Sportul Popular, martie 1960 (Anul 15, nr. 3573-3589)

1960-03-08 / nr. 3577

­IN PUTERNIC CLUB SPORTIV: PROGRESUL BUCUREŞTI P­e terenurile şi în sălile de sport din ţara noastră au şi evoluat — în primele lor întreceri — reprezentativele noului club sportiv Progresul Bucureşti — rezultat din contopirea cluburilor Progresul şi Cetatea Bucur. Cei aproape 900 sportivi de performanţă, care fac parte din noul club sportiv, vor reprezenta, în cele mai importante întreceri sportive din ţara noastră, pe muncitorii şi funcţionarii din instituţiile administrative de stat şi sfaturi populare din întreaga Capitală. In şedinţa de fuzionare a cluburilor Progresul şi Cetatea Bucur şi de constituire a clubului sportiv Progresul Bucureşti a fost ales consiliul clu­bului: tovarăşii AUREL VIJOLI şi DUMITRU DIACONESCU — preşedinţi de onoare; tov. ION CRAIU — preşedinte; tov. GH. CALCAN — prim vicepreşedinte; tovarăşii C. MAIOREANU, V. CHERCIU şi AL. PINTEA — vicepreşedinţi; ION SIMION — secretar ş.a. Despre sarcinile şi obiectivele actuele I Interviu cu tov. DUMITRU DIACONESCU, preşedinte de onoare ! Crearea clubului sportiv Progresul ^Bucureşti a stîrnit — cum este şi firesc — interes în lumea sportului. Cele două cluburi Progresul şi Cetatea Bucur, luate separat, aveau puternice secţii de performanţă la unele discipline spor­tive, însă erau deficitare într-o serie de alte ramuri de sport. Prin unificare, forţa noului club este evident sporită şi Progresul Bucureşti este astăzi unul din cele mai puternice cluburi sportive din ţara noastră. Pentru a aduce lă­muriri suplimentare cititorilor noştri, ne-am adresat preşedintelui de onoare al clubului sportiv Progresul Bucureşti, tovarăşul Dumitru Diaconescu — pre­şedintele Sfatului Popular al Capitalei. — Ce asigură — pentru dezvolta­rea activităţii sportive de perfor­manţă — unificarea celor două clu­buri ? ! — Cel mai important lucru este fără tiub­ială temeinica dezvoltare şi întărire a secţiilor clubului. Prin unificare s-au asigurat posibilităţi de economisire a unor importante sume de bani, prin reducerea chiriilor pentru bazele spor­tive, prin amenajarea şi îngrijirea cu resurse proprii a bazelor şi echipamen­tului sportiv şi printr-o mai judicioasă repartizare a tehnicienilor clubului. In plus noul club va asigura folosirea ra­ţională a bazelor sportive, încadrarea secţiilor cu tehnicieni cu calificare su­perioară precum şi consolidarea lor or­ganizatorică, sprijinirea marelui număr de asociaţii sportive aderente, pentru a se da posibilitate unui număr cît mai mare de oameni ai muncii să practice sportul, mărirea numărului de membri susţinători, creşterea veniturilor printr-o pregătire mai judicioasă a m­anifestaţii­­­lor sportive organizate de club etc. — In noul club sportiv Progresul Bucureşti sunt reuniţi o serie din cei mai buni sportivi ai ţării noas­tre. Ei vor evolua fireşte în loturile reprezentative. Ce se va face pentru creşterea măiestriei lor sportive ? — Este adevărat că în clubul sportiv Progresul Bucureşti sunt mulţi sportivi de frunte ai ţării. De la fostul club sportiv Progresul au fost preluaţi jucă­torii de fotbal din categoria A, cam­pionii de tenis de cîmp, campioanele de tenis de masă, campioni republicani la probele individuale, recordmani ai ţării. De la clubul sportiv Cetatea Bucur au venit campioanele ţării pe anul 1959 la handbal în 7, campioane şi­­campioni la canotaj academic, atletism, şah, notaţie ş.a. Ei formează acum un tot puternic, unitar şi vor fi instruiţi şi îndrumaţi de către