Sportul, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 712-741)

1969-11-20 / nr. 731

Redacţia si administraţia: *Dr. Vasile Conta nr. 16, bel. 11.10.05, irtitlurban 72 si 28|L Telejr __ sportrom buc. 180. Anul XXV­­ Nr. 731 (6165) PROLETAR!­OW TOATE ŢĂRILE, VNIŢl-VĂl ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ Şl SPORT Joi 20 noiembrie 1969 DERBYUL DINAMO - RAPID DOMINĂ ETAPA A XII-a Tg. Mureş ! A.S. Armata — Steagul roşu Constanţa i Farul — Jiul Bacău­­ Dinamo — „U" Cluj Bucureşti­­ Dinamo — Rapid (stadionul Dinamo, de la ora 14,30) Bucureşti : Steaua — F. C. Argeş (stadionul Republicii, de la ora 14,30) Oradea : Crişul — Politehnica Craiova : Universitatea — Petrolul Cluj , C.F.R. — U.T.A. Se reia campio­natul ! într-un in­terval de numai 17 zile se vor desfă­şura ultimele 4 eta­pe ale turului ! Un adevărat tur de for­ţă, care va supune echipele la eforturi deosebite, în etapa a XII-a, eternului derby Di­namo — Rapid i se adaugă un altul, de dată mai recentă : Steaua — F. C. Ar­geş. Date fiind for­ma manifestată în ultimul timp şi „ar­gumentul“ celor 6 , MECIURILE ÎNCEP LA ORA 14.30 • F. C. ARGEŞ DEBUTEAZĂ ÎN ACEASTĂ TOAMNĂ ÎN CAPITALĂ • MECIURI „LA CONCURENŢĂ" ÎN BUCUREŞTI tricolori, Dinamo pleacă favorit în a­­ceastă întîlnire Cu mare greutate am reuşit să prindem Săftica, unde se află tabăra dinamovişti­­lor înaintea marilor partide. La celălalt capăt al firului — în lipsa antrenoru­lui Nicuşor — ne-a răspuns internaţio­nalul Cornel Dinu : „De-abia scăpaţi de grija meciului cu Grecia, am dat pes­te alte griji — cele stirnite de Rapid. Indiferent de pozi­ţia echipelor in cla­sament, o partidă Dinamo—Rapid este întotdeauna un der­by. Ştim că şi rapi­­diştii doresc victo­ria, dar de data a­­ceasta punctele vor rămine în Ştefan cel Mare. Toţi băieţii sunt în formă şi sunt animaţi de dorinţa de a avea o... iarnă cît mai liniştită“. Şi „secundul“ ra­­pidist, N. Cristescu — cu care am stat de vorbă — este op­timist în privinţa meciului de azi : „Nu avem nici o in­disponibilitate şi vom alinia echipa obiş­nuită, cu Răduca­­nu, Dan, Dumitru, Petreanu. Vom juca deschis, urmărind să realizăm un spec­tacol fotbalistic de calitate şi o victo­rie“. Partida Steaua — F. C. Argeş oferă bucureştenilor oca­zia de a vedea la lucru pentru prima oară în acest campio­nat echipa piteş­­­teană. In perspecti­vă, o partidă dispu­tată, deschisă ori­cărui rezultat. mu, u—mauri­­ nuia '■muiiiiiii ii«ftrymaiS5fi)iwiiiii ii ■ i ■ ii mniw i Partidele Rapid — Dinamo au oferit întotdeauna faze de mare spectacol, cum se poate vedea și din fotografia alăturată Fotografii de N. DRAGOȘ Un meci Steaua— F. C. Argeș, un duel Sătmăreanu—Do­brin, dar azi nu-l vom vedea decit pe primul dintre cei doi Marginalii la o recentă analiză efectuată de Comitetul Executiv al C.N.E.F.S. Măsuri menite să învioreze activitatea unor importante ramuri sportive S­portul românesc a înregistrat, în anii din urmă, însemna­te succese, atit pe plan naţional , prin lărgirea bazei materiale, prin schimbările produse în conştiinţa oame­nilor privind rolul exerciţiilor fizice în viaţa socială, ceea ce a mărit numărul practi­canţilor diferitelor discipline sportive — cît şi pe plan in­ternaţional — prin rezulta­tele de prestigiu obţinute in marile competiţii (Jocuri Olimpice, campionate mon­diale şi europene, ca să nu le amintim decât pe acestea), care au făcut ca numele pa­triei şi ale reprezentanţilor săi sportivi să fie rostite cu res­pect în toate colţurile lumii. Ridicarea pe o treaptă cali­tativ superioară a unor im­portante ramuri sportive a constituit obiectul discuţiilor din cadrul unor recente dez­bateri efectuate de Comitetul Executiv al J.N.E.F.S. SUCCESE SI INSUCCESE