Sportul, februarie 1969 (Anul 25, nr. 442-469)

1969-02-03 / nr. 444

Nfr. 444 (5878) EM Unele aspecte ale pregătirii de iarnă a echipelor noastre Continuind un proase­della de Instruire sportivă, început cu ani in urmă, foarte multe echipe de fotbal au petrecut o bună parte din timpul afectat perioadei pre­gătitoare in staţiunile de munte. Pregătirile efectuate de unele for­maţii divizionare au fost urmărite de­­o serie de specialişti* printre care profesorul Victor Cojocaru­, Consilier al C.N.E.F.S.* şi prof. Dincă Schileru, antrenor federal. La înapoierea acestora în Capi­tală, le-am solicitat următorul Interviu : „ Sunt utile antrenamentele e­­fectuate in această perioadă la munte ? Prin ce anume ? — Pregătirea în condiţii clima­tice de iarnă este utilă oricăror sportivi, inclusiv celor care îşi desfăşoară activitatea specifică numai în săli sau în localităţi de deal şi şes. Exerciţiile fizice executate in teren variat (urcuş-coboriş-pă­­dure-coastă de munte) un aer li­ber şi în bătaia vîntului rece pro­voacă o cheltuire mare de ener­gie, solicitind intens toate func­­ţiile şi calităţile fizice, nervoase, psihice şi intelectuale. Energia consumată este recuperată siste­matic prin mijloacele şi meto­dele regimului de viaţă sportivă. Prin acest circuit al energiei chel­tuite şi recuperate, prin metode şi mijloace dozate şi gradate şti­inţific, se ridică treptat capacita­tea de efort general, specific sau individualizat, pînă la niveluri cu m­ult superioare celui de la care se porneşte. Creşte In mod con­siderabil energia fizică Şi ner­voasă, care devine un adevărat depozit de forţă şi rezistenţă pen­tru activitatea de antrenament şi competiţie din restul anului . Ce mijloace s-au folosit In acest scop ? Ce observaţii aveţi de făcut la acest important ca­pitol 7 — Colecţia de mijloace a deve­nit suficient de bogată. Trebuie să facem constatarea, însă, că numai unele echipe au efectuat o gamă variată de exerciţii. Am întilnit, astfel, adesea, echipe care se rezumă la folosirea unui număr mic de mijloace de antre­nament. Unele nu execută decit simpla „încălziri“ stereotipe, în­soţite de alergări pe alei şi dru­muri bătute, evitînd dificultăţile şi posibilităţile numeroase şi va­riate pe care le oferă variaţiile de teren, pădurea, zăpada adîncă. Trebuie să remarcăm interesul pe care l-au arătat unele forma­ţii faţă de multilateralitatea mij­loacelor (Rapid), mijloacele spe­cifice (Jiul Petroşeni), exerci­ţiile de forţă executate în dife­rite circuite (Farul, Steaua, Stea­gul roşu)* Individualizarea, teore­tic şi practic, cu angrenarea con­ştientă a sportivilor (Rapid). Pentru dobîndirea pregătirii fi­­sdce generala sl specifice, iar In unele cazuri si pentru pregătirea tehnică* tactică sl psihică, ca sl pentru tad «plinire* oner «credin el« pregătirii Individualizata, au fost folosita mijloace dintre cele mai variate­­ exerciţii da învio­rare, executate In colectiv sau In­dividual, exerciţii pentru diferite regiuni musculare* exerciţii va­riate de mers, alergare, sărituri, aruncări* cros, ştafete, jocuri di­namice, schi* gimnastică la sol şi acrobatică, cu mingi medicinale, cu haltere, saci de nisip, exten­­soare, exerciţii la diferite aparate (acestea, fireşte, în sală), exerci­ţii pentru calităţi fizice şi pentru rezolvarea unor sarcini tehnico­­tactice, jocuri, sporturi compli­mentare, excursii (A.S.A. Tg.