Sportul, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 712-741)

1969-11-19 / nr. 730

Redacţia şi administraţia: *tr. f. Vasile Coala nr. 16 dec. 11.10.05, 1­inii turbon 72 si 286 .. Telex % sportrom buc. 180. 1 m­mmmmmm­m. Anul XXV­­ Nr. 730 (6164) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Miercuri 19 noiembrie 1969, LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat, marţi diminea­ţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a Celei de-a şasea le­gislaturi. Deputaţii şi invitaţii au în­­tîmpinat cu puternice şi în­delungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­­ghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Le­­onte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afa­cerilor interne, a prezentat ex­punerea la Proiectul de lege privind organizarea şi funcţio­narea Miliţiei. Raportul Comi­siei pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest pro­iect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi adminis­traţia de stat. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organiza­rea şi funcţionarea Miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi deputatul Flo­rea Dumitrescu, ministrul fi­nanţelor, a prezentat expune­rea la Proiectul de lege pri­vind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răs­punderea în legătură cu ges­tionarea bunurilor organiza­ţiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Co­misiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al Comisiei juri­dice. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In con­tinuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Naţio­nală a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, con­stituirea de garanţii şi răspun­derea în legătură cu gestiona­rea bunurilor organizaţiilor socialiste. La cel de al 4-lea punct al ordinei de zi, ministrul justi­ţiei, Adrian Dimitriu, a pre­zentat expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedepselor, iar deputatul Mi­hail Ghelmegeanu, vicepreşe­dinte al Comisiei juridice, ra­portul acestei comisii la pro­iectul de lege în discuţie. In cadrul dezbaterilor ce au urmat, au luat cuvîntul depu­taţii Emilian Nucescu, preşe­dintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste Româ­nia, şi­ Gheorghe Pop, prim­­vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Maramureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executarea pedepselor. In şedinţa de azi dimineaţă, deputaţii au adoptat de ase­menea, modificări în compo­nenţa unor comisii permanen­te ale Marii Adunări Naţio­nale,­­ punct prevăzut în ordinea de zi. La propunerea Biroului M.A.N., în locul de­putatului Florea Dumitrescu, care îndeplineşte funcţia de ministru al finanţelor, deputa­tul Virgil Pîrvu a fost ales membru al Comisiei econo­­mico-financiare. In locul de­putatului Angelo Miculescu, care îndeplineşte funcţia de ministru al agriculturii şi sil­viculturii, Marea Adunare Na­ţională a ales pe deputatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru agricultură şi silvicultură. La amiază, şedinţa plenară a luat sfîrşit. Tovarăşul Şte­fan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că, în conformitate cu princi­piul sesiunilor deschise, lucră­rile actualei sesiuni vor con­tinua în comisii permanente, care vor examina celelalte proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Re­luarea lucrărilor în şedinţe plenare va fi anunţată din timp. (Agerpres) CLUJ, 18 (prin , telefon, de la trimisul nostru).