IN MISCAREA ATLETICA în urma măsurilor între­prinse în ultimii ani, se poa­te constata — fără îndoială — o sporire a numărului ce­lor ce practică sistematic pro­bele de atletism, o creştere a mediei primelor 10 rezultate, în paralel cu obţinerea unor titluri olimpice, precum şi cu clasarea echipei feminine printre primele din Europa. Evident, aceste rezultate au fost obţinute atît datorită creşterii permanente a fon­durilor destinate investiţiilor şi reparaţiilor la bazele de atletism, măririi subven­ţiilor acordate federaţiei, clu­burilor şi consiliilor judeţene, preocupării pentru dezvolta­rea atletismului în şcoli îm­bunătăţirii sistemului com­­petiţional, activităţii mai pli­ne de răspundere a Biroului federal, a unor comisii ju­deţene, precum şi a organe­lor centrale şi locale care au sarcini în acest domeniu de activitate. Fără îndoială, faţă de nivelul atins de atle­tismul din alte ţări, ritmul de dezvoltare a atletismu­lui românesc este încă lent, fapt reieşit şi la ultima edi­ţie a campionatelor europe­ne. Cauzele sunt multiple, ele vizînd nu numai slaba acti­vitate a unor secţii de per­formanţă şi a unor cadre tehnice, insuficienta preocu­pare pentru asigurarea bazei de masă a atletismului, din partea federaţiei, consiliilor judeţene şi a unor departa­mente şi organizaţii cu sar­cini concrete în această di­recţie, ci şi folosirea, nu tot­deauna raţională, a actualei baze materiale, menţinerea în lotul naţional a unor ele-Emanuel FANTANEANU 'Com­­.’inte In pag . 2­ a) Echipa R.D. Germane ciştigătoare a „Trofeului Carpaţi“ la handbal feminin CLUJ, 19 (prin telefon, de la trimisul nostru).­­ Două mii de spectatori au transformat Sala sporturilor din Cluj intr-un vulcan în erupţie. Pe acest fond sonor (asurzitor) me­ciurile finale au devenit mai dramatice. A X-a ediţie a „Tro­feului Carpaţi", competiţie care a reunit principalele forţe ale handbalului feminin mondial, s-a încheiat cu victoria me­ritată a reprezentativei R. D. Germane. Iată o succintă relatare a partidelor finale: POLONIA — ROMANIA TINERET 23—21 (12—9; 17—17; 18—18) La capătul a 64 de minute de joc efectiv, reprezentativa de tineret a României a pier­dut un meci pe care, la un moment dat, l-a avut în mînă. în min. 38 româncele conduceau cu 3 goluri dife­renţă : 16—13 şi aveau toate şansele să păstreze acest a­­vantaj. Permiţîndu-şi însă lungi momente de respiro, ele s-au lăsat egalate şi apoi, într-un final dramatic, între­cute. A fost vorba de o că­dere psihică a tinerelor noas­tre handbaliste, scuzabilă la o echipă lipsită de experienţa jocurilor decisive. De această prăbuşire nervoasă au profi­tat polonezele, care şi-au asi­gurat astfel prima (şi sin­gura) victorie din acest tur­neu. La încheierea celor două reprize, scorul era egal : 17—17. Jocul a fost prelun­git cu­ două reprize a cite 3 minute şi 30 de secunde fiecare și apoi cu încă două (scorul era 18—18) astfel că meciul a durat 64 de minute. Au înscris­­ Waszowicz (7), Jez (7), Dreszer (5), Zawin­­szlinszka, Prudaczuk, Wal­­czuk şi Ochod pentru Polo­nia şi Metzenrath (9), Popa (5), Munteanu (3), Popescu Asevoaie, Vasile şi Tair pen­tru România tineret. Au ar­bitrat: Walther Koca şi Er­win Brumbauer (Elveţia). CEHOSLOVACIA — UNGARIA 12—10 (5—4) Veritabilă partidă de cam­pionat, în care cehoslovacele, folosind mai bine pivoţii, au reuşit să-şi adjudece o me­ritată şi aplaudată victorie. Trioul Kernerova — Franlo­­va — Brunova a fructificat cu regularitate slăbiciunile a­­părarii formaţiei Ungariei, înscriind goluri de mare fru­museţe. Meciul a scos în e­­videnţă faptul că, în timp ce majoritatea echipelor din fruntea ierarhiei internaţio­nale au adus îmbunătăţiri jo­cului lor, campioanele mon­diale au