Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)

1959-01-13 / nr. 3339

Participare numeroasă in concursurile de schi de la Cota 1.400 şi de la Vatra Dornei O dată cu căderea zăpezii au înce­put concursurile de schi. Dumi­nică la Poiana Stalin schiorii fruntaşi au luat parte la concursul or­ganizat de F. R. Schi-Bob. La sfîrşitul săptămînii s-au mai desfăşurat con­cursuri­ şi în alte centre. La Sinaia şi la Vatra Dornei, de pildă, au luat Atari,u­ în probe zeci şi zeci de tineri şi tinere care s-au avîntat pe zăpada proaspăt căzută. La Sinaia, în jurul pîrtiilor de la Cota 1.400, a avut loc concursul orga­nizat de comisia de­­chi a regiur­ii Ploeşti. La întrecerile disputate sîm-­ bătă şi duminică au participat 118 con-­ curenţi, dintre care 66 juniori din Ploeşti (oraş şi raion), Buzău, Cislău Pucioasa, Cîmpina, Sinaia, Buşteni, Azuga. Timpul favorabil şi zăpada bună au asigurat probelor cele mai­ bune condiţii de desfăşurare. Iată, rezulta­tele concursului: SENIORI (CLASI­FICAŢI) ; SLALOM SPECIAL : 1 .Mir­­cea Clinei (Progresul Sinaia), 2. Al. Horvath (Carpaţi Sinaia), 3. I. Bacă (Progresul Sinaia); SLALOM URIAŞ: 1. Al. Horvath, 2. D. Chivu (Progresul Sinaia), 3. C. Rucăreanu (Progresul Sinaia)­­ SENIOARE: (CLASIFICA­TE)­­ SLALOM SPECIAL: 1. Rodica Bucur (Progresul Sinaia), 2. Stela Tampa, (Avrul Sinaia); SLA­LOM URIAŞ: 1. Stela Tam­pa, 2. Rodica Bucur; SENIORI (NECLASI­FICAŢI) SLALOM SPE­CIAL : 1. A. Erdély (Carpaţi Sinaia)­, 2. V. Iconiţă (Voinţa Gânpina), 3. R. Dumitrici (Voinţa Câmpina); SLALOM URIAŞ: 1. Al. Negoliţă, 2. R. Dumi­tru­­, 3. A. Erdély; JUNIORI: SLALOM SPECIAL: 1. N. Cot­acu (Carpaţi Sinaia), 2. S. Ştefan (Progresul Sinaia), 3.­ M. Velişcu (Carpaţi Sinaia); SLALOM­­URIAȘ: 1. V. Cherciu (Progresul Si­­naia), 2. N. Cotacu, 3. Puiu Mihai (Carpaţi Sinaia). FOND: 3 KM. JU­NIOARE: 1. Gelinde Bosch (Unirea­ Azuga), 2. Elena Focşeneanu (Car­­paţi Sinaia), 3. Ana Maria (Pucioa­sa); 5 KM JUNIORI: 1. 1. Briotă (Caraimanu Buşteni), 2. D. Mustaţă (Caraimanu Buşteni), 3. C. Dumitra­­che (Progresul Sinaia); 5 KM SE­NIOARE: 1. Emilia Tunaru (Avîntul Sinaia) 2. Paula Saulea (Pu­cioasa), 3. Sofia Teodorescu (Cislău); 10 KM. SENIORI: 1. V- Şupeală (Pro­gresul Sinaia), 2. P. Sim­ion (Unirea Azuga), 3. Gh. Cotacu (Carpaţi Si­naia). ŞTAFETA 4x5 KM. BĂIEŢI: 1.Carpaţi Sinaia, 2. Caraimanul Buş­teni, 3. Progresul Sinaia. Duminică va avea loc, tot la Cota 1.400, un nou concurs organizat de comisia de schi a regiunii Ploeşti. Iniţiativa membrilor comisiei de schi din regiunea Ploeşti constituie un fru­mos exemplu. Ea contribuie la popu­larizarea schiului în nodurile tinere­tului.­­ Un alt concurs s-a desfăşurat pe pîrtiile de la Vatra Dornei. Cores­pondentul nostru Dan Caragheorghe ne informează că la întreceri au parti­cipat peste 120 de tineri şi tinere, care au luptat cu multă însufleţire pentru o comportare cît mai bună in acest prim concurs al sezonului. Câştigătorii pro­belor au fost­: FOND 4 KM SENIORI M. Gligoraş (Minerul Vatra Dornei), COBORIRE SENIORI: E. Ursache şi I. Tancu (ambii de la Olimpia Vatra Dornei), COBORIRE JUNIORI: L. Pali (Școala de 7 ani Vatra Dornei). In plină cursă... Concursul Pronosport nr. 3, etapa din 18 ianuarie 1959, programează şase îrrtîlniri din cadrul campionatului ita­lian şi şase meciuri din cadrul cam­pionatului