Sportul, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 413-441)

1969-01-17 / nr. 427

Mr. 427 (586). EVOLUŢIA ECHIPEI NAŢIONALE DE FOTBAL LA LONDRA (Utrbăre­ri, pag. 1) mare a unei presiuni exerci­tate de echipa noastră a fost şi şutul năpraznic al lui Do­mide, oprit de braţul lui J. Charlton, în urma căruia for­maţia noastră a beneficiat de lovitura de la 11 metri, tran­sformată impecabil de Dumi­­trache în min. 75. In ce-i priveşte pe com­ponenţii echipei noastre, aşa cum am spus, fiecare în parte are merite la obţinerea aces­tui remarcabil rezultat. Gor­­nea s-a remarcat pentru cal­mul şi curajul lui. Nunweil­­ler VI a fost în prima re­priză unul din cei mai buni jucători de pe teren, el si­­tuindu-se, în general, pe tot parcursul partidei în postura conducătorului de joc al echi­pei noastre. Dumitrache a fost, la rîndul lui, cel mai periculos dintre atacanţii noş­tri, uimindu-şi adversarii prin fantezia şi îndrăzneala cu care s-a angajat în lupta cu fundaşii adverşi. Amintesc faza diin min. 37, cînd Dumi­trache a luat o acţiune pe cont prorpriu de la centru, cu doi adversari în spate, Mae- Nab şi Wright, fiind oprit să şuteze din careu printr-un fault rizibil (dar nepenalizat) comis de J. Charlton. Foarte bine a jucat, de asemenea, debutantul Anca. Bun Delea­­nu, Domide, cu vigoarea ce-l caracterizează, a justificat se­lecţionarea sa. De un înalt spirit de luptă au dat dovadă apărătorii Dinu­, Boc, Sătmă­­rean­u, Du­cesiu a muncit mult, dar în fazele de fina­lizare ni s-a părut şters, ca şi Dembrovschi. Caracteristicile fotbaliştilor englezi sunt bine cunoscute publicului nostru. In jocul de miercuri seara formaţia lui Alf Ramsey a avut o com­portare mult superioară celei de la Bucureşti. Au ieşit pregnant în evidenţă unele calităţi, superioare celor ale jucătorilor români, în ceea ce priveşte forţa de joc, vi­teza în acţiuni, ritmul susţi­nut în fazele de finalizare, mobilitatea, în general, a în­tregii echipe, care atacă şi se apără cu câte 8—9 oameni deodată. Toate acestea au şi permis, de altfel, ca echipa gazdă să aibă perioade mai lungi de dominare, îndeosebi spre sfîrşitul partidei, atunci cînd şi-a dat seama că e pe punctul de a nu putea smul­ge victoria­ în faţa echipei ro­mâne nici la ea acasă. Deşi din echipa „mondiali­lor* au lipsit ciţiva titulari, aceasta nu a scăzut cu nimic valoarea garniturii aliniate de Ramsey, care dispune de ju­cători ce ii pot înlocui pe titulari cu acelaşi randament la­­ orice oră. Putem spune chiar că Radford a fost în acest meci unul dintre cei mai buni coechipieri ai lui Sosirea echipei naţionale de fotbal, care se întoarce de la Londra pe calea ae­rului, este anunţată pen­tru astăzi, în jurul orei 14, la aeroportul Băneasa, Bobby Gharlton. Foarte bine au evoluat în această întîl­­nire înaintaşii Ball, Hurst şi Hunt, care au pus în repe­tate rânduri în pericol poarta lui Gomea. Intilnirea de pe Wembley, urmărită de 80.000 spectatori, s-a bucurat de prezenţa în tribună a prinţului Richard Gloucester, căruia, înaintea începerii partidei, i-au fost prezentate ambele echipe. Miercuri seara, la banchetul dat în onoarea celor două formaţii, preşedintele Federa­ţiei Engleze de Fotbal, A. Stephen, a felicitat pe jucă­torii români şi englezi pen­tru jocul cavaleresc practicat, a mulţumit tuturor pentru fair-play-ul care a dominat pe gazonul de pe Wembley. Portarul echipei noastre naţionale, Gamea, a reuşit să blocheze mingea plonjind in picioarele lui Roger Runt. Telefoto | A.P.