Sportul Popular, martie 1960 (Anul 15, nr. 3573-3589)
1960-03-08 / nr. 3577
IN PUTERNIC CLUB SPORTIV: PROGRESUL BUCUREŞTI Pe terenurile şi în sălile de sport din ţara noastră au şi evoluat — în primele lor întreceri — reprezentativele noului club sportiv Progresul Bucureşti — rezultat din contopirea cluburilor Progresul şi Cetatea Bucur. Cei aproape 900 sportivi de performanţă, care fac parte din noul club sportiv, vor reprezenta, în cele mai importante întreceri sportive din ţara noastră, pe muncitorii şi funcţionarii din instituţiile administrative de stat şi sfaturi populare din întreaga Capitală. In şedinţa de fuzionare a cluburilor Progresul şi Cetatea Bucur şi de constituire a clubului sportiv Progresul Bucureşti a fost ales consiliul clubului: tovarăşii AUREL VIJOLI şi DUMITRU DIACONESCU — preşedinţi de onoare; tov. ION CRAIU — preşedinte; tov. GH. CALCAN — prim vicepreşedinte; tovarăşii C. MAIOREANU, V. CHERCIU şi AL. PINTEA — vicepreşedinţi; ION SIMION — secretar ş.a. Despre sarcinile şi obiectivele actuele I Interviu cu tov. DUMITRU DIACONESCU, preşedinte de onoare ! Crearea clubului sportiv Progresul ^Bucureşti a stîrnit — cum este şi firesc — interes în lumea sportului. Cele două cluburi Progresul şi Cetatea Bucur, luate separat, aveau puternice secţii de performanţă la unele discipline sportive, însă erau deficitare într-o serie de alte ramuri de sport. Prin unificare, forţa noului club este evident sporită şi Progresul Bucureşti este astăzi unul din cele mai puternice cluburi sportive din ţara noastră. Pentru a aduce lămuriri suplimentare cititorilor noştri, ne-am adresat preşedintelui de onoare al clubului sportiv Progresul Bucureşti, tovarăşul Dumitru Diaconescu — preşedintele Sfatului Popular al Capitalei. — Ce asigură — pentru dezvoltarea activităţii sportive de performanţă — unificarea celor două cluburi ? ! — Cel mai important lucru este fără tiubială temeinica dezvoltare şi întărire a secţiilor clubului. Prin unificare s-au asigurat posibilităţi de economisire a unor importante sume de bani, prin reducerea chiriilor pentru bazele sportive, prin amenajarea şi îngrijirea cu resurse proprii a bazelor şi echipamentului sportiv şi printr-o mai judicioasă repartizare a tehnicienilor clubului. In plus noul club va asigura folosirea raţională a bazelor sportive, încadrarea secţiilor cu tehnicieni cu calificare superioară precum şi consolidarea lor organizatorică, sprijinirea marelui număr de asociaţii sportive aderente, pentru a se da posibilitate unui număr cît mai mare de oameni ai muncii să practice sportul, mărirea numărului de membri susţinători, creşterea veniturilor printr-o pregătire mai judicioasă a manifestaţiilor sportive organizate de club etc. — In noul club sportiv Progresul Bucureşti sunt reuniţi o serie din cei mai buni sportivi ai ţării noastre. Ei vor evolua fireşte în loturile reprezentative. Ce se va face pentru creşterea măiestriei lor sportive ? — Este adevărat că în clubul sportiv Progresul Bucureşti sunt mulţi sportivi de frunte ai ţării. De la fostul club sportiv Progresul au fost preluaţi jucătorii de fotbal din categoria A, campionii de tenis de cîmp, campioanele de tenis de masă, campioni republicani la probele individuale, recordmani ai ţării. De la clubul sportiv Cetatea Bucur au venit campioanele ţării pe anul 1959 la handbal în 7, campioane şicampioni la canotaj academic, atletism, şah, notaţie ş.a. Ei formează acum un tot puternic, unitar şi vor fi instruiţi şi îndrumaţi