Sportul, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6832-6862)

1971-10-01 / nr. 6832

Paa. a GIMNASTICA ZILNICĂ IN ÎNVĂŢĂMÎNTUL GENERAL Şl LICEAL In numărul de astazi: PROGRAMELE PENTRU ANII l-IV LICEE (se execută in clasă) FETE XI, şezlnd In bancă 1—2. Ducerea braţelor la spate sub omoplaţi, capul pe spate — Inspiraţie 3—4. încrucişarea braţelor pe pupitru, fruntea pe braţe — expiraţie xn. Stind In band Se face o Inspiraţie profundă, iar la semnal se dntă gama do cu prelungirea ultimei note la maximum — expiraţie­Observaţii: se mai pot folosi arpegiul sau alte variante, la Inspiraţia profesorului I. Şezînd In bancă (1) braţele întinse, palmele sprijinite pe pupitru (2—3), ducerea braţelor oblic sus cu arcuire (4), ducerea miinilor la ceafă. V. Stind lateral afară din bancă la capătul ei. Ridicarea și trecerea pi­ciorului din partea băncii, peste pu­pitru, imitînd trec­erea piciorului peste garduri (1). Coborirea picio­rului (2) pauză (3), apoi o întoarce­re de 180 grade »1 te rele cu celălalt VI, Sttnd lateral afară din bancă la capătul el, Ridicarea unui ge­nunchi la piept, apuclndu-1 cu am­bele mtinl șl tragerea iul de trei ori spre piept, fără ca trunchiul să se aplece înainte de (1—2—3). Revenirea («). ni. sttnd In afara băncii 1. Pas înainte cu piciorul sting cu ridicare pe vîrfuri şi duce­­rea braţelor înainte pinâ la nivelul umerilor cu palmele In jos. . îndoirea uşoară a genunchilor cu balansarea braţelor din m­ain­e spre înapoi, cu uşoară aplecare de trunchi 3. Revenire în poziţia X cu balansarea braţelor înainte 4. Revenire în strnd 5 *: Se repetă 1—1 incepindu-se cu piciorul drept “ “­* ** papa lui Dänen, aplecarea trun­­ch­ului înainte cţi palmele sprijinite pe umerii partenerului, revenire cu ducerea braţelor oblic sus, cu arcuire Înapoi M sa repetă 1—40R/ g vm. Stind tn afara băncii­­ *. **as Înainta cu piciorul sting kreded greutatea corpului pe el, cu ducerea braţelor oblip sus. 3—1. îndoirea trunchiului înainte cu trecerea greutăţii corpului pe piciorul drept o dată cu ducerea braţului drept spre piciorul sting şi « braţului sting oblic Înapoi 5—6. Revenire In poziţia 1—­ 1—*. Revenire In stind 1—1. Aceea»! — cu piciorul drept X. Şezlnd in bancă Pe şiruri se transmite un obiect (creion, gumă etc.) peste cap din mînă-n mină dus şi-ntors (primirea şi transmiterea o­­biectului se execută cu ambele miini) Observaţii: se poate face »1 sub formă de concurs . IV. 1—2 — Pas lateral sting cu răsucirea trunchiului spre stingă, braţele oblic sus (Inspiraţie) 3—4. Revenire In stînd cu expiraţie 5—8. Se repetă spre dreapta indicaţii metodice: greutatea corpului este pe piciorul care se deplasează V. Stind depărtat in bancă da mină apucat 1—2. Trecerea greutăţii corpului pe piciorul din exterior. Îndoirea trunchiu­lui spre Interior, ducerea braţului liber Închis pe lingă urechi. 3—4. Revenire S—6. îndoirea trunchiului spre exteri­or, braţele din interior se Întind sus, cele din exterior se apucă la spate 1—X Revenire VII. Stlnd în afara băncii cu faţa spre bancă 1—2. Sprijinirea miinilor pe bancă cu Îndoirea uşoară a bra­ţelor şi apropierea trunchiului de bancă 3—4. Revenire in stind prin Împingere 1—8. Se repetă 1—2. IX. Stînd pe interval, braţele întinse înainte cu pal­ma stingă peste palma dreaptă măsura 3/4­­. Rotarea braţului sting prin jos înapoi 2—S. Două bătăi din palme 1—8. Aceeaşi cu braţul drept IV. Stind cu picioarele depărtate afară din bancă cu