tehnicieni, antrenori şi profesori cu înaltă calificare. Noi­­ avem în vedere nu numai faptul că­­sportivii clubului Progresul Bucureşti vor reprezenta în competiţii culorile a­­cestui club ci şi faptul­­— cel mai im­portant — că în multe întreceri inter­naţionale ei vor îmbrăca tricourile re­prezentativei R.P.R. Tocmai de aceea vrem ca secţiile clubului să devină adevărate şcoli de pregătire, în care pro­cesul de instruire-antrena­­ment să se desfăşoare după cele mai stricte cerinţe ale antrenamentului ştiinţific. Membrii consiliului clu­bului au primit sarcina de a se ocupa intens, de a ajuta efectiv sectorul teh­nic, în urmărirea modu­lui în care antrenorii înţe­leg să se ocupe de sportivi. Faptul că sportivii actua­lului club Progresul Bucu­reşti provin din două clu­buri diferite, că uneori au fost în directă rivalitate sportivă, nu reprezintă un impediment. Ei au înţeles de la început — spre lau­da lor —­ că sub noile cu­lori vor fi m­ai puternici, vor avea condiţii de in­struire mai bune, vor pu­tea urca cele mai înalte trepte ale măiestriei spor­tive. De aceea subliniam mai înainte că ei formea­ză un tot puternic, unitar. — Pentru cluburile sportive din ţara noas­tră se pune tot mai accentuat problema creşterii tinerelor ca­dre. In această direc­ţie, care sunt proiectele clubului sportiv Pro­gresul Bucureşti ? — Creşterea tineretului reprezintă pentru clubul sportiv Progresul Bucureşti un biectiv important în activitatea de viitor. Căile de recrutare tineretului sunt multiple. Din numeroa­sele asociaţii sportive aderente, din cele 4 şcoli pe care le patronează şi din mijlocul tinerilor care se prezintă la cele 10 centre de antrenament, clu­bul va putea să recruteze continuu ele­mente pentru secţiile sale de perfor­manţă. Cei peste 40 antrenori şi teh­nicieni mai au şi sarcina de a se ocupa intens şi cu toată seriozitatea de pregă­tire a celor peste 500 de copii din cen­trele de antrenament. Ajutorul pe care activiştii şi tehnicienii clubului îl vor da la dezvoltarea activităţii sportive din cadrul asociaţiilor sportive aderente va contribui direct la crearea unei baze de mase puternice, capabile să scoată la iveală elemente talentate. Consiliul clubului sportiv Progresul Bucureşti va sprijini secţiile de juniori şi centrele de copii pentru a li se crea o bogată activitate competiţională. In calendarul Unul dintre tinerii tenismani crescuţi in clubul sportiv Progresul, Gh. Boaghe. El se afirmă — ca şi alţi tineri sportivi instruiţi în Secţiile clubului — ca un talent remarcabil. o- competiţional al clubului vor fi incluse la o seamă de întreceri pentru juniori­­ şi copii. O nouă asociaţie sportivă la Tulcea Zilele acestea a avut loc la clubul I.I.D.P. din Tulcea şedinţa de consti­tuire a unei noi asociaţii sportive în localitate. Cei peste 300 de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai întreprinderii de industrializare şi desfacere a peşte­lui, au hotărît ca în asociaţia sportivă să se practice următoarele discipline sportive: volei, şah, tenis de masă şi popice. Cu această ocazie comunistul Marin Pescăruş a fost ales preşedintele asociaţiei. , ION TURŞIE corespondent SPORTUL POPULAR tp*2. a 2-a JSJr. 3577 „Să cucer­im admiraţia spectatorilor pr­intr-o comportare tehnică ridicată, prin disciplină şi corectitudine” - de vorbă cu tov. ION CRAIU, preşedintele clubului sportiv­­ Preşedintele clubului sportiv Progre­sul Bucureşti, tov. Ion Craiu — adjunct al Ministrului Finanţelor — ne-a decla­rat următoarele : ,Sportivii clubului