Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)
1959-01-13 / nr. 3339
Participare numeroasă in concursurile de schi de la Cota 1.400 şi de la Vatra Dornei O dată cu căderea zăpezii au început concursurile de schi. Duminică la Poiana Stalin schiorii fruntaşi au luat parte la concursul organizat de F. R. Schi-Bob. La sfîrşitul săptămînii s-au mai desfăşurat concursuri şi în alte centre. La Sinaia şi la Vatra Dornei, de pildă, au luat Atari,u în probe zeci şi zeci de tineri şi tinere care s-au avîntat pe zăpada proaspăt căzută. La Sinaia, în jurul pîrtiilor de la Cota 1.400, a avut loc concursul organizat de comisia dechi a regiurii Ploeşti. La întrecerile disputate sîm- bătă şi duminică au participat 118 con- curenţi, dintre care 66 juniori din Ploeşti (oraş şi raion), Buzău, Cislău Pucioasa, Cîmpina, Sinaia, Buşteni, Azuga. Timpul favorabil şi zăpada bună au asigurat probelor cele mai bune condiţii de desfăşurare. Iată, rezultatele concursului: SENIORI (CLASIFICAŢI) ; SLALOM SPECIAL : 1 .Mircea Clinei (Progresul Sinaia), 2. Al. Horvath (Carpaţi Sinaia), 3. I. Bacă (Progresul Sinaia); SLALOM URIAŞ: 1. Al. Horvath, 2. D. Chivu (Progresul Sinaia), 3. C. Rucăreanu (Progresul Sinaia) SENIOARE: (CLASIFICATE) SLALOM SPECIAL: 1. Rodica Bucur (Progresul Sinaia), 2. Stela Tampa, (Avrul Sinaia); SLALOM URIAŞ: 1. Stela Tampa, 2. Rodica Bucur; SENIORI (NECLASIFICAŢI) SLALOM SPECIAL : 1. A. Erdély (Carpaţi Sinaia), 2. V. Iconiţă (Voinţa Gânpina), 3. R. Dumitrici (Voinţa Câmpina); SLALOM URIAŞ: 1. Al. Negoliţă, 2. R. Dumitru, 3. A. Erdély; JUNIORI: SLALOM SPECIAL: 1. N. Cotacu (Carpaţi Sinaia), 2. S. Ştefan (Progresul Sinaia), 3. M. Velişcu (Carpaţi Sinaia); SLALOMURIAȘ: 1. V. Cherciu (Progresul Sinaia), 2. N. Cotacu, 3. Puiu Mihai (Carpaţi Sinaia). FOND: 3 KM. JUNIOARE: 1. Gelinde Bosch (Unirea Azuga), 2. Elena Focşeneanu (Carpaţi Sinaia), 3. Ana Maria (Pucioasa); 5 KM JUNIORI: 1. 1. Briotă (Caraimanu Buşteni), 2. D. Mustaţă (Caraimanu Buşteni), 3. C. Dumitrache (Progresul Sinaia); 5 KM SENIOARE: 1. Emilia Tunaru (Avîntul Sinaia) 2. Paula Saulea (Pucioasa), 3. Sofia Teodorescu (Cislău); 10 KM. SENIORI: 1. V- Şupeală (Progresul Sinaia), 2. P. Simion (Unirea Azuga), 3. Gh. Cotacu (Carpaţi Sinaia). ŞTAFETA 4x5 KM. BĂIEŢI: 1.Carpaţi Sinaia, 2. Caraimanul Buşteni, 3. Progresul Sinaia. Duminică va avea loc, tot la Cota 1.400, un nou concurs organizat de comisia de schi a regiunii Ploeşti. Iniţiativa membrilor comisiei de schi din regiunea Ploeşti constituie un frumos exemplu. Ea contribuie la popularizarea schiului în nodurile tineretului. Un alt concurs s-a desfăşurat pe pîrtiile de la Vatra Dornei. Corespondentul nostru Dan Caragheorghe ne informează că la întreceri au participat peste 120 de tineri şi tinere, care au luptat cu multă însufleţire pentru o comportare cît mai bună in acest prim concurs al sezonului. Câştigătorii probelor au fost: FOND 4 KM SENIORI M. Gligoraş (Minerul Vatra Dornei), COBORIRE SENIORI: E. Ursache şi I. Tancu (ambii de la Olimpia Vatra Dornei), COBORIRE JUNIORI: L. Pali (Școala de 7 ani Vatra Dornei). In plină cursă... Concursul Pronosport nr. 3, etapa din 18 ianuarie 1959, programează şase îrrtîlniri din cadrul campionatului italian şi şase meciuri din cadrul campionatului