Sportul, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7072-7101)

1972-06-01 / nr. 7072

Pag. a 2-a IN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE A XXV-a ANIVERSĂRI A REPUBLICII Angajamentele sportivilor bucureşteni (Urmare din pag. 1) Gregul nostru popor o priveşte ca pe o sarcină de mare onoare şi de înaltă responsabilitate civică. In cuvîntul lor, preşedinţii de cluburi şi asociaţii sportive, acti­vişti ai mişcării de educaţie fi­zică au arătat că vor depune o intensă muncă politică pentru a-i mobiliza pe sportivi la îndeplini­rea exemplară a sarcinilor de pro­ducţie, în spiritul respectării unei riguroase discipline a muncii, a indicaţiilor date de secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în uzinele, fabricile, întreprin­derile şi instituţiile Capitalei îşi desfăşoară activitatea o masă u­­riaşă de tineri şi tinere împriete­niţi cu sportul, care fac cinste profesiunii lor, sunt admiraţi şi iubiţi pentru rezultatele de la locul de muncă, precum şi pentru performanţele, recordurile şi vic­toriile ce le realizează pe stadi­oane. In marele eşalon al sportului din primul­­oraş al ţării se află muncitori vrednici, tehnicieni cu înaltă calificare, ingineri, medici, profesori, cercetători ştiinţifici, oameni stimaţi, exemple de con­duită morală şi cetăţenească. In acelaşi context, s-a arătat la şedinţa de marţi dimineaţă că organizaţiile sportive ale Capita­lei îşi propun în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului şi aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii numeroase acţiuni menite să atragă pe tere­nurile de sport noi mase de oa­meni ai muncii, tineri şi virstnici, elevi şi studenţi, copii, răspunzind în acest fel unei sarcini de mare importanţă, trasată de către par­tid mişcării noastre de educaţie fizică şi sport. Vor avea loc, în acest sens, du­minici cultural-sportive, acţiuni turistice, demonstraţii de masă, ample acţiuni patriotice pentru amenajarea de noi baze sportive, locuri de agrement şi de joacă pentru copii, o mare serbare sportivă pe stadonul „23 August“, dedicată istoricului eveniment al Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Rom­ân. După patru zile de întreceri pa­sionante între navomodeliştii so­siţi din întreaga ţară în staţiunea Jupiter (Mangalia) au fost desem­naţi campionii pe anul 1872 la navomodele-veliere. La startul probei de navigaţie, desfăşurată pe cele două poligoane — mar­cate cu geamanduri — pe lacul Jupiter, s-au prezentat 110 concu­renţi cu peste 120 veliere. Lupta pentru ocuparea primelor locuri în clasamentele fiecărei clase de veliere a fost atît de strînsă, la seniori şi juniori, incit au fost necesare lansări suplimentare pen­tru departajări. După încheierea concursului, cei mai buni relişti au partici­pat la cîteva probe de navigaţie în vederea selecţionării lor în e­­chipa reprezentativă pentru cam­pionatele europene de veliere de la Portoroz (de pe malul Mării Adriatice). Clasament: veliere clasa A: se­niori : 1. Mihăiţă Pascu (Politeh­nica Galaţi) 96,4 p, 2. Iosif Fa­bian (Voinţa Reghin) 88,2 p , 3. Iosif Varga (Voinţa Deva) 73,2 p ; juniori : 1. Francisc Inţa (Voinţa Reghin) 58,8 p, 2. Ion Ignat (Vo­inţa Reghin) 58 p , 3. Rodica Datcu (Voinţa Reghin) 38,2 p ; clasa M ; seniori : 1. Sonia Voi- FINALA PE ŢARĂ A CONSTRUCTORILOR DE N­AVO MODE­LE (VELIERE­­ ghin) 63,8 p. 3. Ladislau Bakoş (Voinţa Reghin) 52,4 p ; clasa K: juniori : 1. Teodor Cucerzean (A­­vîntul Reghin) 50,8 p. 2. Dorin Botez (Politehnica Galaţi) 49,8 p. 3. Nicolae Sclipei (Tehnic Club Pionier-Bucureşti 49,2 p. Clasament pe echipe: seniori: 1. Voinţa Reghin, 2. Jiul Petro­şani, 3. Aeronautica Bucureşti , 4. Politehnica Galaţi : juniori : 1. Voinţa Reghin, 2. Avîntul Reghin, 3. Tehnic Club Pionier­ Bucureşti. N. POPESCU Prof. Cristel Danielenco (Voinţa Ploieşti) a ciştigat, detaşat, titlul de campion republican la veliere, clasa 10-internaţional Foto : Ştefan CIOTLOŞ In unele judeţe MÎINE SE DESCHIDE PESCUITUL SPORTIV ÎN APELE DE ŞES Astăzi expiră perioada de pro­hibiţie a pescuitului sportiv în a­­pele din zona colinară şi de şes din următoarele