­­ La capătul celor trei zile de întreceri preliminarii, în care au fost programa­te 12 jocuri, ediţia jubi­liară a „Trofeului Carpaţi“ şi-a desemnat finalistele. Echipa R. D. Germane a parcurs itinerarul meciu­rilor de calificare cu de­zinvoltură, manifestînd o e­­videntă superioritate în confruntările cu fiecare din cele trei adversare. Cealaltă finalistă, repre­zentativa României, a dat uneori emoţii numeroşi­lor ei suporteri, cu deose­bire în prima parte a în­tîlnirilor. Tracul pune prea mult stăpînire pe aceste fete talentate şi handica­pul unui început nesigur te obligă apoi în finalul jocu­rilor la eforturi mari, la o oboseală fizică şi nervoasă care, fără îndoială, nu ră­­mîne fără repercusiuni. „Trofeul Carpaţi“ este un veritabil test. Vorbin­­du-ne despre rezultatele sale, ziaristul iugoslav MI­­LOŞ GLIGORICI de la Sportske Novosti din Za­greb spunea : „Handbalul feminin mondial este do­minat de echipa R. D. Germane. Omogenă, cu va­lori certe, sudată in nenu­mărate jocuri, beneficiind, în plus, şi de o vastă ex­perienţă, formaţia antreno­rilor Becker şi Kretzsch­­maar s-a dovedit a fi cu o clasă peste celelalte par­ticipante. Ea este urmată de un pluton compact, e­­gal valoric, alcătuit din re­prezentativele României, Uniunii Sovietice, Unga­riei şi Iugoslaviei. Turneul de la Cluj, deosebit de util, excelent organizat, a scos însă în evidenţă o tendinţă care ar trebui să-i pună pe ginduri pe spe­cialişti : jocul mult prea dur al fetelor, uneori chiar mai dur decît al băieţi­lor, cu evidente apropieri faţă de rugby. Rezultatul nu poate fi altul decit re­ducerea spectaculozităţii şi frumuseţii handbalului fe­minin. Mai mult decit atît există pericolul scoaterii din activitate — prin acci­dentare — a unui mare număr de jucătoare. Aşa­dar, atenţie!“. In mod cert confratele nostru din Zagreb are dreptate. Sutele de faul­turi, sancţionate sau ne­­sancţionate, au sufocat par­tidele, au fragmentat jo­cul, l-au lipsit de cursivita­tea şi rapiditatea care-l impun in faţa spectatori­lor. Dorinţa de afirmare, de victorie le stăpîneşte atît de mult pe handbalis­tele din primul eşalon în­­cît ele sînt gata să sacri­fice totul pentru un gol în plus. Fireşte, „Trofeul Car­­paţi“ n-a scos în evidenţă numai acest lucru. Sunt ne­numărate concluziile pe care specialiştii le trag de pe urma confruntării aces­tor echipe, ce vor aspira în 1971 la titlul mondial. Unora dintre aceste con­cluzii le vom face loc în coloanele ziarului nostru într-un viitor nu prea în­depărtat. Astăzi vom da cuvîntul cunoscutului arbi­tru elveţian MARCEL Mustache NAUM (Continuare in pag. a 1-a) „TROFEUL CARPAŢI" LA HANDBAL FEMININ Astăzi, în sala Sporturilor din Cluj, au loc partidele finale PATRU PUGILIŞTI ROMÂNI PARTICIPĂ LA TURNEUL DE LA LENINGRAD Astăzi au părăsit Capitala — îndreptîndu-se spre Lenin­grad — patru pugilişti români, invitaţi pentru a participa la un important turneu internaţional, între 18—26 noiembrie, împreună cu antrenorul Petre Pop au făcut deplasarea ur­mătorii boxeri : Achim Ursuleanu (semimuscă), Gabriel Po­­metcu (cocoş), Antoniu Vasile (uşoară) şi Arpad Majay (se­­mimijlocie). Sovietica Bobrus a reuşit să pătrundă la semicercul echipei Ungariei şi încearcă să arunce la poartă cu toată opo­ziţia lui Toth şi Berenczne. Foto : R. WAGNER-Cluj SUB LUPA EXIGENTĂ A OBIECTIVITĂŢI! M­eciul cu Grecia s-a încheiat, acum cîteva zile, consfinţind victo­ria echipei României, în grupa I a preliminariilor Campio­natului mondial de fotbal, a cărui finală va avea loc în Mexic, anul viitor. Şi totuşi, comentariile privind desfă­şurarea acestei partide-cheie sunt încă în actualitate. Pe bună dreptate, s-ar putea pune întrebarea­­ de ce ? Explicaţiile sînt multiple şi dintre ele ne propunem să menţionăm cîteva. In primul rînd, ne apare firesc ca la capătul unei etape importante, aşa cum a fost cea din cadrul grupei, evoluţia globală, dar şi cea parţială, a echipei noastre să fie supusă unei analize se­rioase, lucide, cît mai cuprin­zătoare. Pe de altă parte, necesitatea unor concluzii, îmbrăţişînd nu numai com­portarea tehnico-tactică a formaţiei naţionale se im­pune, a se face, pentru cu­noaşterea ambianţei generale care a înconjurat evenimen­tul de-a lungul desfăşurării sale deoarece, după cum s-a văzut, comportarea celor 11 purtători ai tricourilor naţio­nale a mobilizat atenţia