spatele la capătul pupitrului. Răsucirea alternativă a trunchiului spre stingă (1). Revenire (2) şi spre dreapta (3) Revenire (4), prinzlnd marginile pupitrului cu ambele mîini şl forţlnd In felul acesta răsucirea. Tălpile picioa­relor nu se deslipesc. Se execută de 8 ori in 8 timpi. VII. Şezlnd la capătul băncii cu picioarele in afară şl braţele sprijinite pe pupitru. întinde­rea braţelor in sprijin cu ridicarea şezutei de pe banchetă, genunchii rămînînd îndoiţi la unghi drept (1). Revenirea (2) cu îndoirea bra­ţelor şl coborirea şezutei pe banchetă. Ritm lent. BĂIEŢI­I. Stînd în bănci sau In afară la capătul lor. Ducerea braţului sting Înainte (1), aducerea braţului drept lingă el (2). In continuare, ducerea braţului sting sus (3), aducerea braţului drept lingă el (4). Revenirea In acelaşi fel tncepind coborirea tot cu braţul sting (5—6—7—8). Exerciţiul se reia începind de rindul acesta cu braţul drept. Prin urmare mişcarea se execută începind alternativ cu un braţ şi celălalt. Ritmul mişcării este din ce în ce mai repede. Se execută de 4 ori in 8 timpi. III. Stind afară din bancă, la capătul ei, cu picioarele depăr­tate şi mîinile pe şold cu faţa spre ea. Îndoirea trunchiului Înainte pinâ cînd fruntea atinge bancheta (1). Revenirea cu Îndreptarea trunchiului şi tragerea accentuată a coatelor Înapoi (2). Mişcarea poate fi Însoţită de expiraţie şi Inspiraţie. Se execută de 2 ori In 8 timpi. IX. Şezlnd în bancă, palmele sprijinite pe pupitru (1—2), bătaia palmelor pe pu­pitru (3—4), răsucirea trunchiului prin exterior spre pupitrul din spate cu două bătăi de palme pe pupitru (5—8), aceeaşi spre partea opusă (1—2) două bătăi de palme cu partenerul (3—4), revenire cu braţele in faţă, două bătăi de palme deasupra capu­lui cu braţele întinse (5—8) se repetă 1—4. (*) a) Ridicarea In sprijin (1). îndoirea genunchilor In faţă la unghi drept Menţine (8—4). Revenire In poziţia Iniţială (5—6). b) Ridicarea In sprijin pe braţe (1) îndoirea genunchilor In faţă la unghi drept (2). întinderea picioarelor cu trecerea In Înainte sprijin echer (3) îndoirea genunchilor (4). Coborirea picioarelor (5). Pauză (6) Se execută In­ funcţie de posibilităţile şi pregătirea colectivului. execute in Vil. Cite dai spete in spete călare şezlnd pe pupitru la capetele lui le un metru depărtare unul de celălalt, cu faţa In afară de mlini apu­cat, picioarele sprijinite sub bancă. Ducerea braţelor prin lateral In sus, cu extensia trun­chiului şi inspiraţie (1). Rev­erare* (8) cu cobo*­rirea braţelor. Se execută de 8 ori In­­ timpi. II. Şezlnd în banca, braţele Întinse In sus. Rotarea lor in ax vertical de 4 ori Intr-un sens, de 4 ori In sens­ con­trariu. Revenire cu coborirea brusca a brațelor pe pupitru. X. Stînd pe banchetă la capătul ei In echilibru pe piciorul dinăuntru, îndo­irea piciorului de sprijin o dată cu Îndoirea trun­chiului Înainte, căutind să prindă cu gura un obiect de pe pupitru Ti—*) Re­venirea (3—4), triolorul li­ber din afară nu atinge duşumeaua şi se Îndoaie şi se duge Înapoi, iar bra­ţele nii. Participă la sprijin. ___________________________ Mişcarea se reia pe celălalt picior, elevii schimbindu-şi locurile Intre ei In cat tirul aceluiadl, wak^mm & u&n M m# * aim — XI. Stlnd un bând Legănarea braţe­lor In ritm lent prin Înainte sus cu închiderea »1 des­chiderea pumni­lor, ridicarea pe vîrful picioarelor, privirea după braţe şi Inspiraţie pro­fundă (1—2) Reve­nirea în același fel di