-Mu­­reş, Steagul roşu, Crişul, Farul). — Aţi consultat, desigur, şl do­cumentele de planificare... — Intr-adevăr. Am consultat multe asemenea documente, Infâ­­ţişînd toate concepţia antrenori­lor faţă de pregătirea da iarnă. Unii manifestă o nobilă pasiune şl conştiinciozitate* făclnd vizibile In documentele lor Idei clare, judicioase, în ceea ce priveşte antrenamentul de iarnă, în afară de planurile oficiale, formal obli­gatorii, o parte dintre antrenori elaborează şi documente ajută­toare, care exprimă cu precizie intenţiile lor (Rapid). — Ce ne puteţi spune despre gradul de participare a fotbalişti­lor in această activitate dificilă . — Răspunsurile antrenorilor ca şi constatările noastre dovedesc că în această perioadă de debut in munca de antrenament marea majoritate a fotbaliştilor parti­cipă cu plăcere şi conştiinciozi­tate. O explicaţie cu caracter ge­neral ar fi aceea că ei au rezerve de energie nervoasă şi organică, acumulate în perioada de odihnă. Există şi indicii în sensul că a crescut atit nivelul înţelegerii faţă de necesitatea pregătirii de iarnă, cât şi gradul de conştiin­ciozitate faţă de pregătire. Putem aprecia deci ca în acord cu acti­vitatea desfăşurată cu puţini ani In urmă, pregătirea de iarnă este acum recunoscută şi aplicată cu convingere de către majoritatea echipelor din diferite ramuri de sport. — Care stat constatării« dv. d« ansamblu cu privire la pregătirea Individualizată 7 — Deşi începe să fie acceptată şi aplicată pe ici pe colo, mai există şi unele insuficienţe, şi anume, se consideră greşit că in această perioadă de muncă glo­bală nu ar fi indicat şi posibil să se faci şi individualizarea. Apoi nu se studiază cauzele adinei ale unor particularităţi in­dividuale de manifestare a spor­tivilor. Este drept, nu se fac nici eforturi pedagogice pentru a co­interesa şi angrena pe sportivi în pregătirea individualizată. Aflaţi la acest capitol am vrea să subli­niem faptul (ignorat la unele echipe) că munca de antrena­ment din cursul iernii trebuie să fie concepută şi sprijinită în per­manenţă pe datele controlului medico-sportiv complex, precum şi pe sondaje de control perio­dice. Numai astfel pot conduce antrenorii activitatea în mod gra­dat, dozat, adaptat la particulari­tăţi morfo-funcţionale individuale, fără riscurile suprasolicitării no­cive sau a insuficientei folosiri a volumului şi intensităţii (exemple pozitive : dr. Ilea — Rapid, dr. Dinu — Farul). Un aspect insuficient realizat de antrenorii şi sportivii aflaţi la pregătirea de iarnă este activita­tea din timpul liber, rămasă în afara pregătirii sportive propriu­­zise. In acele 4­­ ore fără obli­gaţii de program, sportivii sunt lăsaţi să-şi facă singuri progra­mul „recreativ“. Negăsind alte preocupări mai atractive şi mai folositoare, sportivii se complac în jocuri de noroc într-o atmos­feră plină de fum şi de insanitate morală. (Metalul — Tirgovişte, Portul Constanţa). — C* vor face echipei» după această primă perioadă