Sportul, februarie 1969 (Anul 25, nr. 442-469)
1969-02-03 / nr. 444
Nfr. 444 (5878) EM Unele aspecte ale pregătirii de iarnă a echipelor noastre Continuind un proasedella de Instruire sportivă, început cu ani in urmă, foarte multe echipe de fotbal au petrecut o bună parte din timpul afectat perioadei pregătitoare in staţiunile de munte. Pregătirile efectuate de unele formaţii divizionare au fost urmărite deo serie de specialişti* printre care profesorul Victor Cojocaru, Consilier al C.N.E.F.S.* şi prof. Dincă Schileru, antrenor federal. La înapoierea acestora în Capitală, le-am solicitat următorul Interviu : „ Sunt utile antrenamentele efectuate in această perioadă la munte ? Prin ce anume ? — Pregătirea în condiţii climatice de iarnă este utilă oricăror sportivi, inclusiv celor care îşi desfăşoară activitatea specifică numai în săli sau în localităţi de deal şi şes. Exerciţiile fizice executate in teren variat (urcuş-coboriş-pădure-coastă de munte) un aer liber şi în bătaia vîntului rece provoacă o cheltuire mare de energie, solicitind intens toate funcţiile şi calităţile fizice, nervoase, psihice şi intelectuale. Energia consumată este recuperată sistematic prin mijloacele şi metodele regimului de viaţă sportivă. Prin acest circuit al energiei cheltuite şi recuperate, prin metode şi mijloace dozate şi gradate ştiinţific, se ridică treptat capacitatea de efort general, specific sau individualizat, pînă la niveluri cu mult superioare celui de la care se porneşte. Creşte In mod considerabil energia fizică Şi nervoasă, care devine un adevărat depozit de forţă şi rezistenţă pentru activitatea de antrenament şi competiţie din restul anului . Ce mijloace s-au folosit In acest scop ? Ce observaţii aveţi de făcut la acest important capitol 7 — Colecţia de mijloace a devenit suficient de bogată. Trebuie să facem constatarea, însă, că numai unele echipe au efectuat o gamă variată de exerciţii. Am întilnit, astfel, adesea, echipe care se rezumă la folosirea unui număr mic de mijloace de antrenament. Unele nu execută decit simpla „încălziri“ stereotipe, însoţite de alergări pe alei şi drumuri bătute, evitînd dificultăţile şi posibilităţile numeroase şi variate pe care le oferă variaţiile de teren, pădurea, zăpada adîncă. Trebuie să remarcăm interesul pe care l-au arătat unele formaţii faţă de multilateralitatea mijloacelor (Rapid), mijloacele specifice (Jiul Petroşeni), exerciţiile de forţă executate în diferite circuite (Farul, Steaua, Steagul roşu)* Individualizarea, teoretic şi practic, cu angrenarea conştientă a sportivilor (Rapid). Pentru dobîndirea pregătirii fisdce generala sl specifice, iar In unele cazuri si pentru pregătirea tehnică* tactică sl psihică, ca sl pentru tad «plinire* oner «credin el« pregătirii Individualizata, au fost folosita mijloace dintre cele mai variate exerciţii da înviorare, executate In colectiv sau Individual, exerciţii pentru diferite regiuni musculare* exerciţii variate de mers, alergare, sărituri, aruncări* cros, ştafete, jocuri dinamice, schi* gimnastică la sol şi acrobatică, cu mingi medicinale, cu haltere, saci de nisip, extensoare, exerciţii la diferite aparate (acestea, fireşte, în sală), exerciţii pentru calităţi fizice şi pentru rezolvarea unor sarcini tehnicotactice, jocuri, sporturi complimentare, excursii (A.S.A. Tg.