expirație (3—4). Sportul AŞA AM CIŞTIGAT LOCUL III LA C. M.! Taleristul George Florescu ne explică performanţa sa Unicul reprezentant al culorilor noastre la campionatele mondiale de talere aruncate din şanţ, George Florescu, a reuşit o performanţă deo­sebită , el a cucerit medalia de bronz, situindu-se doar la un punct de campionul lumii. Abia reîntors de la Bologna (Italia), campionul României ne-a şi făcut o vizită la redacţie. — Felicitări ! Cu un plus de şansă nu era exclus nici locul intîi ? — Intr-adevălr, lucrul era posibil dacă ne gîndim că pe distanţa unui singur taler s-au aliniat şase Con­curenţi. Aş putea spune că hotărl­­toare a fost ultima serie de 25. De pildă, austriacul Meixner a lovit numai 21 şi cu un total de 185 t, a ajuns pe locul... 9. Ka fel Hoppe — R.D.G. (11) şi Smelczynski — Po­lonia (12). Eu am fost handicapat de faptul că am tras slab în prima manşă — 89­­. La fel a evoluat şi campionul mondial, Michel Carrega (Franţa), ambii aflându-ne înaintea ultimelor patru serii, pe locul 30 cu aproximaţie. De altfel la o com­petiţie de o asemenea amploare, pentru primul loc candidează vreo 25 de sportivi, victoria fiind deter­minată nu atît de valoare cit de o serie de imponderabile. — Laurii sunt lauri şi meritele revin fără Îndoială Învingătorilor. Cifrele obţinute insă nu sînt din­tre cele mai mari. — Condiţiile de concurs au fost foarte grele. Maşinile de lansat impuneau starturi foarte rapide, cu numeroase unghiuri extrem de dificile. De asemenea, trăgătorii au fost stînjeniţi şi de culoarea (gal­benă) a talerelor, profilate pe un fond galben-verzui la plecare şi apoi pe un fond albastru-ceţos, în momentul înălţării. Ca o confir­mare a spuselor mele voi menţiona că tot pe standurile de la Casa­­lecchio di Reno din Bologna au fost obţinute aceleaşi medii şi de ţin­­taşii participanţi la C. M. din 1916. Oricum, eu am resimţit lipsa unuia sau două antrenamente pe care ar fi trebuit să le fi făcut acasă. In acest fel, dacă aş fi avut pe lingă finiş şi un debut bun poate cine ştie...“ Felicitîndu-l încă o dată pe deţi­nătorul medaliei de bronz a cam­­pionatelor mondiale de talere, ne face plăcere să subliniem şi sin­ceritatea declaraţiilor sale, calitate indispensabilă unui adevărat sportiv. Constantin COMARNISCHI De azi, pe poligonul Tunari CEI MAI BUNI JUNIORI ÎŞI DISPUTĂ TITLURILE DE CAMPIONI AI ŢĂRII Pe poligonul Tunari din Capitală vor răsuna azi dimineaţă primele jocuri ale campionatelor naţionale de juniori (fete şi băieţi), ediţia a XVII-a. Startul acestei întreceri va fi mai populat ca oricînd, pe liniile de tragere urmînd să se alinieze aproape 200 de ţintaşi, din toate secţiile de performanţă ale ţării. Printre favoriţi se numără, în pri­mul rînd, tinerii care anul acesta au obţinut o serie de succese la în­­tîlnirile internaţionale, şi cei care deţin cele mai bune rezultate ale anului. Printre aceştia se află L. Cojocaru (Steaua), medaliat cu ar­gint la C.E. de talere (skeet), pre­cum şi recordmenii I. Corneliu (Steaua) — creditat cu 590 p la pis­tol viteză şi 540 p la pistol liber, E. Toth (U.T.A.) — 590 p la armă standard 60 f culcat, Anişoara Ma­tei (Dinamo) — 577 p La pistol sport, 380 p la pistol cu aer com­primat, Marina Vasiliu (Dinamo) — 592 p la armă standard 60 f culoat. Programul prevede întreceri la armă standard, armă liberă calibru redus, puşcă cu aer comprimat, pis­toale (viteză, sport, liber şi cu aer comprimat), precum şi la