d» pregă­tire T Cum Vă n transformată ca­pacitatea generală d» efori do­­bradită la munte 7 — Volumul global d» muncă rămine neschimbat, se va modi­fica însă conţinutul acestui vo­lum. Apar fireşte alte sarcini şi mijloace de antrenament, fiecare dintre acestea avind un anumit volum de muncă. Pentru a-i a­­dapta pe jucători la rezistenţă specifică pentru loc de minute, pregătirea fotbaliştilor va avea nevoie şi de cantitate. Dar pen­tru ca jocul echipelor să fi­e va­loros, prin forţa, viteza şi rezis­tenţa specifică, cu care se exe­cută tehnica şi tactica, va fi ne­cesar să se acorde de acum înainta atenţie şi intensităţii spe­cifice, în complexe de exerciţii tehnico-tactice executate pe in­tervale şi în condiţii apropiate de Joc. Interviu realizat de G. NICOLAESCU Imediat, după un circuit efectuat lingă pădurea de brazi, antrenorul N. Proca (Steagul roşu) controlează pulsul elevului tău RADU NUNWEILLER III CONVALESCENŢĂ­’ Doi fotbalişti cunoscuţi, Nunweiller III şi Cornel Po­pa,­­au putut fi văzuţi dumi­nică printre cei ce intrau pe poarta spitalului „Babeş“, pentru a-i vizita şi încuraja pe bolnavii aflaţi aici. Ei a­­veau de îmbărbătat pe Radu Nunweiller, care a fost ope­rat recent de apendicită. Cu­vintele lui Popa i-au mers la inimă convalescentului: „Și eu am fost operat de apendicită. Iar după 18 zile jucam un campionat !“ • sportál Din ce in ce mai multe amicale DINAMO BUCUREŞTI ŞI-A VERIFICAT POTENŢIALUL FIZIC Pe un teren curăţat de zăpadă, dar, bineînţeles, de­clasat, Dinamo Bucureşti a susţinut ieri dimineaţă un meci de verificare, avînd ca partener, timp de 100 de mi­nute (două reprize a 50 de minute, cu o pauză de 5 mi­nute intre ele) pe divizionara B, Electronica Obor. Departe de a fi un elev docil, care să stea în „banca lui", Elec­tronica, ambiţionată de pre­zenţa în rîndurile adverse a atitor internaţionali, a jucat cu multă hotărîre, silindu-şi companionul de joc la un efort prelungit, ceea ce, pro­babil, a urmărit şi antreno­rul dinamoviştilor, Bazil Ma­rian. Din acest punct de vede­re, se poate spune că Di­namo Bucureşti se prezintă destul de bine, chiar şi ju­cătorii care au fost utilizaţi tot timpul (Pircălab, Dinu, Dumitrache, Boc şi Sălceanu) nedînd semne de oboseală, în actualul stadiu al pregătiri­lor, nici nu se poate vorbi de alte aspecte, mai ales că viteza şi corectitudinea exe­cuţiilor tehnice au fost vizi­bil stînjenite de starea tere­nului. A fost un bun meci de an­trenament, pe care Dinamo l-a cîştigat cu 3—1 (1—0), prin punctele înscrise de Frăţilă, Dinu şi Dumitrache. Pentru Electronica a marcat Preda. Pornind cu unspre­­zecele : Datcu — Pîrvu, Boc, Dinu, Ionescu, Sălceanu, Stoe­­nescu, Pircălab, Frăţilă, Du­mitrache şi Lucescu, Dinamo i-a mai verificat în repriza a doua pe Coman, Popa, Cră­­ciunescu, Ştefan, Naghi şi Haidu. Păstrînd stelele pentru me­ciurile de campionat, să menţionăm, totuşi, arbitrajul bun prestat de Marcel Buzea. (re. B.) CERBIUL CRAIOVEAN A REVENIT STUDENŢILOR CU 3-0.. CRAIOVA. 