francez. I. Roma — Florentina (comp. italian), O întîlnire deschisă datorită formei bune a celor două formaţii. In ultimul timp gazdele au avut o comportare meritorie. Acelaşi lucru se poate opune şi despre oaspeţi care înregistrează victorii în „serie“, la scoruri concludente, continuînd urmărirea liderului. Pronostic: 1 şi 2. II. Juventus — Lazio (camp, italian). Gazdele sînt în formă bună, mărturie fiind victoria în deplasare obţinută duminica trecută. Lazio a pierdut surprinzător pe teren propriu şi nu credem că în această partidă poate emite pretenţii la un rezultat favorabil, mai ales că joacă în deplasare. Totuşi nu este exclus să obţină un rezultat de egalitate. Pronostic: 1 şi X. II. Radova — Torino (camp. italian). Dacă avem în vedere că Torino n-a cîştigat nici un meci în deplasare, reiese clar că gazdele au prima şansă. Prortofetic: 1. IV. Genoa — Spăl (camp. italian). Echipa gazdă are prima şansă , în această partidă. Pronostic: 1 şi ca surpriză 2. V. Udinese — Milan (camp. italian). In mod normal pronosticul acestei întîlniri este 2. Nu strică săfie dritter şi cu un X. VI. Bologna — Sampaolia (camp. italian). Oaspeţii prezintă o echipă puternică şi pot obţine chiar victoria. Pronostic : 2 şi X. VII. Nice — Racing Paris (camp. francez). In acest meci se va soluţiona problema primului loc. Gazdele au obţinut numai victorii pe teren propriu şi nu este exclus ca şi de data aceasta să termine învingătoare. Pronostic : 1. VIII. Strasbourg — Monaco (camp. francez). Ultimele rezultate alle lui Monaco ne îndreptăţesc să indicăm echipa gazdă ca favorită, însă nici oaspeţii nu sunt lipsiţi de şanse. Pronostic : 1 şi 2. IX. Limoges -1— Reims (camp, francez). Oaspeţii continuă lupta pentru primul joc şi vor căuta şi de data aceasta să obţină victoria mai ales că noua promovată nu prea străluceşte. Pronostic: 2 şi X. X. St. Etienne — Angers (camp, francez). Ambele formaţii se află la egalitate de puncte. Pronostic: 1 şi 2. XL Rennes — Nimes (camp, francez). Nu trebuie să uităm faptul că Nimes se află doar la un punct dîîe£ faţă de lider şi va căuta să-se meg-: ţină la această diferenţă. Pronostic: 1 şi 2. XII. Arest Nancy (camp, francez). Gazdele au neapărată nevoie de cele două puncte. Oaspeţii care nu stau nici ei prea strălucit vor căuta să obţină cel puţin un meci egal. Pronostic.: 1. Nu utaţi! Incepînd cu concursul Pronosport nr. 3 din 18 ianuarie, variantele cu „0“ rezultate vor primi premii în bani. în afară de aceasta, variantele cu „0“ rezultate participă la tragerea din urnă a motocicletei care se acordăla fiecare concurs. Amănuntele le găsiţi în Programul Loto-Pronosport nr. 248. 348.249 lei report la Pronoexpres Astăzi este ultima zi cînd vă puteţi depune buletinele la concursul Pronoexpres nr. 2 care porneşte cu un report de 348.249 lei. Incepînd cu acest concurs se măreşte valoarea premiilor pentru marea masă a cîştigătorilor. Depuneţi cît mai multe buletine la acest concurs. Vă măriţi şansele de a obţine premii importante. Tragerea din urnă a concursului Pronoexpres nr. 2 va avea lete mâine, miercuri 14 ianuarie la ora 19 în sala 'dirt' str. Doamnei nr.2. Biulencă redactată !de I. S. Loto, Pronosport Puncte de vedere Nout&fi în tehnica jucătorilor După nici o ediţie a campionatului mondial