Progresul Bucureşti vor trebui să cuce­rească simpatia şi admiraţia publicului spectator printr-o comportare tehnică ridicată, prin disciplină şi corectitudine. Pentru aceasta, paralel cu pregătirea tehnică ne vom ocupa permanent de educaţia sportivilor, vom cere sprijinul organizaţiilor de partid şi organizaţiilor U.T.M. pentru încadrarea tuturor spor­tivilor în învăţămîntul politic, vom duce o perseverentă muncă de ridicare a nivelului politic şi cultural al spor­tivilor. Tinerii sportivi care vor con­cura sub culorile clubului Progresul Bucureşti vor trebui să arate că au devenit cu adevărat sportivi de tip nou, că sunt conştienţi de misiunea impor­tantă pe care o au de îndeplinit. De un important sprijin moral şi ma­terial va trebui să se bucure clubul din partea membrilor susţinători. Pînă acum s-a desfăşurat o slabă muncă de popu­larizare a activităţii din cadrul celor două cluburi sportive — Progresul şi Cetatea Bucur — şi din această cauză nu au fost atraşi decît aproximativ 1.000 membri susţinători. Va trebui ca prin continua creştere a măiestriei sportive a reprezentativelor noastre, printr-o comportare demnă şi corectă, să atragem în jurul clubului sportiv Progresul Bucureşti peste 5.000 membri susţinători. In această privinţă un rol de seamă îl au sportivii. Ei vor trebui să devină cei mai importanţi agitatori. Luptînd cu toată însufleţirea — în li­mitele celei mai depline sportivităţi — ei vor trebui să facă dovada, în cele mai importante competiţii ale ţării, că munca lor progresează în ritmul pe care-l doresc exigenţii iubitori ai sportului. Unificarea celor două cluburi sportive într-unul singur va trebui să însemne un nou succes al sportului nostru de performanţă. Reprezentativele clubului sportiv Progresul Bucureşti, selecţionate din cei mai buni şi mai în formă spor­tivi din cele două cluburi reunite, vor trebui să contribuie direct la creş­terea performanţelor sportive, să asi­gure reprezentativelor naţionale oameni pregătiţi din toate punctele de vedere. Activiştii şi sportivii clubului Pro­gresul Bucureşti doresc să aducă sutelor de mii de oameni ai muncii care ur­măresc cu entuziasm întrecerile sportive din ţara noastră satisfacţii tot mai mari. Ei se angajează să lupte ferm pentru realizarea unor performanţe din ce în ce mai bune care să cinstească mişcarea de cultură fizică şi sport din ţara noastră”. Proiectele pe care şi le-au făcut sportivii şi activiştii sportivi din clubul Progresul Bucureşti, sarcinile pe care s-au angajat să Ie înde­plinească, sunt grăitoare în ceea ce priveşte activitatea de viitor a acestui puternic club sportiv. Dorim sportivilor şi activiştilor sportivi ai clubului „ Progresul București“ *SPOR LA MUNCA Activitatea G. M. A. într-un ra­on şi o asociaţie sportivă Multe asociaţii sportive din Capitală au desfăşurat anul trecut o rodnică activitate pe linia complexului G.M.A. Astfel, în raioanele „V. I. Lenin ”, „Tudor Vladimirescu*’ şi „Gh. Gheorghiu-Dej“, numeroşi tineri au devenit purtători ai insignei G.M.A. gr. I şi s-au pregătit pentru trecerea normelor gradului II al complexului. Sunt însă şi unele aso­ciaţii sportive care manifestă un slab interes faţă de organizarea cu regula­ritate a concursurilor pentru trecerea normelor G.M.A. ÎNCEPUT PROMIŢĂTOR In raionul „I. V. Stalin”, comisia care îndrumă activitatea pe linia com­plexului G.M.A. este foarte tînără, a­­bia a împlinit două luni. Fireşte, ea nu are o experienţă bogată, care să-i permită să desfăşoare o activitate in­tensă, contrarriă. In