unor largi mase de oameni din ţara noastră, care au participat activ şi pasionat la disputele din Bucureşti şi, indirect, la cele de peste hotare; toto­dată, pregătirea psihologică, realizată, în primul rînd, în cadrul lotului de către an­trenor, cît şi cea medicală, consolidarea capacităţii de voinţă şi de concentrare în • CONSIDERAŢII PRIVIND COMPORTAREA REPREZEN­TATIVEI NOASTRE DE FOTBAL ÎN MECIUL FINAL AL GRUPEI • FISURILE MICI POT PRODUCE BREŞE ADÎNCI • MEXICUL NU ESTE ATÎT DE DEPARTE PE CÎT CRED UNII • CALIFICAREA ÎN TURNEUL FINAL NU ÎNSEAMNĂ O POLIȚĂ ÎN ALB cadrul pregătirilor şi mai ales pe durata disputelor propriu-zise, au însemnat tot atîtea amănunte importante ale participării fotbaliştilor noştri la întrecerea amintită. Chiar şi presa a trebuit să desfăşoare o strategie anume, în funcţie de importanţa în­­tîlnirilor, de stadiul, pregăti­rilor, de implicaţiile izvorîte din desfăşurarea în paralel a campionatului şi a cons­trucţiei echipei naţionale, a contactului cu opinia publică, cu informarea şi pregătirea acesteia pentru fiecare meci. Iată de ce retrospectiva obiectivă, în sens critic con­structiv mai ales, apare drept necesară cu atît mai mult cu cît prima etapă a obţinerii calificării s-a încheiat favo­rabil pentru fotbaliştii ro­mâni. Vom începe prin a mărtu­risi că adeseori, încălziţi de sentimente legitime ţintind dorinţa imperioasă a promo­vării soccerului nostru în scara valorilor mondiale re­cunoscute, în intenţia mobi­lizării jucătorilor şi a publi­cului pentru o operă comună închinată aceluiaşi scop, ne-am lăsat p*­ noi înşine — înclinaţi mai mult spre fan­tezie şi metaforă decît ne-am aplecat asupra aspectelor concrete ale muncii de pre­­­gătire, asupra deficienţelor constatate sau întrevăzute, preferind efemeritatea spu­moasă a verbului, profunzi­mii analizelor, comparării lucide a circumstanțelor, ela­borării de concluzii eficiente. Desigur, lupta sportivă implică o încărcătură afectivă importantă, dar nu atît de masivă pe cît trebuie să fie cea de strictă specialitate, tehnico-tactică, fizică şi de voinţă, condiţia sportivă fiind mai cu seamă aspră, bărbă­tească, severă de la amănunt la general, dîrză pînă la încăpăţînare, şi cu atît mai consecventă şi ascendentă cu cît ţinteşte mai departe. Am înţeles toate aceste aspecte duminică după-a­­miază, atunci cînd admirabi­lul nostru public amuţea în­cetul cu încetul în faţa evo­luţiei insuficiente în raport cu aşteptările noastre a celor 11 fotbalşti creditaţi cu o nemăsurată încredere, cu un echilibru multiplu şi per­fect, cu ceea ce numim şansa hîrtiei. Valoarea recunoscută a adversarilor ce-şi disputau un loc la finala din Mexic recomanda echipa noastră­­ tradiţia întîlnirilor anterioare de asemeni, oaspeţii nereuşind niciodată să-i învingă pe ro­mâni , terenul propriu, ca publicul local şi însuşi cla­samentul, din acel moment, al grupei îndrituiau presupu­nerea robustă a unei califi­cări fără prea multe pro­bleme, obţinută printr-o vic­torie. Dar, aceasta nu s-a produs şi, în schimb, am fost martorii unei comportări in­egale în cele două reprize, trăind chiar spectrul unui posibil eşec pe care, în acel moment de tensiune, cu greu ni l-am fi putut explica şi care ar fi contestat toate calculele prealabile, însăşi evidenţa unui raport de forţe unanim acceptat pînă a­­tunci. Tocmai de aceea se impune ca acum, cu mintea limpede a înţeleptului care ştie să înveţe binele la rău, se cere o justă apreciere a celor întîmplate. Calificarea obţinută conferă ambianţa de calm necesară unei analize din care să lipsească, pe cît posibil, su­biectivismul, analiză destinată îndreptării unor erori, în viitor. Ziarul nostru, încă în cronicile şi aprecierile făcute îndată după joc, a exprimat unele rezerve în privința jocului prestat și asupra ran­damentului și comportării I. MITROFAN (tontinmre in pag. 8} Reprezentative din 7 ţări în turneul masculin de handbal de la