de fotbal nu s-a discutat atît de mult ca după aceea consumată anul trecut în Suedia. Specialiştii fotbalului din întreaga lume au comentat şi comentează încă faptele cele mai caracteristice ale Cupei Mondiale — 1958. Discuţiile abordează diferite aspecte, de la pregătirea fizică a jucătorilor pînă la stilul echipelor, căutînd să extragă tot ceea ce constituie noutatea, elemente menite să contribuie la dezvoltarea viitoare şi la perfecţionarea clasei fotbalului. Revista sovietică „Sportivnite igtV (nr. 9/1958) prezintă într-un articol semnat de V. Vladimirov şi M. Zaslavski (din care revista noastră „Cultură Fizică şi Sport" reproduce o parte în nr. 10—12/1958) numeroase concluzii trase de diferiţi specialişti din Europa şi America de Sud. Din mulţimea constatărilor am desprins cîteva aspecte care interesează îndeaproape şi fotbalul nostru. Un prim element, caracteristic ultimei ediţii a Cupei Mondiale, a fost folosirea în foarte mare măsură a exteriorului labei piciorului la lovirea balonului. După specialiştii străini, aceasta a constituit un fapt marcant Brazilienii, germaniişi sovieticii au utilizat des şi cu bune rezultate acest procedeu tehnic. Unii fotbalişti (Didi, Rahn, Garincha) au marcat multe goluri cu exteriorul, iar mijlocaşul sovietic Voinov a făcut o adevărată demonstraţie din utilizarea exteriorului. După tehnicieni, acest procedeu prezintă următorul avantaj: articulaţiile gleznei, ale genunchiului şi coapsei rămîn complet pe direcţia de alergare, exact ca în cazul lovirii mingii cu ristul, dar cu o suprafaţă de lovire mai mare, mingea poate fi pasată mai repede, mai precis, scurt sau lung fără să trădeze intenţiile jucătorului, dar dînd posibilitate coechipierului să preia cu mai multă uşurinţă. Şuturile cu exteriorul dau mingii un efect mare, care are cele mai multe şanse să înşele pe portari. La noi, ceea ce are preponderenţă este folosirea latului. De aceea, jocul fotbaliştilor noştri păstrează un caracter mai static şi lent, mingea fiind trimisă pe distanţe scurte, fără un cîştig însemnat de teren, care se obţine prin pase lungi, efectuate — evident— nu cu lotul, ci cu ristul, dar mai precis şi mai rapid, cu mişcări mai puţine, cu exteriorul. Sunt şi la noi jucători care folosesc acest procedeu tehnic (Petschovski, Suru, Alexandrescu), dar în general el nu prea este în... stimă. Sugerăm antrenorilor să studieze mai atent avantajele folosirii exteriorului şi să perfecţioneze acest procedeu tehnic la jucători. Pentru ca pregătirea lor tehnică să fie completă, desigur că este de dorit ca ei să ajungă să stăpînească la fel de bine şi latul şi ristul şi exteriorul labei piciorului. Fentele şi protejarea mingii Brazilienii, după Antrenorul francez Jean Snella, au avut şialte avantaje tehnice în jocul lor. .Unul din fele feste modul cum conduc mingea.. Ei menţin mereu înaintea lor, iar ca"măsuri de protecţie au... fentele. Maeştri, în executarea şi folosirea fentelor, brazilienii evită în acest fel orice contact direct cu adversarul, economisind energie, şi păstreazămingea în direcţia porţii adverse. „In acelaşi timp — scrieSnella ' fotbaliştii 'europeni, nud 'greoi şi mai puţin , tehnici, sunt nevoiţi să protejeze mingea' că picioarele, iar acest lucru necesită ■ născări