2 (prin telefon). Stadionul „Tineretului“, în mare măsură acoperit cu ghea­ţă, a găzduit derbiul local : Universitatea —Electroputere. După o primă repriză echili­brată, terminată cu 0—0, e­­levii lui Coidum şi-au im­pus jocul, reuşind să înscrie trei goluri în interval de 5 minute: Niţă (min. 80), Stă­­nescu (min. 82) şi Bârăitaru (min. 85). Din păcate, starea terenu­lui nu a permis jucătorilor decît să arate că au o bună condiţie fizică ! ŞT. GURGUI coresp. principal POLITEHNICA IAŞI — C.F.R. PAŞCANI 2—1 (0—0) IAŞI, 2 (prin telefon). Der­biul’ moldovean a oferit spec­tatorilor o întîlnire echilibra­tă, în care feroviarii din Paşcani au dat o bună re­plică elevilor lui Justin. În cele din urmă, condiţia fi­zică superioară a studenţilor şi-a spus cuvîntul şi aceştia au terminat învingători prin golurile marcate de Lupu­­lescu. Pentru oaspeţi a în­scris Ciupa. Din echipa uni­versitară, la această primă evoluţie a sezonului, trebuie remarcaţi pentru pofta de joc : Stoicescu, Romilă, Şte­­fănescu, Lupuiescu, Incze IV şi Cuperman. D. DIACONESCU coresp. principal A.S.A. TG. MUREŞ — INDUSTRIA SIRMEI C. TURZII 5—1 (4—0) TG. MUREŞ, 2 (prin tele­fon). In ciuda terenului alu­necos, localnicii au furnizat spectatorilor o primă repri­ză de­ fotbal de calitate, în care metalurgiştii din C. Tur­­zii au fost net depăşiţi. In acest interval, aliniind un cvartet ofensiv întinerit — Lucaci, Cannaro, Mureşan, Hajnal — mureşenii au în­scris 4 goluri, prin Mureşan (2) şi Lucaci (2). La reluare, terenul alunecos și-a pus am­prenta asupra jocului, care a devenit mai lent. Ultimele goluri ale partidei au fost marcate de Mureșan și res­pectiv Demeter — din 11 metri. I. PAUS coresp. principal RAPIDUL CU MAZURACHIS IN ATTAC... Primul cuplaj fotbalistic al anului a avut loc ieri di­mineaţa in „potcoava“ de la Giuleşti, gazdele, respectiv echipa de tineret-rezerve şi divizionara A, primind repli­ca formaţiilor S. N. Olteniţa şi Progresul Brăila. Iată re­zultatele : Rapid (tineret-re­­zerve) — S. N. Olteniţa 2—1 (0—1) şi Rapid — Progresul Brăila 4—2 (2—0). In ansamblu, meciul „ve­detă* a constituit un specta­col fotbalistic agreabil, Ra­pidul devenid o bună pregă­tire fizică şi avind în Mazu­­rachis un centru atacant cu deosebite calităţi. Intr-o vă­dită revenire de formă se află şi mijlocaşul bucureştean Jamaischi, care a muncit foarte mult, acoperind o zo­nă considerabilă de teren. Cele 6 goluri ale partidei au fost înscrise de Năstu­­rescu (2), Mazurachis şi Şte­fan pentru bucureşteni, res­pectiv Stoicescu şi Plugaru. GH. SANDU şi A. PĂPĂDIE coresp. ANTICIPĂRI LA O PLENARĂ DE CEH Ideile s-au cristalizat în cursul unei discuţii între pre­şedintele clubului, Nicolae Pan­­tilie, Şi Gh. Urich, preşedintele secţiei de fotbal. Se pregătea plenara clubului ploieştean şi, în referatul ce se întocmea, fotbalului îi fusese rezervat un spaţiu însemnat. în esenţă, la acest capitol referatul se ocu­pa, în principal, de problema RESPONSABILITĂŢII. Respon­sabilitatea conducerii secţiei şi a antrenorilor, a fotbaliştilor faţă de culorile clubului. Erau prevăzute, de asemenea, propu­neri menite să contribuie la o mai bună activitate organizato­rică a secţiei de fotbal, mă­suri practice de întărire a dis­ciplinei, pentru îndepărtarea comodităţii unor tehnicieni şi pentru o mai judicioasă folosire a timpului afectat an­trenamentelor. Analizarea, pe