pu­şcă de vînătoare (trap şi skeet). Azi, începind de la ora 9, au loc întrecerile de armă standard (60 f culcat fete şi 3X20 f băieţi), pistol viteză 60 f,­ pistol cu aer comprimat băieţi şi puşcă cu aer comprimat fete. CUPELE „MEDICINA" ŞI „VIITORUL" • Clubul sportiv Medicina bucureşti organizează, începind de azi, un turneu internaţional de volei feminin, dotat cu „Cupa Medicina“. La întreceri, care vor avea loc în sala Constructorul, participa echipele Kolejarz Katowice (Polonia), Rapid, Constructorul şi Medicina. • La Bacău, sala Tineretului este, tot de azi, gazda unei competiţii de vo­lei masculin, pentru care s-a pus in joc „Cupa Viitorul“. Şi-au anunţat partici­parea formaţiile Steaua, Progresul Bucureşti, Universitatea Cluj şi Viitorul. O REUŞITĂ REUNIUNE Cea de a treia ediţie a ,,Cupei ziarului Viaţa Nouă“ la caiac­­canoe s-a desfăşurat pe Dunăre, în compania sportivilor aparţinînd secţiilor nautice din oraşele Galaţi şi Brăila. Evoluînd meritoriu, caia­­ciştii şi canoiştii de la clubul An­cora Galaţi au cîştigat trofeul pus în joc. Clasamentul general după disputarea celor 16 probe : 1. An­cora Galaţi 48 p, 2. Dunărea Ga­laţi 47 p, 3. Clubul sportiv Brăila 26 p, 4. Dunărea Brăila 19 p. Gh. ARSEVă-coresp. (Urmată din pag 1) deoarece — cum am mai spus — el a avut şi va avea în mod cert o in­fluenţă considerabilă asupra compor­tării echipelor noastre fruntaşe. Pe acest tărîm, încă de la începu­tul competiţiei au existat surprize agreabile şi mai puţin agreabile, une­le dintre ele de-a dreptul supărătoa­re. Ne-am consemnat la timpul potri­vit şi nu mai revenim asupra lor. Important ni se pare să precizăm că după­­ disputarea celor trei etape de la Galaţi, unde lupta pentru victorie a atins momente dramatice, fiecare punct contînd enorm într-o dispută în care forţele s-au mai apropiat şi în care clasamentul este comprimat la maximum, aspectele neplăcute din do­meniul pregătirii formaţiilor au fost PETRE MIHAIU. S-a născut in a­­nul 1848, in Bucu­reşti. Face­­ cunoş­tinţă cu gimnastica şi începe să lucre­ze pentru cucerirea măiestriei din anul 1960. Primul său antrenor — Nicolae Vieru, pe atunci profesor la Liceul 35 din Capitală. La clubul sportiv şco­lar îşi continuă activitatea cu şte­fan Hărgăla», iar din 1988 este legiti­mat la Steaua, a­­vându-l ca antrenor pe Costache Gheor­­ghiu. Poate mai mult decit oricare dintre vârfurile gimnasticii noas­tre, Petre Mihaiuc este caracte­rizat prin perseverenţă, prin ambiţie. El poate să nu fie in formă corespunzătoare la un concurs, şi totuşi, cu greu face greşeli. Simţi aceasta şi din maniera lui de lucru la aparate : se concentrează la ma­ximum şi duce la bun sfîrşit execuţia. Este mai mult ca sigur că această calitate a lui l-a aju­tat să abordeze cu succes şi cursurile fără frecvenţă de la I.E.F25, (unde este în prezent stu­dent în anul IV). In bogatul pal­mares sportiv al gimnastului Pe­tre Mihaiuc figurează succese impresionante: de două ori la rînd campion balcanic absolut, campion al ţării la individual compus, multiplu campion la aparate, deţinător al unor locuri fruntaşe in campionatele inter­naţionale ale României sau în alte întilniri internationale. Aparate preferate: solul şi pa­ralelele. Dorinţe — participarea şi o bună comportare la J.O. de la München. Pasiuni — automo­bilismul. DUMINICĂ PE FELEAC, ULTIMUL ACT AL CAMPIONATULUI NAŢIONAL DE VITEZĂ IN COASTĂ Pentru a 4-a probă a campionatului naţional de viteză