-Mureş, Steagul roşu, Crişul, Farul). — Aţi consultat, desigur, şl documentele de planificare... — Intr-adevăr. Am consultat multe asemenea documente, Infâţişînd toate concepţia antrenorilor faţă de pregătirea da iarnă. Unii manifestă o nobilă pasiune şl conştiinciozitate* făclnd vizibile In documentele lor Idei clare, judicioase, în ceea ce priveşte antrenamentul de iarnă, în afară de planurile oficiale, formal obligatorii, o parte dintre antrenori elaborează şi documente ajutătoare, care exprimă cu precizie intenţiile lor (Rapid). — Ce ne puteţi spune despre gradul de participare a fotbaliştilor in această activitate dificilă . — Răspunsurile antrenorilor ca şi constatările noastre dovedesc că în această perioadă de debut in munca de antrenament marea majoritate a fotbaliştilor participă cu plăcere şi conştiinciozitate. O explicaţie cu caracter general ar fi aceea că ei au rezerve de energie nervoasă şi organică, acumulate în perioada de odihnă. Există şi indicii în sensul că a crescut atit nivelul înţelegerii faţă de necesitatea pregătirii de iarnă, cât şi gradul de conştiinciozitate faţă de pregătire. Putem aprecia deci ca în acord cu activitatea desfăşurată cu puţini ani In urmă, pregătirea de iarnă este acum recunoscută şi aplicată cu convingere de către majoritatea echipelor din diferite ramuri de sport. — Care stat constatării« dv. d« ansamblu cu privire la pregătirea Individualizată 7 — Deşi începe să fie acceptată şi aplicată pe ici pe colo, mai există şi unele insuficienţe, şi anume, se consideră greşit că in această perioadă de muncă globală nu ar fi indicat şi posibil să se faci şi individualizarea. Apoi nu se studiază cauzele adinei ale unor particularităţi individuale de manifestare a sportivilor. Este drept, nu se fac nici eforturi pedagogice pentru a cointeresa şi angrena pe sportivi în pregătirea individualizată. Aflaţi la acest capitol am vrea să subliniem faptul (ignorat la unele echipe) că munca de antrenament din cursul iernii trebuie să fie concepută şi sprijinită în permanenţă pe datele controlului medico-sportiv complex, precum şi pe sondaje de control periodice. Numai astfel pot conduce antrenorii activitatea în mod gradat, dozat, adaptat la particularităţi morfo-funcţionale individuale, fără riscurile suprasolicitării nocive sau a insuficientei folosiri a volumului şi intensităţii (exemple pozitive : dr. Ilea — Rapid, dr. Dinu — Farul). Un aspect insuficient realizat de antrenorii şi sportivii aflaţi la pregătirea de iarnă este activitatea din timpul liber, rămasă în afara pregătirii sportive propriuzise. In acele 4 ore fără obligaţii de program, sportivii sunt lăsaţi să-şi facă singuri programul „recreativ“. Negăsind alte preocupări mai atractive şi mai folositoare, sportivii se complac în jocuri de noroc într-o atmosferă plină de fum şi de insanitate morală. (Metalul — Tirgovişte, Portul Constanţa). — C* vor face echipei» după această primă perioadă d» pregătire T Cum Vă n transformată capacitatea generală d» efori dobradită la munte 7 — Volumul global d» muncă rămine neschimbat, se va modifica însă conţinutul acestui volum. Apar fireşte alte sarcini şi mijloace de antrenament, fiecare dintre acestea avind un anumit volum de muncă. Pentru a-i adapta pe jucători la rezistenţă specifică pentru loc de minute, pregătirea fotbaliştilor va avea nevoie şi de cantitate. Dar pentru ca jocul echipelor să fie valoros, prin forţa, viteza şi rezistenţa specifică, cu care se execută tehnica şi tactica, va fi necesar să se acorde de acum înainta atenţie şi intensităţii specifice, în complexe de exerciţii tehnico-tactice executate pe intervale şi în condiţii apropiate de Joc. Interviu realizat de G. NICOLAESCU Imediat, după un circuit efectuat lingă pădurea de brazi, antrenorul N. Proca (Steagul roşu) controlează pulsul elevului tău RADU NUNWEILLER III CONVALESCENŢĂ’ Doi fotbalişti cunoscuţi, Nunweiller III şi Cornel Popa,au putut fi văzuţi duminică printre cei ce intrau pe poarta spitalului „Babeş“, pentru a-i vizita şi încuraja pe bolnavii aflaţi aici. Ei aveau de îmbărbătat pe Radu Nunweiller, care a fost operat recent de apendicită. Cuvintele lui Popa i-au mers la inimă convalescentului: „Și eu am fost operat de apendicită. Iar după 18 zile jucam un campionat !