larg, a fotbalului în plenară este determinată de evoluţia în general modestă a Petrolului, în turul campionatului. Preşedin­tele clubului — după cum reie­şea din discuţia amintită — aş­teaptă ca plenara, printr-un real schimb de opinii, să indice secţiei de fotbal coordonatele activităţii viitoare, s-o dinami­zeze. Se intenţionează, aşadar, crearea unui chiipat propice schimbului de păreri deschis, cu convingerea că punctele de ve­dere critice, ca şi propunerile, vor fi de un real folos fotbaliş­tilor. Dar, aşa cum am spus, darea de seamă era abia în pregătire şi fiecare cuvînt la adresa fot­balului era bine cîntărit. De aici şi discuţia dintre cei doi preşedinţi (de club şi de sec­ţie) care, deşi au unele puncte de vedere deosebite, manifes­tă, atit unul cit şi altul, o deo­sebită atenţie pentru treburile fotbalistice, nu întotdeauna adu­cătoare de satisfacţii. Ne-am dat seama din cuvîntul amin­­durora de aceeaşi dragoste pen­tru Petrolul, în rîndurile căruia cei doi activează de peste un deceniu. Neputînd aborda întregul complex al problemelor care ur­mează a fi dezbătute în aduna­rea generală, ne oprim asupra uneia (controversată între cei doi preşedinţi) care — după pă­rerea noastră — va da multă bătaie de cap­­participanţilor în adoptarea celei mai eficiente măsuri. Conducerea clubului Petrolul intenţionează să supună plena­rei numirea unui vicepreşedinte salariat, care să se ocupe în exclusivitate de probelmele fot­balului, la toate nivelele. Cum s-a ajuns la această propunere, de ce este nevoie de un vicepre­şedinte dedicat fotbalului ? — ne explică preşedintele clubu­lui N. PANTILIE: „Una din cauzele pentru care secţia de fotbal nu­ a ajuns la nivelul ce­rinţelor cred că ţine şi de struc­tura clubului nostru, care se ocupă, in ansamblu, de 16 ra­muri sportive. Numirea unui vicepreşedinte care să se ocupe numai de fotbal, adică a unui om care face parte direct din conducerea clubului ar uşura, şi operativiza rezolvarea multor chestiuni la nivelul conducerii clubului. Intenţionăm, astfel, ca întreaga activitate de viitor a secţiei de fotbal să se desfăşoare pe baza unui regulament inte­rior cu prevederi concrete, cu drepturi, îndatoriri şi răspun­deri precise atit ale antrenori­lor, cit şi ale jucătorilor. A­­ceasta va da posibilitatea creării unor raporturi imediate între secţie şi conducerea clubului, a unor legături directe cu fede­raţia de specialitate şi celelalte cluburi şi asociaţii pe principi­ile cele mai sănătoase. Urmă­rim prin aceasta crearea unui climat de lucru mai bun, chiar preferenţial pentru fotbal, faţă de celelalte­ ramuri sportive. Conducerea clubului va putea să se ocupe astfel mai îndea­proape de spiritul de disciplină în rîndurile echipei, să întă­rească responsabilitatea jucăto­rului faţă de munca ce o de­pune, de randamentul şi întrea­ga lui conduită. Sperăm în acest fel să instaurăm o exigenţă sporită la antrenori, înlăturînd, totodată, orice menajamente, oricare ar fi valoarea fotbalis­tului atunci cind este vorba de folosirea timpului pentru ridi­carea măiestriei sportive“. Sunt, desigur, fireşti aceste imperative impuse şi de actua­litatea existentă la Petrolul. Ce