Sportul, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 712-741)
1969-11-19 / nr. 730
Redacţia şi administraţia: *tr. f. Vasile Coala nr. 16 dec. 11.10.05, 1inii turbon 72 si 286 .. Telex % sportrom buc. 180. 1 mmmmmmmm. Anul XXV Nr. 730 (6164) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Miercuri 19 noiembrie 1969, LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat, marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a Celei de-a şasea legislaturi. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu puternice şi îndelungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. Raportul Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest proiect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al Comisiei juridice. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In continuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. La cel de al 4-lea punct al ordinei de zi, ministrul justiţiei, Adrian Dimitriu, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedepselor, iar deputatul Mihail Ghelmegeanu, vicepreşedinte al Comisiei juridice, raportul acestei comisii la proiectul de lege în discuţie. In cadrul dezbaterilor ce au urmat, au luat cuvîntul deputaţii Emilian Nucescu, preşedintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, şi Gheorghe Pop, primvicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Maramureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executarea pedepselor. In şedinţa de azi dimineaţă, deputaţii au adoptat de asemenea, modificări în componenţa unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, punct prevăzut în ordinea de zi. La propunerea Biroului M.A.N., în locul deputatului Florea Dumitrescu, care îndeplineşte funcţia de ministru al finanţelor, deputatul Virgil Pîrvu a fost ales membru al Comisiei economico-financiare. In locul deputatului Angelo Miculescu, care îndeplineşte funcţia de ministru al agriculturii şi silviculturii, Marea Adunare Naţională a ales pe deputatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru agricultură şi silvicultură. La amiază, şedinţa plenară a luat sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările actualei sesiuni vor continua în comisii permanente, care vor examina celelalte proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Reluarea lucrărilor în şedinţe plenare va fi anunţată din timp. (Agerpres) CLUJ, 18 (prin , telefon, de la trimisul nostru). La capătul celor trei zile de întreceri preliminarii, în care au fost programate 12 jocuri, ediţia jubiliară a „Trofeului Carpaţi“ şi-a desemnat finalistele. Echipa R. D. Germane a parcurs itinerarul meciurilor de calificare cu dezinvoltură, manifestînd o evidentă superioritate în confruntările cu fiecare din cele trei adversare. Cealaltă finalistă, reprezentativa României, a dat uneori emoţii numeroşilor ei suporteri, cu deosebire în prima parte a întîlnirilor. Tracul pune prea mult stăpînire pe aceste fete talentate şi handicapul unui început nesigur te obligă apoi în finalul jocurilor la eforturi mari, la o oboseală fizică şi nervoasă care, fără îndoială, nu rămîne fără repercusiuni. „Trofeul Carpaţi“ este un veritabil test. Vorbindu-ne despre rezultatele sale, ziaristul iugoslav MILOŞ GLIGORICI de la Sportske Novosti din Zagreb spunea : „Handbalul feminin mondial este dominat de echipa R. D. Germane. Omogenă, cu valori certe, sudată in nenumărate jocuri, beneficiind, în plus, şi de o vastă experienţă, formaţia antrenorilor Becker şi Kretzschmaar s-a dovedit a fi cu o clasă peste celelalte participante. Ea este urmată de un pluton compact, egal valoric, alcătuit din reprezentativele României, Uniunii Sovietice, Ungariei şi Iugoslaviei. Turneul de la Cluj, deosebit de util, excelent organizat, a scos însă în evidenţă o tendinţă care ar trebui să-i pună pe ginduri pe specialişti : jocul mult prea dur al fetelor, uneori chiar mai dur decît al băieţilor, cu evidente apropieri faţă de rugby. Rezultatul nu poate fi altul decit reducerea spectaculozităţii şi frumuseţii handbalului feminin. Mai mult decit atît există pericolul scoaterii din activitate — prin accidentare — a unui mare număr de jucătoare. Aşadar, atenţie!