“ • sportál Din ce in ce mai multe amicale DINAMO BUCUREŞTI ŞI-A VERIFICAT POTENŢIALUL FIZIC Pe un teren curăţat de zăpadă, dar, bineînţeles, declasat, Dinamo Bucureşti a susţinut ieri dimineaţă un meci de verificare, avînd ca partener, timp de 100 de minute (două reprize a 50 de minute, cu o pauză de 5 minute intre ele) pe divizionara B, Electronica Obor. Departe de a fi un elev docil, care să stea în „banca lui", Electronica, ambiţionată de prezenţa în rîndurile adverse a atitor internaţionali, a jucat cu multă hotărîre, silindu-şi companionul de joc la un efort prelungit, ceea ce, probabil, a urmărit şi antrenorul dinamoviştilor, Bazil Marian. Din acest punct de vedere, se poate spune că Dinamo Bucureşti se prezintă destul de bine, chiar şi jucătorii care au fost utilizaţi tot timpul (Pircălab, Dinu, Dumitrache, Boc şi Sălceanu) nedînd semne de oboseală, în actualul stadiu al pregătirilor, nici nu se poate vorbi de alte aspecte, mai ales că viteza şi corectitudinea execuţiilor tehnice au fost vizibil stînjenite de starea terenului. A fost un bun meci de antrenament, pe care Dinamo l-a cîştigat cu 3—1 (1—0), prin punctele înscrise de Frăţilă, Dinu şi Dumitrache. Pentru Electronica a marcat Preda. Pornind cu unsprezecele : Datcu — Pîrvu, Boc, Dinu, Ionescu, Sălceanu, Stoenescu, Pircălab, Frăţilă, Dumitrache şi Lucescu, Dinamo i-a mai verificat în repriza a doua pe Coman, Popa, Crăciunescu, Ştefan, Naghi şi Haidu. Păstrînd stelele pentru meciurile de campionat, să menţionăm, totuşi, arbitrajul bun prestat de Marcel Buzea. (re. B.) CERBIUL CRAIOVEAN A REVENIT STUDENŢILOR CU 3-0.. CRAIOVA. 2 (prin telefon). Stadionul „Tineretului“, în mare măsură acoperit cu gheaţă, a găzduit derbiul local : Universitatea —Electroputere. După o primă repriză echilibrată, terminată cu 0—0, elevii lui Coidum şi-au impus jocul, reuşind să înscrie trei goluri în interval de 5 minute: Niţă (min. 80), Stănescu (min. 82) şi Bârăitaru (min. 85). Din păcate, starea terenului nu a permis jucătorilor decît să arate că au o bună condiţie fizică ! ŞT. GURGUI coresp. principal POLITEHNICA IAŞI — C.F.R. PAŞCANI 2—1 (0—0) IAŞI, 2 (prin telefon). Derbiul’ moldovean a oferit spectatorilor o întîlnire echilibrată, în care feroviarii din Paşcani au dat o bună replică elevilor lui Justin. În cele din urmă, condiţia fizică superioară a studenţilor şi-a spus cuvîntul şi aceştia au terminat învingători prin golurile marcate de Lupulescu. Pentru oaspeţi a înscris Ciupa. Din echipa universitară, la această primă evoluţie a sezonului, trebuie remarcaţi pentru pofta de joc : Stoicescu, Romilă, Ştefănescu, Lupuiescu, Incze IV şi Cuperman. D. DIACONESCU coresp. principal A.S.A. TG. MUREŞ — INDUSTRIA SIRMEI C. TURZII 5—1 (4—0) TG. MUREŞ, 2 (prin telefon). In ciuda terenului alunecos, localnicii au furnizat spectatorilor o primă repriză de fotbal de calitate, în care metalurgiştii din C. Turzii au fost net depăşiţi. In acest interval, aliniind un cvartet ofensiv întinerit — Lucaci, Cannaro, Mureşan, Hajnal — mureşenii au înscris 4 goluri, prin Mureşan (2) şi Lucaci (2). La reluare, terenul alunecos și-a pus amprenta asupra jocului, care