francez. I. Roma — Florentina (comp. ita­lian), O întîlnire deschisă datorită for­mei bune a celor două formaţii. In ultimul timp gazdele au avut o com­portare meritorie. Acelaşi lucru se poate opune şi despre oaspeţi care în­registrează victorii în „serie“, la sco­ruri concludente, continuînd urmări­rea liderului. Pronostic: 1 şi 2. II. Juventus — Lazio (camp, ita­lian). Gazdele sînt în formă bună, mărturie fiind victoria în deplasare ob­ţinută duminica trecută. Lazio a pier­dut surprinzător pe teren propriu şi nu credem că în această partidă poate emite pretenţii la un rezultat favora­bil, mai ales că joacă în deplasare. Totuşi nu este exclus să obţină un re­zultat de egalitate. Pronostic: 1 şi X. II. Rado­va — Torino (camp. ita­lian). Dacă avem în vedere că Torino n-a cîştigat nici un meci în deplasare, reiese clar că gazdele au prima şan­să. Prortofetic: 1. IV. Genoa — Spăl (camp. italian). Echipa gazdă are prima şansă , în a­­ceastă partidă.­ Pronostic: 1 şi ca surpriză 2. V. Udinese — Milan (cam­p. italian). In mod normal pronosticul acestei întîlniri este 2. Nu strică­ să­­fie dri­tter şi cu un X. VI. Bologna — Sampaolia (camp. italian). Oaspeţii prezintă o echipă pu­ternică şi pot obţine chiar victoria. Pronostic : 2 ş­i X. VII. Nice — Racing Paris (camp. francez). In acest meci se va soluţi­ona problema primului loc. Gazdele au obţinut numai victorii pe teren pro­priu şi nu este exclus ca şi de data aceasta să termine învingătoare. Pro­nostic : 1. VIII. Strasbourg — Monaco (cam­p. francez). Ultimele rezultate alle lui Monaco ne îndreptăţesc să indicăm echipa gazdă ca favorită, însă nici oaspeţii nu sunt lipsiţi de şanse. Pro­nostic : 1 şi 2. IX. Limoges -1— Reims (camp, fran­cez). Oaspeţii continuă lupta pentru primul joc şi vor căuta şi de data a­­ceasta să obţină victoria mai­ a­les că noua promovată nu prea străluceşte. Pronostic: 2 şi X. X. St. Etienne — Angers (camp, francez). Ambele formaţii se află la egalitate de puncte. Pronostic: 1 şi­ 2. XL Rennes —­ Nimes (camp, fran­cez). Nu trebuie să uităm faptul că Nimes se află doar la un punct dîîe­­£ faţă de lider şi va căuta să-se meg-: ţină la această diferenţă. Pronostic: 1 şi 2. XII. Ares­t Nancy (camp, francez). Gazdele au neapărată nevoie de cele două puncte. Oaspeţii care nu stau nici ei prea strălucit vor căuta să ob­ţină cel puţin un meci egal. Pronos­tic.: 1. Nu utaţi! Incepînd cu concursul Pronosport nr. 3 din 18 ianuarie, va­riantele cu „0“ rezult­ate vor primi premii în bani. în afară de aceasta, varian­tele cu „0“ rezultate participă la tra­gerea din urnă a motocicletei care se acordă­­la fiecare concurs. Amănuntele le găsiţi în Programul Loto-Pronosport nr. 248. 348.249 lei report la Pronoexpres Astăzi este ultima zi cînd vă pu­teţi depune buletinele la concursul Pronoexpres nr. 2 care porneşte cu un report de 348.249 lei. Incepînd cu acest concurs se măreşte valoarea pre­miilor pentru marea masă a cîştigăto­­rilor. Depuneţi cît mai multe buletine la acest concurs. Vă măriţi şansele de a obţine premii importante. Tragerea din urnă a concursului Pronoexpres nr. 2 va avea lete mâine, miercuri 14 ianuarie la ora 19 în sala 'dirt' str. Doamnei nr.­2. Biulencă redactată !