judeţe : Arad, Ar­geş, Bihor, Buzău, Bacău, Brăila, Caraş-Severin, Constanţa, Dîmbo­viţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Iaşi, Mehedinţi, Olt, Praho­va, Teleorman, Timiş, Tulcea, Satu Mare, Vaslui, Vîlcea, Vran­­cea, precum şi municipiul Bucu­reşti. Măsura fusese necesară în vederea reproducerii peştelui. în­­cepînd de vineri 2 iunie, pescui­tul sportiv va putea fi practicat în toate locurile destinate acestui scop din judeţele mai sus men­ţionate. In celelalte judeţe, pescuitul sportiv se va deschide vineri 9 iunie. I UN FRUMOS COMPLEX SPORTIV LA CARANSEBEŞ • De curlnd, s-a dat în folosinţă un S' frumos complex sportiv al tineretului In V oraşul Caransebeş Situat în vecinătatea zi stadionului C.F.R., complexul are o aşe-0 .­are ideală, la amenajarea lui efectuin­­­n du-se mii de ore de muncă patriotică. E" S-au evidenţiat elevii de la Liceul nr. 1­1 şi Şcoala profesională autotransport, t­oate au lucrat cu rivnă, in timpul lor­­ liber, În transformarea fostului teren I­­viran într-o mîndră bază sportivă. Cu ocazia inaugurării noului complex, i-au organizat întreceri de atletism, volei, 51 handbal şi fotbal, urmărite cu deosebit i­ interes de nenumăraţi tineri şi virstnici. 0 Doru GLAVAN-coresp. judeţean 1 EXPOZIŢIE LA CURTEA DE ARGEŞ­­ţi­­n prezenţa unui numeros public, s-a daschis, în cadrul Muzeului din locali- Es­­te o expoziţie, ilustrînd evoluţia spor­it­ului în acest colţ de ţară. Exponatele i- au fost realizate cu sprijinul unor pro­­fesori de educaţie fizică şi al altor cetă­­ ţeni posesori ai unor importante docu­mente, precum şi al Consiliului orăşe­nesc pentru educaţie fizică şi aport. F. HIE-cotres». SAPTAMINA SPORTIVA Din Iniţiativa asociaţiei Dacia din Vi­­şeua de Sus (jud. Maramureş) s-a orga­nizat o „Săptâminit sportivă“, în pro­gramul căreia au figurat pomeurişuri de şah tenis de masă, volei, atletism, mini­­fotbal,­­­ handbal. După cum ne scrie prof. Aurel Ghilezan, Întrecerile menţio­nate s-au bucurat de o largă participare. 1 C ele luînd startul echipe din şcolile generale din Vişeul de Sus, asociaţiile sportive Recolta Sălişte, Zorile­­ Moi­sei şi Liceau din Borge, în ca­drul festivităţilor de încheiere a con­cursurilor, învingătorilor le-au fost acor­date premii din partea comitetului U.T.C al Liceului din Vişeul de Sus. FLOARE DE COLŢ Valoroasa Iniţiativă lansată de U.T.C. se bucură In judeţul Galaţi de o largă adeziune. Zeci de cercuri turistice din cadrul şcolilor şi Institutelor de Invă­­ţâmînt superior şi-au exprimat dorinţa de a participa la această acţiune turis­tică, menită să contribuie la cunoaşte­rea frumuseţilor patriei şi a impresio­nantelor ei realizări economice şi sociale. Recent, prin Agenţia R.T­­., Galaţi, 20 de membri ai cercului turistic de la Şcoala comercială au efectuat un prim itinerar pe ruta Galaţi — Miercurea Ciuc — Breţcu — Soveja­n Panciu — Focşani — Rm. Sărat — Buzău — Galaţi. Alţi 40 de studenţi de la institutul politehnic fac ultimele pregătiri pentru prima etapă. T. SIRIOPOL-coresp. Judeţean CINIŞTI! ŞCOLILOR PROFESIONALE ŞI-AU DESEMNAT CAMPIOANA Municipiul Tulcea a găzduit finala pe ţară a celei de a 5-a ediţii a campio­natului de oină al şcolilor profesionale, la care au participat 9 echipe, reprezen­tând judeţe: Tulcea, Constanţa, Neamţ, Botoşani, Alba, Sălaj, Arad, Ilfov şi Olt.­­ Disputele din cadrul grupelor preliminare i- au fost viu disputate, de un bun nivel i­­tehnic şi au dat câştig de cauză forma­­ţi­ţiilor Liceului agricol Tulcea, S.P.M.A. g. Roman, S.S.P.A. Constanţa şi S.P.M.A. ţ. Dorohoi, care s-au calificat în turneul ti final. Victoria finală a revenit echipei UE Liceului agricol din Tulcea, care nu a­­­ pierdut nici un mod. ţi Se cuvine să menţionăm, după cum i­ ne-a Informat prof. George Popa, ev- ţi­felenta organizare a concursului, asi­­gurată de Liceul agricol Tulcea In cola- S­­borare cu F.R.O. şi C.J.E.F.S. 17 CAMPIONATUL ASOCIAŢIEI SPORTIVE LA FOTBAL DE Terenurile de fotbal de pe fostul Hipo-­o­drom din Tg. Mureş au găzduit timp de ±? aproape o lună întrecerile campionatu- ţi Iul asociaţiei sportive Oţelul, roşu de pe ţi lingă întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară din localitate. Şi-au ţi disputat Întâietatea 10 echipe, alcătuite IE pe secţii, ateliere şi birouri. La capătul ţi unor partide agreabile, primul loc în ţi clasamentul final a revenit echipei A­te-­­i­­erului matriţerie, fiind urmată, în or­­î­­dine, de R. L. Montaj şi Atelierul de ţi piese de schimb. Ion PAUŞ — coresp. Judeţean­ă. DUMINICA CULTURAL-SPORTIVA­­ Duminicile cultural-sportive au intrat în tradiţia comunei Titeşti din judeţul Argeş, aici avînd loc, cel puţin din două în două săptămlni, astfel de manifestări, la care participă numeroşi tineri şi vîrstnici din satele învecinate. La ultima „Duminică cul­tu­ral -sportivă“ s-au desfă­şurat concursuri de popice, oină, fotbal, şah, tenis de masă, cros, precum şi jocuri distractive în aer liber. In final, la Căminul cultural, după conferinţa „Sportul şi sănătatea“, brigada artistică a comunei a prezentat un program, mult gustat de cel peste 1000 de spectatori. file FETEANU — coreep. judetean­­ ^\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\TO curescu (Aeronautica Bucureşti) 84,7 p , 2. Endre Marton (Voinţa Reghin) 81,7 p , 3. Dorin Şerban (Politehnica Galaţi) 76,8 p ; ju­niori : 1. Dorin Botez (Politehnica Galaţi) 85,3, 2. Ion Alexandru (Voinţa Reghin) 75,1 p, 3. Alexan­dru Covaci (Voinţa Reghin) 75,1 p; clasa 10 ; seniori : 1. Cristei Da­nielenco (Voinţa Ploieşti) 95,8 p; 2. Vasile Mocanu (Jiul Petroşani) 92,1 p ; 3. Ştefan Sorin (Aeronau­tica Bucureşti) 80,3 p ; juniori : 1. Teodor Cucerzean (Avîntul Re­ghin) 75,9 p; 2. Francisc Inţa (Vo­inţa Reghin) 69,2 p ; 3. Rada Şte­fan (Avîntul Reghin) 57,2 p, clasa X; seniori : 1. Stelian Cos­­tache (Voinţa Ploieşti) 90,3 p. 2. Ovidiu Datcu (Voinţa Reghin) 88,6 p . 3. Nicolae Velicu (Cetatea Giurgiu) 84,8 p ; juniori : 1. Acoş Naghi (Voinţa Reghin) 85,3 p. 2. Gheorghe Măinescu (Tehnic Club Pionier-Bucureşti) 75,2 p . 3. Ani Lako (Avîntul Reghin) 68,6 p ; teleghidate, clasa X ; Hans Greger (Aripile Braşov) şi Ion Şerb (Avîn­tul Reghin) 50,6 p — campioni republicani ; veliere teleghidate, clasa M; Leontin Ciortan (Jiul Petroşani) 60,6 p — campion re­publican ; clasa J : juniori : 1. Ion Alexandru­­ (Avîntul Reghin) 69,5 p, 2. Aurel Chirteş (Avîntul Re- APORTUL SPORTIVILOR DE LA STEAUA LA SUCCESELE SCRIMEI ROMÂNEŞTI , înfiinţată in anul 1947, odată cu sem­narea actului de naştere a clubului spor­tiv Steaua, secţia de scrimă s-a afirmat Încă din start ca un nucleu de elită al sportului românesc, începuturile în ma­terie de organizare sunt legate de activi­tatea neobosită a antrenorului emerit Constantin Pan­eseu, unul dintre anima­torii scrimei de la­­noi, în ultimii 40 de ani, totodată creatorul unei autentice şcoli de muşchetari în cadrul clubului militar. Constantin Pan­eseu, el însuşi scri­mer cu o bună reputaţie în ţară şi peste hotare (îndeosebi în Franţa, unde a urmat cursuri de specializare), a pre­gătit pleiada de tehnicieni care l-au urmat la conducerea secţiei de scrimă, trăgători de prim rang ieri, antrenori cu renume astăzi, nu numai între gra­niţele clubului Steaua, ci­­ cei mai mulţi dintre ei — chiar la nivelul lotu­rilor naţionale. Este vorba de Vasile Chel­ani, actualul antrenor federal, de Andrei Vîlcea, antrenor emerit, coordo­nator al secţiei de scrimă a clubului Steaua şi, în acelaşi timp, al lotului na­ţional feminin de floretă, de prof. Iosif Zilahi (colaboratorul direct al antreno­rului emerit Andrei Vîlcea, atît la club cit şi la lotul naţional), de Constantin Stelian şi Dumitru Mustaţă, antrenorii clubului şi ai lotului naţional în pro­bele de spadă şi, respectiv, sabie, de Constantin Ciocârlie, de prof. Sorin Poe­­naru etc. UN BILANT CARE REFLECTĂ O MUNCA EXIGENTA, PERSEVERENTĂ Condiţiile optime create de conducerea Ministerului Forţelor Armate, de condu­cerea clubului Steaua, prin eforturile cărora secţiei de scrimă i s-a asigurat o sală proprie, utilată cu toată aparatura adecvată, şi existenţa tehnicienilor sus­­amintiţi explică, desigur, impresionantul şir de succese pe care trăgătorii de la Steaua l-au obţinut de-a lungul acestui