a devenit mai lent. Ultimele goluri ale partidei au fost marcate de Mureșan și respectiv Demeter — din 11 metri. I. PAUS coresp. principal RAPIDUL CU MAZURACHIS IN ATTAC... Primul cuplaj fotbalistic al anului a avut loc ieri dimineaţa in „potcoava“ de la Giuleşti, gazdele, respectiv echipa de tineret-rezerve şi divizionara A, primind replica formaţiilor S. N. Olteniţa şi Progresul Brăila. Iată rezultatele : Rapid (tineret-rezerve) — S. N. Olteniţa 2—1 (0—1) şi Rapid — Progresul Brăila 4—2 (2—0). In ansamblu, meciul „vedetă* a constituit un spectacol fotbalistic agreabil, Rapidul devenid o bună pregătire fizică şi avind în Mazurachis un centru atacant cu deosebite calităţi. Intr-o vădită revenire de formă se află şi mijlocaşul bucureştean Jamaischi, care a muncit foarte mult, acoperind o zonă considerabilă de teren. Cele 6 goluri ale partidei au fost înscrise de Năsturescu (2), Mazurachis şi Ştefan pentru bucureşteni, respectiv Stoicescu şi Plugaru. GH. SANDU şi A. PĂPĂDIE coresp. ANTICIPĂRI LA O PLENARĂ DE CEH Ideile s-au cristalizat în cursul unei discuţii între preşedintele clubului, Nicolae Pantilie, Şi Gh. Urich, preşedintele secţiei de fotbal. Se pregătea plenara clubului ploieştean şi, în referatul ce se întocmea, fotbalului îi fusese rezervat un spaţiu însemnat. în esenţă, la acest capitol referatul se ocupa, în principal, de problema RESPONSABILITĂŢII. Responsabilitatea conducerii secţiei şi a antrenorilor, a fotbaliştilor faţă de culorile clubului. Erau prevăzute, de asemenea, propuneri menite să contribuie la o mai bună activitate organizatorică a secţiei de fotbal, măsuri practice de întărire a disciplinei, pentru îndepărtarea comodităţii unor tehnicieni şi pentru o mai judicioasă folosire a timpului afectat antrenamentelor. Analizarea, pe larg, a fotbalului în plenară este determinată de evoluţia în general modestă a Petrolului, în turul campionatului. Preşedintele clubului — după cum reieşea din discuţia amintită — aşteaptă ca plenara, printr-un real schimb de opinii, să indice secţiei de fotbal coordonatele activităţii viitoare, s-o dinamizeze. Se intenţionează, aşadar, crearea unui chiipat propice schimbului de păreri deschis, cu convingerea că punctele de vedere critice, ca şi propunerile, vor fi de un real folos fotbaliştilor. Dar, aşa cum am spus, darea de seamă era abia în pregătire şi fiecare cuvînt la adresa fotbalului era bine cîntărit. De aici şi discuţia dintre cei doi preşedinţi (de club şi de secţie) care, deşi au unele puncte de vedere deosebite, manifestă, atit unul cit şi altul, o deosebită atenţie pentru treburile fotbalistice, nu întotdeauna aducătoare de satisfacţii. Ne-am dat seama din cuvîntul amindurora de aceeaşi dragoste pentru Petrolul, în rîndurile căruia cei doi activează de peste un deceniu. Neputînd aborda întregul complex al problemelor care urmează a fi dezbătute în adunarea generală, ne oprim asupra uneia (controversată între cei doi preşedinţi) care — după părerea noastră — va da multă bătaie de capparticipanţilor în adoptarea celei mai eficiente măsuri. Conducerea clubului Petrolul intenţionează să supună plenarei numirea unui vicepreşedinte salariat, care să se ocupe în exclusivitate de probelmele fotbalului, la toate nivelele. Cum s-a ajuns la această propunere, de ce este nevoie de un vicepreşedinte dedicat fotbalului ? — ne explică preşedintele clubului N. PANTILIE: „Una din cauzele pentru care secţia de fotbal nu a ajuns la nivelul cerinţelor cred că ţine şi de structura clubului nostru, care se ocupă, in ansamblu, de 16 ramuri sportive. Numirea