Sportul Popular, ianuarie 1959 (Anul 14, nr. 3333-3349)

1959-01-24 / nr. 3345

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­T Organ al Uniunii de Cultura Fizică și Sport din R. P. Romina Simbătă 24 ianuarie 1959 ANUL XIV—Nr. 3345 — mn im­iffltrat­­ 8 pagini 25 bani Un veac de la Unire P­e întreg cuprinsul Patriei, oa­menii muncii de la oraşe şi sate sărbătoresc astăzi cu inimile pli­ne d­e bucurie împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea unirii Ţării Romîneşti cu Moldova şi crearea statului naţional — eveniment de o deosebită impor­tanţă istorică în viaţa poporului nos­tru, în procesul de făurire a statului român de sine stătător, în dezvoltarea socială a Romîniei. Intimpinată cu deosebit entuziasm de întreg poporul muncitor, Hotărîrea Partidului şi Guvernului privind săr­bătorirea Centenarului Unirii exprimă Înalta preţuire de care se bucură în zilele noastre tradiţiile nobile ale lup­tei poporului nostru pentru libertate şi o viaţă mai bună. Cu mîndrie legitimă poporul sărbătoreşte azi înfăptuirea unirii pentru faptul că unirea ţărilor române, acum un veac, este rezultatul luptei maselor, opera maselor popu­lare. Dacă activitatea minţilor lumi­nate ale vremii pentru realizarea u­­n­irii a fost încununată de succes, a­­cest lucru a fost posibil tocmai dato­rită faptului că ea a corespuns nă­zuinţelor fierbinţi ale maselor şi s-a bucurat de sprijinul lor entuziast. Cită strădanie nu au depus împotriva Unirii mari puteri de pe atunci ca Turcia, Anglia şi Austria, care nu vedeau cu ochi buni realizarea unui stat puter­nic la părţile noastre, fie pentru a-şi menţine dominaţia, cum era cazul im­periului otoman, sprijinit de Anglia, fie în vederea întinderii expansiunii, cum era cazul Austriei. Irn înfăptuirea unirii, poporul nostru a fost sprijinit de Rusia, ale cărei interese in slăbirea Turciei corespun­deau în mod obiectiv cu năzuinţele poporului român de a-şi fauri propriul său stat naţional. Democraţii revolu­ţionari ruşi, în frunte cu Cernişevschi, Dobroliubov — luptători pentru liber­tatea poporului lor împotriva autocra­ţiei ţariste — au sprijinit căliuir­es lupra poporului român pentru libertate şi independenţă naţională. Unirea a fost sprijinită, de asemenea, de Franţa, care dorea să-şi asigure in ţările ro­mâne un debuşeu economic şi o influ­enţă politică primordială. În realizarea dorinţei lor de unire, masele au avut de inîrînt şi reacţiunea diti­ăuntru, îndeosebi marii proprietari, care-şi dădeau seama că făurirea uni­rii nu va rămîne un act în sine ci va ameninţa într-un fel sau altul rea­­tive feu­date existente pînă atunci in cele do­ua ţâri, au devenit duşmani de moarte ai unirii şi s-au grupat chiar, în Moldova, într-un partid antiunio­­nist. Ai­ fost măsluite alegerile pentru divanul ad-hoc în Moldova, a fost dez­lănţuită o adevărată campanie de ma­nevre diplomatice, de teroare şi perse­cuţii împotriva susţinătorilor ideii uni­rii din ambele principate, însăşi Con­venţia de la Paris, rezultat al unui compromis între marile puteri, nu pre­vedea decit constituirea unei comisii centrale de unificare legislativă la Foc­șani, denumirea de Principatele Uni­te. In rest, doi domnitori, două gu­verne, două capitale, două adunări. Astfel, problema unirii rămînea nere­zolvată. Așa stînd lucrurile, poporul român își ia el singur sarcina de a trece la rezolvarea problemei unirii, găsind mijlocul de a ocoli piedicile decurgind din Convenţia de la Paris. La 5 ianuarie 1859 Alexandru Cuza este ales domn al Moldovei de către majoritatea unionistă a adunării elec­tive. In Ţara Romînească unioniştii a­­veau o situaţie mai grea, datorită ma­­jorităţii reacţionare care reprezenta Interesele boierimii în adunarea elec­tivă. Atunci şi-au spus cu­vîntul ma­sele. Cei peste 30.000 de oameni — me­seriaşi, lucrători, mici negustori şi ţă­rani — strînşi în dealul Mitropoliei, au ţinut sub presiune majoritatea re­acţionară a Adunării. Martori ai aces­tor evenimente scriu despre rolul ho­tărâtor pe care mulţimea adunată in jurul sălii de şedinţe l-a avut în în­doita alegere a lui Cuza, în înfăptu­irea unirii. Pe bună dreptate răspun­dea M. Kogălniceanu celor care încer­cau să-şi atribuie meritul unirii Prin­cipatelor : „Unirea, domnilor, eu nu recunosc nimănui dreptul să zică că e actul său individual, proprietatea sa exclusivă ; unirea e actul energic al în­tregii naţiuni române... şi ,de aceea, domnilor, nici chiar domnitorului (Ale­xandru Ioan Cuza) dar încă unui sim­­plii particular, nu-i recunosc şi nu-i voi da dreptul acesta de a zice că el a făcut singur unirea. NU, DOMNI­LOR, UNIREA NAŢIUNEA A FA­­CUT-O!“ Cu atît mai puternic răsu­nă cuvintele lui Kogălniceanul, cu atît mai convingătoare sînt, cu cit el în­suşi este unul dintre elementele îna­intate ale vremii, a cărui contribuţie la actul unirii este binecunoscută. Lupta maselor pentru realizarea unirii constituie o etapă importantă a luptelor duse de poporul nostru pen­tru dobindirea independenţei naţionale, pentru înlăturarea iobăgiei, pentru re­forme democratice şi o viaţă mai bună pentru cei ce muncesc. Aşa cum se arăta şi la sesiunea şti­inţifică a Academiei R. P. Române con­sacrată unirii, convingerea maselor populare că alegerea lui Cuza înseam­nă căderea „jugului celui mai apăsă­tor“ exprimă adevărata semnificaţie a actului de la 24 ianuarie. Cele ce au urmat unirii au arătat cu deosebită putere caracterul reacţionar al boierimii şi burgheziei care în strîn­­să cîrdăşie au golit în bună parte unirea de conţinutul ei democratic. „Monstruoasa coaliţie“ şi-a pus pece­tea pe întreaga existenţă a regimului burghezo-moşieresc din ţara noastră, pînă la sfirşitul lui. Apărarea intere­selor lor de clase exploatatoare, men­ţinerea la putere, înăbuşirea luptei re­voluţionare a maselor muncitoare ţi­nute în beznă şi foame — iată scopu­rile josnice, criminale, care au stat la baza întregii activităţi a burgheziei şi m­oşierim­ii române. De aici neducerea pin­ă la capăt a transformărilor bur­­ghezo-democratice în timpul regimului burghezo-moşieresc, păstrarea unor pu­ternice rămăşiţe feudale în economia ţării, exploatarea crîncenă a clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare. Clasei muncitoare în strînsă alianţă cu ţărănimea muncitoare, sub conduce­rea încercată a partidului,ş­i-a revenit marele rol istoric de a reafini şi ridica pe o treaptă calitativ superioară idea­lurile nobile pentru care au luptat în perioada unirii masele exploatate şi a­­su­prile. Au fost răsturnate de la pu­tere clasele exploatatoare, a fost in­staurat regimul democrat-popular şi a fost făurită Republica Populară Ro­mina, stat al tuturor celor ce muncesc la oraşe şi sate. Pentru prima dată în istoria sa, poporul nostru s-a eliberat din cătuşele imperialismului, dobîndind adevărata independenţă naţională, într-un timp relativ scurt poporul nostru a obţinut, sub conducerea parti­dului, importante succese în opera­ mă­reaţă de construire a socialismului. An de an este lichidată înapoierea econo­mică moştenită de la regimul burghe­­zo-moşieresc, ţara noastră devenind o ţară industrială înaintată, cu­ o agri­cultură socialistă mecanizată. Datorită politicii înţelepte a Partidului Munci­toresc Român, pătrunsă de un înalt patriotism şi exmrirm­înd cu adevărat interesele poporului muncitor, o viaţă nouă înfloreşte în întreaga ţară. Succesele dobîndite de ţara noastră se împletesc armonios cu succesele do­­bîrsdite de celelalte ţări surori din la­gărul socialismului în frunte cu Uniu­nea Sovietică, cu uriaşele realizări ale poporului sovietic — constructorul