pătrar de veac , nu mai puţin de 128 de titluri naţionale. Echipele clubului militar au dominat cu autoritate între­cerile din principala competiţie autoh­tonă, vnceplint cu anuil 1963, de cînd, cu puţine excepţii, Steaua a devenit mereu campioană absolută a României. Şi, în preocuparea atentă pentru a asigura un schimb de mîine cit mai apropiat valoric de eşalonul prim, conducerea clubului a sprijinit prompt acţiunea de creare a unei secţii de juniori şi copii. După Bărăgan, titular nu numai la Steaua, ci şi la „naţionala“ de spadă, foarte curînd alţi şi alţi muşchetari formaţi la exi­genta şcoală a clubului militar vor promova în rindul elitei scrimei româ­neşti. Spiritul de responsabilitate care s-a manifestat frecvent la marea majoritate a scrimerilor militari este şi rodul unei temeinice, permanente munci de educa­re desfăşurată de conducerea clubului. IN PRIM PLAN — FLORETISTELE într-o asemenea conjunctură de serio­zitate şi muncă, de pasiune şi răspun­dere s-au plămădit nu numai izbinzile din competiţiile interne, ci şi marile succese internaţionale ale sarimerilor de la Steaua. In fruntea acestui eşalon de elită se găseşte maestra emerită a spor­tului Olga Szabó. Stăruie şi acum In memoria multor iubitori de sport succe­sele obţinute de această virtuoasă spor­tivă, începîrrd cu anul 1956, când la Melbourne — la J.O. — a cucerit meda­lia de argint. Au urmat alte performanţe de prestigiu — titlul de campioană a lumii la individual (Buenos Aires, 1962) şi apoi şi la echipe (Havana, 1962­­. Tot la echipe. ..argint“ la „mondialele“ , din 1963 (Paris) şi 1970 (Ankara), „bronz" în 1967, la Montreal, atit la individual, cit şi la echipe. De asemenea, un alt „bronz“, l­a echipe, la J.O. din Mexic. Să adăugăm la toate aceste dovezi con­vingătoare de valoare victoriile obţinute în „Cupa Europei“ — locul I la trei ediţii, in 1968, 1971 şi 1972. Lingă Olga Szabó s-au situat, din an un an mai aproape, celelalte componente ale lotului feminin de floretă al clubu­lui Steaua şi mai ales Ileana Ghiulai, Ecaterina Stahl, Ana Pascu şi S­uz­ana Arde­lea­nu. Ileana Ghiulai, titulară fiind la Steaua, s-a afirmat pe plan International la C.M. de tineret de la Budapesta (locul 2 — 1964) şi Rotterdam (locul 2 — 1965). In continuare, participind la competiţiile senioarelor, Ileana Ghiulai a obţinut medalii de argint, cu echipa, la C. M. de la Paris (1965) şi Ankara (1970) şi In­dividual la C. M. de la Havana (1969), medalie de aur cu echipa la C. M. din Cuba şi medalie de bronz, tot la echipe, la J. O. din Mexic (1968). De numele acestei talentate floretiste sunt legate, de asemenea, succesele echipei Steaua în trei ediţii ale „Cupei Europei“. Beana Ghiulai deţine, în acelaşi timp, un loc de frunte în „Trofeul Marţial“, turneul Individual care urmează întrecerilor din cadrul „Cupei Europei”, un veritabil campionat continental. Situată în lotul de aur al flore­stelor de la Steaua, Ecaterina Stahl s-a făcut remarcată pe planşele din afara ţârii, odată­ cu C.M. de tineret de la Rotter­dam (1965), unde a cucerit medalia de aur. Apoi, cu foarte mici excepţii, ea a fost părtaşă la toate succesele colege­lor ei de club şi de lot naţional, mai puţin cel de la C.M. de la Havana, ob­­ţinînd — in schimb — un „bronz" la C.M. de la Moscova (1966) şi un „argint“ la Universiada din 1970 de la Torino. Recomandată de un titlu de campi­oană a lumii la tineret (Gând, 1954), Ana Pascu a fost şi ea prezentă pe po­diumul din capitala Cubei, atunci cind echipa României primea medaliile de aur ale C.M. In acelaşi timp, această tenace sportivă a făcut parte din echipa Steaua la toate ediţiile în care campi­oana României a cucerit şi titlul de campioană a Europei. Mai recent, la Viena, la C. M. (1971), Ana Pascu a obţinut medalia de bronz, anunţîndu-se drept una dintre protagonistele probei feminina de floretă la J.O. de la Mün­chen. In fine, Suzana Ardeleanu se numără şi ea printre floretistele de numele că­rora sunt legate marea performanţă din Cuba (1969) şi locurile I in „Cupa Eu­ropei". MHAI ŢIU ŞI... MERITUL SABRERILOR ( In ce-i priveşte pe floretişti, trei