am mai putea adăuga noi ? Doar că o asemenea muncă ar­ trebui încredinţată (dacă soluţia va fi acceptată de adunarea generală a clubului), unui om foarte competent, cinstit şi pasionat, care să iubească şi să cunoască fotbalul, să aibă o­poziţia şi o conduită socială apreciată. Alt­fel... Să ascultăm însă şi părerea preşedintelui secţiei de fotbal, GH. URICH: „Şi eu consider că pentru îmbunătăţirea activi­tăţii secţiei este necesar ca ci­neva să se ocupe mai intens de problemele fotbalului, deoarece un secţie activează peste 120 de fotbalişti. Se ştie, de asemenea, că bugetul secţiei reprezintă jumătate din bugetul clubului, şi­ cum în momentul de faţă se pune accentul pe autofinanţare, activitatea la fotbal (spre deo­sebire de celelalte ramuri spor­­­ tive), trebuie şi mai atent ur­mărită sub raportul randamen­tului. Dar chestiunea poate fi rezolvată în mai multe moduri. Fie prin desemnarea unui vice­preşedinte din cadrul clubului, care să se ocupe în exclusivitate de fotbal, fie prin numirea pre­şedintelui secţiei de fotbal ca vicepreşedinte al clubului. A­­ceastă din urmă soluţie va duce la crearea unei mai mari auto­rităţi a activităţii fotbalistice în club, se va recunoaşte o situa­ţie de fapt. Dar trebuie să se ştie că nu ducem lipsă, de „şefi“. Avem nevoie stringentă de­­„e­­xecutanţi“, de aceea găsesc că mult mai folositor ar fi un se­cretar salariat care să ducă la îndeplinire cu promptitudine hotărîrile şi măsurile luate de biroul secţiei. Practica demon­strează că acestea nu pot fi re­zolvate operativ de către acti­vul voluntar şi nici printre picături de către activul salariat al clubului. In e­­senţă, consider că pentru direc­tive şi control sîntem destui, dar de executarea unor sarcini nu se ocupă nici un salariat, în afara antrenorilor, care din a­­ceastă cauză sunt obligaţi să facă lucruri ce nu le intră in atribuţie. Poate că a venit mo­mentul — şi o spun în baza unei experienţe de aproape două decenii la conducerea acestei echipe , să ne gîndim la se­pararea fotbalului de celelalte tgruri sportive, creîndu-se din club care să se ocupe în exclu­sivitate de fotbal. La Ploieşti există condiţii pentru realiza­rea acestui deziderat...“ Iată, deci, din start, cum spunem noi, două puncte de vedere opuse în privinţa vice­preşedintelui cu problemele de fotbal la Petrolul. Ce se va ho­tărî ? Va fi el numit şi se va ocupa de problemele majore, aşa cum reiese din cuvîntul preşedintelui clubului, sau se va pierde în probleme adminis­trative ? Rămine ca plenara clu­bului să-şi spună cuvîntul, să analizeze necesitatea creării u­­nei asemenea funcţii, să-şi for­muleze părerea asupra chesti­unii ce va fi pusă în discuţie. Dacă această controversată pro­blemă îşi va găsi, intr-un fel sau altul, rezolvarea în plenară, rămine de văzut. In ce-i pri­veşte, însă, pe cei doi preşe-­­ dinţi, în problemele foarte im­portante ca aceea a creşterii ti­nerilor fotbalişti (Petrolul are un centru cu 80 de copii şi ju­niori), a cultivării talentului prin muncă asiduă la tinerii promovaţi­ în prima garnitură, ca şi a răspunderii morale a ju­cătorului, ei gîndesc la unison . N. PANTILIE : „Prima şi cea mai însemnată obligaţie a