plus, noua comisie raională G.M.A. a preluat o situaţie critică în ceea ce priveşte numărul par­ticipanţilor la concursurile G.M.A. şi ai purtătorilor insignei. Anul trecut în întreg raionul şi-au trecut complet normele G.M.A. doar 325 sportivi, o cifră cu totul nesatisfăcătoare care ilu­strează de fapt şi slaba activitate a comisiei raionale. Dar, noua comisie G.M.A. din raionul „I. V. Stalin" a pornit hotărîtă să schimbe situaţia. Preşedintele comisiei raionale tov. Vin­­tila Burlacu, precum şi ceilalţi mem­bri ai comisiei (Nicolae Popa, Maria­na Wilvert, Şt. Rusu, I. Muradeli, L. Cutcudache) şi-au luat în sarcină să îndrume asociaţiile sportive din raion în organizarea cu regularitate a con­cursurilor pentru trecerea normelor G.M.A. în aşa fel încît anul acesta peste 1000 tineri şi tinere să d­evină purtători ai insignelor F .G.M.A., G.M.A. gr. I şi II. O ASOCIAŢIE PUTERNICA... DAR FARA ACTIVITATE G.M.A. Griviţa Roşie. Cine nu a auzit de numele asociaţiei sportive a marelui complex C.F.R.? Cine nu cunoaşte şi nu apreciază rezultatele obţinute de sportivii puternicii asociaţii ceferiste? Tema convorbirii noastre este aceeaşi­­ activitatea G.M.A. —*Am să vă răspund deschis —, ne spunea tov. Gh­eorghe Ion, secreta­rul consiliului asociaţiei sportive de lîi Griviţa Roşie. Nu am făcut nimic­­... Da, concis ! Dar un răspuns nemulţum­itor. In anul 1958 s-au făcut unele încercări de a se organiza concursuri pentru trecerea normelor. 63 tineri sau prezentat pe tere­nul de sport, au trecut cîteva probe, dar atunci cînd mai aveau de realizat doar normele de tir şi cursa cu obsta­cole, totul a rămas baltă. Deci, prac­tic, în 1958, la asociaţia sportivă CFR Griviţa Roşie nici un tînăr nu a cuce­rit insigna G.M.A. Ce a fost în 1959? Din nou s-au organizat cîteva con­cursuri, din nou tinerii şi-au trecut cîteva probe, dar făcîndu-se treaba pe jumătate, nici de data aceasta insigne­le G.M.A. nu au intrat în posesia aspi­ranţilor. Situaţia aceasta nu mai poate dăi­nui. Asociaţia sportivă C.F.R. Griviţa Roşie, care se bucură de un bineme­ritat prestigiu, trebuie să intre în rin­­durile asociaţiilor fruntaşe pe Capita­lă în activitatea pe linia complexului sportiv G.M.A. Activitatea sportivă de mase îa aer liber poate constitui, în această direcţie, un sprijin preţios pen­tru activiştii acestei asociaţii sportive. R. C. Sportul, un prieten drag al muncitorilor de la fabrica „Steaua roşie“ . Halele erau cu totul insalubre. Turnătoria era un adevărat infern. Toţi care lucram acolo făceam „febra turnă­­torului”, o boală care ne slăbea mult, ne vlăguia. Imediat după naţionalizare, o comisie de medici care a vizitat fa­brica a avizat închiderea ei considerînd că condiţiile de muncă sunt neprielnice sănătăţii muncitorilor. E mare deosebire între vechea uzină a lui Wolff şi uzina noastră de azi! Hale noi, spaţioase, luminoase. Cum este azi turnătoria şi cum era pe vremuri? Febra turnătorului a devenit pentru cei bătrîni o amintire iar pentru cei tineri o legendă. Aş vrea să ac­ar­g încă un lucru, cred eu, edificator. Mult timp pe lîngă cabinetul medical din uzina noastră a funcţionat şi un medic specialist în boli pulmonare. Astăzi nu mai există. Nu mai este nevoie... ...