unui vicepreşedinte care să se ocupe numai de fotbal, adică a unui om care face parte direct din conducerea clubului ar uşura, şi operativiza rezolvarea multor chestiuni la nivelul conducerii clubului. Intenţionăm, astfel, ca întreaga activitate de viitor a secţiei de fotbal să se desfăşoare pe baza unui regulament interior cu prevederi concrete, cu drepturi, îndatoriri şi răspunderi precise atit ale antrenorilor, cit şi ale jucătorilor. Aceasta va da posibilitatea creării unor raporturi imediate între secţie şi conducerea clubului, a unor legături directe cu federaţia de specialitate şi celelalte cluburi şi asociaţii pe principiile cele mai sănătoase. Urmărim prin aceasta crearea unui climat de lucru mai bun, chiar preferenţial pentru fotbal, faţă de celelalte ramuri sportive. Conducerea clubului va putea să se ocupe astfel mai îndeaproape de spiritul de disciplină în rîndurile echipei, să întărească responsabilitatea jucătorului faţă de munca ce o depune, de randamentul şi întreaga lui conduită. Sperăm în acest fel să instaurăm o exigenţă sporită la antrenori, înlăturînd, totodată, orice menajamente, oricare ar fi valoarea fotbalistului atunci cind este vorba de folosirea timpului pentru ridicarea măiestriei sportive“. Sunt, desigur, fireşti aceste imperative impuse şi de actualitatea existentă la Petrolul. Ce am mai putea adăuga noi ? Doar că o asemenea muncă ar trebui încredinţată (dacă soluţia va fi acceptată de adunarea generală a clubului), unui om foarte competent, cinstit şi pasionat, care să iubească şi să cunoască fotbalul, să aibă opoziţia şi o conduită socială apreciată. Altfel... Să ascultăm însă şi părerea preşedintelui secţiei de fotbal, GH. URICH: „Şi eu consider că pentru îmbunătăţirea activităţii secţiei este necesar ca cineva să se ocupe mai intens de problemele fotbalului, deoarece un secţie activează peste 120 de fotbalişti. Se ştie, de asemenea, că bugetul secţiei reprezintă jumătate din bugetul clubului, şi cum în momentul de faţă se pune accentul pe autofinanţare, activitatea la fotbal (spre deosebire de celelalte ramuri spor tive), trebuie şi mai atent urmărită sub raportul randamentului. Dar chestiunea poate fi rezolvată în mai multe moduri. Fie prin desemnarea unui vicepreşedinte din cadrul clubului, care să se ocupe în exclusivitate de fotbal, fie prin numirea preşedintelui secţiei de fotbal ca vicepreşedinte al clubului. Această din urmă soluţie va duce la crearea unei mai mari autorităţi a activităţii fotbalistice în club, se va recunoaşte o situaţie de fapt. Dar trebuie să se ştie că nu ducem lipsă, de „şefi“. Avem nevoie stringentă de„executanţi“, de aceea găsesc că mult mai folositor ar fi un secretar salariat care să ducă la îndeplinire cu promptitudine hotărîrile şi măsurile luate de biroul secţiei. Practica demonstrează că acestea nu pot fi rezolvate operativ de către activul voluntar şi nici printre picături de către activul salariat al clubului. In esenţă, consider că pentru directive şi control sîntem destui, dar de executarea unor sarcini nu se ocupă nici un salariat, în afara antrenorilor, care din această cauză sunt obligaţi să facă lucruri ce nu le intră in atribuţie. Poate că a venit momentul — şi o spun în baza unei experienţe de aproape două decenii la conducerea acestei echipe , să ne gîndim la separarea fotbalului de celelalte tgruri sportive, creîndu-se din club care să se ocupe în exclusivitate de fotbal. La Ploieşti există condiţii pentru realizarea acestui deziderat...