­­de I. S. Loto­, Pronosport Puncte de vedere Nout&fi în tehnica jucătorilor După nici o ediţie a campionatului mondial de fotbal nu s-a discutat a­­tît de mult ca după aceea consumată anul trecut în Suedia. Specialiştii fotbalului din întreaga lume au comentat şi comentează încă fap­tele cele mai caracteristice ale Cupei Mondiale — 1958. Discuţiile abordează diferite aspecte, de la pregătirea fizică a jucătorilor pînă la stilul echipelor, căutînd să extragă tot ceea ce con­stituie noutatea, elemente menite să contribuie la dezvoltarea viitoare şi la perfecţionarea clasei fotbalului. Re­vista sovietică „Sportivnite igtV (nr. 9/1958) prezintă într-un articol semnat de V. Vladimirov şi M. Zas­­lavski (din care revista noastră „Cultură Fizică şi Sport" reproduce o parte în nr. 10—12/1958) numeroase concluzii trase de diferiţi specialişti din Europa şi America de Sud. Din mulţimea constatărilor am des­prins cîteva aspecte care interesează îndeaproape şi fotbalul nostru. Un prim element, caracteristic ultimei e­­diţii a Cupei Mondiale, a fost folo­­­sirea în foarte mare măsură a exte­riorului labei piciorului la lovirea ba­lonului. După specialiştii străini, a­­ceasta a constituit un fapt marcant Brazilienii, germanii­­şi sovieticii au utilizat des şi cu bune rezultate acest procedeu tehnic. Unii fotbalişti (Didi, Rahn, Garincha) au marcat multe­ go­luri cu exteriorul, iar­ mijlocaşul sovie­tic Voinov a făcut o adevărată demon­straţie din utilizarea exteriorului. După tehnicieni, acest procedeu prezin­tă următorul avantaj: articulaţiile gleznei, ale genunchiului şi coapsei rămîn complet pe direcţia de alerga­re, exact ca în cazul lovirii mingii cu ristul, dar cu o suprafaţă de lovire mai mare, mingea poate fi pasată mai repede, mai precis, scurt sau lung fără să trădeze intenţiile jucătorului, dar dînd posibilitate coechipierului să preia cu mai multă uşurinţă. Şutu­rile cu exteriorul dau mingii un efect mare, care are cele mai multe şanse să înşele pe portari. La noi, ceea ce are preponderenţă este folosirea latului. De aceea, jocul fotbaliştilor noştri păstrează un carac­ter­ mai static şi lent, mingea fiind trimisă pe distanţe scurte, fără un cîş­­tig însemnat de teren, care se obţine prin pase lungi, efectuate — evident— nu cu lotul, ci cu ristul, dar mai precis şi mai rapid, cu mişcări mai puţine, cu exteriorul. Sunt şi la noi jucători care folosesc acest procedeu tehnic (Petschovski, Suru, Alexandrescu), dar în general el nu prea este în... stimă. Sugerăm antrenorilor să studieze mai atent avantajele folosirii exteriorului şi să perfecţioneze acest procedeu tehnic la jucători. Pentru ca pregătirea lor tehnică să fie completă, desigur că este de dorit ca ei să ajungă să stă­­pînească la fel de bine şi latul şi ris­­tul şi exteriorul labei piciorului. Fentele şi protejarea mingii Brazilienii, după Antrenorul francez Jean Snella, au avut şi­­alte­ avantaje tehnice în jocul lor. .Unul din­ fele feste modul cum conduc mingea.