In coastă, automobi­­liştii şi-au dat intîlnire duminică la Cluj. Tradiţionala urcare a serpentinelor de pe dealul Feleacului va încheia, deci, şi anul acesta a doua mare competiţie auto internă, punînd punct unui sezon care, dacă nu s-a dovedit mai bogat decit cele precedente, a fost interesant prin lupta sportivă pentru titlurile de campioni şi prin apariţia în competiţie a unui lot destul de numeros de tineri piloţi. Cursa de la Feleac, înscriindu-se in tradiţiile sportive ale unui vechi centru automobilistic, promite să fie şi anul acesta o manifestaţie deosebită şi ca amploare şi ca spectacol. Dintr-o discu­ţie telefonică avută ieri cu organizatorii a reieşit că pe lingă cei 50 de partici­panţi înscrişi la campionatul naţional de viteză în coastă (pentru care etapa Feleac este obligatorie) vor mai fi pre­zenţi alţi 20 de concurenţi in categoria celor care abordează acum competiţia şi pentru care se întocmeşte un clasament separat. In plus este certă participarea a doi piloţi ai clubului Forsche din Wiesbaden (R.F.G.), care au concurat şi anul trecut şi care, datorită maşinilor de care dispun, vor face fi mai intere­santă întrecerea. Pe primul plan al disputei sportive se situează însă lupta pentru titlurile de campioni naţionali dintre cei mai buni automobilişti ai noştri. Braşoveanul Puiu Aurel, cu două victorii şi un loc doi în etapele anterioare, este fără în­doială principalul favorit, pentru a de­veni campion naţional absolut fiindu-i suficient şi un loc doi. Adversarul său direct este Eugen Ionescu Cristea (o vic­torie şi un loc doi), ciştigatorul cursei de la Feleac pe anul trecut şi deţină­torul titlului. Va fi interesantă de ur­mărit şi evoluţia pe terenul propriu a alergătorilor clujeni : Zoltán Tomay şi Laurenţiu Borbély, pe care bucureştea­nul Florin Popescu a reuşit în cele­lalte curse să-l întreacă regulat. In clasa „Daciilor* disputa va fi, de asemenea, strinsă, piteşteanul Gh. Morasi dorind să se revanşeze asupra braşoveanului Darie Gologan. Dar iată acum programul complet al concursului clujean. SIMBATA £ ora 12.18 — revizie tehnică (la Bastionul croitorilor) ; ora 14­­ star­tul primului concurent In antrenamentul oficial care va dura Până la ora 18 . 18.15—20 şedinţa tehnică (obligatorie pentru toţi concurenţii). Se atrage atenţia concurenţilor că tre­buie să sosească la Cluj simbătă Înainte de ora 13 clnd se va Închide circulaţia pe Feleac. DUMINICA E ora 8.30 t închiderea cir­culaţiei­­ orele 8.13 e concursul de vi­teză in coastă (două urcări pentru fie­care concurent) , ora 14.80 | festivitatea de împărţire a premiilor la Casa de cul­tură a studenţilor (Plata Picii). Trofeul Danubius" Politehnica Bucureşti-Rabotnicki Skoplje 72-70 GALAŢI, 30 (prin telefon, de la co­respondenţii noştri T. Sim­opol şi Gh. Arsenie), întrecerile de baschet mascu­lin, dotate cu „Cupa Danubius“, au con­tinuat în localitate. In cel mai impor­tant meci, Politehnica București a dis­pus, la mare luptă, de Rabotnicki Skoplje cu 72—70 (38—41). Au Înscris Georgescu 24, Pirșu 12, Rusu 12, Troacă 10, Du­­descu 6, Rotaru 4, Cernat 4 pentru Poli­tehnica, respectiv Georgevski 22, Bo­­cevski 10, Radosavlevici 12, Dordevski 10, Andronovski 8, Kovacevici 8. Au ar­bitrat M. Cunicer (România) şi L. Fîsid (Iugoslavia). In altă partidă, Politehnica Galaţi a condus pinâ in min. 34 pe Steaui dar finalul a fost favorabil formaţiei bucu­­reştene, care a învins cu 79—74 (82—36). Au inscris