Sportul, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 1070-1099)

1970-11-25 / nr. 1094

ANUL XXVI­I Nr. 1094 (6528) 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 25 noiembrie 1970 SE PROFILEAZĂ ECHIPA DE RUGBY PENTRU MECIUL CU FRANŢA O FORMULĂ CARE SATISFACE EXIGENŢELE“ ne-a declarat PETRE COSMANESCU, antrenor al naţionalei­ ­­. Cunoscind formula de echi­pă preconizată pentru dumini­că, ne-am adresat antrenoru­lui PETRE COSMANESCU, u­­nul din coordonatorii tehnici ai formaţiei. — Ce Considerente au stat la baza stabilirii formulei a­­nunţate ? — In primul rind s-a anali­zat în amănunţime jocul echi­pei Franţei,, calităţile, ca şi defectele şi, In funcţie de a­­cestea, s-a căutat alcătuirea u­­nui XV, care să dea un ran­dament maxim. Spre exemplu, Iorgulescu şi Dinu au fost pre­feraţi, în linia I, lui Gh. Mir­­­cea şi Baciu, pentru că s-a mers pe ideea de a avea in faţă o linie­­grea, în stare să reziste cu succes adversarilor. — Acestea au fost singure­le dificultăţi in alcătuirea for­maţiei ? — Nu. Intr-o primă variantă s-a discutat utilizarea lui Ni­­colescu ca uvertură, Irimescu centru, alături de Dragomirescu, și Nica aripă cu Suciu. Toate aceste schimbări se datorau faptului că Blaga, cel mai indicat pe aripă, suferise, an­terior, o întindere. Am primit, însă, asigurări din partea me­dicilor că pină la meciul cu Franţa se va încerca totul pentru recuperarea lui integrală, revenind la o formaţia — să-i zicem — mai firească. — Trebuie să înţelegem că un XV-le propus nu va mai putea interveni nici o schim­bare ? — Ar fi greşit lucrul acesta. Vom aduce în faţa publicului — pe care îl dorim cit mai numeros — pe cei mai buni jucători. Schimbări pot sur­veni dacă, din nefericire, se iveşte vreo indisponibilitate în timpul antrenamentelor viitoa­re sau vreunul din jucătorii anunţaţi ca rezerve va dovedi o pregătire superioară titula­rilor. — Apropo. Ce mai cuprinde planul de pregătire pină du­minică ? — Antrenamente , în familie, de omogenizare şi integrare a lui Irimescu şi Ciobănel, pre­cum şi un ultim joc de veri­ficare cu Sportul studenţesc. Emanuel FÂNtÂNEANU XV-le PROBABIL AL ROMÂNIEI Drăgulescu, Iorgulescu, Dinu­s— Şerbari, Atanasiu — Cio­bănel, Răşcanu, Ţuţuianu — Mateescu, Irimescu — Suciu, Nica, Dragomirescu, Braga — Durbac. Rezerve : Gh. Mircea, Baciu, Iftimie, Fugigi, Florescu, I Nicolescu, Marinescu. 1. Clţiva dintre rugby­ştii selecţionaţi pentru meciul cu Franţa, intr-o frumoasă acţiune. TIMIŞOARA, 24 (prin tele­fon de la trimisul nostru). . O vreme tipic londoneză, cu o ceaţă densă şi persistentă, a întimpinat, aci, pe malurile Begăi, pe participanţii la cea de a XI-a ediţie a „Trofeu­lui Carpaţi“, rezervată echi­pelor feminine­ de handbal. Din aceste motive obiective, sosirea la Timişoara a ce­lor 6 echipe de peste hotare nu s-a mai făcut după cum fusese anunţată iniţial­, avi­oanele rămînînd blocate de ceaţă pe pămînt. Primele sosite au fost handbalistele cehoslovace, ca­re din prudenţă au folosit ca mijloc de transport calea ferată. Ele au sosit în noap­tea de luni spre marţi şi în cursul zilei au făcut un an­trenament de acomodare în sala