rămas la acelaşi stadiu. Au înscris­­ Kernero­va (3), Frantova (3), Brunova (3), Durisova, Kosorinova şi Taborska pentru Cehoslova­cia şi Balogh (4), Csik (2), B. Toth (2), Szabó, V. Toth pentru Ungaria^ Au condus­­ V. Cojocaru şi D. Purică (Ro­mânia) Hristache NAUM­ IN (Continuare In pag. a 4 a) ACTIUNE... RODICA VIDU CAMPIONATELE NATIONALE DE SAH MASCULIN: O seara pozitionala După o zi de odihnă, şa­hiştii şi-au reluat întrece­rea, calmi, calculaţi, sub semnul luptelor „de tran­şee“. Miercuri a fost o sea­ră a duelurilor poziţionale. Ghiţescu, cu negrele, a aş­teptat răbdător greşala de­butantului Gru­mberg şi a­­cesta a făcut-o pină la urmă. Iuliu Szabó — cu­noscut ca un redutabil tac­tician — a demonstrat reale calităţi de strateg în parti­da sa cu tenacele Georges­­cu, obţinînd victoria, de a­­semenea, cu negrele. Va­­rabiescu a cîştigat la Fis­cher printr-o subtilă ma­nevră ,de învăluire, iar Flo­rin Gheorghiu a acumulat picătură cu picătură avan­tajul în intîlnirea cu Dri­­mer şi deţine la întreru­pere o poziţie pe care în mod normal trebuie să o valorifice. Remize în parti­dele Botez — Bondoc, Cio­­ciltea — Stanciu şi Mititelu — Traianescu. Celelalte s-au întrerupt, iar intîlnirea Neamţu — Partoş a fost amînată. Neamţu a avut un deces în familie, şi-a pierdut mama, şi-i transmitem, pe această cale, condoleanţele noastre. Dimineaţa, în cadrul în­treruptelor, s-a căzut de a­­cord asupra remizei în par­tidele Voiculescu — Bondoc şi Stanciu — Botez, iar Voiculescu a cîştigat la Gru­mberg. Traianescu a întrerupt pentru a doua oară cu Ungureanu, deţi­­nind un avantaj, în apa­renţă, decisiv, în clasament conduc Ghi­ţescu şi Szabó cu 5 puncte din 7 posibile, urmaţi de Ciocrltea cu 4V,, Mititelu 4, Gheorghiu 3­/1 (2), Partoş şi Voiculescu 3V, (1), Botez, Georgescu, Bondoc 3*/1 p. Astăzi se joacă runda a opta. (V. Ch.) Florin Gheorghiu şi Dolfi Drimer au furnizat par­tida centrală a rundei a şaptea Ultimul concurs de pentatlon modern al anului s-a încheiat ieri dimineaţă cu pro­ba de cros, pe un traseu de la sta­dionul Tineretului. Amănunte de la concurs în pag. a 2-a In plin efort, doi cîşti­­gători, C. Toma (C.S.M. Sibiu) dreapta — la proba de cros si D. Spîrlea (Steaua), învin­gător in clasamentul general Foto : A. NEAGU Simbătă şi duminică, la Poiana Braşov. SELECŢIONATA DIVIZIONARĂ - POLONIA (TINERET), LA HOCHEI Intrnirile Internaţionale de hochei din actualul sezon, în ţara noastră, se inaugurează simbătă, la Poiana Braşov. Aiei, o selecţionată divizionară va juca, tur-retur, cu echipa de tineret a Poloniei. Oaspeţii vor sosi în Capitală vineri dimi­neaţa şi apoi vor pleca cu un autobuz spre locul dublei în­­tâniri. Conducerea tehnică a selecţionatei noastre a fost Încredin­ţată antrenorilor ştefan Ionescu şi Nicolae Zografi. Aceştia vor rula un lot numeros de jucători, printre care se află cunoscuţii hocheişti P. Zgîncă, Şcheau, Moiş, portarii Iordan şi Stoiculescu, precum şi o serie de tineri ca Turcanu, Bucur, Medel, Axinte ş.a. După toate probabilităţile, meciul de simbătă va fi condus de cuplul român N. Turceanu — Gh. Taşnadi, iar cel de duminică tot de doi români: FI. Gubernu şi C. Zgîncă. Citiţi în pagina a IV-a amănunte de la meciul de hochei România — Danemarca, desfăşurat marţi seara la Copenhaga. FEMININ: Fruntaşele clasamentului acumulează puncte Eterogenă la actuala ediţie (cu jucătoare împărţite dis­tinct în două categorii — pu­ternice şi slabe), finala cam­pionatului feminin de şah şi-a cristalizat de la Început valorile, desemnind grupul fruntaş din care se va alege Invingătoarea. In runda a 7-a, favoritele au cîştigat în serie : Teodo­­rescu a învins-o pe Chiş, Simu pe Juncu, Gogîlea pe Crăciun, Baumstarck pe Bog­dan