-Agerpres |­i 0-0­­Bucuraşii Da la stingă ! Jackie Charlton, W­right şi Bobby Charlton, de la dreapta: Dumitrache, Dinu şi Lucescu, văzuţi de Neoigu RADULESCU SCHIUL ÎN ACTUALITATE Duminica trecută, pîrtia Onceşti din Păltiniş a găz­duit concursul de deschidere al sezonului la schi organizat de comisia judeţeană de spe­cialitate Sibiu. Timpul exce­lent şi zăpada foarte bună au fost principalele caracteristici ale primei confruntări oficia­le la care au luat parte 56 sportivi din 13 asociaţii. În­trecerea a constat dintr-un slalom special în două man­şe. Iată rezultatele : seniori: 1. Giorg Kletter (Flamura ro­şie Sibiu), 2. Jurgen Binder (Independenţa Sibiu), 3. Klaus Hecht (Independenţa Sibiu) ; juniori mari: 1. Hugo Wolf (Voinţa Sibiu), 2. Udo Krasser (Voinţa Sibiu), 3. Werner Ernest (Voinţa Si­biu) ; juniori mici: 1. Liviu Bischin (Şc. gen. nr. 8 Si­biu), 2. Cornel Cruceanu (Şc. gen. nr. 16 Sibiu), 3. Klaus Steintzel (Sc. gen. nr. 16 Si­biu) ; junioare mari: 1. Elke­­Herbert (Voinţa Sibiu), 2. Hariet Wolf (Voinţa Sibiu), 3. Hanne Platner (Voinţa Si­biu). Duminică este programat cel de al doilea concurs do­tat cu “Cupa metalurgistu­lui”. ILIE IONESCU coresp. principal Pârtiile de săniuş şi schi­­de pe Dealul Florilor, Valea Cerbului, Valea Usturoiului, Pleştioara, Podgoriile şi Va­lea Roşie sunt suprasolicitate. Mii de tineri le străbat de zeci şi sute de ori. Sîmbătă şi duminică, la Vatra Dor­­nei, echipa judeţului, forma­tă în majoritate din schiori din Baia Mare, Baia Spria şi Borşa, va participa la în­trecerile dotate cu „Cupa Unirii“. Apoi, peste o lună, în zilele de 15 şi 16 februa­rie vor avea loc probele de fond ale campionatului jude­ţean, care se vor disputa pe cîmpul Tineretului din Baia Mare. Şi copiii maramureşeni vor avea concursul lor. Ei vor participa în zilele de 22 şi 23 februarie la finalele pe ţară — la Abrud — după care se vor deplasa la între­cerile de fond şi cele alpi­ne (pentru juniori) de la Predeal. Seniorii vor parti­cipa între 28 februarie şi 2 martie la finalele probelor alpine de la Poiana Braşov. In vederea pregătirii lotu­lui de schiori reprezentînd C. S. din Baia Mare s-a ape­lat la un antrenor. Acesta este profesorul Vasile Görög, care are specialitatea schi, și a început să se ocupe de pregătirea sportivilor din Baia Mare. VASILE SASAEANU, coresp. BULETINUL ZĂPEZII Prin amabilitatea Serviciu­lui Prevederi de scurtă du­rată din cadrul Institutului meteorologic sîntem în mă­sură să vă comunicăm gro­simea stratului de zăpadă şi prevederile privind condiţiile de practicare a sportului de iarnă în principalele zone de munte ale ţârii: Predeal 32 cm, Sinaia — Cota 1500 36 cm, Vf. Omul 35 cm, Braşov­­oraş (Ghimbav) 15 cm, Se­menic 28 cm, Ţarcu-Godea­­nu 15 cm, Vlădeasa 16 cm, Băişoara 24 cm, Borsec 25 cm şi Baia Mare 7 cm. Pentru sfîrşitul săptămînii în curs şi începutul celei vi­itoare, amatorii de sporturi de iarnă vor beneficia de condiţii optime, întrucît ză­pada se va menţine, iar nin­soarea va continua, cu inter­mitenţe. LA SEMICERC S-AU APROBAT TRANSFERĂRILE După cum am anunţat, în luna decembrie a existat o scurtă perioadă în care s-au efectuat transferări de jucă­tori. Dintre cele mai importan­te semnalăm cîteva : Ana Ne­­metz (Universitatea Timişoara) şi Rodica Viciu (I.E.F.S. Bucu­reşti), ambele­ la Constructorul Timişoara ; Elisabeta Simo (Li­ceul nr. 4 Timişoara), şi Emilia Neghină (Rulmentul Braşov), ambele la Universitatea Timi­­şoara ; Elena Cazacu (Univer­sitatea Bucureşti) şi Ileana Georgescu (Confecţia Bucureşti), ambele la Progresul Bucureşti; Aurelia Szökö (Universitatea Bucureşti), la Voinţa Bucureşti ; Virgil Tale (Universitatea Bucu­reşti), la Voinţa Bucureşti; An­ton Mircea (A.S.A. Tg. Mureş), la Universitatea Bucureşti; Dumitru Traian (Steaua), la Di­ Mino Bucureşti. 