Olimpia. Cu acest prilej am avut ocazia de a schimb cîteva cuvinte cu antrenorul acestei selecţionate, prof. Jan Kecskemety, care ne-a spus că formaţia s-a pregă­tit serios pentru acest tur­neu, deoarece el reprezintă prima și cea mai serioasă •CUSGSIEIIiiBllimtlIlIIIH'l­ verificare pentru C.M. din Olanda. Din totul deplasat la Timisoara lipsesc Buresova si Kosorinova, ambele acci­dentate în ultimele partide de campionat. In rest, selec­ţionata Cehoslovaciei va pre­zenta la „Trofeul Carpaţi“ tot ce are mai bun hand-Programul jocurilor pri­mei zile : ora 15,45 : Româ­nia tineret—R. D. Germa­nă (II), ora 16,50: Iugo­­slavia-Cehoslovacia (II), ora 17,55 : Uniunea Sovietică— Ungaria (I), ora 19 : Româ­nia—Polonia (I). Intre pa­ranteze seriile din care fac parte echipele, balul feminin din această ţară, jucătoarele fiind alese din formaţiile fruntaşe ale campionatului aflate în ora­şele Praga, Bratislava, Nitra şi Olomouc. In cursul nopţii au ajuns cu trenul la Arad şi echipele reprezentative ale Ungariei şi Poloniei, care au efectuat ultima parte a tra­seului (Arad — Timişoara) Hristache NAUM AZI, LA TIMIŞOARA ŞAPTE REDUTABILE REPREZENTATIVE .­ FEMININE DE HANDBAL ÎŞI ÎNCEP DISPUTA PENTRU „TROFEUL CARPAŢI" Tinerii hocheişti din echipa R.D. Germane la antrenamentul de ieri. Foto : N. DRAGOŞ ! Ziarul tineretului a —­­ publicat o extrem de - ! interesantă statistică, o- £ , ferindu-ne-o spre medi- 3 ; taţie. Intr-un tablou, a- « ■ bundînd de cifre, sunt S ! trecute în revistă datele J ! esenţiale ale examenelor 3 5 de admitere în învăţă- ■■ , mintul superior, ţinute .. ■ în această toamnă. Prin- £ l tre altele, media mini- 3 I mă necesară pentru pro- ■■ S movarea în fiecare din ■■ ■ sumedenia de ^facultăţi „­e existente în ţară. 3 * Curiozitatea ne-a în- 3 ; demnat sa vedem care — ; este condiţia minimală a — ; candidatului la profeso- 3 ; râtul în educaţie fizică. 5 S Ei bine, surpriză î Din m î toate instituţiile de în- 3 ; văţămint superior nota S * minimală cea mai înal- jj * tă (3,12) este cea pre- £ ■ tinsă de Facultatea de 5 ; educaţie fizică a Insti- *■ 7 tuiului pedagogic din 3 5 Timişoara. Z S Victor BANCHILESCU 2 riiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiim? (Continuare în pag. a 4-a) DOMINATĂ DE VERVA GIULEŞTENILOR ŞI DE... FRIG I.C. CURITIBA A CEDAT NET RAPIDULUI: 14 Recomandată de firma şi faima fotbalului brazilian, orice echipă din ţar® cafelei găseşte în România o audien­ţă cu totul specială, publicul nostru rămînînd un stator­nic şi sensibil admirator a! fotbalului creator, inventiv, spectaculos. In cazul team­­ului condus de celebrul Mau­ro, recomandărilor ,,din ofi­­­ciu“ li se adăugau rezultatele favorabile (în Franţa şi Iu­goslavia) obţinute pină acum de către F.C. Curitiba în turneul pe care-1 întreprinde în Europa. Adăugind şi ştirea că partidele jucate de acest sol... al fotbalului brazilian sînt transmise în direct, de­ posturile, de radio braziliene — numim, de­­fapt, ultimul magnet care ne-a grăbit luri paşii spre Stadionul Repu­blicii, unde alţi 4000 de bucu­­reşteni îngheţau în aştepta­rea. .. marelui fotbal. Spre regretul nostru şi al lor, spectacolul