din­­tre­ ei au asigurat echipei României marele succes de la Montreal — me­dalie de aur la C.M. Este vorba de Mihai Ţiu, Iuliu Falb şi Ştefan Arde­leanu. Ţiu s-a afirmat net, în ultimii ani, ca finalist la J.O. din Mexic şi C.M. de la Havana. El constituie şi acum, la apropiatele întreceri ale Olim­piadei, principalul floretist din lotul României. Sperăm să-l secundeze — mai ales — Ştefan Ardeleanu, recomandat de o prodigioasă activitate competiţio­­nală ca junior (un titlu mondial, în 1998, la Vienna), precum şi de calităţi indubi­tabile pentru floretă. Prestigioase comportări au avut în arena internaţională şi reprezentanţii celorlalte probe, mai ales sabrerii, reco­mandaţi de un loc 4 în „Cupa Europei” şi de un loc 5 la C.M. din Cuba şi Aus­tria. Este şi meritul unor sportivi ca Vintilă, C. Nicolae, Culcea, Alexe de a fi pus umărul la obţinerea unor aseme­nea rezultate. în ce priveşte spada, trei trăgători oferă constant satisfacţii. Al. Istrate, Iorgu şi mai recent Bărăgan, scrimeri de bază ai clubului şi ai echi­pei naţionale. ★ Un ultim aspect am dori să-l subli­­niem : la clubul Steaua s-au format nu numai sportivi de nădejde, cunoscuţi ,i apreciaţi în întreaga lume, ci şi oameni adevăraţi, multilateral pregătiţi pentru un aport social cit mai eficient. Clubul militar a creiat condiţii optime pentru ca o serie de foşti sau actuali sportivi să se împlinească profesional, cum este ca­zul lui Razvan Dobrescu — jurist, Ştefan Tăpâlagă — actor dramatic, Olga Szabó, Iosif Zilahi, Hariton Bădescu, Cornel Pelmuş, Sorin Poemaru — profesori etc. Este o latură a muncii conducerii clubu­lui şi a secţiei (preşedinte, col. Romeo Mocanu), căreia i se acordă permanent atenţia cuvenită. Aşa se face că mulţi dintre actualii reprezentanţi ai Stelei, printre care Ileana Ghiulai, Ecaterina Stahl, soţii Ştefan şi Suzana Ardeleanu, urmează cununie Institutului de educa­ţie fizică şi sport, sunt ajutaţi să se pre­gătească temeinic. Mîine, ca profesori de educaţie fizică, în calitate de antre­nori, el trebuie să-şi păstreze aceeaşi poziţie de frunte, să se menţină în rin­­dul elitei mişcării noastre sportive, pen­tru o asemenea împlinire, toţi scrimerii (şi toţi sportivii de la Steaua) au asigu­rat© condiţii corespunzătoare. Iată bilanţul succeselor scrimerilor clu­bului Steaua care — aşa cum au ţinut să remarce mulţi dintre specialiştii stră­ini în vizită în ţara noastră — se con­fundă cu înseşi succesele scrimei ro­mâneşti. Tiberiu STAMA Maestra emerită a sportului Olga Szabó, de un de­ceniu încheiat prima floreta a clubului Steaua... Foto : Dragos NEAGU In sala de sub Ceahlău, voleibalista Lia Vanea­ Iliescu a îmbrăcat — cu trei săptămâni în urmă, la turneul final al campionatului 1972 — pentru ultima oară tricoul cu nr. 8 şi cu cunoscutul „D“ brodat pe piept. L-a îmbrăcat cu fi­reasca emoţie a despărţirii de el şi de sportul care i-a umplut cu bucurii, satisfacţii şi uneori cu necazuri mai bine de jumătate din viaţă. Şi poate că acolo, la vestiare, în timp ce se pregă­tea pentru cea din urmă apariţie un teren, a lăcrimat în taină, la gîndul despărţirii Clipa aceasta o hotărise mai de mult, dar a aminat-o mereu. Poate pentru că-i era greu să o intîmpine, poate pentru că simţea că echipa sa,­­ Dinamo, mai avea încă nevoie de ea.­­ Iar Lia a slujit-o şi atunci, la greu, cu aceeaşi dragoste şi devoţiune ca în anii de glorie. Şi se retrage cu fruntea sus, aşa cum a pătruns în volei. — Cui veţi lăsa acum, la Dinamo, tri­coul cu nn. n, simbolic vorbind ?... — Po­ate că tricoul, ca să nu renunțăm la simbol — de fapt locul — va fi luat de tînăra Dinculiță. Tare m-aş bucura să văd pesta un an-rloi un „optar“ de valoare în persoana ei... Aş veni adesea să o văd jucind și să mă bucur că tri­coul meu a încăput pe mî­lii bune. — N-aţi vrea acum, la sfîrşitul carierei de jucătoare, să ne reamintiţi drumul în volei ? — Un drum ca multe altele. Numai că e ceva mai lung şi plin de amintiri plă­cute, de mari satisfacţii şi împliniri, de intimplă­ri vesele dar şi triste. Peste ani, amărăciunile unor neizbînzi, decepţiile pe plan sportiv intră în patrimoniul