“. In mod cert confratele nostru din Zagreb are dreptate. Sutele de faulturi, sancţionate sau nesancţionate, au sufocat partidele, au fragmentat jocul, l-au lipsit de cursivitatea şi rapiditatea care-l impun in faţa spectatorilor. Dorinţa de afirmare, de victorie le stăpîneşte atît de mult pe handbalistele din primul eşalon încît ele sînt gata să sacrifice totul pentru un gol în plus. Fireşte, „Trofeul Carpaţi“ n-a scos în evidenţă numai acest lucru. Sunt nenumărate concluziile pe care specialiştii le trag de pe urma confruntării acestor echipe, ce vor aspira în 1971 la titlul mondial. Unora dintre aceste concluzii le vom face loc în coloanele ziarului nostru într-un viitor nu prea îndepărtat. Astăzi vom da cuvîntul cunoscutului arbitru elveţian MARCEL Mustache NAUM (Continuare in pag. a 1-a) „TROFEUL CARPAŢI" LA HANDBAL FEMININ Astăzi, în sala Sporturilor din Cluj, au loc partidele finale PATRU PUGILIŞTI ROMÂNI PARTICIPĂ LA TURNEUL DE LA LENINGRAD Astăzi au părăsit Capitala — îndreptîndu-se spre Leningrad — patru pugilişti români, invitaţi pentru a participa la un important turneu internaţional, între 18—26 noiembrie, împreună cu antrenorul Petre Pop au făcut deplasarea următorii boxeri : Achim Ursuleanu (semimuscă), Gabriel Pometcu (cocoş), Antoniu Vasile (uşoară) şi Arpad Majay (semimijlocie). Sovietica Bobrus a reuşit să pătrundă la semicercul echipei Ungariei şi încearcă să arunce la poartă cu toată opoziţia lui Toth şi Berenczne. Foto : R. WAGNER-Cluj SUB LUPA EXIGENTĂ A OBIECTIVITĂŢI! Meciul cu Grecia s-a încheiat, acum cîteva zile, consfinţind victoria echipei României, în grupa I a preliminariilor Campionatului mondial de fotbal, a cărui finală va avea loc în Mexic, anul viitor. Şi totuşi, comentariile privind desfăşurarea acestei partide-cheie sunt încă în actualitate. Pe bună dreptate, s-ar putea pune întrebarea de ce ? Explicaţiile sînt multiple şi dintre ele ne propunem să menţionăm cîteva. In primul rînd, ne apare firesc ca la capătul unei etape importante, aşa cum a fost cea din cadrul grupei, evoluţia globală, dar şi cea parţială, a echipei noastre să fie supusă unei analize serioase, lucide, cît mai cuprinzătoare. Pe de altă parte, necesitatea unor concluzii, îmbrăţişînd nu numai comportarea tehnico-tactică a formaţiei naţionale se impune, a se face, pentru cunoaşterea ambianţei generale care a înconjurat evenimentul de-a lungul desfăşurării sale deoarece, după cum s-a văzut, comportarea celor 11 purtători ai tricourilor naţionale a mobilizat atenţia unor largi mase de oameni din ţara noastră, care au participat activ şi pasionat la disputele din Bucureşti şi, indirect, la cele de peste hotare; totodată, pregătirea psihologică, realizată, în primul rînd, în cadrul lotului de către antrenor, cît şi cea medicală, consolidarea capacităţii de voinţă şi de concentrare în • CONSIDERAŢII PRIVIND COMPORTAREA REPREZENTATIVEI NOASTRE DE FOTBAL ÎN MECIUL FINAL AL GRUPEI • FISURILE MICI POT PRODUCE BREŞE ADÎNCI • MEXICUL NU ESTE ATÎT DE DEPARTE PE CÎT CRED UNII • CALIFICAREA ÎN TURNEUL FINAL NU ÎNSEAMNĂ O POLIȚĂ ÎN ALB cadrul pregătirilor şi mai ales pe durata