Tarâu 1î, Motin 3, Vlădescu 2, Sipinu 12, Mărgir­eanu 4, Dumitru 2, Grigorescu 3, Gheorghe 16, Dimancea 11, Radu 10 pentru Steaua, respectiv Răi­­leanu 15, Samson 16, Martinescu 10, Moraru 16, Ganea 11, Nicolescu 6. Au arbitrat M. Vodă și N. Stănescu. CONCURS DE VELE PE HERĂSTRĂU Lacul Herăstrău a găzduit o nouă întrecere rezervată tinerilor ve­­lişti : Campionatul municipiului Bucureşti la yachting (juniori). Concursul, care s-a bucurat de un frumos succes, a programat inte­resante dispute la clasele finn, sni­pe, F.D. şi optimist (copii între 8—14 ani). Rezultate : clasa fini : 1. Răzvan Crăciunescu (Electrica IDER) 8,7 p, 2. Dragoș Mărăcine (Electrica) 16,7 p, 3. Gruia Ionescu (C.N.U.) 20 p; snipe: 1. Bogdan Mărăcine-Ștefan Oprea (Electrica) 6 p, 2. F. Ștefă­­nescu-I. lonescu (C.N.U.) 11 p, 3. R. Manu-M. Mladinovici (Electri­ca) 13.7; clasa F.D.: 1. Mircea Carp-Mircea Boldișor (C.N.U.) 0 p, 2. Paul Stoica-Mircea Mugescu (E­­lectrica 9 p; optimist: 1-2. Horia Ispas (C.N.U.) 3 p, Mihai Butucaru (C.N.U.) 3 p, 3. Mircea Dinescu (C.N.U.) 18 p. Duminică, începind de la ora 10, pe lacul Herăstrău va avea loc campionatul municipiului București La yachting (seniori).. Nr. 6832 NOTAŢII PE MARGINEA UNUI DERBY, RATAT mai puţine, ceea ce a conferit jocu­­rilor atribute valorice nesperate. Din nefericire, confruntarea de vîrf a campionatului, derbyul Steaua — Dinamo Bucureşti, a coborît mult sub pretenţiile ce le aveam de la aceste două echipe fruntaşe ale handbalului nostru, oferind amatorilor de sport din Galaţi, avizi să vadă un handbal demn de renumele jucătorilor pe care principalele protagoniste ale luptei pentru titlu îi aliniau, un spectacol tern, cu frecvente accente de durita­te, cu faze obositor de lungi, cu go­luri chinuite. Intr-un cuvint, totul a fost sacrificat pe altarul luptei pen­tru cele 2 puncte puse in joc. Mai mult decit impresiile noastre, notate lapidar in momentul disputării aces­tei partide, cifrele sunt elocvente­­ din cele 21 de goluri , au fost reali­zate din aruncări de la 7 m, Steaua a primit 4 goluri în superioritate nu­merică, iar situaţia eliminărilor din joc este şi ea sugestivă ! Steaua 4 minute (2 in prima repriză şi 2 In repriza secundă), Dinamo 16 minute (14 In prima repriză, iar 2 in repriza secundă). Ce arată aceste date obiective î In primul rînd că echipa campioană a ţării noastre se apără slab. Nu este un lucru nou şi, din acest motiv, eu atit mai greu de înţeles. Să ne rea­mintim că în finala C.C.E., din mar­tie, Steaua a ratat victoria tot din cauza defecţiunilor defensive şi, mai recent, în turneul de la Cluj, ca şi in cel de la Timişoara, jucătorii acestei formaţii, manifesting carenţe serioa­se în acest domeniu, au primit cu uşurinţă goluri de la adversari net inferiori. Să ne mai mirăm atunci că Dinamo a reuşit veritabila perfor­manţă de a marca 4 puncte cînd avea un om mai puţin în teren ? O cauză a acestei stări de lucruri poate fi şi aceea că, prea siguri pe reduta­bila forţă ofensivă a echipei lor, handbaliştii de la Steaua nu acţionea­ză cu aceeaşi drrzenie şi comba­ti­vi­ta­te în apărare. In al doilea rind, cifrele arată că Dinamo Bucureşti a abordat intîlni­­rea decisivă pentru ocuparea primu­lui loc al clasamentului pe un fond de duritate excesivă, ceea a sur­prins neplăcut pe toată lumea, Vic­­toria, chiar dacă se realiza in final, n-ar fi onorat pe dinamovişti atîta vreme cit ei şi-au luat drept princi­­pală armă duritatea, nu