Şi tovarăşul inginer Nicolae Mi­­halcea continuă să povestească. Amin­tiri, unele ţinînd de vremuri mai în­depărtate, altele de zile mai apropiate. Bine că l-am găsit în clipe de răgaz. Inginerul Nicolae Mih­­alcea are ca la 40 de ani. II întreb : — Dumneavoastră sînteţi membru al asociaţiei sportive din uzină? — Dacă nu aş lua întrebarea drept o... deformaţie profesională, poate că m-aş supăra. De ce să nu fiu? Nu sînt nici prea în... vîrstă şi sportul ne-a devenit un prieten drag noua tuturor celor care muncim în uzinele metalur­gice ,fiţeaua roşie”. Avem o asociaţie sportivă cu sute de membri. Peste 450 de muncitori practică în fiecare dimi­neaţă gimnastica în producţie. Avem e­­chipe de volei care activează în cam­pionatul raional, o echipă de fotbal ale cărei atribute principale sunt tine­reţea şi vigoarea. Şi, ceea ce este mai important, sportivii noştri sînt şi frun­taşi în producţie cu care noi ne mîn­­drim. Dar, vă invit să mergem să-i cu­noaştem acolo unde muncesc... Unul dintre cei mai buni sportivi este Marin Clos, mecanic de întreţinere şi portarul echipei de fotbal. Auzind despre ce e vorba ne zîmbeşte şi ne face un gest amical cu mina. N-are prea mult timp pentru discuţii. Lucrează cu sîrguinţă. Plecăm mai departe. Cu Ion Taman ne-am întîlnit la sectorul III construcţii. Lucrează aci ca ajustor. Stăm de vorbă cîteva mi­nute. E un vechi component al echipei de fotbal a uzinei. ■— Cum merge echipa ? — Deocamdată, binişor. Sperăm însă că în curînd va merge bine. Avem în echipă mulţi tineri care n-au căpă­tat încă experienţa jocurilor grele... — Fotbalul, voleiul, tenisul de masa, şahul sunt sporturi practicate de mulţi muncitori ai uzinelor metalurgice ,,Steaua roşie'/ — ne spune şi tovarăşul Stan Gh­eorghe, secretarul asociaţiei sportive. Păcat insă că nu am­ muncit mai mult pentru cuprinderea în activi­­tatea sportivă a celorlalţi muncitori care încă nu participă la diferitele con­cursuri sportive”. ★ Vizităm sectoarele fabricii. Discutăm cu alţi sportivi. La uzina termică îl întîln­im pe Vasile Gheorghe, vechi iu­bitor al sportului. E de părere că acest izvor de voie bună şi sănătate — sportul — are mulţi simpatizanţi în uzinele „Steaua roşie”. Trebuie create însă prilejurile pentru ca aceştia să nu mai stea doar în... tribună. Să vină­ şi ei din cînd în cînd pe stadion. Tovarăşul Gheorghe Stan a devenit parcă mai atent. Mă uit la el şi observ că încearcă cumva încurcat să-şi noteze ceva pe o bucăţică de hîrtie. E cazul. Credem însă că ar fi fost mai bine ca întreg con­siliul asociaţiei să fi fost martor la discuţie. Şi nu numai la aceasta. Dacă activiştii sportivi ar sta mai des de vorbă cu muncitorii uzinei, desigur că în calendarul asociaţiei ar fi fgurat mai multe competiţii, mai multe acţiuni pentru dezvoltarea sportului de mase. Prilejuri despre care vorbeam mai sus. De fapt, nici acum nu-i prea tîrziu... VALENTIN PĂUNESCU Cursuri de arbitri . Consiliul regional U.C­FS., în­­­colaborare cu consiliul orăşenesc U.CF.S Piteşti, a deschis cursuri de arbitri la volei, fotbal, popice şi tenis de masă. La fotbal s-au înscris 20 de amatori, la volei 18, la tenis de masă 11 şi la popice 8. Şed­nţele de pre­gătire sunt conduse de arbitri cu o bogată experienţa-C Din iniţiativa consiliului U.C.F.S. orăşenesc* la Galaţi s-a organizat un curs de arbitri de fotbal pe care il frecventează cu regularitate 24 de elevi- Lecţiile sunt predate de arbitrii de categorie republicană Gh. Ionescu, O. Turcitu, E. Jecu, V. Paladescu şi Gh­. Lunga­© Cei 20 de arbitri de fotbal din Bîrlad participă actualmente la un curs de reîmprospătare­ a cunoştinţe­lor. Pînă acum s-au dezbătut proble­me ca: „Rolul arb­irilor în dezvolta-» rea fotbalului din ţara noastră“, „Le­­gea avantajului14 etc. ION CHILIBAR, VICTOR PALADESCU și SOLOMON ELIADE ^ corespondenți

Next