eve­nimentelor de care ne amintim, totuşi, cu plăcere. Poate pentru că au rămas departe. Ce aş putea să spun, intr-o autoprezentare care, îmi dau seama, tre­buie să fie cit mai sumară . Am început voleiul la „Tinarul Dinamovist“ din Cluj. La 18 ani, în 1935, am debutat la Divizia A, la „Flamura roșie“ Cluj, unde am lucrat cu cunoscutul antrenor I. Scurtu, apoi am trecut la Dinamo, in 1958, club de care mă despart abia acum. Tot din 1958 am intrat în lotul de bază al echipei nationale, în caree am rămas vreme de 10 ani. în acest timp, am dis­putat aproape 266 de meciuri internaţio­nale, iar cu Dinamo (cu care am susţi­nut ceva mai puţin de 700 de meciuri) am cîştigat 7 titluri naţionale. Am fost părtaşă la cucerirea medaliei de bronz la campionatele europene din 1963, prilej cu care echipa României a obţinut calificarea pentru J.O. de la Tokio. Tot atunci am primit trofeul ziarului „Scin­teia“ pentru cea mai bună jucătoare ro­mâncă a „europenelor“. Aş mai adăuga prezenţa cu Dinamo de trei ori în semi­finalele C.C.E., performanţa de a fi în­vins de două ori pe deţinătoarea trofeu­lui, Ţ.S.K.A. Moscova, cîştigarea unor turnee internaţionale, a Dinamoviadei, a altor competiţii interne, a medaliei „Me­ritul sportiv“ şi a titlului de maestră a sportului, în 1961. Pe plan statistic, cam atit... — Aţi putea să alegeţi din noianul amintirilor pe cea mai frumoasă ? — Nu încape îndoială că Jocurile Olimpice de la Tokio, bogate în trăiri în bucurii şi decepţia de a fi ratat medalia de bronz la setaveraj, formează momen­tul cel mai semnificativ al carierei mele . — Veţi râmine, fără îndoială, in slujba sportului îndrăgit şi după abandonarea activităţii competiţionale... _ Sper. Sunt profesoară de educaţie fizică cu specializarea volei şi mi-ar face plăcere să lucrez în domeniul perfor­manţei. Poate chiar la Dinamo, dacă mi se va oferi prilejul... Prin urmare, pentru Lia Iliescu, una dintre jucătoarele care au făcut cinste voleiului nostru, o carieră s-a sfîrşit şi o alta începe... Să-i dorim mult succes şi în migăloasa muncă de an­tren­oare, pe care doreşte să o desfăşoare de acum înainte. O CARIERĂ S-A ÎNCHEIAT, o alta Începe Lia Vanea-Iliescu s-a retras din activitatea competiţionala Sportul" ÎN FAŢA FILEULUI • Intre 5 şi 9 iunie, La Kato­wice are loc tradiţionalul turneu­­internaţional feminin, organizat de ziarul local „Sport“. La competiţie participă şi echipa României, al cărei lot a fost remaniat zilele tre­cute. El cuprinde acum următoare­le jucătoare : Eugenia Rebac, Ga­briela Popa, Florentina Itu, Maria Cengher, Mariana Popescu, Carmen Marinescu, Victoria Caranda, Ange­la Moroianu, Maria Matei, Emilia Cernega, Paula Cazangiu, Liliana Paşca, Carmen Puiu, Maria Anto­­nescu, Constanţa Dinculiţă, Rodica Cilibiu şi Cătălina Celmare. Antre­nori sunt profesorii Nicolae Humă şi Leonid Şorbală. • între 6 şi 11 iulie la Moscova se va organiza un turneu interna­ţional la care vor participa şi se­lecţionatele — masculină şi femini­nă — ale Bucureştiului. • Federaţia de volei a S.U.A. a solicitat F.R.V. printr-o telegramă ca echipa sa masculină, care va participa la turneul de calificare pentru J.O. (4—11 august), să sus­ţină la sfirşitul lui iulie citeva în­­tilniri amicale în ţara noastră. Rubrică redactată de Aurelian BREBEANU PRIMA MARE COMPETIŢIE DE MINIVOLEI Zilele trecute s-a desfăşurat la Tîrgovişte, în organizarea comisiei de volei din cadrul Consiliului jude­ţean pentru educaţie fizică şi sport Dîmboviţa, prima mare competiţie a celor mai tineri practicanţi ai vo­leiului. Gazdele au dat competiţiei , care va deveni tradiţională — denu­mirea de ’’Cupa memoriam­ dr. Eugen Străjescu", ca un Semn al preţuirii celui care a fost ani in şir sufletul voleiului tîrgoviştean. La ’ invitaţia organizatorilor au răspuns 29 de e­­chipe de băieţi şi fete din 10 judeţe. Un veritabil campionat naţional (ne­oficial), cum le place dîmboviţenilor să numească această competiţie. în­trecerile au avut loc pe două cate­gorii de vîrstă: 11—12 ani şi 13—14 ani. După trei zile de întreceri, în serii şi turnee finale, situaţia primelor cla­sate a fost următoarea: FETE, CATEGORIA I, 13—14 ANI: 1. Şcoala Sportivă Bacău (prof. A. Dascălu), 2. Şc. sp. Craiova (prof. V. Dobre), 3. Şc. sp. Timişoara (prof. V. Popescu), 4. Centrul de antrena­ment Pucioasa (prof. Paula Abra­­mescu) . FETE, CATEGORIA II-A, 11—12 ANI : 1. Liceul N. Bălcescu Medgidia (prof. Şt. Ene), 2. Liceul 10 Timişoara (prof. Gh. Murgu), 3. Şc. generală Gura Şuţii (prof. Ma­rieta Badea), 4. Şc. sp. Constanţa (prof. Elena Barbu). BĂIEŢI. CATE­GORIA I, 13—14 : 1. Şcoala sportivă Bacău (prof. T. Ciuhureanu), 2. Cen­trul de antrenament Pucioasa (prof. Paula Abramescu), 3. Politehnica Ti­mişoara (prof. Gh. Horhat), 4. Şc. Sp. Tîrgovişte (prof. M. Casandres­­cu) . BĂIEŢI CATEGORIA A II-A, II—12, ANI : 1. Politehnica Timişoara (prof. Gh. Horhat), 2. Tinărul Petro­list Tîrgovişte (prof. E. Tudose), 3. Şc. sportivă Braşov (prof. Sorina Hulubecă). In ansamblu, competiţia s-a bucu­rat de un real succes atît ca organi­zare, cit şi pe plan sportiv. Rezul­tatele pregătirilor minivoleibaliştilor au fost apreciate ca promiţătoare de specialiştii prezenţi la întreceri. Cei mai dotaţi dintre copii au fost se­lecţionaţi pentru tabăra pe care o va organiza in această vară Federa­ţia de volei. După acest prim pas, dimboviţean, în competiţiile de minivolei, aştep­tăm alţii şi mai hotărîţi pe calea propagării acestui sport în rindul celor mai mici iubitori ai săi. Aceas­ta nu poate decit să servească creş­terii rezervorului de valori al vo­leiului nostru. LOTO — PRONOSPORT CISTIGATORII EXCURSIILOR ATRIBUITE LA TRAGEREA SPECIALA PRONOEXPRES DIN 17 MAI (Continuare) Excursii CROAZIERA PE DUNĂRE de cite 1 loc 21. Brașoveanu Șerban — Valea Călugărească jud. Prahova ; 22. Lang Mihai — corn. Mîneciu jud. Prahova ; 23. Doana Doina — Sibiu ; 24. Vin­­tilă Maria — Mediaş ; 25. Holota Ni­colai — Fălticeni ; 26. Havranek Meta — Timişoara ; 27. Vilcu Gheor­ghe — corn. Greci jud. Tulcea ; 28. Marin P. Ion — Adjud ; 29. Stan A­­lexandru ; 30. Steriu Eugen ; 31. Tă­­tru Andrei ; 32. Ciobanu Dumitru ;­­33. Bălan Ovidiu ; 34. Roşea Gheor­ghe şi 35. Gusti Aurel toţi din Bucu­reşi ; 36. Dimoftache Iancu - Con­stanta. NUMERELE EXTRASE LA CON­CURSUL PRONOEXPRES NR. 22 DIN 31 MAI FOND GENERAL DE PREMII : 2.800.543 lei din care 2.102.246 lei re­port. EXTRAGEREA 1 : 35 13 22 23 21 18 . FOND DE PREMII : 2.138.924 lei din care 1.537.971 lei report categ. 1 EXTRAGEREA a II-a : 11 30 9 26 27 FOND DE PREMII : 661.619 lei din care 97.344 lei report categ. A Plata premiilor va începe In Capi­tală de la 8 iunie pină la 13 iulie ţ in ţară de la 10 iunie la 15 iulie 1972, inclusiv. PREMIILE TRAGERII LOTO DIN 26 MAI EXTRAGEREA I : Categ. 1­­­3 va­riante 250T« n 68.378 lei și 2 variante 10o/„ a 27.351 lei; categ. 21 2,55 a 34.076 lei ; categ. 3 : 25,60 a 3.394 lei ; categ. 4 : 22,15 a 3.923 lei ; categ. 5 : 117,20 a 741 lei ; categ. 6 : 253,70 a 343 lei. EXTRAGEREA a II-a : Categ. A : 1 variantă 50«,', a 98.829 lei; Categ. B : 4,35 a 17.780 lei ; categ. C : 5,75 a 13.451 lei ; categ. D : 23,15 a 3.341 lei ; categ. E : 54,85 a 1.410 lei; categ. F : 51,35 a 1.506 lei; categ. Z : 1362,40 a 100 lei. Premiile de 68.378 lei jucate pe variante 2507, au revenit participan­ţilor : ATANASIU VICTOR din Pi­teşti, HORVATH ELEMER-MIHALY din Arad şi MIHAI V. VASILE din comuna Gheboieni judeţul Dîmboviţa, iar premiul de 98.829 lei pe o vari­antă 50%­, a revenit participantului KURUNCZY EMERIC din Pecica- Arad. Rubrică redactată de LOTO-PRONOSPORT Nr. 7072 In campionatul EUROPEAN ECHIPA FEMININĂ A ROMÂNIEI VA JUCA LA BURGAS Desfăşurate la Dubrovnik, lucră­rile Conferinţei permanente F.I.B.A. au stabilit o serie de importante măsuri organizatorice legate de dis­putarea competiţiilor europene de baschet. Iată cele mai însemnate hotărîri, despre care am fost infor­maţi de prof. Octav Dimitriu, se­cretarul general al F.R.B., delega­tul ţării noastre la amintita con­ferinţă . — Seriile ediţiei 1972 a campio­natului european de senioare se vor desfăşura la Burgas şi la Var­na, urmind ca primele trei clasate să participe la turneul final, unde vor conta şi rezultatele din serii. Prin tragere la sorţi, au