disputelor propriu-zise, au însemnat tot atîtea amănunte importante ale participării fotbaliştilor noştri la întrecerea amintită. Chiar şi presa a trebuit să desfăşoare o strategie anume, în funcţie de importanţa întîlnirilor, de stadiul, pregătirilor, de implicaţiile izvorîte din desfăşurarea în paralel a campionatului şi a construcţiei echipei naţionale, a contactului cu opinia publică, cu informarea şi pregătirea acesteia pentru fiecare meci. Iată de ce retrospectiva obiectivă, în sens critic constructiv mai ales, apare drept necesară cu atît mai mult cu cît prima etapă a obţinerii calificării s-a încheiat favorabil pentru fotbaliştii români. Vom începe prin a mărturisi că adeseori, încălziţi de sentimente legitime ţintind dorinţa imperioasă a promovării soccerului nostru în scara valorilor mondiale recunoscute, în intenţia mobilizării jucătorilor şi a publicului pentru o operă comună închinată aceluiaşi scop, ne-am lăsat p* noi înşine — înclinaţi mai mult spre fantezie şi metaforă decît ne-am aplecat asupra aspectelor concrete ale muncii de pregătire, asupra deficienţelor constatate sau întrevăzute, preferind efemeritatea spumoasă a verbului, profunzimii analizelor, comparării lucide a circumstanțelor, elaborării de concluzii eficiente. Desigur, lupta sportivă implică o încărcătură afectivă importantă, dar nu atît de masivă pe cît trebuie să fie cea de strictă specialitate, tehnico-tactică, fizică şi de voinţă, condiţia sportivă fiind mai cu seamă aspră, bărbătească, severă de la amănunt la general, dîrză pînă la încăpăţînare, şi cu atît mai consecventă şi ascendentă cu cît ţinteşte mai departe. Am înţeles toate aceste aspecte duminică după-amiază, atunci cînd admirabilul nostru public amuţea încetul cu încetul în faţa evoluţiei insuficiente în raport cu aşteptările noastre a celor 11 fotbalşti creditaţi cu o nemăsurată încredere, cu un echilibru multiplu şi perfect, cu ceea ce numim şansa hîrtiei. Valoarea recunoscută a adversarilor ce-şi disputau un loc la finala din Mexic recomanda echipa noastră tradiţia întîlnirilor anterioare de asemeni, oaspeţii nereuşind niciodată să-i învingă pe români , terenul propriu, ca publicul local şi însuşi clasamentul, din acel moment, al grupei îndrituiau presupunerea robustă a unei calificări fără prea multe probleme, obţinută printr-o victorie. Dar, aceasta nu s-a produs şi, în schimb, am fost martorii unei comportări inegale în cele două reprize, trăind chiar spectrul unui posibil eşec pe care, în acel moment de tensiune, cu greu ni l-am fi putut explica şi care ar fi contestat toate calculele prealabile, însăşi evidenţa unui raport de forţe unanim acceptat pînă atunci. Tocmai de aceea se impune ca acum, cu mintea limpede a înţeleptului care ştie să înveţe binele la rău, se cere o justă apreciere a celor întîmplate. Calificarea obţinută conferă ambianţa de calm necesară unei analize din care să lipsească, pe cît posibil, subiectivismul, analiză destinată îndreptării unor erori, în viitor. Ziarul nostru, încă în cronicile şi aprecierile făcute îndată după joc, a exprimat unele rezerve în privința jocului prestat și asupra randamentului și comportării I. MITROFAN (tontinmre in pag. 8} Reprezentative din 7 ţări în turneul masculin de handbal de la Timişoara Nici nu se vor stinge bine ecourile valorosului turneu internaţional de handbal feminin de la Cluj şi o altă mare competiţie va solicita atenţia iubitorilor acestui sport. Este vorba de întrecerea formaţiilor masculine, participante tot la „Trofeul Carpaţi“, întrecere ce se va desfăşura între 22 şi 26 noiembrie la Timişoara. Cu acest prilej vor fi prezente în ţara noastră citeva dintre