de către tehnicieni, antrenori şi profesori cu înaltă calificare. Noi avem în vedere nu numai faptul căsportivii clubului Progresul Bucureşti vor reprezenta în competiţii culorile acestui club ci şi faptul— cel mai important — că în multe întreceri internaţionale ei vor îmbrăca tricourile reprezentativei R.P.R. Tocmai de aceea vrem ca secţiile clubului să devină adevărate şcoli de pregătire, în care procesul de instruire-antrenament să se desfăşoare după cele mai stricte cerinţe ale antrenamentului ştiinţific. Membrii consiliului clubului au primit sarcina de a se ocupa intens, de a ajuta efectiv sectorul tehnic, în urmărirea modului în care antrenorii înţeleg să se ocupe de sportivi. Faptul că sportivii actualului club Progresul Bucureşti provin din două cluburi diferite, că uneori au fost în directă rivalitate sportivă, nu reprezintă un impediment. Ei au înţeles de la început — spre lauda lor — că sub noile culori vor fi mai puternici, vor avea condiţii de instruire mai bune, vor putea urca cele mai înalte trepte ale măiestriei sportive. De aceea subliniam mai înainte că ei formează un tot puternic, unitar. — Pentru cluburile sportive din ţara noastră se pune tot mai accentuat problema creşterii tinerelor cadre. In această direcţie, care sunt proiectele clubului sportiv Progresul Bucureşti ? — Creşterea tineretului reprezintă pentru clubul sportiv Progresul Bucureşti un biectiv important în activitatea de viitor. Căile de recrutare tineretului sunt multiple. Din numeroasele asociaţii sportive aderente, din cele 4 şcoli pe care le patronează şi din mijlocul tinerilor care se prezintă la cele 10 centre de antrenament, clubul va putea să recruteze continuu elemente pentru secţiile sale de performanţă. Cei peste 40 antrenori şi tehnicieni mai au şi sarcina de a se ocupa intens şi cu toată seriozitatea de pregătire a celor peste 500 de copii din centrele de antrenament. Ajutorul pe care activiştii şi tehnicienii clubului îl vor da la dezvoltarea activităţii sportive din cadrul asociaţiilor sportive aderente va contribui direct la crearea unei baze de mase puternice, capabile să scoată la iveală elemente talentate. Consiliul clubului sportiv Progresul Bucureşti va sprijini secţiile de juniori şi centrele de copii pentru a li se crea o bogată activitate competiţională. In calendarul Unul dintre tinerii tenismani crescuţi in clubul sportiv Progresul, Gh. Boaghe. El se afirmă — ca şi alţi tineri sportivi instruiţi în Secţiile clubului — ca un talent remarcabil. o- competiţional al clubului vor fi incluse la o seamă de întreceri pentru juniori şi copii. O nouă asociaţie sportivă la Tulcea Zilele acestea a avut loc la clubul I.I.D.P. din Tulcea şedinţa de constituire a unei noi asociaţii sportive în localitate. Cei peste 300 de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai întreprinderii de industrializare şi desfacere a peştelui, au hotărît ca în asociaţia sportivă să se practice următoarele discipline sportive: volei, şah, tenis de masă şi popice. Cu această ocazie comunistul Marin Pescăruş a fost ales preşedintele asociaţiei. , ION TURŞIE corespondent SPORTUL POPULAR tp*2. a 2-a JSJr. 3577 „Să cucerim admiraţia spectatorilor printr-o comportare tehnică ridicată, prin disciplină şi corectitudine” - de vorbă cu tov. ION CRAIU, preşedintele clubului sportiv Preşedintele clubului sportiv Progresul Bucureşti, tov. Ion Craiu — adjunct al Ministrului Finanţelor — ne-a declarat următoarele : ,Sportivii clubului