1.CUPA PROGRESUL" Prima parte a întrecerilor dotite cu „Cupa Progresat” la handbal feminin a luat sfîrşit. In ultima etapă, într-un joc derbi s-au întilnit formaţiile Rapid şi Confecţia. Desfăşurînd un joc în viteză şi fructificînd mai multe situaţii, îndeosebi pe contraatac, rapidistele au termi­nat învingătoare cu scorul de 15—8 (9—3). Principalele reali­zatoare au fost Ana Stark-Stă­­nişel de la Rapid şi Papa de la Confecţia, care au înscris cite 4 goluri. Intilnirea intre Universitatea şi I.E.F.S. a re­venit primei formaţii cu scorul de 23—12 (11—5). Tinara echipă a Sc. sp. nr. 2 nu a putut face faţă experimentatelor jucătoare de la Progresul cedînd cu sco­rul de 26—15 (11—8). După cinci etape clasamentul „Cupei Pro­gresul“ are următoarea configu­raţie : Rapid 9 p, Progresul 8, Universitatea 5, I.E.F.S. 4, Con­fecţia 2, Şc. sp. nr. 2­0 p. (GH. DINU — corespondent). sportál ECHIPA TINEREII! Alaltăieri seară, pe stadio­nul Wembley, echipa repre­zentativă de fotbal a ţării noastre a reuşit să rupă seria evoluţiilor nemulţumitoare pe terenuri străine, obţinînd un rezultat (1—1) pe cît de re­marcabil, pe atît de neaştep­tat. Performanţa ne alimen­tează nădejdile de viitor, căci, să nu uităm, nostru este foarte tînăr, cu o medie de vîrstă de nici 23 de ani ! Să notăm încă o dată nu­mele celor care au evoluat miercuri la Londra, trecind în dreptul fiecăruia vîrsta. Filmul meciului Anglia — România pe micul ecran După cum ne anunţă Stu­dioul de televiziune Bucu­reşti, în virtutea acordului încheiat cu compania engleză B.B.C., astăzi, împreună cu delegaţia română care se în­toarce de la Londra, urmează să sosească şi filmul partidei Anglia — România, disputată miercuri seara pe Wembley. Pelicula va fi proiectată în cadrul programului de mîine. GORNEA — 24 ani SATMAREANU — 25 ani BOC — 23 ani DINU — 20 ani DELEANU — 24 ani ANCA — 22 ani NUNWEILLER VI — 24 ani DEMBROVSCHI — 23 ani DOMIDE — 23 ani DUMITRACHE — 21 ani LUCESCU — 23 ani „SINCERE MULŢUMIRI" De la Londra, delegaţia fot­baliştilor români ne-a rugat ieri să aducem sincere mul­ţumiri tuturor acelora care i-au transmis la hotel Royal Garden telegrame de încura­jare şi apoi de felicitare. Rugăminte pe care o satisfa­cem cu o deosebită plăcere... Rezultate înregistrate — mas­culin : Bere Grivița — Metalul 17—14 ; Firul alb — Informația 23—17 ; Rapid — Electra 26—19 ; Spartac — Unirea 28—16 ; fe­minin : I.S.E.M. — F.R.B. 14—3 ; Constructorul — Electromagne­tica 18—5 ; Spartac — Fr. roșie 6—0 (neprezentare). „CUPA SIBIULUI" In sala Armata din localitate au început întrecerile dotate cu „Cupa Sibiului”. Iată cîteva re­zultate înregistrate : feminin — Sc. sp. — C.S.M. Sibiu II 26-6 (13—8) ; C.S.M. Sibiu I - Sc. sp. 17—10 (8—4) ; masculin — Textila Cisnădie — A.S.A. Sibiu 17—5 (6—9) ; Metalul Copșa Mică — Sc. sp. 21—15 (9—6). în­trecerile vor continua săptămî­­nal pînă la 16 februarie. (I. IO­NESCU — coresp. principal). ETAPA a IV-a IN "CUPA DE IARNA" Pag­­a 5-1 