Timişoara Nici nu se vor stinge bine ecourile valorosului turneu internaţional de handbal fe­minin de la Cluj şi o altă mare competiţie va solicita atenţia iubitorilor acestui sport. Este vorba de între­cerea formaţiilor masculine, participante tot la „Trofeul Carpaţi“, întrecere ce se va desfăşura între 22 şi 26 noiembrie la Timişoara. Cu acest prilej vor fi prezente în ţara noastră ci­­teva dintre cele mai bune reprezentative masculine de handbal din Europa, unele dintre ele aureolate cu per­formanţe deosebite. Dar, pentru început, să vedem ce echipe vor intra în dis­puta pentru ..Trofeul Car­paţi“ : Iugoslavia,­ Suedia, Danemarca, Franţa, Ungaria, Polonia, România A şi Ro­mânia B. Să încercăm a­­cum ca prin cîteva argu­mente cifrice, să susţinem afirmaţia de mai înainte, potrivit căreia unele dintre selecţionatele ce vor fi pre­zente la Timişoara au în­scrise în palmaresul lor ex­celente performanţe. In această ordine de idei nu este lipsit de interes să semnalăm că handbal­iştii danezi sunt cei ce la ulti­ma ediţie a campionatului mondial au cucerit meda­liile de argint, disputînd fi­nala acestei mari competi­ţii a handbalului cu redu­tabila reprezentativă a Ce­hoslovaciei. Chiar scorul cu care au pierdut atunci (Văs­­teras, 1967) este într-un a­­numit fel grăitor în direc­ţia valorii jucătorilor de handbal din Danemarca : 11—14 (8—8). Dar, vom mai adăuga că ei au învins în semifinale formaţia Uniunii Sovietice, furnizînd una dintre cele mai mari sur­prize ale turneului final al C.M. (17—12). Printre cei mai buni jucători ai aces­tei echipe vom nota pe portarul Holst şi pe Chris­tiansen, Nielsen, Lund, Vodsgaard şi Kaae. Practi­­cînd un handbal la fel de spectaculos, cu folosirea u­nor subtile procedee tehni­ce, aşa cum obişnuiesc frecvent jucătorii danezi, reprezentanţii Suediei sunt şi ei un team cu autentice veleităţi la unul din prime­le locuri ale „Trofeului Car­paţi“. Valoarea unor hand­­balişti cum ar fi Karstrom, Hedin, Koch, Eriksson sau Jarlenius constituie un spri­jin real în formularea unor asemenea veleităţi. Desigur că, un cuvînt greu în lupta pentru întîietate il vor a­­vea de spus şi selecţiona­tele Iugoslaviei, Ungariei şi Franţei. Prima dintre ele va aborda „Trofeul Car­paţi“ într-o alcătuire nouă, cu multe elemente tinere, ceea ce nu va scădea însă prea mult din potenţialul ei. Cît priveşte pe handba­­liştii francezi şi cei unguri ei sînt socotiţi, pe bună dreptate, capabili oricînd să realizeze surprize. Selecţionata primă a ţâ­rii noastre, clasată pe lo­cul III la ultima ediţie a campionatului mondial a obţinut anul acesta citeva performanţe meritorii, ciş­­tigînd, printre altele, tur­neul organizat în primăvară de federaţia franceză, ca o repetiţie generală a viitoa­rei ediţii a disputei pentru titlu. In ultimul timp hand­­baliştii selecţionaţi au efec­tuat pregătiri chiar la Timi­şoara, aşa Incit este de aş­teptat ca elevii antrenori­lor N. Nedef, O. Vlase şi E. Trofin să ne aducă satis­facţia unei comportări bune Importanţa turneului do­tat cu „Trofeul Carpaţi“ re­zidă însă şi în faptul că el reprezintă una dintre cele mai importante confruntări înainte de apropiatul cam­pionat mondial. Lesne, deci, de bănuit interesul cu care antrenorii şi alţi specialişti aşteaptă primele partide ale acestei mari competiţii, in vederea căreia în oraşul de pe Bega s-au făcut intense pregătiri. Aci, in cadrul luminos al noii săli de sport din Timişoara va avea loc incepină de vineri „Trofeul Carpaţi" pentru echipele masculine. Foto s­­. NEAGU" Un atractiv turneu voleibalistic In mijlocul unui cam­pionat feminin fără sclipiri, federaţia de specialitate a luat ho­­tărlrea, dictată de Îm­prejurări (formarea lo­tului naţional), să ofere măcar bucureştenilor trei zile de volei de calitate, invltând la un turneu cele mai bune echipe din ţară — Di­namo, Penicilina şi Ra­pid — şi una de peste hotare, Selecţionata Berlinului. Turneul