Progresul Bucureşti vor trebui să cucerească simpatia şi admiraţia publicului spectator printr-o comportare tehnică ridicată, prin disciplină şi corectitudine. Pentru aceasta, paralel cu pregătirea tehnică ne vom ocupa permanent de educaţia sportivilor, vom cere sprijinul organizaţiilor de partid şi organizaţiilor U.T.M. pentru încadrarea tuturor sportivilor în învăţămîntul politic, vom duce o perseverentă muncă de ridicare a nivelului politic şi cultural al sportivilor. Tinerii sportivi care vor concura sub culorile clubului Progresul Bucureşti vor trebui să arate că au devenit cu adevărat sportivi de tip nou, că sunt conştienţi de misiunea importantă pe care o au de îndeplinit. De un important sprijin moral şi material va trebui să se bucure clubul din partea membrilor susţinători. Pînă acum s-a desfăşurat o slabă muncă de popularizare a activităţii din cadrul celor două cluburi sportive — Progresul şi Cetatea Bucur — şi din această cauză nu au fost atraşi decît aproximativ 1.000 membri susţinători. Va trebui ca prin continua creştere a măiestriei sportive a reprezentativelor noastre, printr-o comportare demnă şi corectă, să atragem în jurul clubului sportiv Progresul Bucureşti peste 5.000 membri susţinători. In această privinţă un rol de seamă îl au sportivii. Ei vor trebui să devină cei mai importanţi agitatori. Luptînd cu toată însufleţirea — în limitele celei mai depline sportivităţi — ei vor trebui să facă dovada, în cele mai importante competiţii ale ţării, că munca lor progresează în ritmul pe care-l doresc exigenţii iubitori ai sportului. Unificarea celor două cluburi sportive într-unul singur va trebui să însemne un nou succes al sportului nostru de performanţă. Reprezentativele clubului sportiv Progresul Bucureşti, selecţionate din cei mai buni şi mai în formă sportivi din cele două cluburi reunite, vor trebui să contribuie direct la creşterea performanţelor sportive, să asigure reprezentativelor naţionale oameni pregătiţi din toate punctele de vedere. Activiştii şi sportivii clubului Progresul Bucureşti doresc să aducă sutelor de mii de oameni ai muncii care urmăresc cu entuziasm întrecerile sportive din ţara noastră satisfacţii tot mai mari. Ei se angajează să lupte ferm pentru realizarea unor performanţe din ce în ce mai bune care să cinstească mişcarea de cultură fizică şi sport din ţara noastră”. Proiectele pe care şi le-au făcut sportivii şi activiştii sportivi din clubul Progresul Bucureşti, sarcinile pe care s-au angajat să Ie îndeplinească, sunt grăitoare în ceea ce priveşte activitatea de viitor a acestui puternic club sportiv. Dorim sportivilor şi activiştilor sportivi ai clubului „ Progresul București“ *SPOR LA MUNCA Activitatea G. M. A. într-un raon şi o asociaţie sportivă Multe asociaţii sportive din Capitală au desfăşurat anul trecut o rodnică activitate pe linia complexului G.M.A. Astfel, în raioanele „V. I. Lenin ”, „Tudor Vladimirescu*’ şi „Gh. Gheorghiu-Dej“, numeroşi tineri au devenit purtători ai insignei G.M.A. gr. I şi s-au pregătit pentru trecerea normelor gradului II al complexului. Sunt însă şi unele asociaţii sportive care manifestă un slab interes faţă de organizarea cu regularitate a concursurilor pentru trecerea normelor G.M.A. ÎNCEPUT PROMIŢĂTOR In raionul „I. V. Stalin”, comisia care îndrumă activitatea pe linia complexului G.M.A. este foarte tînără, abia a împlinit două luni. Fireşte, ea nu are o experienţă bogată, care să-i permită să desfăşoare o activitate intensă, contrarriă. In