“ Iată, deci, din start, cum spunem noi, două puncte de vedere opuse în privinţa vicepreşedintelui cu problemele de fotbal la Petrolul. Ce se va hotărî ? Va fi el numit şi se va ocupa de problemele majore, aşa cum reiese din cuvîntul preşedintelui clubului, sau se va pierde în probleme administrative ? Rămine ca plenara clubului să-şi spună cuvîntul, să analizeze necesitatea creării unei asemenea funcţii, să-şi formuleze părerea asupra chestiunii ce va fi pusă în discuţie. Dacă această controversată problemă îşi va găsi, intr-un fel sau altul, rezolvarea în plenară, rămine de văzut. In ce-i priveşte, însă, pe cei doi preşe- dinţi, în problemele foarte importante ca aceea a creşterii tinerilor fotbalişti (Petrolul are un centru cu 80 de copii şi juniori), a cultivării talentului prin muncă asiduă la tinerii promovaţi în prima garnitură, ca şi a răspunderii morale a jucătorului, ei gîndesc la unison . N. PANTILIE : „Prima şi cea mai însemnată obligaţie a jucătorilor noştri este aceea de a se pregăti cu asiduitate pentru a da randamentul cerut de antrenori, pentru a satisface publicul din tribune. Ne pare rău că fotbaliştii noştri i-au respectat atit de puţin pe spectatorii ploieşteni în turul campionatului. După meciul cu Jiul, pierdut acasă, am avut cîteva zile groaznice. Unii simpatizanţi şi-au rupt carnetele de membri ai clubului... In alte jocuri, tribunele au rămas goale..." GH. URICH: „Viaţa de fotbalist e o viaţă de privaţiuni. Mă refer îndeosebi la tinerii din echipa noastră şi, în general, din fotbal, care se află la începutul carierii. Această perioadă cere sacrificii, jucătorii au nevoie de forţă, de ambiţie şi tărie de caracter. Noi o asemenea echipă vrem să clădim şi cred că antrenorii I. Oană şi C. Cernăianu sunt pe o cale bună..." ...Discuţia cu cei doi preşedinţi s-a încheiat tîrziu. La Ploieşti, în masa simpatizanţilor clubului Petrolul, a iubitorilor fotbalului îndeosebi, există convingerea că aplicarea planului de măsuri ce va fi adoptat de plenară se va resfrînge pozitiv asupra întregii activităţi din acest an. Şi noi manifestăm aceeaşi încredere. Există şi cadrul şi o bază materială propice progresului. Cristian MANTU : Pentru sau contra unui vicepreşedinte cu problemele fotbalului la Petrolul ? Pag. a 3-a Sârşitul iernii.. Pentru că fotbaliştii au coborît de la munte. Pentru că zalele de gheaţă ale alergătorului de bronz din parcul Dinamo s-au topit, devenind aburi. Pentru că ieri, 2 februarie, a fost ziua Intimpinării fotbalului. Pentru că „Magazinul duminical“ al Televiziunii nu-şi poate ascunde, prin spleen, dorul de gazon. Pentru că tot ieri, într-o agenţie Pronosport de pe Ştefan cel Mare, a avut loc detronarea triumvirilor Sormani-Rivera-Bonisegna şi înscăunarea lui Mazurakis, cel mai disputat fotbalist al zilei de 2 februarie 1959. Dovada ? Acest fragment dintr-o interminabilă dispută... feroviară . — Ce zici de Mazurakis ? — Să-l stăpînim sănătoși, dar mi-e teamă. — De ce? — Pentru că am memorie. Acum 15—16 ani Rapid a mai încercat o dată să se Întărească aducind oameni cu foi de drum. Ți-aduci aminte ? Szalocki, Villand, Stroia, Avasilichioaie, Ferenczi, Busch, Nicșa. — Nu văd, totuși, de ce e rău să promovezi ?... — De acord. Dar nu la jumătatea campionatului. Nu pricep de ce Marin Bărbulescu are dreptul să ia, iar doctorului Rădulescu-Jumate i se rezervă doar plăcerea filozofică de a fi generos. — L-a dat şi pe Petrescu, Crişului. — O fi crezînd in fericirea de apoi. — Poate. — In orice caz, promovările astea la mijloc de campionet sînt de o „eficacitate“ extraordinară. — Nu-nţeleg. — Unu: reuşesc să dea peste cap munca unui antrenor. Doi: influenţează