promis nu s-a produs, acelaşi inamic — frigul — dominîndu-i pe ac­tori, mai ales pe brazilieni, care, la sfîrşitul jocului, au­­părăsit terenul dîrdîind.. . Mai puţin incomodaţi de asprimea vremii, rapidiştii ne-au oferit — cu precădere­­ în prima repriză — o evo­­­­luţie inimoasă, cu obişnui­tele virtuţi „ale casei“ : miş­care permanentă, avînd ca efect o judicioasă acoperire a întregii suprafeţe de joc, sobrietate şi siguranţă la li­nia apărătorilor, o rapidă circulaţie de balon, angajări ■surprinzătoare pe direcţia porţii... Şi a mai fost ceva, — ieşit pregnant în relief —, ceva despre care antrenorul.­ Ma­rin Bărbulescu ne vorbeşte chiar în acest ziar. A mai fost impresia dominantă de ECHILIBRU (în evoluţi® ge­nerală, între compartimente, în atitudinea fiecărui jucă­tor) pe care ne-a lăsat-o echi­pa de „dincolo de sine“, în Stadionul Republicii, timp rece, teren destul de bun, spectatori aproximativ 4 COD. Au marcat : MARIN STEI,TA( (min. 11. 13. 84) şi DUMITRU , (min. 36), respectiv LUCAS­ (min. 3S). Raportul şuturilor la poartă 33—11 (pe spatule, porţii 10—6), raport de cor­nete C—2. RAPID : Raducanu — Pop, Lupescu, Codrea, Stefan, Di­nu, Dumbrod­ Năsturescu, Ma-: rin Stelian, Neagu (min. 85 Angelegen), Codreanu. F.C. CURITIBA­­ Cello — Marin­ho (min. 38 — Claudio), Pilotto, Nilo, Oberdan, Lucas, Peixinho (min. 61 — Kruger), Bidon (min. 41 Paulo Vecchio), Hello, 1 .cocadul, Jurlaldo. A arbitrat bine C. NICU­­LESCU, ajutat la linie de C. Dinulescu şi Git. Retezan (toţi din Bucureşti). fond, nu este un secret pen­tru nimeni faptul că invin­cibilitatea — de 10 etape — a copilului teribil din fot­balul nostru este efectul ne­mijlocit al aşezării, al decan­tării tuturor acumulărilor­ echipei, care a renunţat la­ teribilismele gratuite adop­­tind o linie echilibrată,­­ma­tură.­­ Reluînd filmul jocului, abundent în combinaţii dese­nate cu măiestrie şi eleganţă, vom sublinia, în primul rînd, nota­ spectaculară a golurilor, demne de orice film de re­clamă. Min. 11 —­ preluare de maestru a lui Dumit**, pătrundere în careu, centrare Marius POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) pentru Rapid Dinu a executat o lovitură liberă, Dumitru a ţişnit şi a reluat cu capul imparabil. E 3—­ Foto : Drago? NEAGU DE ASTĂZI, LA BUCUREŞTI ŞI GALAŢI CADEŢII HOCHEIULUI DIN ŞAPTE ŢARI ÎNCEP O INTERESANTĂ ÎNTRECERE Patinoarul artificial acope­rit „23 August“ din Capitală şi acela descoperit din Galaţi găzduiesc, începînd de astăzi, o foarte interesantă competiţie hocheistică, „TURNEUL PRIE­TENIA“ care reuneşte forma­ţii ru­de , juniori din şapte ţări socialiste. Amatorii­ acestui sport vor avea de fapt prile­jul să urmărească speranţele hocheiului din U.R.S.S., Ceho­slovacia, Polonia,­­­. D. Germa­nă, Ungaria, Bulgaria şi Ro­mânia. In rîndurile lor se află jucători de-acum consacraţi, care fac parte din cluburi de notorietate, participă la cam­pionate. (Continuare în pag. a 3-a, la rubrică) PROGRAMUL TURNEULUI BUCUREȘTI (Patinoarul artificial acoperit „23 August"} Miercuri 25.XI, ora 16: R. D. Germană—Ungaria ora ÎS: U.R.S.S.—Polonia Joi 26.XI, ora 16: U.R.S.S.