plus, noua comisie raională G.M.A. a preluat o situaţie critică în ceea ce priveşte numărul participanţilor la concursurile G.M.A. şi ai purtătorilor insignei. Anul trecut în întreg raionul şi-au trecut complet normele G.M.A. doar 325 sportivi, o cifră cu totul nesatisfăcătoare care ilustrează de fapt şi slaba activitate a comisiei raionale. Dar, noua comisie G.M.A. din raionul „I. V. Stalin" a pornit hotărîtă să schimbe situaţia. Preşedintele comisiei raionale tov. Vintila Burlacu, precum şi ceilalţi membri ai comisiei (Nicolae Popa, Mariana Wilvert, Şt. Rusu, I. Muradeli, L. Cutcudache) şi-au luat în sarcină să îndrume asociaţiile sportive din raion în organizarea cu regularitate a concursurilor pentru trecerea normelor G.M.A. în aşa fel încît anul acesta peste 1000 tineri şi tinere să devină purtători ai insignelor F .G.M.A., G.M.A. gr. I şi II. O ASOCIAŢIE PUTERNICA... DAR FARA ACTIVITATE G.M.A. Griviţa Roşie. Cine nu a auzit de numele asociaţiei sportive a marelui complex C.F.R.? Cine nu cunoaşte şi nu apreciază rezultatele obţinute de sportivii puternicii asociaţii ceferiste? Tema convorbirii noastre este aceeaşi activitatea G.M.A. —*Am să vă răspund deschis —, ne spunea tov. Gheorghe Ion, secretarul consiliului asociaţiei sportive de lîi Griviţa Roşie. Nu am făcut nimic... Da, concis ! Dar un răspuns nemulţumitor. In anul 1958 s-au făcut unele încercări de a se organiza concursuri pentru trecerea normelor. 63 tineri sau prezentat pe terenul de sport, au trecut cîteva probe, dar atunci cînd mai aveau de realizat doar normele de tir şi cursa cu obstacole, totul a rămas baltă. Deci, practic, în 1958, la asociaţia sportivă CFR Griviţa Roşie nici un tînăr nu a cucerit insigna G.M.A. Ce a fost în 1959? Din nou s-au organizat cîteva concursuri, din nou tinerii şi-au trecut cîteva probe, dar făcîndu-se treaba pe jumătate, nici de data aceasta insignele G.M.A. nu au intrat în posesia aspiranţilor. Situaţia aceasta nu mai poate dăinui. Asociaţia sportivă C.F.R. Griviţa Roşie, care se bucură de un binemeritat prestigiu, trebuie să intre în rindurile asociaţiilor fruntaşe pe Capitală în activitatea pe linia complexului sportiv G.M.A. Activitatea sportivă de mase îa aer liber poate constitui, în această direcţie, un sprijin preţios pentru activiştii acestei asociaţii sportive. R. C. Sportul, un prieten drag al muncitorilor de la fabrica „Steaua roşie“ . Halele erau cu totul insalubre. Turnătoria era un adevărat infern. Toţi care lucram acolo făceam „febra turnătorului”, o boală care ne slăbea mult, ne vlăguia. Imediat după naţionalizare, o comisie de medici care a vizitat fabrica a avizat închiderea ei considerînd că condiţiile de muncă sunt neprielnice sănătăţii muncitorilor. E mare deosebire între vechea uzină a lui Wolff şi uzina noastră de azi! Hale noi, spaţioase, luminoase. Cum este azi turnătoria şi cum era pe vremuri? Febra turnătorului a devenit pentru cei bătrîni o amintire iar pentru cei tineri o legendă. Aş vrea să acarg încă un lucru, cred eu, edificator. Mult timp pe lîngă cabinetul medical din uzina noastră a funcţionat şi un medic specialist în boli pulmonare. Astăzi nu mai există. Nu mai este nevoie... ...