cele mai bune reprezentative masculine de handbal din Europa, unele dintre ele aureolate cu performanţe deosebite. Dar, pentru început, să vedem ce echipe vor intra în disputa pentru ..Trofeul Carpaţi“ : Iugoslavia, Suedia, Danemarca, Franţa, Ungaria, Polonia, România A şi România B. Să încercăm acum ca prin cîteva argumente cifrice, să susţinem afirmaţia de mai înainte, potrivit căreia unele dintre selecţionatele ce vor fi prezente la Timişoara au înscrise în palmaresul lor excelente performanţe. In această ordine de idei nu este lipsit de interes să semnalăm că handbaliştii danezi sunt cei ce la ultima ediţie a campionatului mondial au cucerit medaliile de argint, disputînd finala acestei mari competiţii a handbalului cu redutabila reprezentativă a Cehoslovaciei. Chiar scorul cu care au pierdut atunci (Văsteras, 1967) este într-un anumit fel grăitor în direcţia valorii jucătorilor de handbal din Danemarca : 11—14 (8—8). Dar, vom mai adăuga că ei au învins în semifinale formaţia Uniunii Sovietice, furnizînd una dintre cele mai mari surprize ale turneului final al C.M. (17—12). Printre cei mai buni jucători ai acestei echipe vom nota pe portarul Holst şi pe Christiansen, Nielsen, Lund, Vodsgaard şi Kaae. Practicînd un handbal la fel de spectaculos, cu folosirea unor subtile procedee tehnice, aşa cum obişnuiesc frecvent jucătorii danezi, reprezentanţii Suediei sunt şi ei un team cu autentice veleităţi la unul din primele locuri ale „Trofeului Carpaţi“. Valoarea unor handbalişti cum ar fi Karstrom, Hedin, Koch, Eriksson sau Jarlenius constituie un sprijin real în formularea unor asemenea veleităţi. Desigur că, un cuvînt greu în lupta pentru întîietate il vor avea de spus şi selecţionatele Iugoslaviei, Ungariei şi Franţei. Prima dintre ele va aborda „Trofeul Carpaţi“ într-o alcătuire nouă, cu multe elemente tinere, ceea ce nu va scădea însă prea mult din potenţialul ei. Cît priveşte pe handbaliştii francezi şi cei unguri ei sînt socotiţi, pe bună dreptate, capabili oricînd să realizeze surprize. Selecţionata primă a ţârii noastre, clasată pe locul III la ultima ediţie a campionatului mondial a obţinut anul acesta citeva performanţe meritorii, ciştigînd, printre altele, turneul organizat în primăvară de federaţia franceză, ca o repetiţie generală a viitoarei ediţii a disputei pentru titlu. In ultimul timp handbaliştii selecţionaţi au efectuat pregătiri chiar la Timişoara, aşa Incit este de aşteptat ca elevii antrenorilor N. Nedef, O. Vlase şi E. Trofin să ne aducă satisfacţia unei comportări bune Importanţa turneului dotat cu „Trofeul Carpaţi“ rezidă însă şi în faptul că el reprezintă una dintre cele mai importante confruntări înainte de apropiatul campionat mondial. Lesne, deci, de bănuit interesul cu care antrenorii şi alţi specialişti aşteaptă primele partide ale acestei mari competiţii, in vederea căreia în oraşul de pe Bega s-au făcut intense pregătiri. Aci, in cadrul luminos al noii săli de sport din Timişoara va avea loc incepină de vineri „Trofeul Carpaţi" pentru echipele masculine. Foto s. NEAGU" Un atractiv turneu voleibalistic In mijlocul unui campionat feminin fără sclipiri, federaţia de specialitate a luat hotărlrea, dictată de Împrejurări (formarea lotului naţional), să ofere măcar bucureştenilor trei zile de volei de calitate, invltând la un turneu cele mai bune echipe din ţară — Dinamo, Penicilina şi Rapid — şi una de peste hotare, Selecţionata Berlinului. Turneul va începe la 25 noiembrie (In sala Dinamo, de la ora 17.30) şi va debuta cu o partidă, Dinamo — Penicilina, al cărei Interes este sporit şi de faptul că rezultatul va conta şi In campionat datorită aminări