suplimentare, reţine şi încetineştedezvoltarea combinaţiei. Viteza deosebită in controlul mingii şi nu viteza de deplasare pe teren cu mingea necontrolată, incomplet posedată —* iată cea mai importantă condiţie, în rezolvarea sarcinii tactice". Referindu-ne la jucătorii noştri tre-buie să remarcăm că ei nu stăpînesc acest mijloc de bază al tehnicii şi nici nu cunosc conţinutul lui tactic, ca şi în cazul procedeului tehnic — driblingul. Unii fac din fentă sau dribling un scop în sine, urmărind spectaculozitatea cu care să impresioneze tribunele. Cei mai mulţi însă, nu au pregătirea tehnică necesară, nu exersează suficient pentru a ajunge la o corectă execuţie şi folosire a fentei şi driblingului. Aceasta constituie un mare jot în bagajul de cunoştinţe tehnice al jucătorilor noştri, spre care trebuie îndreptată cu toată seriozitatea atenţia antrenorilor, cunoscînd importanţa atît a fentei cît şi a driblingului —făcut la timp şi în mod util — în fotbalul modern. Pentru cei care ies din Cupă- Curînd va începe sezonul oficial de fotbal. Inaugurarea o va face la8 martie Cupa R.P.R. cu concursul celor 32 de echipe calificate pentru 16- trile de finală. In etapa următoare a Cupei însă, vor rămîne numai 16 din aceste echipe, numărul lor se va înjumătăţi, pe măsură ce competiţia se va apropia de finală. Deci, cu fiecare etapă din turneul final all Cupei vor deveni spectatoare 16, 24, 28 şi 30 echipe. Nu s-ar putea face pentru ele o competiţie — hai să-i spunem de consolare — care să se desfăşoare paralel cu Cupa şi care nu necesită nici o cheltuială deosebită ?* In Franţa, de pildă, echipele eliminate din Cupă participă la Cupa Drago. Aşa ceva s-ar putea organiză şi la noi, dînd posibilitate echipelor eliminate să se menţină într-o activitate oficială. Cele 16 echipe învinse în 16-imi ar putea juca, în ziua în care Cupa R.P.R. îşi va disputa 8-imile , învingătoarele (8 la număr) împreună cu echipele eliminate în optimi (deci alte opt) s-ar putea întilni la data sferturilor de finală ale Cupei R.P.R. ș.am.d. Sistemul de disputare: jocuri simple eliminatorii, care ar fi mai utile decit jocurile amicale disputate în general fără interes din partea jucătorilor. Supunem această propunere discuţiei federaţiei. O nouă cupă internaţională După Cupa Campionilor Europeni, care cunoaşte' turisticces desăvîrşit, după hotărîrea federaţiilor' sudamericane de a orgaSiia «diqr 1960 Cupa Campionilor jSuda'mMllt^y (pentru anul în curs $,apropus fin meci campionul Europei ~-calitrfonul Braziliei), iată că-şi înscrie numele pe lista numeroaselor competiţii internaţionale şi Cupa Nordică inter-cluburi. Participă 6 echipe din Suedia, cîte 4 din Norvegia şi Danemarca şi 2 din Finlanda. Pe cînd şi Cupa Balcanică inter-cluburi sau Cupa Campionilor Balcanici? O asemenea competiţie ar fi extrem de interesantă şi importantă pentru strîngerea relaţiilor tineretului sportiv şi pentru dezvoltarea la un nivel mai înalt a fotbalului din această parte a Europei, (p. g.). Pele (Brazilia) marchează singurul gol al meciului cu Țara Galilor. Fotbalistul brazilian a tras la poartă cu „exteriorul" labei piciorului, inselind pe portarul galez Kelsey (nr. 1) Cicliştii romîni se pregătesc pentru „Turul Egiptului“ Lotul R. P. R. pleacă astăzi în R. P. Albania