fost for­mate următoarele serii: A. U.R.S.S. Iugoslavia, Polonia, ROMÂNIA, Ita­lia, Ungaria ; B : Franţa, Cehoslova­cia, Olanda, Bulgaria, R. D. Ger­mană, Austria. întrecerile vor avea loc între 8 şi 15 octombrie. — Următoarea ediţie a campiona­tului european de senioare se va disputa în anul 1974 în Sardinia, în oraşele Cagliari, Sassari şi Nuoro. — Ediţia 1973 a­­ campionatului european va avea loc după o nouă formulă. Mai precis, echipele au fost împărţite în două grupe valo­rice, A şi B. Reprezentantiva Româ­niei face parte din prima grupă, alături de celelalte şapte echipe (U.R.S.S., Iugoslavia, Italia, Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria şi Spania) calificate direct pentru C.E. de la Barcelona. Echipele din grupa B sunt împărţite în două serii, astfel: seria I : Belgia, Finlanda, R. F. a Germaniei, Turcia, Ungaria, Grecia, R. A. Egipt, Argglia, Portugalia; se­ria a II-a : Franţa, R. D- Germană, Israel, Austria, Suedia, Olanda, Danemarca, Scoţia, Elveţia. Echipele din grupa B vor juca între 5 şi 14 mai 1973 la Miskolc şi la Viena, urmînd ca primele două din fie­care serie să se califice in grupa A. Cele patru calificate vor mai susţine un turneu la Viena (16—18 mai 1973) pentru desemnarea cîşti­­gătoarei grupei B. — Campionatul european de se­niori din anul 1975 se va desfăşura în Iugoslavia. — In ziua de 18 iunie a acestui an va avea loc, la Geneva, aniver­sarea a 40 de ani de la înfiinţarea Federaţiei Internaţionale de Baschet Amator. La festivitate a fost invi­tat şi un reprezentant al ţării noas­tre care este una din membrele fondatoare al F.I.B.A. (Geneva, 1932). Tot la Dubrovnik au fost defini­tivate datele şi locurile de dispu­tare a campionatelor balcanice din acest an. Seniori: 25—29 iulie la Sarajevo ; senioare : 22—24 septem­brie la Iaşi (în ziua de 23 septem­brie va avea loc Conferinţa balca­nică) ; juniori : 19—23 august la Ploieşti ; junioare : 25—27 august la Svilanjac (Iugoslavia). In 1973, campionatele balcanice se vor dis­puta astfel : seniori : 11—16 septem­brie în Turcia ; senioare : 8—12 sep­tembrie în Bulgaria ; juniori : 8—10 iulie în Bulgaria ; junioare : 20—30 iulie în Grecia. SEZONUL TURISTIC ESTIVAL (Urmare din pag. 1) U.T.M.B. va satisface cererile de sejururi scurte pe litoral (de la o zi la 6 zile), chiar şi cu plecarea imediată. Amplificarea reţelei de baze spor­tive pentru agrement Pe litoral va permite accesul vilegiaturiştilor la sălile de bowling, la piscine, tere­nuri de minigolf etc. Totodată se va lărgi programul de excursii în zonele de mare interes turistic, ast­fel ca şederea pe litoral să fie pig­mentată cu multiple schimbări de decor. PE CĂRĂRILE TARII In toată perioada ce va urma, pină în lunga şi însorita toamnă te caracterizează clima noastră, se vor organiza excursii cu autocarul (de la cele de sfîrşit de săptămînă pînă la circuitele de 3—7 zile). Una dintre cele mai ample şi intere­sante excursii este „Turul Româ­niei“ care condensează în 6 zile vizitarea a 16 judeţe cu obiective de mare atracţie. Se mai efectu­ează circuite care străbat nordul Olteniei, Ţara Moţilor, Ţara Oaşu­lui, nordul Moldovei ş.a. Pentru a spori accesibilitatea a­­cestor excursii, O.T.M.B. a­ prevă­zut două tipuri cu tarife diferenţi­ate : turist şi confort sporit. Pentru excursiile în Deltă, O.T.­M.B. dispune de două vase dormi­tor pe care turiştii se vor îmbarca la Tulcea, de unde vor porni pe itinerarele stabilite. DRUMEŢII IN MUNŢI In colaborare cu diverse oficii judeţene de turism, O.T.M.B. a a­­sigurat baza de cazare pentru ex­cursiile ce le va organiza în Bucegi, Făgăraş, Retezat ş.a. Drumeţiile în munţi sînt prevă­zute, în general, pentru perioada de 6 zile, transportul pînă la locul de acces în masiv, efectuîndu-se cu trenul. Fiecare grup va fi în­soţit de unul din ghizii Oficiului, care va dispune de un colectiv cu experimentaţi oameni de munte. Ca şi în anul trecut, U.T.M.B. îşi va îndrepta atenţia şi spre tine­retul şcolar, organizînd diferite ti­puri de vacanţe. Numai pe litoral urmează să plece, prin intermediul acesui oficiu, circa 35 000 elevi din Capitală.

Next