­. Ei men­ţin mereu înaintea lor, iar ca"­măsuri de protecţie au... fentele. Maeştri, în executarea şi folosirea fentelor, brazi­lienii evită în acest fel orice contact direct cu adversarul, economisind ener­gie, şi păstrează­­minge­a în direcţia porţii adverse. „In acelaşi timp — scrie­­Snella­­ ' fotbaliştii 'europeni, nud 'greoi şi m­ai puţin , tehnici, sunt nevoiţi să protejeze mingea' că picioa­rele, iar acest lucru necesită ■ născări suplimentare, reţine şi încetineşte­­dez­voltarea combinaţiei. Viteza deosebită in controlul mingii şi nu viteza de deplasare pe teren cu mingea necon­trolată, incomplet posedată —* iată cea mai importantă­­ condiţie, în rezol­varea sarcinii tactice". Referindu-ne la­ jucătorii noştri tre-buie să remarcăm că ei nu stăpînesc acest mijloc d­e bază al tehnicii şi nici nu cunosc conţinutul lui tactic, ca şi în cazul procedeului tehnic — driblingul. Unii fac din fentă sau dribling un scop în sine, urmărind spectaculozi­tatea cu care să impresioneze tribu­nele. Cei mai mulţi însă, nu au pregă­tirea tehnică necesară, nu exersează suficient pentru a ajunge la o corectă execuţie şi folosire a fentei şi drib­lingului. Aceasta constituie un mare jot în bagajul de cunoştinţe tehnice al jucătorilor noştri, spre care trebuie îndreptată cu toată seriozitatea aten­ţia antrenorilor, cunoscînd importanţa atît a fentei cît şi a driblingului —fă­­cut la timp şi în mod util — în fot­balul modern. Pentru cei care ies din Cupă- Curînd va începe sezonul oficial de fotbal. Inaugurarea o va face la­­8 martie Cupa R.P.R. cu concursul ce­lor 32 de echipe calificate pentru 16- t­r­ile de finală. In etapa următoare a Cupei însă, vor rămîne numai 16 din aceste echipe, numărul lor se va în­jumătăţi, pe măsură ce competiţia se va apropia de finală. Deci, cu fiecare etapă din turneul final all Cupei vor deveni spectatoare 16, 24, 28 şi 30 e­­chipe. Nu s-ar­ putea­ face­­ pentru ele o competiţie — hai să-i spunem de consolare — care să se desfăşoare pa­ralel­ cu Cupa şi care nu necesită nici o cheltuială deosebită ?* In Franţa, de pildă, echipele eliminate din Cupă participă la Cupa Drago. Aşa ceva s-ar putea organiză şi la noi, dînd posibilitate echipelor eliminate să se menţină într-o activitate oficială. Cele 16 echipe învinse în 16-imi ar putea juca, în ziua în care Cupa R.P.R. îşi va disputa 8-imile , învingătoarele (8 la număr) împreună cu echipele eliminate în optimi (deci alte opt) s-ar putea în­­tilni la data sferturilor de finală ale Cupei R.P.R. ș.am­.d. Sistemul de dis­putare: jocuri simple eliminatorii, care ar fi mai utile decit jocurile amicale disputate în general fără interes din partea jucătorilor. Supunem această propunere discuţiei federaţiei. O nouă cupă internaţională După Cupa Campionilor Europeni, care cunoaşte' turi­­sticces desăvîrşit, după hotărîrea federaţiilor' sudameri­­cane de a orgaSiia «diqr 1960 Cupa Campionilor jSuda'mMl­lt^y (pentru a­­nul în curs­ $,­a­­propus­ fin­ meci cam­pionul Europei ~-calitrfonul Brazi­liei), iată că-şi înscrie numele pe lista numeroaselor competiţii internaţionale şi Cupa Nordică inter-cluburi. Parti­cipă 6 echipe din Suedia, cîte 4 din Norvegia şi Danemarca şi 2 din Fin­landa. Pe cînd şi Cupa Balcanică inter-clu­buri sau Cupa Campionilor Balcanici? O asemenea competiţie ar fi extrem de interesantă­ şi importantă pentru strîngerea relaţiilor tineretului spor­tiv şi pentru dezvoltarea la un nivel mai înalt a fotbalului din această parte a Europei, (p. g.). Pele (Brazilia) marchează singurul gol al meciului cu Țara Galilor. Fotba­listul brazilian a tras la poartă cu „exteriorul" labei piciorului, inselind pe portarul galez Kelsey (nr. 1) Cicliştii romîni se pregătesc pentru „Turul Egiptului“ Lotul R. P. R. pleacă astăzi în R. P. Albania Lotul de ciclism