—Ungaria ora 18: R. D. Germană—Poionia Vineri 27.XI, ora 16: Polonia—Ungaria ora 18: U.R.S.S.—R. D. Germană GALATI (Patinoarul artificial) Miercuri 25.XI, ora 16: România—Dunărea (hors concurs) ora 18: Cehoslovacia—Bulgaria Joi 26.XI, ora 16: Ceh­oslovacia—Dunărea (h. c.) ora 18: România—Bulgaria Vineri 27.XI, ora 16: Bulgaria—Dunărea (h. c.) ora 18: România—Cehoslovacia Simbătă 2B.XI ZI LIBERA Duminică 29.XI (Patinoarul artificial acoperit „23 August" din Capitală) ora 11 — Meci pentru locurile 5—6 ora 16 — Meci pentru locurile 4—3 ora 18 — Meci pentru locurile 1—2. BELŞUG DE NOUTĂŢI PE MELEAGURILE HARGHITEI Un moment de maturizare Zodia eresei şi pucului Caracterul geofizic al jude­ţului nostru, cu pregnante tră­sături montane, favorizează dezvoltarea disciplinelor spor­tive de iarnă. De altfel, tra­diţia sportivă locală se con­fundă cu hocheiul, Schiul şi patinajul, sporturi care atrag atît pe tineri cit şi pe vîrstnici. Iată de ce anotimpul rece este aşteptat nu numai cu nerăbda­re şi emoţie, ci şi cu pregătiri pline de rîvnă pentru a se în­cepe cum se cuvine noul se­zon.Merită a fi menţionat, in primul lună, faptul că numă­rul terenurilor de gheaţă la Miercurea Ciuc, Odorheiul Se­cuiesc şi Gheorghieni, va fi du­blat. De asemenea, asociaţiile sportive din Sinsimion, Dăneşti, Vitrău, Mădăraş şi alte sate au patinoare prevăzute c­a mantinelă şi cu instalaţii de iluminat pentru nocturnă. In majoritatea comunelor se vor amenaja, lingă conductele prin­cipale de apă ale C.A.P.-urilor, patinoare naturale. Prrn­i de fond, coborire şi slalom exis­tă la Şumuleu, Topliţa, Gheor­ghieni, Lacul Roşu, iar sărito­rii au două trambuline la Miercurea Ciuc, una la Odor­­■­heiul Secuiesc, două la Valea Strimbă, precum şi cîteva t­ram­­­buline-şcoală. Patinatorii de viteză vor dispune de piste la Miercurea Ciuc şi Tuşnad. Du­pă aproape doi ani de muncă perseverentă, unul din marile deziderate se apropie Alexandru SZEKERES secietar cu problemele de pro­pagandă al Comitetului jude­ţean Harghita al P.C.R. (Continuare în pag. a 2 a) Pentru desfăşurarea unei ac­tivităţi cit mai cuprinzătoare este nevoie nu numai de te­renuri de gheaţă şi de pirtii, ci şi de cadre tehnice (instruc­tori şi antrenori), de oameni capabili să organizeze întreceri variate, precum şi de echipa­mentul adecvat. Pentru a afla cum au rezolvat aceste pro­bleme diriguitorii sportului din judeţ, am discutat cu tov. IOAN PURCAREA, vicepreşe­dinte al C.J.E.F.S. Harghita. „Şase profesori de educaţie fizică, cu specializare hochei — ne-a spus interlocutorul nostru , patru antrenori, 18 instruc­tori calificaţi şi alţii neşcola­rizaţi , se ocupă de iorţierea sau de pregătirea amatorilor de hochei. Avem un corp de oficiali format din 13 cavaleri ai fluierului şi numărul lor ,va creşte după ce se vor încheia cursurile şcolii­­de arbitri“. Am aflat că in comisia ju­deţeană de­ hochei­, lucrează oa­meni pe care ii pasionează a­­ceastă muncă. Programul com­­petiţional, alcătuit de membrii comisiei menţionate, cuprinde cîteva competiţii interesante­: campionate judeţene de juni­orii şi şcolari ; echipele săteşti vor avea un campionat apar­te, iar elevii