FRUNTAŞE ALE DIVIZIEI C CHIMIA FĂGĂRAŞ (seria a Vlll-a) Toamnă lui ’68 a fost rodni­că pentru fotbalul făgărăşan. Au fost mulţumiţi atît specta­torii, care au asistat la meciuri de nivel tehnic satisfăcător, cit şi echipa locală, Chimia, care opt etape la rînd n-a pierdut nici un punct şi a terminat tu­rul campionatului pe primul 1oc, cu un substanţial avantaj faţă de următoarele clasate. Chimia Făgăraş, liderul se­riei a VIII-a, este o formaţie cu vechi state de serviciu în di­vizia C şi e considerată ca o echipă robustă, cu comparti­mente bine sudate şi cu o con­cepţie de joc avansată. Chimia nu prea pierde meciuri acasă. Şi asta nu de azi, de ieri, ci de cîţiva ani. Şi în actualul cam­pionat, făgărăşenii nu numai că n-au cunoscut înfringerea pe teren propriu, dar au evitat chiar şi egalitatea. Cele două jocuri pierdute în 15 etape s-au disputat în deplasare (la Tîrnă­­veni — 1­­ 2 cu Voinţa şi în Oraşul Victoria, 1—2 cu Victo­ria). La fel, unicul meci termi­nat la egalitate a avut loc pe teren străin (la Zărneşti, 1—1 cu Torpedo). Sistemul de aşe­zare pe teren — 1—1—4—2—3, adoptat cu un an în urmă, a corespuns în bună măsură po­sibilităţilor şi calităţilor indi­viduale ale jucătorilor. Unul din punctele forte ale Chimiei este replierea rapidă a echipei din atac în apărare, şi invers. Aplicînd această tactică, atacul reuşeşte aproape de fiecare dată să prindă descoperită apărarea adversă. Rezultatele acestei tac­tici : în opt etape Chimia a în­B. STOICIU şi V. LAZAR corespondenţi Situaţia în fruntea clasamentului Seriei a VIII-a: 1. Chimia Făgăraş 2. Chimica Tîrnăveni 3. Oltul Sf. Gheorghe scris 17 goluri şi a primit 3. La obţinerea acestor rezultate ex­celente — raportate, fireşte, la valoarea partenerilor de joc şi a competiţiei respective — au contribuit o serie întreagă de factori: ANTRENORII — Francisc David (principal) şi Ghiţă Albu. CONDUCEREA ASOCIAŢIEI SPORTIVE, A SECŢIEI — care s-au îngrijit ca formaţia să aibă asigurate bune condiţii de pregătire, au imprimat tuturor jucătorilor un spirit de disciplină. Cît priveşte ECHIPA, ea a materializat pe teren cele însuşite la pregătire. Formaţia de bază a fost alcătui­tă din următorii: P. Torz (24 ani), M. Suciui (19), portari, M. Armeanu (26), I. Secheli (28), Gh. Păulea (19), Tr. Lancea (26), N. Stoica (21) — fundaşi, N. Nacu (24), I. Dumitrescu (28), Gh. Lechiţă (19) — mijlocaşi, I. Teher (26), M. Niţu (30), C. Boantă (21), L. D­răgoi (18) — a­­tacanţi, rezerve: Gh. Boantă, C. Benţea, Gh. Vărzaru şi Şt. Ciutac. Golgeterii echipei sunt Drăgoi (junior) şi Feher, ambii cu cite 11 goluri înscrise. In încheiere, considerăm util să amintim că la recenta şe­dinţă de analiză, conducerea a­­sociaţiei Chimia, ca şi alţi par­ticipanţi la adunare, au insistat asupra unor abateri de la dis­ciplină. Jucătorii C. Benţea (sus­pendat pe o lună în timpul cam­pionatului pentru exces de ner­vozitate. ..), Gh. Lechiţă („abo­nat” la comisia de disciplină a F.R.F.) au constituit subiecte de discuţie. 