Sportul, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 712-741)
1969-11-20 / nr. 731
Redacţia si administraţia: *Dr. Vasile Conta nr. 16, bel. 11.10.05, irtitlurban 72 si 28|L Telejr __ sportrom buc. 180. Anul XXV Nr. 731 (6165) PROLETAR!OW TOATE ŢĂRILE, VNIŢl-VĂl ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ Şl SPORT Joi 20 noiembrie 1969 DERBYUL DINAMO - RAPID DOMINĂ ETAPA A XII-a Tg. Mureş ! A.S. Armata — Steagul roşu Constanţa i Farul — Jiul Bacău Dinamo — „U" Cluj Bucureşti Dinamo — Rapid (stadionul Dinamo, de la ora 14,30) Bucureşti : Steaua — F. C. Argeş (stadionul Republicii, de la ora 14,30) Oradea : Crişul — Politehnica Craiova : Universitatea — Petrolul Cluj , C.F.R. — U.T.A. Se reia campionatul ! într-un interval de numai 17 zile se vor desfăşura ultimele 4 etape ale turului ! Un adevărat tur de forţă, care va supune echipele la eforturi deosebite, în etapa a XII-a, eternului derby Dinamo — Rapid i se adaugă un altul, de dată mai recentă : Steaua — F. C. Argeş. Date fiind forma manifestată în ultimul timp şi „argumentul“ celor 6 , MECIURILE ÎNCEP LA ORA 14.30 • F. C. ARGEŞ DEBUTEAZĂ ÎN ACEASTĂ TOAMNĂ ÎN CAPITALĂ • MECIURI „LA CONCURENŢĂ" ÎN BUCUREŞTI tricolori, Dinamo pleacă favorit în această întîlnire Cu mare greutate am reuşit să prindem Săftica, unde se află tabăra dinamoviştilor înaintea marilor partide. La celălalt capăt al firului — în lipsa antrenorului Nicuşor — ne-a răspuns internaţionalul Cornel Dinu : „De-abia scăpaţi de grija meciului cu Grecia, am dat peste alte griji — cele stirnite de Rapid. Indiferent de poziţia echipelor in clasament, o partidă Dinamo—Rapid este întotdeauna un derby. Ştim că şi rapidiştii doresc victoria, dar de data aceasta punctele vor rămine în Ştefan cel Mare. Toţi băieţii sunt în formă şi sunt animaţi de dorinţa de a avea o... iarnă cît mai liniştită“. Şi „secundul“ rapidist, N. Cristescu — cu care am stat de vorbă — este optimist în privinţa meciului de azi : „Nu avem nici o indisponibilitate şi vom alinia echipa obişnuită, cu Răducanu, Dan, Dumitru, Petreanu. Vom juca deschis, urmărind să realizăm un spectacol fotbalistic de calitate şi o victorie“. Partida Steaua — F. C. Argeş oferă bucureştenilor ocazia de a vedea la lucru pentru prima oară în acest campionat echipa piteşteană. In perspectivă, o partidă disputată, deschisă oricărui rezultat. mu, u—mauri nuia '■muiiiiiii ii«ftrymaiS5fi)iwiiiii ii ■ i ■ ii mniw i Partidele Rapid — Dinamo au oferit întotdeauna faze de mare spectacol, cum se poate vedea și din fotografia alăturată Fotografii de N. DRAGOȘ Un meci Steaua— F. C. Argeș, un duel Sătmăreanu—Dobrin, dar azi nu-l vom vedea decit pe primul dintre cei doi Marginalii la o recentă analiză efectuată de Comitetul Executiv al C.N.E.F.S. Măsuri menite să învioreze activitatea unor importante ramuri sportive Sportul românesc a înregistrat, în anii din urmă, însemnate succese, atit pe plan naţional , prin lărgirea bazei materiale, prin schimbările produse în conştiinţa oamenilor privind rolul exerciţiilor fizice în viaţa socială, ceea ce a mărit numărul practicanţilor diferitelor discipline sportive — cît şi pe plan internaţional — prin rezultatele de prestigiu obţinute in marile competiţii (Jocuri Olimpice, campionate mondiale şi europene, ca să nu le amintim decât pe acestea), care au făcut ca numele patriei şi ale reprezentanţilor săi sportivi să fie rostite cu respect în toate colţurile lumii. Ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a unor importante ramuri sportive a constituit obiectul discuţiilor din cadrul unor recente dezbateri efectuate de Comitetul Executiv al J.N.E.F.S. SUCCESE SI INSUCCESE IN MISCAREA ATLETICA în urma măsurilor întreprinse în ultimii ani, se poate constata — fără îndoială — o sporire a numărului celor ce practică sistematic probele de atletism, o creştere a mediei primelor 10 rezultate, în paralel cu obţinerea unor titluri olimpice, precum şi cu clasarea echipei feminine printre primele din Europa. Evident, aceste rezultate au fost obţinute atît datorită creşterii permanente a fondurilor destinate investiţiilor şi reparaţiilor la bazele de atletism, măririi subvenţiilor acordate federaţiei, cluburilor şi consiliilor judeţene, preocupării pentru dezvoltarea atletismului în şcoli îmbunătăţirii sistemului competiţional, activităţii mai pline de răspundere a Biroului federal, a unor comisii judeţene, precum şi a organelor centrale şi locale care au sarcini în acest domeniu de activitate. Fără îndoială, faţă de nivelul atins de atletismul din alte ţări, ritmul de dezvoltare a atletismului românesc este încă lent, fapt reieşit şi la ultima ediţie a campionatelor europene. Cauzele sunt multiple, ele vizînd nu numai slaba activitate a unor secţii de performanţă şi a unor cadre tehnice, insuficienta preocupare pentru asigurarea bazei de masă a atletismului, din partea federaţiei, consiliilor judeţene şi a unor departamente şi organizaţii cu sarcini concrete în această direcţie, ci şi folosirea, nu totdeauna raţională, a actualei baze materiale, menţinerea în lotul naţional a unor ele-Emanuel FANTANEANU 'Com.’inte In pag . 2 a) Echipa R.D. Germane ciştigătoare a „Trofeului Carpaţi“ la handbal feminin CLUJ, 19 (prin telefon, de la trimisul nostru). Două mii de spectatori au transformat Sala sporturilor din Cluj intr-un vulcan în erupţie. Pe acest fond sonor (asurzitor) meciurile finale au devenit mai dramatice. A X-a ediţie a „Trofeului Carpaţi", competiţie care a reunit principalele forţe ale handbalului feminin mondial, s-a încheiat cu victoria meritată a reprezentativei R. D. Germane. Iată o succintă relatare a partidelor finale: POLONIA — ROMANIA TINERET 23—21 (12—9; 17—17; 18—18) La capătul a 64 de minute de joc efectiv, reprezentativa de tineret a României a pierdut un meci pe care, la un moment dat, l-a avut în mînă. în min. 38 româncele conduceau cu 3 goluri diferenţă : 16—13 şi aveau toate şansele să păstreze acest avantaj. Permiţîndu-şi însă lungi momente de respiro, ele s-au lăsat egalate şi apoi, într-un final dramatic, întrecute. A fost vorba de o cădere psihică a tinerelor noastre handbaliste, scuzabilă la o echipă lipsită de experienţa jocurilor decisive. De această prăbuşire nervoasă au profitat polonezele, care şi-au asigurat astfel prima (şi singura) victorie din acest turneu. La încheierea celor două reprize, scorul era egal : 17—17. Jocul a fost prelungit cu două reprize a cite 3 minute şi 30 de secunde fiecare și apoi cu încă două (scorul era 18—18) astfel că meciul a durat 64 de minute. Au înscris Waszowicz (7), Jez (7), Dreszer (5), Zawinszlinszka, Prudaczuk, Walczuk şi Ochod pentru Polonia şi Metzenrath (9), Popa (5), Munteanu (3), Popescu Asevoaie, Vasile şi Tair pentru România tineret. Au arbitrat: Walther Koca şi Erwin Brumbauer (Elveţia). CEHOSLOVACIA — UNGARIA 12—10 (5—4) Veritabilă partidă de campionat, în care cehoslovacele, folosind mai bine pivoţii, au reuşit să-şi adjudece o meritată şi aplaudată victorie. Trioul Kernerova — Franlova — Brunova a fructificat cu regularitate slăbiciunile apărarii formaţiei Ungariei, înscriind goluri de mare frumuseţe. Meciul a scos în evidenţă faptul că, în timp ce majoritatea echipelor din fruntea ierarhiei internaţionale au adus îmbunătăţiri jocului lor, campioanele mondiale au rămas la