claselor I—IV vor fi angrenaţi într-un con­curs intitulat ,,ABC-hochei“. Preocupările activiştilor spor­tivi sunt confirmate și de de-Tr. IOANIJESCU (Coptrium (9 pag. * X-a; Profilul sportiv al sezonului alb Azi, la F.C. ARGEŞ . După cum am mai anunţat, formaţia braziliană F. C. Cu­ritiba. Va evolua azi la Pi­teşti. Fotbaliştii brazilieni vor Piteşti F.C. CURITIBA întâlni, pe stadionul 1 Mai, de la ora 14.30, echipa F. C. Argeş. ­ „IUBII PUTEM“ T­urneele Prietenia" s-au născut dintr-o idea care a avut darul rar de a împleti generozitatea cu simţul practic şi visul cu luciditatea. Ele reunesc în multe discipline mlădiţele sporiu- , ,­lui din ţările socialiste, încercînd să le nete­­zească de timpuriu căile spre desăvîrşire. Se foloseşte în acest scop etalonul cel mai autentic al măsurătorilor, COMPETIŢIA, programîndu-se anual în­treceri menite să decanteze valorile şi să ofere tutu­ror o imagine reală a posibilităţilor actuale şi ale viitorului. în marele angrenaj al acestor turnee a apărut o nouă rotiţă. HOCHEIUL El şi-ar fi avut, de bună seamă, locul mai devreme aici, pentru că pucul şi crosa, supunîndu-se imperativului vremurilor, au cobo­­rît şi ele simţitor ştacheta vîrstei practicanţilor săi, transformîndu-se, după exemplul notaţiei, al gimnasti­cii sau patinajului artistic, într-o îndeletnicire începută la anii copilăriei şi în care măiestria deplină poate fi apropiată încă din adolescenţă. (Aflăm din ziare cum că golgeterul ligii connadiano-americane ar fi un imberb, care nici n-a împlinit 18 ani! Şi cazul nu este singular...) In ţara noastră, hocheiul traversează un moment de mare însemnătate pentru destinele lui. Prin eforturi şi iniţiative demne de toată lauda, acest joc, despre care se spune că ar fi cel mai spectaculos dintre toate, capătă treptat o bază materială după care tin­­jise atîta amar de vreme. Geografia lui se extinde, colorind zone altădată albe pe harta sportivă a pa­triei. Nu peste prea multă vreme hocheiștii vor tre­bui să facă 600 de kilometri , pentru a juca un meci, în deplasare. Pină mai ieri, ei foloseau ca mijloc de transport un tramvai... Auzim că Turn­u Severin şi Constanţa, după Galaţi, Poiana Braşov, Miercurea Ciuc şi Timişoara, se gîndesc să-şi amenajeze patru­latere de gheaţă artificială Indiscutabil, se vor ambi­ţiona in această direcţie ploieştenii, clujenii, ieşenii,,, sucevenii. „Turneul Prietenia" se desfăşoară, aşadar, in ţara noastră pe un fond de mare emulaţie hocheistică şi într-un moment cînd promovarea juniorilor a devenit­ un punct de program în politica hocheiului. La Galaţi, 6 şcoli îşi vor face orele de educaţie fizică pe gheaţă, cu pucuri şi crese. în judeţul Harghita se organizează un campionat şcolar cu mult mai multe ech­ipe decit numără diviziile naţionale A şi B la un joc. Sunt semna evidente că acest sport al curajului şi bărbăţiei este ferm hotărît să spargă geamurile sub care creşteau ca nişte plante palide, de seră, îndrăgostiţii săi. In hocheiul nostru această întrecere a Prieteniei, reprezintă o răscruce. Ea constituie, în acelaşi timp, un examen. Pe care tinerii jucători îl pot trece cu succes. Valeriu CHIOSE

Next