15 12 1 2 35—11 25 15 9 2 4 36—14 20 15 7 6 2 27—17 20 LA ORIZONT, RETURUL... FARUL De miercuri, fotbaliştii, de la Farul s-au deplasat la Poiana Braşov, unde îşi vor continua pregătirile pînă la 31 ianuarie. Antrenorii Cosmoc şi Comăniţă au la dispoziţie următorul lot : Uţu, Ştefănescu, Stancu (venit de la Cooperatorul Urziceni), Pleşa, Stoica, Tilvescu, Mareş, Melenco, Dumbravă, Antonescu, Koszka, Badea, Nichiti (Medi­cina Cluj), Sasu, Ologu, Iancu, Biliboacă, Tufan, Kalló şi Co­jocaru­. Au primit dezlegări Manciu, Georgescu şi Zamfir. CHIMIA SUCEAVA Antrenorul fotbaliştilor suce­veni din divizia B (seria I), V. Neagu, ne-a relatat lapidar preocupările actuale ale echi­pei , Chimia. „Antrenamentele din perioada etapei­­ de pre­gătire au scopul de a dezvolta rezistenţa şi forţa jucătorilor. Deşi terenul este acoperit cu zăpadă, iar mercurul termome­­trului coboară adesea la 15—18 grade, toţi jucătorii lucrează in aer liber. Intensitatea antrena­mentelor este frică redusă, ie­şim insă zilnic pe teren pentru o lecţie de 60—80 de minute”. La sfîrşitul lunii, Chimia Su­ceavă intenţionează să susţină meciuri de verificare pe alte me­leaguri ale ţării, mai puţin bîn­­tuite de ger şi anume la Ora­dea, Arad şi, eventual, la Timi­şoara. La ora actuală, lotul for­maţiei este alcătuit din 18 ju­cători, dintre care doi juniori. UNIREA DRAGAŞANI Noua promovată în divizia C (seria a IV-a) a păşit cu stîngul în competiţie, terminînd turul pe ultimul loc. Pentru justifi­carea acestei comportări slabe, ne spunea tov. I. Denghel din secţia de fotbal a asociaţiei Uni­rea, s-ar găsi şi ceva explicaţii (indisponibilitatea portarului ti­tular, Vătăşescu, pe timp de 5 etape, îmbolnăvirea antrenoru­lui la mijlocul campionatului, fragilitatea echipei etc.), dar a­­cestea nu mai au importantă. Problema care se pune acum este ce se va întîmpla în retur. Actualul conducător tehnic al echipei, restructorul V. Găbrie, a început pregătirile în urmă cu două săptămîni şi are la dispo­ziţie un lot de 17 jucători, din­tre care 7 sunt elevi, deci tineri sub 20 de ani. La cele patru an­trenamente săptămînale partici­pă toti jucătorii. Pentru returul campionatului se pare că vor fi folosiţi numai jucătorii care au activat şi în tur (dintre care 16 sunt local­nici). In etapa a doua a pregă­tirilor sunt prevăzute o serie de meciuri de verificare. Deocam­dată — ne-a relatat tov. Den­ghel — am perfectat jocuri de antrenament cu C.I.L. şi Chi­mia din Rm. Vîlcea. (T. R.) PETROLUL VIDELE Fotbaliştii de la Petrolul Vi­dele (divizia C) si-au reluat an­trenamentele in ziua de 6 ia­nuarie. Pentru prima etapă a progra­mului de pregătire, antrenorul Constantin Bugiubei şi-a propus să asigure jucătorilor o bună pregătire fizică, factor deficitar în prima jumătate de campio­nat. La lecţiile de antrenament, care au loc pe stadionul Petro­lul, participă, printre alţii, ju­cătorii Birlă, Ducuţă, Minei, Columban 1, Columban 11, Zamfir. Este posibilă include­rea în lotul echipei a jucători­lor Onete, Coman şi Constantin. Conducerea secţiei de fotbal a­­nalizează posibilitatea perfectă­rii unor meciuri de verificare cu Comerţul Alexandria şi Chi­mia Tr. Măgurele. VIOREL NICOLESCU IOAN BARBU elevi la Liceul Videle STUDIUL APROFUNDAT SI MAREA PERFORMANŢĂ (Urmare din pag. 1) se aprecia că circa 60 la sută din numărul studenţilor sunt angrenaţi, în mod organizat, în diferite activităţi sportive de masă. Acum, procentul va­riază între 30 şi 40 la sută. Ce a determinat această bruscă scădere, această pierdere a u­­nor poziţii ciştigate ? Din 1965 pînă acum in sportul universi­tar numărul echipelor de per­formanţă a crescut de trei ori în timp ce baza materială a ră­mas aproape aceeaşi. Stadioa­nele, terenurile, sălile sînt a­­cum intens solicitate şi puse la dispoziţie in primul rînd sportivilor de performanţă. Spre pregătirea şi