de puţina ori împinsă dincolo de cele mai ac­ceptabile Urnite. Concludent In a­­ceastă privinţă este faptul că In pri­ma repriză (deci în 30 de minute) ei au fost sancţionaţi cu 7 eliminări din joc, iar In partea a doua a meciului numai cu una !... Deal sa poata (nea si corect, încheind capitolul consacrat acestui derby — ratat din toata punctele de vedere — constatăm că, orbiţi de lup­ta pentru cele două puncte, Jucătorii noştri de frunte au uitat handbalul la vestiare şi au adus In teren numai nervii. Nădăjduim să data viitoare vor face invert.­CLASAMENT 1. Steaua I » • • »3-00 18 I. Dinamo Buo I 8 18 1 167—117 18 8. Univ. Buc. » 8 * 8 148—184 12 4. UniV. Cluj 8 111 114—158 11 5. Independența Sibiu 8 4 6 8 141—168 8 8. Dinamo Brașov 8*8 1 188—118 8 8. Sport Club Bacău 8 * 8 8 128—188 8 8. Trotuşul Oct Gh. Gheorghiu-De­ 18 11 114-158 8 8. Poltehnica Galaţi 8 1 8 6 124—144 5 7. Polit. Catifoara 1 1 11 185—180 8 RÂNDURI DIN SCRISORILE DV... • „De ce s-a renunțat la bu­nul obicei ca duminica, Înainte de începerea transmisiilor me­ciurilor de fotbal din divizia A, să se facă cunoscute rezultatele meciurilor de B ?"* (GRIGORE GOROC, str. 17 Octombrie, 4, Baia Mare). Această întrebare trebuia, de fapt, trimisă Radio­difuziunii. Publicînd-o, ne gîn­dim că poate, totuşi, ajută... • „Sunt tînăr, 16 ani, am ta­lent şi vreau să joc handbal. Ba Steaua. Ar fi fericit dacă mă veţi putea ajuta să-mi ajung vi­sul cu ochii“ (MARCEL TUR­­CU, cartier Cotroceni, Bucu­reşti). Mai ales dacă sunteţi bucureştean, este uşor să vă realizaţi visul. Daţi telefon la stadionul Steaua din cartierul Ghencea (care răspunde la nu­­mărul 3114 13) şi acolo veţi afla zilele, orele, la care fostul jucă­tor Bulgaru se ocupă tocmai de selecţionarea unor elemente ta­lentate pentru handbal. Deci, totul depinde de dv. • „M-am bucurat, cind am aflat că rubrica „Rînduri din scrisorile dv.“ are eficientă in materie de difuzare a presei. Mă grăbesc să vă comunic că eu am primit intr-o lună doar 20 numere de ziar, iar in alta numai 4. E tare neplăcut să dai bani, să aştepţi şi să nu pri­meşti nimic". (GH. R. com. Si­­viţa, jud. Galaţi), înseamnă că la difuzarea presei din judeţul Galaţi trebuie acordată mai multă atenţie trimiterii ziarului nostru In comune. • ,In oraşul Ploieşti s-au disputat unele intilniri sportive la diverse disciplina — fără a fi asigurată asistenta medicală. Ne-a mirat această lipsă intr-o perioadă în care socotim că to­tul este organizat in această privintă". (N. MUTULESCU, str. Latină, Ploieşti). Ne miră şi pe noi. Cu atît mai mult cu eu­ ştiam că la stadionul Petrolul există un cabinet medical apar­ţinînd Direcţiei sanitare jude­ţene, cu personal care poate fi solicitat atunci cînd se organi­zează diverse competiţii sportive. • „Sunt fericit, felicit din toa­tă inima pe tricolori. Mi-a plă­cut mult victoria, jocul lor de la Helsinki. Scrieţi despre aceasta"... (DAVID PRAGA, str. Trecătoa­­rea Bran nr. 13, Tecuci). V-am satisfăcut dorinţa... nedreptă­ţind mulţi alţi cititori ai ziaru­lui care ne-au scris, transmiţînd felicitări echipei. De data aceas­ta v-am ales pe dumneavoastră ca reprezentant al lor. • „Vă rog să publicaţi în zia­rul dv. programul TV, al cine­matografelor, al teatrelor...“ (­ ALEXANDRU, Bucureşti). Nu tovarăşe Alexandru, aşa ceva nu intră In profilul ziarului. Şi aşa nu reuşim să cuprindem cit am dori In materie de manifes­tări sportive desfăşurate In În­treaga ţară.

Next