acelaşi stadiu. Au înscris Kernerova (3), Frantova (3), Brunova (3), Durisova, Kosorinova şi Taborska pentru Cehoslovacia şi Balogh (4), Csik (2), B. Toth (2), Szabó, V. Toth pentru Ungaria^ Au condus V. Cojocaru şi D. Purică (România) Hristache NAUM IN (Continuare In pag. a 4 a) ACTIUNE... RODICA VIDU CAMPIONATELE NATIONALE DE SAH MASCULIN: O seara pozitionala După o zi de odihnă, şahiştii şi-au reluat întrecerea, calmi, calculaţi, sub semnul luptelor „de tranşee“. Miercuri a fost o seară a duelurilor poziţionale. Ghiţescu, cu negrele, a aşteptat răbdător greşala debutantului Grumberg şi acesta a făcut-o pină la urmă. Iuliu Szabó — cunoscut ca un redutabil tactician — a demonstrat reale calităţi de strateg în partida sa cu tenacele Georgescu, obţinînd victoria, de asemenea, cu negrele. Varabiescu a cîştigat la Fischer printr-o subtilă manevră ,de învăluire, iar Florin Gheorghiu a acumulat picătură cu picătură avantajul în intîlnirea cu Drimer şi deţine la întrerupere o poziţie pe care în mod normal trebuie să o valorifice. Remize în partidele Botez — Bondoc, Ciociltea — Stanciu şi Mititelu — Traianescu. Celelalte s-au întrerupt, iar intîlnirea Neamţu — Partoş a fost amînată. Neamţu a avut un deces în familie, şi-a pierdut mama, şi-i transmitem, pe această cale, condoleanţele noastre. Dimineaţa, în cadrul întreruptelor, s-a căzut de acord asupra remizei în partidele Voiculescu — Bondoc şi Stanciu — Botez, iar Voiculescu a cîştigat la Grumberg. Traianescu a întrerupt pentru a doua oară cu Ungureanu, deţinind un avantaj, în aparenţă, decisiv, în clasament conduc Ghiţescu şi Szabó cu 5 puncte din 7 posibile, urmaţi de Ciocrltea cu 4V,, Mititelu 4, Gheorghiu 3/1 (2), Partoş şi Voiculescu 3V, (1), Botez, Georgescu, Bondoc 3*/1 p. Astăzi se joacă runda a opta. (V. Ch.) Florin Gheorghiu şi Dolfi Drimer au furnizat partida centrală a rundei a şaptea Ultimul concurs de pentatlon modern al anului s-a încheiat ieri dimineaţă cu proba de cros, pe un traseu de la stadionul Tineretului. Amănunte de la concurs în pag. a 2-a In plin efort, doi cîştigători, C. Toma (C.S.M. Sibiu) dreapta — la proba de cros si D. Spîrlea (Steaua), învingător in clasamentul general Foto : A. NEAGU Simbătă şi duminică, la Poiana Braşov. SELECŢIONATA DIVIZIONARĂ - POLONIA (TINERET), LA HOCHEI Intrnirile Internaţionale de hochei din actualul sezon, în ţara noastră, se inaugurează simbătă, la Poiana Braşov. Aiei, o selecţionată divizionară va juca, tur-retur, cu echipa de tineret a Poloniei. Oaspeţii vor sosi în Capitală vineri dimineaţa şi apoi vor pleca cu un autobuz spre locul dublei întâniri. Conducerea tehnică a selecţionatei noastre a fost Încredinţată antrenorilor ştefan Ionescu şi Nicolae Zografi. Aceştia vor rula un lot numeros de jucători, printre care se află cunoscuţii hocheişti P. Zgîncă, Şcheau, Moiş, portarii Iordan şi Stoiculescu, precum şi o serie de tineri ca Turcanu, Bucur, Medel, Axinte ş.a. După toate probabilităţile, meciul de simbătă va fi condus de cuplul român N. Turceanu — Gh. Taşnadi, iar cel de duminică tot de doi români: FI. Gubernu şi C. Zgîncă. Citiţi în pagina a IV-a amănunte de la meciul de hochei România — Danemarca, desfăşurat marţi seara la Copenhaga. FEMININ: Fruntaşele clasamentului acumulează puncte Eterogenă la actuala ediţie (cu jucătoare împărţite distinct în două categorii — puternice şi slabe), finala campionatului feminin de şah şi-a cristalizat de la Început valorile, desemnind grupul fruntaş din care se va alege Invingătoarea. In runda a 7-a, favoritele au cîştigat în serie : Teodorescu a învins-o pe Chiş, Simu pe Juncu, Gogîlea pe Crăciun, Baumstarck pe Bogdan şi Miroslava (cu negrele) pe Apostolescu. Nicolau a remizat cu Desmireanu, iar Pogorevici a întrerupt în poziţie superioară la Makal, înaintea ultimelor şase runde conduce campioana,en titre“, Margareta Teodorescu, cu un scor impresionant , 6 puncte din 7 posibile. O urmează, la diferenţă minimă, Veturia Simu — 5Vi, apoi Gertrude Baumstarck — 5, Eleonora Gogîlea — 4Vi, Cristina Makai — 4 (1), Alexandra Nicolau — 4, Margareta Juncu — S'/,, Maria Pogorevici — 3 (1) etc. bani TALANCA in totdeauna, spre meritul lui incontestabil, sportul a refuzat barierele dintre tribune şi terenul de joc, a apropiat gînduri generoase şi a născut sentimente de profundă nobleţe sufletească, a făcut viabilă relaţia spectator-sportiv. Se vorbeşte astăzi despre „Măria sa publicul", despre rolul său enorm în înţelegerea şi propăşirea largă a ideii de sport, de întrecere competiţională — indiferent de nivelele pe care aceasta le înscrie. O anume mentalitate de import a unor fanatici, cu pasiuni necontrolate, ameninţă însă, de la o vreme, supărător şi primejdios mai ales în ultimul timp, atmosfera pură a stadioanelor. La început timid, apariţii e drept ciudate dar considerate inofensive, apoi cu o insistenţă regretabilă, purtătorii de tălăngi s-au înmulţit, punctînd alarmant peisajul obişnuit al tribunei. Să fie, oare, acesta modul eficient de încurajare a unei echipe — aşa cum, desigur, o cred „originalii" spectatori, poate şi alţii ? Este greu de crezut că zgomotele infernale ale acestui întreg arsenal — tălăngi, sirene, pocnitori, petarde, trompete etc. — poate înlocui, în tribună şi mai ales pe stadion, căldura atît de omenească a aplauzelor, dăruite cu generozitate şi fair-play echipei favorite, celor mai buni. Duminică, falanga — în toate variantele ei — a semnat nedorit şi neplăcut o stridentă prezenţă la un meci care şi aşa iradia tensiune. N-a fost şi nu putea să fie suportul moral de care echipa noastră avea nevoie. înainte de meci, nimeni n-a putut să asculte cuvintele lui Mircea Lucescu, căpitanul naţionalei. în timpul partidei aplauzele şi încurajările s-au înecat în vacarmul tălăngilor şi n-au mai ajuns, cu marea lor forţă mobilizatoare, acolo unde trebuia, la jucătorii români, angajaţi într-o misiune sportivă de mare responsabilitate. In tribune, ecourile au fost la fel de supărătoare. Cum poţi urmări, în general, un spectacol sportiv cu o totală participare afectivă atunci cînd vecinul îşi agită cu furie falanga, mîndru de isprava lui ? Este ştiut — pentru eventuale replici — că pe unele din marile stadioane europene şi sud-americane astfel de prezenţe sunt de dată mai veche şi de proporţii mai mari. Trebuie, însă, neapărat să se preia totul din atmosfera altor stadioane, din modalităţile de exprimare a altui public ? De ce, oare, numai astfel de modalităţi sînt împrumutate rapid ? Poate că ar trebui amintit că nu peste tot domneşte falanga. Că, de exemplu, pe marele stadion din Hampden Park spectatorii vin cu 2—3 ore înaintea meciului, purtînd insigne, cravate, steguleţe cu culorile echipei favorite, aplaudînd şi cîntînd tot timpii emoţionante cîntece ale căror acorduri creează — în tribune şi pe teren — o veritabilă atmosferă sportivă. Ce este, aşadar, de făcut cu falanga ? îi este, sau nu, interzis accesul pe stadioanele noastre ? Pentru că despre etica manifestării şi despre iluzoria modalitate de „îmbărbătare* a sportivilor nu mai trebuie vorbit, în orice caz, o întrebare publică şi, poate una particular adresată organelor de ordine merită să fie pusă şi analizată. Pentru supravieţuirea aplauzelor la dimensiunile lor umane, atît de specifice sportului. Dan GARIEŞTEANU : * mmm mmm aamm mame «JD