participarea aces­tora în competiţie sunt dirijate şi majoritatea, fondurilor care, intr-adevăr, sunt astăzi mai mari ca oricine. Tot atit de adevărat este, insă, şi faptul că nu peste tot baza materială, chiar în condiţiile existenţei unui număr foarte mare de sportivi de performanţă, nu este folosită la maximum pentru împrietenirea studenţilor cu mişcarea, cu exerciţiul fizic (U­­niversitatea Bucureşti, Institu­tul Politehnic din Cluj, Agro­nomii iţiţi, I.M.F. şi Institutul Pedagogic din Tg. Mureş ş.a.) Iată cum, din condiţii obiec­tive dar şi subiective baza ma­terială nu asigură întregului tineret studenţesc posibilitatea de a practica sporturile prefe­rate. De la adoptarea Legii cu privire la dezvoltarea activită­ţii de educaţie fizică şi sport prin care organizarea sportului de masă a fost încredinţată Uniunii Tineretului Comunist se simte o substanţială îmbună­tăţire in acţiunea de convingere şi de atragere a tineretului stu­denţesc pe terenurile de sport. Dar, rămîn atît de multe de făcut ! — Prin­­ structură şi ce­rinţe, sportul universitar are un caracter unitar, în­­cepînd cu exerciţiul fizic, continuînd cu activităţile de masă şi încheind cu performanţa şi marea per­formanţă. Intrăm, deci, pe un alt teren — acela al valorii actuale a spor­tului studenţesc. Dar, nu Inaintte de a cunoaşte opi­nia dv. în problema atât de controversată a posibi­lităţilor reale de îmbinare a studiului cu pregătirea pentru obţinerea unor per­formanţe sportive. — Sunt convins că cele două peocupări pot coexista. Prima datorie a studentului este să înveţe, şi să facă acest lucru cit mai bine. După opinia mea, el poate, în paralel, să­­practice şi sportul de performanţă. Se pun în discuţie două proble­me : timpul şi efortul. Vorbind despre timp, cred că este o chestiune de organizare. N-am să amintesc doar exemplul a­­celor studenţi care îşi pierd ore întregi prin baruri sau ca­fenele. Mă gîndesc, dimpotrivă, la alţi Studenţi care, în afara studiului, dăruiesc unor lău­dabile pasiuni — muzică, pictu­ră, poezie — poate chiar mai multe ore decit cele de care are nevoie un sportiv. A doua problemă — efortul, sau mai bine spus, recuperarea. Există astăzi atitea şi atitea mijloace tehnice, ştiinţifice de recupe­rare rapidă după efort încît, după părerea mea, chestiunea este integral rezolvată. Studiul aprofundat şi marea performanţă! Da, sunt posi­bile . Dar, după cum se ştie, nu e un lucru foarte uşor. Izbutesc numai cei care do­resc cu adevărat şi muncesc cu pasiune pentru afirmare pe ambele planuri. — Revenind la discuţia despre valoarea generală a sportului universitar de performanţă, care sunt a­­precierile şi punctele dv. de vedere ? — Prezenţa unui mare nu­măr de echipe studenţeşti în campionatele naţionale, pozi­ţiile fruntaşe ale unora din a­­ceste echipe marchează, evi­dent, un progres. N-am să in­sist în enumerarea succeselor, cele mai multe de altfel bine­cunoscute iubitorilor de sport din ţara noastră. Cred că, in schimb, e mai bine şi mai util ca la acest examen al since­rităţii să se arate că valoarea sportului de performanţă stu­denţesc este nesatisfăcătoare, foarte departe chiar de cerin­ţele actuale. Teoretic, circa 6 000 dintre studenţi practică sportul de performanţă, dar 80 la sută nu prezintă, de fapt, perspectiva unor valori în a­­ceasta direcţie. De aceea, ca să nu dau decit un singur exem­plu, dintre studenţii de la cursurile de zi numai două fete (Mihaela Peneş şi Ileana Drîm­­bă) au făcut parte din echipa olimpică a României la J.O. de la Ciudad de Mexico şi nici a­­ceste două sportive nu sunt, de fapt, produse ale sportului stu­denţesc.