şi Miroslava (cu negrele) pe Apostolescu. Nicolau a re­mizat cu Desmireanu, iar Po­­gorevici a întrerupt în pozi­ţie superioară la Makal, înaintea ultimelor şase run­de conduce campioana­­,en titre“, Margareta Teodorescu, cu un scor impresionant , 6 puncte din 7 posibile. O ur­mează, la diferenţă minimă, Veturia Simu — 5Vi, apoi Gertrude Baumstarck — 5, Eleonora Gogîlea — 4Vi, Cris­tina Makai — 4 (1), Alexandra Nicolau — 4, Margareta Juncu — S'/,, Maria Pogorevici — 3 (1) etc. bani TALANCA in totdeauna, spre meritul lui incontestabil, sportul a refuzat barierele dintre tribune şi te­renul de joc, a apropiat gîn­­duri generoase şi a născut sentimente de profundă noble­ţe sufletească, a făcut viabilă relaţia spectator-sportiv. Se vorbeşte astăzi despre „Măria sa publicul", despre rolul său enorm în înţelegerea şi propăşirea largă a ideii de sport, de întrecere competiţională — indiferent de nivelele pe care aceasta le înscrie. O anume mentalitate de import a unor fanatici, cu pasiuni necontrolate, ameninţă însă, de la o vreme, supă­rător şi primejdios mai ales în ultimul timp, atmosfera pură a stadioanelor. La început timid, apariţii e drept ciudate dar considerate inofensive, apoi cu o insistenţă regretabilă, purtătorii de tălăngi s-au înmulţit, punctînd alar­mant peisajul obişnuit al tribunei. Să fie, oare, acesta modul eficient de încurajare a unei echipe — aşa cum, desigur, o cred „originalii" specta­tori, poate şi alţii ? Este greu de crezut că zgomotele infernale ale acestui în­treg arsenal — tălăngi, sirene, pocni­tori, petarde, trompete etc. — poate înlocui, în tribună şi mai ales pe sta­dion, căldura atît de omenească a aplauzelor, dăruite cu generozitate şi fair-play echipei favorite, celor mai buni. Duminică, falanga — în toate varian­tele ei — a semnat nedorit şi neplăcut o stridentă prezenţă la un meci care şi aşa iradia tensiune. N-a fost şi nu putea să fie suportul moral de care echipa noastră avea nevoie. înainte de meci, nimeni n-a putut să asculte cu­vintele lui Mircea Lucescu, căpitanul naţionalei. în timpul partidei aplau­zele şi încurajările s-au înecat în va­carmul tălăngilor şi n-au mai ajuns, cu marea lor forţă mobilizatoare, acolo unde trebuia, la jucătorii români, an­gajaţi într-o misiune sportivă de mare responsabilitate. In tribune, ecourile au fost la fel de supărătoare. Cum poţi urmări, în general, un spectacol sportiv cu o to­tală participare afectivă atunci cînd vecinul îşi agită cu furie falanga, mîn­­dru de isprava lui ? Este ştiut — pentru eventuale replici — că pe unele din marile stadioane europene şi sud-americane astfel de prezenţe sunt de dată mai veche şi de proporţii mai mari. Trebuie, însă, neapărat să se preia totul din atmo­sfera altor stadioane, din modalităţile de exprimare a altui public ? De ce, oare, numai astfel de modalităţi sînt împrumutate rapid ? Poate că ar tre­bui amintit că nu peste tot domneşte falanga. Că, de exemplu, pe marele stadion din Hampden Park spectatorii vin cu 2—3 ore înaintea meciului, pur­­tînd insigne, cravate, steguleţe cu cu­lorile echipei favorite, aplaudînd şi cîntînd tot timpii emoţionante cîntece ale căror acorduri creează — în tri­bune şi pe teren — o veritabilă atmo­sferă sportivă. Ce este, aşadar, de făcut cu falanga ? îi este, sau nu, interzis accesul pe stadioanele noastre ? Pentru că despre etica manifestării şi despre iluzoria modalitate de „îmbărbătare* a spor­tivilor nu mai trebuie vorbit, în orice caz, o întrebare publică şi, poate una particular adresată orga­nelor de ordine merită să fie pusă şi analizată. Pentru supravieţuirea aplau­zelor la dimensiunile lor umane, atît de specifice sportului. Dan GARIEŞTEANU : * mmm mmm aamm mame «J­D

Next