retrogradarea In A şi promovarea din B. Trei: mă fac să cred că Rapid nu mai vrea să fie el însuşi, deşi vorbeşte mereu de Niţă, de Adam, de Stelian şi de toţi ceilalţi — Eşti rău. Tocmai pe o zi cu soare, ca asta. Spune mai bine ce facem la Atena ? — Am o propunere formidabilă. — ? ! — După etapa a treia, intr-o miercuri, aş organiza pe „23“ un meci de vreo 60 000 de oameni. — Ce meci ? — „Cei de la Londra“ cu Restul ţării, plus cei de peste mare. — Care Restul ? — Fii atent. Coman — Lupescu, Nunweiller III, Dan (D. Nicolae), Mocanu — Ghergheli, Dobrin — Pircălab (Năsturescu), Ion Ionescu, Voinea, Xiifăleanu. — Bine, dar Ion Ionescu... — Silentio! Grecii ţin minte golul cu foarfecă de la Atena. Iţi aminteşti ? O minge de la Ghergheli... diagonală... centrare... gol! Şi am coborît din tramvai. Mirosea, într-adevăr, a primăvară. loan CHIRILA Năsturescu a trecut prin dribling de întreaga apărare brăileană și sprintează nestingherit spre... gol Foto V. BAGEAC UNIIVERSIUE CRAIOVA VA EFECTUA UN TURNEU IN R.O.C. S-a stabilit în termeni definitivi turneul pe care Universitatea Craiova îl va susţine peste hotare, înainte de reluarea campionatului. Este vorba de un turneu în R.D. Germana, între 15 şi 22 februarie, interval în care studenţii craioveni urmează să susțină două partide de verificare, la Berlin și Leipzig. Loto-Pronosport AZI ŞI MIINE ULTIMELE ZILE LA CONCURSUL PRONOEXPRES DIN 5 FEBRUARIE 1989 La 5 februarie 1969 va avea loc cel de al doilea concurs special Pronoexpres al anului după noua formulă tehnică „5 din 45“. Se atribuie : premii obişnuite în bani, premiile suplimentare gratuite, în autoturisme şi numerar, premii speciale în autoturisme şi numerar, 50 excursii la Istanbul prin O.N.T. Carpaţi (circa 10 zile). Se efectuează 9 extrageri = 50 numere. Se atribuie următoarele premii : Autoturisme în număr nelimitat : „Volga“, „Dacia 1100’’, „Moskvici 408“ cu 4 faruri şi radio ; 20 autoturisme prin tragere la sorţi (1 „Volga”, 2 „Dacia 1100”, 6 „Moskvici 408“ cu 4 faruri şi radio, 6 „Skoda 1000 MB“, 5 „Trabant 601“, precum şi numeroase premii în bani. Azi şi mîine sunt ultimele zile cînd mai puteţi să vă procuraţi bilete. Reţineţi ! Biletele cu 15 lei varianta vă asigură participarea la toate extragerile. Se participă și pe bilete 50 la sută. ASA ARATA O VARIANTA CU 13 REZULTATE EXACTE CONCURSUL PRONOSPORT NR. 5 ETAPA DIN 2 FEBRUARIE 1969 I. Florentina—Roma XII. Internezionale— Lanerossi I. III. Juventus— XII. Perugia—Mantova X XIII. Reggina—Ternana ’ 1 FOND DE PREMII: 351.219 lei. La primul concurs special Pronoexpres al anului, maestra emerită a sportului Aurelia Szőke a cîştigat un autoturism „Dacia 1100“. In clişeu, soţii Szőke, in vizită la centrala Administraţiei de Stat Loto-Pronosport. Atalanta IV. Palermo—Cagliari X V. Pisa—Torino X VI. Sampdoria—Milan X VII. Varese—Bologna X VIII. Verona—Napoli , IX. Brescia—Genoa X X. Catania—Bari X XI. Lazio—Monza X AUTOMOBILIŞTI! Reţineţi telefonul: 11.91.71. Formînd acest număr între orele 7—22, puteţi obţine o asistenţa tehnică imediată în orice situaţie vă veţi afla oriunde. Atelierele mobile, autodepanatoarele şi autotransportoarele întreprinderii ("ciclop ) x"^— BUCURESTI-Boui HAGHER8.60.........., vă stau la dispoziţie, cu personal calificat şi mijloace tehnice moderne pentru executarea de depanări rutiere, remorcări şi transporturi de autoturisme avariate. La cerere, serviciul de asistenţă tehnică al întreprinderii noastre vă execută lucrări de promptă asistență, la domiciliul dv. Reţineţi: Serviciul de asistență tehnică „C I C L O P“ Telefon: 11.91.71