jucătorilor noştri este aceea de a se pregăti cu asiduitate pen­tru a da randamentul cerut de antrenori, pentru a satisface publicul din tribune. Ne pare rău că fotbaliştii noştri i-au respectat atit de puţin pe spec­tatorii ploieşteni în turul cam­pionatului. După meciul­ cu Jiul, pierdut acasă, am avut cîteva zile groaznice. Unii simpatizanţi şi-au rupt carnetele de membri ai clubului... In alte jocuri, tri­bunele au rămas goale..." GH. URICH: „Viaţa de fot­balist e o viaţă de privaţiuni. Mă refer îndeosebi la tinerii din echipa noastră şi, în gene­ral, din fotbal, care se află la începutul carierii. Această pe­rioadă cere sacrificii, jucătorii au nevoie de forţă, de ambiţie şi tărie de caracter. Noi o ase­menea echipă vrem să clădim şi cred că antrenorii I. Oană şi C. Cernăianu sunt pe o cale bună..." ...Discuţia cu cei doi preşe­dinţi s-a încheiat tîrziu. La Ploieşti, în masa simpatizanţilor clubului Petrolul, a iubitorilor fotbalului îndeosebi, există con­vingerea că aplicarea planului de măsuri ce va fi adoptat de plenară se va resfrînge pozitiv asupra întregii activităţi din acest an. Şi noi manifestăm a­­ceeaşi încredere. Există şi ca­drul şi o bază materială propice progresului. Cristian MANTU : Pentru sau contra unui vicepreşedinte cu problemele fotbalului la Petrolul ? Pag. a 3-a Sârşitul iernii.. Pentru că fotbaliştii au coborît de la munte. Pentru că zalele de gheaţă ale alergătorului de bronz din parcul Dinamo s-au topit, de­venind aburi. Pentru că ieri, 2 februarie, a fost ziua Intimpinării fotba­lului. Pentru că „Magazinul du­minical“ al Televiziunii nu-şi poate ascunde, prin spleen, dorul de gazon. Pentru că tot ieri, într-o a­­genţie Pronosport de pe Şte­fan cel Mare, a avut loc de­tronarea triumvirilor Sorma­­ni-Rivera-Bonisegna şi înscău­narea lui Mazurakis, cel mai disputat fotbalist al zilei de 2 februarie 1959. Dovada ? A­­cest fragment dintr-o intermi­nabilă dispută... feroviară . — Ce zici de Mazurakis ? — Să-l stăpînim sănătoși, dar mi-e teamă. — De ce? — Pentru că am memorie. Acum 15—16 ani Rapid a mai încercat o dată să se Întăreas­că aducind oameni cu foi de drum. Ți-aduci aminte ? Sza­­locki, Villand, Stroia, Avasi­­lichioaie, Ferenczi, Busch, Nicșa. — Nu văd, totuși, de ce e rău să promovezi ?... — De acord. Dar nu la ju­mătatea campionatului. Nu pricep de ce Marin Bărbu­­lescu are dreptul să ia, iar doctorului Rădulescu-Jum­ate i se rezervă doar plăcerea filozofică de a fi generos. — L-a dat şi pe Petrescu, Crişului. — O fi crezînd in fericirea de apoi. — Poate. — In orice caz, promovările astea la mijloc de campionet sînt de o „eficacitate“ extra­ordinară. — Nu-nţeleg. — Unu: reuşesc să dea peste cap munca unui antre­nor. Doi: influenţează retro­gradarea In A şi promovarea din B. Trei: mă fac să cred că Rapid nu mai vrea să fie el însuşi, deşi vorbeşte mereu de Niţă, de Adam, de Stelian şi de toţi ceilalţi — Eşti rău. Tocmai pe o zi cu soare, ca asta. Spune mai bine ce facem la Atena ? — Am o propunere formi­dabilă. — ? ! — După etapa a treia, in­tr-o miercuri, aş organiza pe „23“ un meci de vreo 60 000 de oameni. — Ce meci ? — „Cei de la Londra“ cu Restul ţării, plus cei de peste