va începe la 25 noiembrie (In sala Dinamo, de la ora 17.30) şi va debuta cu o partidă, Dinamo — Penicilina, al cărei Interes este sporit şi de faptul că rezultatul va conta şi In campionat datorită aminări aces­tei tatîlniri din cauza participării campioane­lor noastre la Dinamo­­vladă, după care Rapid va primi replica Selec­ţionatei Berlinului. In ziua a doua se vor des­făşura, de la aceeaşi oră,­ meciurile Dinamo — Rapid şi Selecţionata Berlinului — Penicilina, iar în ultima zi parti­dele Penicilina — Ra­pid şi Selecţionata Ber­linului — Dinamo. I I I I I DIRT-TRACK-UL, ÎNCOTRO? I­­ I n sP°r* traditional, specia­­* I I cules, iubit, rentabil, se zbate I I în ghearele agoniei. Un sport 3 adulat de public respiră ca muribunzii şi să nu ne "­mire dacă într-o bună zi îşi va da duhul — simplu, bărbăteşte, fără re­­muşcări, ca într-o povestire tristă de I Hemingway. Acest sport este DIRT-TRACK-ul I Un sport care a fost cîndva mare. Mare prin „istoria" sa (face parte din disciplinele împămîntenite pe aceste I meleaguri încă la începutul secolului), prin străluciţii alergători pe care i-a dat,­­ prin pasiunea statornică a unor I piloţi şi a unor inimoşi activişti, capti­vaţi de simfonia motoarelor. Acest sport era la noi, cu numai 5—6 ani I în urmă, ceea ce în coiful cel mai de vest al Europei sunt înfocatele corride. Vă amor­tiți ce se petrecea în splen-I­didul manej de la Dinamo ? N-afi uitat, de bună seamă, cununa aceea ovală de zgură roşie, pe care un Monolete I autohton, numit Ion Cucu, oprea res­piraţia tribunelor (cu 7—8000 de spec­tatori!), strunindu-şi taurul cu nări de I flăcări... Dar acele timpuri au apus. A fost întîi o gafă care a costat I nişte bani. Pe urmă a venit o pauză generatoare de deficite la capitolele maşini, alergători, încasări. în sfîrşit, i s-a trecut la­­reparaţii", construindu-se un nou manej în Pantelimon, la baza sportivă Metalul. Un mănunchi de tineri­­ entuziaşti au lucrat acolo, cu sprijinul dat de Uzina „23 August", pentru a reînvia cornidele motorizate. Dar, vai, I totul s-a împotmolit din nou. O ştire oarecare, inserată recent într-un ziar, chema incert spectatorii la pista din Pantelimon. Am fost acolo şi am asistat la un penibil concurs de diff-track: maşini care nu voiau să­­ pornească, starturi ratate, manșe în I care numai unul sau doi din cei patru combatanți reușeau să acopere turele de pistă. Iar tribunele — goalei Ba­­nu,_ într-una din ele erau cîjiva specta­tori, dar ei veniseră pentru altceva, pentru întîlnirea de fotbal ce trebuia Isă înceapă la prînz. Am așteptat, cu firească nerăbdare, finalul. Am vrut să-l vedem pe cîștigător. Dar finalul I n-a mai avut loc. Ultima manşă s-a anulat pentru că sosise ora începerii meciului de fotbal, iar fluierul arbi-I trului a surprins oficialii de moto­­ciclism pe gazon. Ce se _ întîmplă cu dirt-track-ul ? Avem mașini, există din nou o pistă dar, cu toate acestea, într-un întreg sezon sportiv nu s-au organizat decît 1 5—6 concursuri de factură mediocră. De aici lipsa de antrenament a con­curenților, dezinteresul publicului, ab­­­sența mijloacelor materiale. Am dis­cutat cu cîțiva sportivi. Ei sunt indig­naţi din cauza inactivităţii. Am ches-­ tionat persoane de la clubul Metalul, de la secțiile de motociclism bucureş­­tene. N-am primit nici un răspuns pre­cis, ci doar ridicări din umeri, scuze nefondate sau învinuiri aruncate dintr-o parte în alta. * Dirt-track-ul e în agonie. „Corrida* I autohtonă respiră ca un muribund. .Toreadorii­ noștri privesc nostalgic scurgerea timpului, iar telegarii lor de I foc ruginesc în magazii. O liniște nefi­­­ rească a cuprins manejul din Panteli-I­mon, care ar putea să procure săptă­­mînă de săptămînă admirabile bucuriii și să aducă substanțiale beneficii. Cine­va trebuie să coboare neîntîrziat în arenă pentru a lua... taurul de coarne. I Și acest cineva este FEDERAJIA DE I MOTOCICLISM. I Curaj ! Dumitru LAZAR I

Next