co­munismului. Sărbătorind Centenarul Unirii, spor­tivii noştri se angajează să lupte din toate puterile pentru îndeplinirea sar­cinilor trasate de recenta plenară a C.C. al P.M.R. pentru dezvoltarea con­tinuă a economiei noastre naţionale, să nu precupeţească nici un efort pentru ridicarea continuă a măiestriei lor sportive, spre gloria scumpei noastre Patrii. Crearea Uniunii Asociaţiilor şi Organizaţiilor Sportive d­in U.R.S.S. Moscova (Agerpres). — Tass transmite: Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au dat o Hotărîre cu privire la crearea Uniunii Asocia­ţiilor şi Organizaţiilor Sportive din U.R.S.S., în scopul întăririi con­ducerii activităţii sportive în ţară. Principala sarcină a Uniunii va fi dezvoltarea continuă în mase a culturii fizice şi sportului ca un principal mijloc de educaţie co­munistă a tineretului şi a întăririi sănătăţii oamenilor muncii. Cu începere de la 1 martie 1959 Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe l­itră Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. se desfiin­ţează. Uniunea Asociaţiilor şi Organi­zaţiilor Sportive va activa cu a­­jutorul Sindicatelor şi Comsomo­­lului şi pe baza sprijinului larg al maselor de sportivi. I Intr-un cadru sărbătoresc Ştafetele Centenarului Unirii s-au intilnit la Focşani FOCŞANI 23 (prin telefon de la tri­misul nostru). Solarele a ţinut să fie şi el prezent azi la festivitatea care a avut loc în oraşul Focşani, cu prile­jul întîlnirii celor două ştafete ale Centenarului Unirii dind parcă şi mai multă strălucire acestei sărbă­tori. Sub unduirea steagurilor care fîlfîiau de-a lungul străzilor, oameni în haine de sărbătoare aşteptau cu nerăbdare sosirea­ oaspeţilor dragi. In dimineaţa zilei de azi, pe podul de pe Mircov a avut loc o în­finire emoţionantă. Delegaţia de sportivi care aduceau ştafeta Centenarului Unirii de la Bucureşti s-a întîlnit cu cea a sportivilor care aduceau ştafe­ta de la Iaşi. In intîmpinarea lor au venit ţăranii muncitori din comuna Goleşti iar un grup de călăreţi, în frumoase costume naţionale, au fost martorii acestei adevărate sărbători. In aplauzele celor de faţă sportivii veniţi din cele două părţi ale ţării s-au oprit în mijlocul podului şi s-au îmbrăţişat. Curînd după aceasta, gru­­­puri de pionieri cu cravate roşii flu­­turînde i-au înconjurat cu drag pe purtătorii celor două ştafete. Sportivii au vizitat apoi şcoala din comună. Reprezentanţii sportivilor din Iaşi şi din Bucureşti au plecat după aceea spre T­­ROIBU ! (Continuare in pag. 5) Delegaţia sportivilor bucureşteni d­in Gara de Nord, înainte de plecarea spre Iaşi, unde va preda azi un mesaj către sportivii ieșeni pregătirile echipelor de fotbal Petrolul Ploeşti şi Stnamo Bacău Zilnic primim veşti din ţară în le­gătură cu pregătirile fotbaliştilor în vederea sezonului de primăvară. Tim­pul rece şi terenurile acoperite cu ză­padă nu întrerup şirul antrenamente­lor, care se desfăşoară cu multă re­gularitate. Unele echipe alternează pregătirile în aer liber şi în sală, cum este ca­zul Petrolului Ploeşti, campioana ţă­rii. Ploeştenii au început pregătirile de la 8 ianuarie sub conducerea an­trenorilor Ilie Oană şi Florea Fătu. În prima parte, antrenamentele s-au desfăşurat numai în aer liber. De la începutul acestei săptămîni, şedinţele se ţin şi în sală (sprinturi scurte, conducerea balonului, jocul cu capul în doi, pase)­ şi pe teren, deşi este a­­coperit cu un strat gros de zăpadă. In această perioadă, antrenorii e­­chipei campioane au pus accent pe pregătirea fizică generală şi specială, pe antrenamentul tehnic individuali­zat. In programul de pregătire au fost folosite sporturile complimentare (handbal şi baschet), precum şi jocuri pe teren redus. Cum perioada de întrerupere a ac­tivităţii a fost relativ scurtă, antre­namentele