mare. — Care Restul ? — Fii atent. Coman — Lu­­pescu, Nunweiller III, Dan (D. Nicolae), Mocanu — Gher­­gheli, Dobrin — Pircălab (Năsturescu), Ion Ionescu, Voinea, Xiifăleanu. — Bine, dar Ion Ionescu... — Silentio! Grecii ţin min­te golul cu foarfecă de la A­­tena. Iţi aminteşti ? O minge de la Ghergheli... diagonală... centrare... gol! Şi am coborît din tramvai. Mirosea, într-adevăr, a pri­măvară. loan CHIRILA Năsturescu a trecut prin dribling de întreaga apărare brăileană și sprintează nestingherit spre... gol Foto­­ V. BAGEAC UNIIVERSIUE CRAIOVA VA EFECTUA UN TURNEU IN R.O.C. S-a stabilit în termeni defi­nitivi turneul pe care Univer­sitatea Craiova îl va susţine peste hotare, înainte de relu­area campionatului. Este vor­ba de un turneu în R.D. Ger­mana, între 15 şi 22 februa­rie, interval în care studenţii craioveni urmează să susțină două partide de verificare, la Berlin și Leipzig. Loto-Pronosport AZI ŞI MIINE ULTIMELE ZILE LA CONCURSUL PRO­­NOEXPRES DIN 5 FEBRUARIE 1989 La 5 februarie 1969 va avea loc cel de al doilea concurs spe­cial Pronoexpres al anului după noua formulă tehnică „5 din 45“. Se atribuie : premii obişnuite în bani, premiile suplimentare gratuite, în autoturisme şi nu­merar, premii speciale în auto­turisme şi numerar, 50 excursii la Istanbul prin O.N.T. Carpaţi (circa 10 zile). Se efectuează 9 extrageri = 50 numere. Se atribuie următoarele pre­mii : Autoturisme în număr neli­mitat : „Volga“, „Dacia 1100’’, „Moskvici 408“ cu 4 faruri şi ra­dio ; 20 autoturisme prin trage­re la sorţi (1 „Volga”, 2 „Da­cia 1100”, 6 „Moskvici 408“ cu 4 faruri şi radio, 6 „Skoda 1000 MB“, 5 „Trabant 601“, precum şi numeroase premii în bani. Azi şi mîine sunt ultimele zile cînd mai puteţi să vă procuraţi bilete. Reţineţi ! Biletele cu 15 lei varianta vă asigură partici­parea la toate extragerile. Se participă și pe bilete 50 la sută. ASA ARATA O VARIANTA CU 13 REZULTATE EXACTE CONCURSUL PRONOSPORT NR. 5 ETAPA DIN 2 FEBRUARIE 1969 I. Florentina—Roma X­­II. Internezionale— Lanerossi I. III. Juventus— XII. Perugia—Mantova X XIII. Reggina—Ternana ’ 1 FOND DE PREMII: 351.219 lei. La primul concurs special Pronoexpres al anului, maestra emerită a sportului Aurelia Szőke a cîştigat un autoturism „Dacia 1100“. In clişeu, soţii Szőke, in vizită la centrala Administraţiei de Stat Loto-Pronosport. Atalanta­­ IV. Palermo—Cagliari X V. Pisa—Torino X VI. Sampdoria—Milan X VII. Varese—Bologna X VIII. Verona—Napoli ,­­ IX. Brescia—Genoa X X. Catania—Bari X XI. Lazio—Monza X AUTOMOBILIŞTI! Reţineţi telefonul: 11.91.71. Formînd acest număr între orele 7—22, puteţi obţine o asistenţa tehnică imediată în orice situaţie vă veţi afla oriunde. Atelierele mobile, autodepanatoarele şi autotransportoarele în­treprinderii ("ciclop ) x"^— BUCURE­STI-B­oui HAGHER8.60.........., vă stau la dispoziţie, cu personal calificat şi mijloace tehnice moderne pentru executarea de depanări rutiere, remorcări şi transporturi de auto­turisme avariate. La cerere, serviciul de asistenţă tehnică al întreprinderii noastre vă execută lucrări de promptă asistență, la domiciliul dv. Reţineţi: Serviciul de asistență tehnică „C I C L O P“ Telefon: 11.91.71

Next