al ţării noastre se pregăteşte pentru călătoria­­ în R. P. Albania unde plea­că ia zi. La invitaţia cicliştilor din ţara prietenă, alergătorii noştri (L. Zanotu­, G. Moiceanu, Aurel Şelaru, Gh. Şerban, D. Munteanu şi alţii) sub conducerea antrenorului Ma­rin Niciale­scu vor efectua pe şoselele Tirana — Dunres şi­­Tirana — Elba, sau ci­teva antrenamente comune. De­oarece vremea este mult mai favora­bilă rulajului în această parte a Eu­ropei, lotul alergătorilor romîni — care se antrenează pentru „Turul E­­giptului“ — va rămîne în R.P. Albania pînă la 25 ianuarie. Apoi, cicliştii ro­mîni se vor întoarce în ţară, unde vor fi selecţionaţi cei cinci rutieri care ne vor reprezenta la marea întrecere ci­­clistă internaţională ce se desfăşoară în fiecare an pe şoselele de pe ma­lurile Nilului. Şi fiindcă am ajuns la obiectivul principal­­ din această perioadă al pregătirii cicliştilor noştri, „Turul E­­giptului“, să vorbim cite ceva şi des­pre el. Cea de a VI-a ediţie a „Turului E­­giptului se va desfăşura anul acesta între 2 şi 17 februarie. Startul se va da din localitatea Luxor, urmî­nd ca sosirea să se facă la Cairo. Regula­­mentul de desfăşurare al competiţiei es­te cel al Uniunii I­nternaţioniale de Greism (U.O.I.). Echipele vor fi formate din minimum 3 şi maximum 5 alergători. Se alcătuiesc clasamente individuale şi pe echipe; învingăto­rilor de etape li se acordă o bonifi­caţie de un minut, iar celor clasaţi pe locul II, 30 secunde. Federaţiei naţionale de ciclism, a cărei echipă se va clasa pe primul loc după ter­minarea turului, i se va acorda o cupă de argint „challenge“, oferită de Pre­şedintele Republicii Arabe Unite, Ga­mal Abdel Nasser. Ca şi celelalte ediţii, cea de a VI-a ediţie a „Turului Egiptului“ stîrneşte un viu interes în rîndul amatorilor sportului cu pedale. In R. D. Germa­nă, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă şi în alte ţări se fac pregătiri intense. Cei mai buni ciclişti se antrenează cu toată atenţia pentru a se prezenta în cea­ mai bună formă la 2 februarie, la startul celei de a VI-a ediţii a „Tu­ruirii Egiptului“. H. N. SPORTUL­ POPULAR Nr. 333, P­ag- 5 a CARNET ATLETIC „CUPA RECOLTA“ Activitatea atletică pe anul 1353 a fost inaugurată sîmbătă prin concursul or­ganizat d­e clubul Recolta pentru ju­­niorii și junioarele din Capitală. Iată cîteva din rezultatele înregistrate cu a­­cest prilej: JUNIORI: 50 m: A. Diaconu (D) 6,2; lungime: F. Dresner (C) 6,SI; greutate (5 kg): D. Stamate (D) 12,45; prăjină: A. Savin (C.S.S.) 3,40; înălţi­me: C. Delfin (Victoria) şi F. Dresner (C) 1,70; JUNIOARE: 50 m: C. Bours CD) şi V. Xornescu (D) 7,3; înălţime: C. Alexandrescu (B) 1,40; lungime: M. Pă­­duraru (D) 4,81. In afară de concurs­­s-au desfășurat și cîteva întreceri re­zervate seniorilor: 50 m femei: M. Zo ..ttu (D) 7,0; S. Greeu (C) 7,1; A- F.unler /gj 7,1; greutate femei: Ml Sila­gh­i (V) 12,77; lungime femei: E. Knall (C.S.U.) 5,08; prăjină: Gh. Constantin. (D) 4,00 — cel mai tom rezultat al acestui atlet. (NICOLAIE D. NICOLAE, cores­pondent). „CUPA CENTENARULUI UNIRII“ Comisia de atletism a oraşului Bucu­reşti va organiza la sfîrşitul acestei săp­tămâni, în sala Flore­as­ca II, un con­curs atletic dotat cu „C­u­pa Centenaru­lui Tiruril"*. Concursul­­o va desfășura pe echipe de­­cluburi și de­ colective sportive.

Next