­­ Dintre numeroasele cauze, prima se referă, după părerea mea, la slabul nivel de pregă­tire fizică şi motrice a studen­ţilor. Rezultă că pe f­iera­ fa­­milie-şcoală generală-liceu se face încă foarte puţin pentru educaţia fizică a tineretului. Creşterea numărului sportivilor de performanţă de care amin­team este în mare măsură ar­tificială. Se tinde spre valori medii sau submedii prin care să se realizeze doar reprezen­Tineretul studenţesc în săli şi pe stadioane... Dintre numeroasele activi­tăţi sportive organizate in ultimii ani pentru studenţi amintim citeva : • Campionatele universi­tare — competiţii de am­ploare care, in etapele de mată, angrenează un mare număr de studenţi şi stu­dente.­­ • „Cupa anilor I“, între­cere tradiţională care se bucură de mult interes In toate Institutele. • „Cupa primăverii”. 0 Crosul tineretului. • Competiţii tradiţionale : „Cupa Carol Davila”, „Ziua Institutului” ş.a. Şi acum citeva puncte din agenda bogată a noului an s­tarea unui Institut sau a altuia în diferite competiţii. Aceasta este o rezultantă a însăşi concepţiei, după părerea mea eronată, potrivit căreia sportul studenţesc — în ideea organizării cluburilor univer­sitare — nu constituie decit o etapă intermediară în ascen­siunea spre marea performan­ţă, că vîrsta studenţiei nu poate asigura rezultate de va­loare europeană şi mondială. Mai sunt, de asemenea, necon­­cordanţe de organizare, core­lări care nu ţin seamă de toa­te condiţiile existente. — înţelegem şi apreciem dorinţa dv. de a insista mai mult asupra nereuşi­telor din sportul universi­tar. Este, de fapt, singura cale de a consolida suc­cesele obţinute pînn acum şi asupra cărora ne-am oprit poate mai puţin de­cit ar fi trebuit. — Nu este vorba numai de dorinţa tuturor celor care lu­crează in acest domeniu de a descoperi şi de a arăta deschis deficienţele existente ci, în a­­celaşi timp, de o dorinţă şi mai puternici de a găsi solu­ţiile cele mai bune pentru ca sportul universitar să progre­seze necontenit. Multe din a­­ceste soluţii au fost chiar puse în practică şi sunt toate moti­vele să se aştepte rezultate bune şi foarte bune, atit în ac­tivitatea sportivă de masă a studenţilor cît şi în sportul u­­niversitar de performanţă.­­ „Cupa U.A.S.H.“ la schi, cu finala la Predeal (compe­tiţia angrenează mii de stu­denţi şi studente). • Tabără de alpinism pen­tru 3 000 de studenţi, in pe­rioada vacanţei de iarnă. • „Cupa primăverii” prin corespondenţă, la atletism, in iulie, urmată de excursii in Delta Dunării şi la Costineşti. • Concursurile de orientare turistică pentru toate Institu­tele, cu finală pe ţară. „ Am reţinut că in ulti­mii ani numărul sportivi­lor de performanţă a cres­cut de trei ori, că baza materială ca şi fondurile necesare pregătirii şi par­ticipării la competiţii le-au fost puse la dispoziţie cu prioritate. Cum se explică, atunci, locul Încă modest pe care-l ocupă sportul universitar în sportul de performanţă din ţara noas­tră .­0 ..Cupa U.A.S.R.“ la judo. Dar, activităţile şi competi­ţiile sportive rezervate tine­retului studenţesc sunt acum mult mai multe pe plan cen­tral şi lor li se adaugă, de­sigur, multiplele acţiuni spor­tive organizate, la nivelul di­feritelor centre universitare.

Next