ţinute pînă acum au dat fotbaliştilor ploeşteni posibilitatea să atingă la ora actuală un stadiu a­­vansat de pregătire. O primă verifi­care urmează să aibă loc mîine, du­minică, în cadrul unui meci. După 25 ianuarie, antrenorii au prevăzut dis­putarea mai multor jocuri amicale. Luna februarie este rezervată întâlni­rilor cu formaţii din categoriile B şi A. Lotul de jucători, care participă la antrenamentele Petrolului, este ace­laşi din toamnă, adică: Sfetcu, Ro­man (portari), Pahonţu, Marinescu, Topşa, Ionescu (fundaşi), Neacşu I,­ Neacşu II, Fronea (mijlocaşi), Zaha-­ ria, Bădulescu, Tabarcea, Botescu,­ Constantinescu, Dridea, Voica, Babo-­ ne, Marin Marcel. Unii jucători Bă-­ dulescu, Fronea şi Ionescu au urmat­ un tratament medical, absentînd în­ prima parte a antrenamentelor. (M.) Bedrosian, corespondent regional).­­ Fotbaliştii de la Dinamo Bacău­ şi-au inaugurat pregătirile pe noul­ an două zile mai tîrziu decit­ Petrolul, la 10 ianuarie. Antrena-­ mentele se desfăşoară în aer liber,­ pe stadionul local, sub conducerea an-­ trenorului C. Teaşcă. „ Participă la şedinţele de pregătire:) Faur şi Bucur (portari), Giosanu,) Cincu­, Cîrnaru, Florea (fundaşi),) Ţîrcovnicu, FI. Anghel, Vătafu, Uj-­­vari (mijlocaşi), Răduescu, Filip,) Gram, Emmie, Drăgoi, Ciripoi (i­ain-­ taşi). Cum se vede, a reintrat mijlo-) caşul Újvári care fiind bolnav, nu a­ jucat în sezonul trecut. In schimb, au­ lipsit I. Lazăr, Mihai, Bi’lţ şi Publik.)­­Foto: V. Bagiac| Primii doi sunt încă indisponibili, al treilea se află în tratament la băi, iar ultimul, Publik, este ocupat deo­camdată cu... hocheiul; el joacă în echipa Dinamo Tg. Mureș. Curînd însă, se vor adăuga şi ei lotului. De la 15 februarie îşi vor relua antrena­mentele şi juniorii echipei dinamo­­viste. (Ilie Iancu, corespondent). Dinamo Bucureşti îşi continuă cu regularitate antrenamentele pe stadionul din şos. Ştefan cel Mare. Pregătirile tehnice alternează cu cele fizice. In fotografie, jucătorii dinamovişti — in frunte cu portarii Cozm­a (stingă) şi Uţu (dreapta) — fac un exerciţiu de alergare BASCHET • Datele meciurilor dintre­­ Constructorul Bucureşti şi Slavia Federaţia Română de baschet a propus forului de specialitate din Bulgaria, ca meciurile dintre echipei» feminine Constructorul Bucureşti şi, Slavia Sofia, din cadrul Cupei Cam­pionilor Europeni, să se dispute ast­fel: prima partidă la 22 februarie la București (o dată cu primul meci mas­culin România—Cehoslovacia) și 13, martie la Sofia. f HANDBALI\7 ) • Programul Cupei „Oraşului ) Bucureşti"­ ­ In cursul zilei de ieri a fost alcătuit­­ programul turneului internaţional de­­ handbal în 7 dotat cu cupa „Oraşului ) Bucureşti”. Iată ordinea de desfăşurare­­ a meciurilor: MIERCURI 25 IANUARIE,­­ ora 1.30: Ştiinţa Timişoara-Bucureşti­­ tineret (m); ora 17,50: Bucureşti tineret­­\ H.G. Copenhaga (f); ora 18,50: Olimpia­­\ Budapesta (f); ora 19,50: Dinamo B­ucu­­­­reşti-Duk­la Braga (m); JOI 29 IANUA­­­­RIE: ora 10,30: Olimpia-Bucureşti tine­­­ret (r); ora 17,30: Ştiinţa Timişoara Di­­­­nsano Bucureşti (m); ora 18,50: Zagreb­­,­ H.G. Copenhaga (f); ora 19,50: P­ukla ,­ Prag­a-H.G. Copenhaga (m); VINERI 3( 1) IANUARIE: ora 16,30: Bucureşti tineret­­e Budapesta (f); ora 17,50: H.G. Copan­­­­­haga-Bucureşti tineret (m); ora 9 ,50: i) Olimpia-Zagre­­ (r); ora 19,59: Ştiinţa d) Timişoara-Dukla Pra­ga (m); SIVE AT­A ‹) 31 IANUARIE: ora 16,30: Dinamo Bucu­­›­­reşti-Bucureşti tineret (m); ora 17,­50: ‹} Zagreb-Bucureşti tineret (f); ora 11,50: ‹) ştiinţa Timişoara-H.G. Copenhaga (m); ‡)ora 19,50: Budapesta-H.G. Copenagha (f); ‡) DUMINICA 1 FEBRUARIE: ora 15,30: ‹) Bucureşti tineret-Dukla Praga (m); ora 1) 16,50: Olimpia-H.G. Copenhaga (f); ora 1) 17,50: Budapesta-Zagreb (r); ora 1.50: i) Dinamo Bucur­eşti-HG. Copenhaga (m).

Next