Şi tovarăşul inginer Nicolae Mihalcea continuă să povestească. Amintiri, unele ţinînd de vremuri mai îndepărtate, altele de zile mai apropiate. Bine că l-am găsit în clipe de răgaz. Inginerul Nicolae Mihalcea are ca la 40 de ani. II întreb : — Dumneavoastră sînteţi membru al asociaţiei sportive din uzină? — Dacă nu aş lua întrebarea drept o... deformaţie profesională, poate că m-aş supăra. De ce să nu fiu? Nu sînt nici prea în... vîrstă şi sportul ne-a devenit un prieten drag noua tuturor celor care muncim în uzinele metalurgice ,fiţeaua roşie”. Avem o asociaţie sportivă cu sute de membri. Peste 450 de muncitori practică în fiecare dimineaţă gimnastica în producţie. Avem echipe de volei care activează în campionatul raional, o echipă de fotbal ale cărei atribute principale sunt tinereţea şi vigoarea. Şi, ceea ce este mai important, sportivii noştri sînt şi fruntaşi în producţie cu care noi ne mîndrim. Dar, vă invit să mergem să-i cunoaştem acolo unde muncesc... Unul dintre cei mai buni sportivi este Marin Clos, mecanic de întreţinere şi portarul echipei de fotbal. Auzind despre ce e vorba ne zîmbeşte şi ne face un gest amical cu mina. N-are prea mult timp pentru discuţii. Lucrează cu sîrguinţă. Plecăm mai departe. Cu Ion Taman ne-am întîlnit la sectorul III construcţii. Lucrează aci ca ajustor. Stăm de vorbă cîteva minute. E un vechi component al echipei de fotbal a uzinei. ■— Cum merge echipa ? — Deocamdată, binişor. Sperăm însă că în curînd va merge bine. Avem în echipă mulţi tineri care n-au căpătat încă experienţa jocurilor grele... — Fotbalul, voleiul, tenisul de masa, şahul sunt sporturi practicate de mulţi muncitori ai uzinelor metalurgice ,,Steaua roşie'/ — ne spune şi tovarăşul Stan Gheorghe, secretarul asociaţiei sportive. Păcat insă că nu am muncit mai mult pentru cuprinderea în activitatea sportivă a celorlalţi muncitori care încă nu participă la diferitele concursuri sportive”. ★ Vizităm sectoarele fabricii. Discutăm cu alţi sportivi. La uzina termică îl întîlnim pe Vasile Gheorghe, vechi iubitor al sportului. E de părere că acest izvor de voie bună şi sănătate — sportul — are mulţi simpatizanţi în uzinele „Steaua roşie”. Trebuie create însă prilejurile pentru ca aceştia să nu mai stea doar în... tribună. Să vină şi ei din cînd în cînd pe stadion. Tovarăşul Gheorghe Stan a devenit parcă mai atent. Mă uit la el şi observ că încearcă cumva încurcat să-şi noteze ceva pe o bucăţică de hîrtie. E cazul. Credem însă că ar fi fost mai bine ca întreg consiliul asociaţiei să fi fost martor la discuţie. Şi nu numai la aceasta. Dacă activiştii sportivi ar sta mai des de vorbă cu muncitorii uzinei, desigur că în calendarul asociaţiei ar fi fgurat mai multe competiţii, mai multe acţiuni pentru dezvoltarea sportului de mase. Prilejuri despre care vorbeam mai sus. De fapt, nici acum nu-i prea tîrziu... VALENTIN PĂUNESCU Cursuri de arbitri . Consiliul regional U.CFS., încolaborare cu consiliul orăşenesc U.CF.S Piteşti, a deschis cursuri de arbitri la volei, fotbal, popice şi tenis de masă. La fotbal s-au înscris 20 de amatori, la volei 18, la tenis de masă 11 şi la popice 8. Şednţele de pregătire sunt conduse de arbitri cu o bogată experienţa-C Din iniţiativa consiliului U.C.F.S. orăşenesc* la Galaţi s-a organizat un curs de arbitri de fotbal pe care il frecventează cu regularitate 24 de elevi- Lecţiile sunt predate de arbitrii de categorie republicană Gh. Ionescu, O. Turcitu, E. Jecu, V. Paladescu şi Gh. Lunga© Cei 20 de arbitri de fotbal din Bîrlad participă actualmente la un curs de reîmprospătare a cunoştinţelor. Pînă acum s-au dezbătut probleme ca: „Rolul arbirilor în dezvolta-» rea fotbalului din ţara noastră“, „Legea avantajului14 etc. ION CHILIBAR, VICTOR PALADESCU și SOLOMON ELIADE ^ corespondenți