 3 bine în ambele ramuri. Procedeele t tehnice specifice handbalului în 7 seînvaţă destul de greu, sînt mai complicate şi mai variate, cerînd multăîndemînare, fantezie şi curaj, dar maiales o îndelungată perioadă de muncă de perfecţionare. Cele de mai sus sublliniază necesitatea practicării hand- Lbalului în 7 de la o vîrstă mult maimică (cel mai bine din perioadadinaintea junioratului), cînd copiii i sînt nu numai plini de vitalitate, dar dau şi multă îndemînare şi sînt recep- ltivi la orice nou procedeu. 1 Prin prisma celor arătate mai sus ,este normal ca actualii jucători să nuu poată practica la valoarea corespunzătoare un adevărat handbal în 7, 7 pe care l-au început tîrziu şi pentrucare se pregătesc prea puţin în cursulunui an. Adevăratul handbal în 7 trebuie să-l aşteptăm de la viitoarea generaţie, care-l va practica din vîrstacopilăriei sau cel puţin din cea a junioratului. Un exemplu concret îl constituie echipa clubului şcolar din Bu- cureşti, ai cărei jucători au început de la o vîrstă timpurie şi direct din handbalul în 7, specializîndu-se în această ramură. Cred că nu trebuie să ne grăbim. După părerea mea, numai peste 3—4 ani vom putea cere handbalului în,,7, să se ridice la o înaltă valoare. Pentru aceasta este însă nevoie și de realizarea unei baze de mase în sensul că handbalul în 7 trebuie să pătrun- dă cît mai larg în toate şcolile şi toate unităţile care cuprind tineretul. Sărăcia de competiţii pentru copii şi juniori este, de asemenea, o piedică principală. Totul se aşteaptă de la centru şi se neglijează organizarea atît de necesarelor concursuri ■ şi cupe ------------------------ pe plan local. In ceea ce priveşte seniorii şi chiar, juniorii — în ultimii ani de activitate — cred că acestora trebuie să li se asigure competiţii distincte: cele în 111 să cuprindă lunile aprilie,octombrie, iar cele în lunile noiembrie-februarie. De altfel, acestea sînt şi sezoanele internaţionale din Europa. Cu multă atenţie trebuie procedat cu handbalul feminin. Titlul suprem pe care l-am cucerit în 1956 trebuie apărat în 1960 şi, fără discuţie, sîntem mai aproape de realizarea acestui obiectiv decît de probabila cucerire a titlului la handbal în 7. Judecind astfel, va trebui neapărat să acordăm handbalului în 11, cel puţin în următorii 4—6 ani, o primă importanţă. Să rezumăm deci: pentru juniori, junioare şi copii — handbal în 7 în tot timpul anului, pentru juniori şi junioare (17—18 ani) — paralel campionatul republican de handbal în 11, pentru şcolari — campionat în 7, iar pentru seniori şi senioare perioade distincte mărind puţin pe cea de handbal în 7 (comparativ cu perioada de acum), iar pentru handbalul feminin un plus de accent pe handbalul în 11. Prof. CONSTANTIN POPESCU antrenorul echipei naţionale feminine de handbal Campionatul republican de handbal în 7 — Pe marginea jocurilor din Capitală — Rezultate din ţară Campionatul republican de handbal în 7 rezervat echipelor bucureştene s-a încheiat duminică seara. După cum se ştie, miltibele etape ale acestei întreceri s-au disputat în trei zile consecutive, la sfîrşitul săptămînii trecute, fapt care a permis să se poată face o justă apreciere asupra valorii formaţiilor participante. Discutînd despre acest lucru, trebuie remarcat de la început că pe măsură ce s-a desfăşurat competiţia, valoarea «jocului prestat de cea mai mare parte dinformații s-a îmbunătățit serios. Aceasta înseamnă că, la startul întrecerii majoritatea echipelor s-au prezentat, cu o pregătire sumară,'rezultat al lipsei de'tintp'sail, în unele cazuri, al lipsei diepreocupare pe'ntnt pregătirea la handbal în 7. Plecînd de fi această constatare vom preciza, îrr con-UU& ii Jjsii Je ..la. o ..etapă l& altg jocul echipelor a crescut valoric, obser- vaţia se referă la acţiunile ofensive. Intr-adevăr, jocul în atic al formaţii- ; lor ce participau la întrecere a fost r din ce în ce mai organizat. El s-a bazat pe scheme tactice, pe folosirea judicioasă şi în mai mare măsură a pitroţilor şi a extremelor. Apărarea, în schimb, rămîne încă punctul slab la majoritatea echipelor. Şi faptul acesta nu este probat nu- i mai,de abundenţa faulturilor, de pre-rferinţa spre jocul obstrucţionist şi dur. Au fost formaţii care au pierdut partide sau au cîştigat greu tocmai datorită, faptului că, nu,ştiu încă să se apere bine. .Cel mai tipic exemplu în această privinţă Îl constituie formaţia masculină- Rapid care chiar şi în meciul cu echipa Titanic 23 August şi-a văzut concretizată superioritatea abia _în ultimele miinute» Cu o apărare mai bine_ organizată, mai tehnici, mai atentă, Rapid ar fi putut să cîştige uşor acest meci, fără să facă apel la toate resursele. O primă concluzie după disputarea jocurilor de handbal în 7 din Capitală este deci aceea legată de felul defectuos, necorespunzător, în care se apă- ră cea mai mare parte a echipelor. Iată deci principala sarcină a antrenorilor : îmbunătăţirea jocului în apărare ! CAMPIONATUL IN TARA TIMIŞOARA 12 (prin telefon). Faza regională a campionatului republican de handbal în 7 a început duminică în Sala Sporturilor. La primele întreceri au asistat peste 1.000 de spectatori care au putut urmări jocuri viu disputate, dinamice, echilibrate. Rezultatele înregistrate au fost următoarele : FEMININ: Ştiinţa Timişoara—Constructorul Tiişoara 3—2 (1—0). Punctele au fost înscrise de Oster (2), Bernaţchi pentru Ştiinţa şi de Zamfirache (2) pentru Constructorul C.S. Şcolar—Industria Linii 5—2 (2—1). MASCULIN: Tehnometal— Victoria Jimtrolia 28—7 (13—3). Chiar la acest scor victoria metalurgiştilor este pe deplin meritată. C.F.R. Timişoara—C.S. Şcolar 28—18 (12—6), ştiinţa Timişoara—Olimpia Reşiţa 6—0. Reşiţenii nu au prezentat carnetele de legitimare. In jtoc amical Ştiinţa Timişoara a învins cu 37—9 (13—2). ANDREI wartenfeld corespondent CONSTANŢA. Nu de mult au luat sfîrşit în localitate întrebările etanşi oră şeneşti a campionatului republican de handbal în 7 Meciurile au avut loc în Palatul Sporturilor şi au fost urmărite de un numeros public. După 12 etape victoria a revenit echipei Farul Constanţa. Pe locurile următoare s-au clasat în ordine echipa S.N.M.C. şi „Delimul“. LIVIU BRUCKNER corespondenţ ează din jocul Acvila-Politehnica. Apărarea echipei Acvila, surprinsă de tin contraatac al studenţilor face faţă greu situaţiei (Foto: B. Ciobaruu)