Lotul de ciclism al ţării noastre se pregăteşte pentru călătoria în R. P. Albania unde pleacă ia zi. La invitaţia cicliştilor din ţara prietenă, alergătorii noştri (L. Zanotu, G. Moiceanu, Aurel Şelaru, Gh. Şerban, D. Munteanu şi alţii) sub conducerea antrenorului Marin Nicialescu vor efectua pe şoselele Tirana — Dunres şiTirana — Elba, sau citeva antrenamente comune. Deoarece vremea este mult mai favorabilă rulajului în această parte a Europei, lotul alergătorilor romîni — care se antrenează pentru „Turul Egiptului“ — va rămîne în R.P. Albania pînă la 25 ianuarie. Apoi, cicliştii romîni se vor întoarce în ţară, unde vor fi selecţionaţi cei cinci rutieri care ne vor reprezenta la marea întrecere ciclistă internaţională ce se desfăşoară în fiecare an pe şoselele de pe malurile Nilului. Şi fiindcă am ajuns la obiectivul principal din această perioadă al pregătirii cicliştilor noştri, „Turul Egiptului“, să vorbim cite ceva şi despre el. Cea de a VI-a ediţie a „Turului Egiptului se va desfăşura anul acesta între 2 şi 17 februarie. Startul se va da din localitatea Luxor, urmînd ca sosirea să se facă la Cairo. Regulamentul de desfăşurare al competiţiei este cel al Uniunii Internaţioniale de Greism (U.O.I.). Echipele vor fi formate din minimum 3 şi maximum 5 alergători. Se alcătuiesc clasamente individuale şi pe echipe; învingătorilor de etape li se acordă o bonificaţie de un minut, iar celor clasaţi pe locul II, 30 secunde. Federaţiei naţionale de ciclism, a cărei echipă se va clasa pe primul loc după terminarea turului, i se va acorda o cupă de argint „challenge“, oferită de Preşedintele Republicii Arabe Unite, Gamal Abdel Nasser. Ca şi celelalte ediţii, cea de a VI-a ediţie a „Turului Egiptului“ stîrneşte un viu interes în rîndul amatorilor sportului cu pedale. In R. D. Germană, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă şi în alte ţări se fac pregătiri intense. Cei mai buni ciclişti se antrenează cu toată atenţia pentru a se prezenta în cea mai bună formă la 2 februarie, la startul celei de a VI-a ediţii a „Turuirii Egiptului“. H. N. SPORTUL POPULAR Nr. 333, Pag- 5 a CARNET ATLETIC „CUPA RECOLTA“ Activitatea atletică pe anul 1353 a fost inaugurată sîmbătă prin concursul organizat de clubul Recolta pentru juniorii și junioarele din Capitală. Iată cîteva din rezultatele înregistrate cu acest prilej: JUNIORI: 50 m: A. Diaconu (D) 6,2; lungime: F. Dresner (C) 6,SI; greutate (5 kg): D. Stamate (D) 12,45; prăjină: A. Savin (C.S.S.) 3,40; înălţime: C. Delfin (Victoria) şi F. Dresner (C) 1,70; JUNIOARE: 50 m: C. Bours CD) şi V. Xornescu (D) 7,3; înălţime: C. Alexandrescu (B) 1,40; lungime: M. Păduraru (D) 4,81. In afară de concurss-au desfășurat și cîteva întreceri rezervate seniorilor: 50 m femei: M. Zo ..ttu (D) 7,0; S. Greeu (C) 7,1; A- F.unler /gj 7,1; greutate femei: Ml Silaghi (V) 12,77; lungime femei: E. Knall (C.S.U.) 5,08; prăjină: Gh. Constantin. (D) 4,00 — cel mai tom rezultat al acestui atlet. (NICOLAIE D. NICOLAE, corespondent). „CUPA CENTENARULUI UNIRII“ Comisia de atletism a oraşului Bucureşti va organiza la sfîrşitul acestei săptămâni, în sala Floreasca II, un concurs atletic dotat cu „Cupa Centenarului Tiruril"*. Concursulo va desfășura pe echipe decluburi și de colective sportive.