acestei tatîlniri din cauza participării campioanelor noastre la Dinamovladă, după care Rapid va primi replica Selecţionatei Berlinului. In ziua a doua se vor desfăşura, de la aceeaşi oră, meciurile Dinamo — Rapid şi Selecţionata Berlinului — Penicilina, iar în ultima zi partidele Penicilina — Rapid şi Selecţionata Berlinului — Dinamo. I I I I I DIRT-TRACK-UL, ÎNCOTRO? I I n sP°r* traditional, specia* I I cules, iubit, rentabil, se zbate I I în ghearele agoniei. Un sport 3 adulat de public respiră ca muribunzii şi să nu ne "mire dacă într-o bună zi îşi va da duhul — simplu, bărbăteşte, fără remuşcări, ca într-o povestire tristă de I Hemingway. Acest sport este DIRT-TRACK-ul I Un sport care a fost cîndva mare. Mare prin „istoria" sa (face parte din disciplinele împămîntenite pe aceste I meleaguri încă la începutul secolului), prin străluciţii alergători pe care i-a dat, prin pasiunea statornică a unor I piloţi şi a unor inimoşi activişti, captivaţi de simfonia motoarelor. Acest sport era la noi, cu numai 5—6 ani I în urmă, ceea ce în coiful cel mai de vest al Europei sunt înfocatele corride. Vă amortiți ce se petrecea în splen-Ididul manej de la Dinamo ? N-afi uitat, de bună seamă, cununa aceea ovală de zgură roşie, pe care un Monolete I autohton, numit Ion Cucu, oprea respiraţia tribunelor (cu 7—8000 de spectatori!), strunindu-şi taurul cu nări de I flăcări... Dar acele timpuri au apus. A fost întîi o gafă care a costat I nişte bani. Pe urmă a venit o pauză generatoare de deficite la capitolele maşini, alergători, încasări. în sfîrşit, i s-a trecut lareparaţii", construindu-se un nou manej în Pantelimon, la baza sportivă Metalul. Un mănunchi de tineri entuziaşti au lucrat acolo, cu sprijinul dat de Uzina „23 August", pentru a reînvia cornidele motorizate. Dar, vai, I totul s-a împotmolit din nou. O ştire oarecare, inserată recent într-un ziar, chema incert spectatorii la pista din Pantelimon. Am fost acolo şi am asistat la un penibil concurs de diff-track: maşini care nu voiau să pornească, starturi ratate, manșe în I care numai unul sau doi din cei patru combatanți reușeau să acopere turele de pistă. Iar tribunele — goalei Banu,_ într-una din ele erau cîjiva spectatori, dar ei veniseră pentru altceva, pentru întîlnirea de fotbal ce trebuia Isă înceapă la prînz. Am așteptat, cu firească nerăbdare, finalul. Am vrut să-l vedem pe cîștigător. Dar finalul I n-a mai avut loc. Ultima manşă s-a anulat pentru că sosise ora începerii meciului de fotbal, iar fluierul arbi-I trului a surprins oficialii de motociclism pe gazon. Ce se _ întîmplă cu dirt-track-ul ? Avem mașini, există din nou o pistă dar, cu toate acestea, într-un întreg sezon sportiv nu s-au organizat decît 1 5—6 concursuri de factură mediocră. De aici lipsa de antrenament a concurenților, dezinteresul publicului, absența mijloacelor materiale. Am discutat cu cîțiva sportivi. Ei sunt indignaţi din cauza inactivităţii. Am ches- tionat persoane de la clubul Metalul, de la secțiile de motociclism bucureştene. N-am primit nici un răspuns precis, ci doar ridicări din umeri, scuze nefondate sau învinuiri aruncate dintr-o parte în alta. * Dirt-track-ul e în agonie. „Corrida* I autohtonă respiră ca un muribund. .Toreadorii noștri privesc nostalgic scurgerea timpului, iar telegarii lor de I foc ruginesc în magazii. O liniște nefi rească a cuprins manejul din Panteli-Imon, care ar putea să procure săptămînă de săptămînă admirabile bucuriii și să aducă substanțiale beneficii. Cineva trebuie să coboare neîntîrziat în arenă pentru a lua... taurul de coarne. I Și acest cineva este FEDERAJIA DE I MOTOCICLISM. I Curaj ! Dumitru LAZAR I