Sportul, noiembrie 1978 (Anul 34, nr. 9005-9029)
1978-11-02 / nr. 9005
La I. T. A. Bucurefli $OFTflll ШШ MI ШШ1 Pf MAp, CI §i Pf JOS, IUI MRfCfRIlf „DACIADfl“ Nu-i usor sä ai in grijä responsabilitatea unei importante pärti a timpului liber al oamenitor dintr-o mare intreprindere bucuresteanä. E mai greu sä nu faci aceastä treabä de mintuialä. Adicä ea de eficientä. In a$a fel incit ea asiguri saptamínal conditii de practicare a sportului pentru ШШШ1ШП 400—500 de tinen fi mai putin tineri, barbati sau femei. Mihai Chioveanu, secretarul asociatiei sportive Unirea Tricolor, a reusit insa toate acestea. Nu dt ai bate din palme. Caci nu se pot face minuni, mai ales atunci tínd angajatii Intreprinderii de transporturi auto sínt dispersati la cinci autobaze, fiecare in alta margine de Bucuresti. Pentru ca acestei Probleme — de nerezolvat In aparenta — sa i se gaseascä o iesire, secretarul asociatiei Unirea Tricolor a trebuit sá gindeascá, sá te adapteze situafiei $i sá gaseascá o forma, in premierá, prin care sá-i atraga pe cit mai multi dintre oameni la miscare. §i a ajuns la concluzia ca trebuie sa puna accentul pe alergare. Adicá pe erosuri, organizate — fireste — nu pe una din bazele sportive, ci chiar la locurile de munca ale personalului de la cele cinci autobuze. Altfel spus, a venit sportul la miile de soferi si mecanici, ca si la lucratorii din birouri. Au fost zile cind, de dimineata pina seara, Mihai Chioveanu organiza, la intrarile si iesirile din schimburi, sau in scurtele pauze de productie, cite cinci crosuri, pe trasee alese ín jurul íntreprinderilor. Ca doar loc era destul... Apoi alergarea a facut prozeliti „locali“ si n-a mai fost nevoie de prezenta secretarului asociatiei. Organizarea crosurilor mergea acum struna. Asa au ajuns soferii sa alerge bine nu numai pe masini, ci Si pe jos, ca sa ci?tige citeva jocuri fruntase aleDaciadei“ pe Capitals. Ne-a mirat ca, de-a lungul unui an, Unirea Tricolor are nevoie, pentru a organiza multiple activitati sportive, de numai 20 000 lei. Sint bani proveniti din cotizafii. Sportul de masa se autofinanteaza, traieste prin el insusi, adica. Iata explicatia secrarului : „E putin, spuneti ? Poate, Acum citiva ani ne costa mult mai mul. Plateam chirii grele la bazele sportive. Erau mai multe pe care ne desfasurara activitatea. Ne raspindeam ba la Politehnica, ba in comuna Bragadiru, ba la Danubiana, ba la Electromagnetica. Pe putin semänam in cele patru vinturi vreo... 40 000 lei ! Ne-am zis, in sedintele Consiliului oamenilor muncii, cä ar fi mai bine sä intrebuintäm acesti bani pentm o bazä sportivä proprie, fäcutä prin muncä obsteascä, cu resurse interne“. Dacä terminarea, in curind (speräm si cu sprijinul organelor sindicale tutelare, de care este nevoie), a bazei Unirii Tricolor inseamnä o primä cale pentru substantiale economii banesti, cea de-a doua o constituie spritul de organizare. Presedintele asociatiei, O. Holzтш, si secretarul M. Ctiioveanu au preväzut incä de la inceputul anului in curo cantititile necesare de echipament si le-au incredintat fei administrarea echipelor. Aceasta i-a determinat pe iubitorii sportului sä devinä mai grijulii cu echipamentul si materialele sportive. Pe directorul adjunct al I.T.A. Bucuresti, Alexandra Catuneanu, l-am cunoscut mai intii... Intr-o fotografie, pe panoul sportului, instalat la intrarea in sediul central al intreprinderii. Era capitanul uneia din echipele de fotbal participante la campionatul asociatiei. Coechipier cu D. Urjan, directorul intreprinderii, cu tehnicianul, de peste 50 de ani, N. Sirmaghiteanu, cu secretarul comitetului U.T.C. S. Filian, cu seful serviciului tehnic, N. Papadopol. Ce ne-am zis ? Dacä una dintre echipe este formatä din insäsi conducerea intreprinderii, care dintre lucrätori n-ar dori sä se intreacä pe terenul de sport cu directorul säu ? Ulterior, supozitia ne-a fost confirmatä. Iar in cursul unei discutii cu directorul adjunct Cätuneanu am mai deslusit si alte implicatii ale faptului cä intreaga conducere a I.T.A. practica $i sprijinä sportul. „De ce facem ? Pentru cä sintem constienti cä printr-o activitate sportivä continuä realizäm un echilibru stabil intre productie si continutul timpului uiber al lucrätorilor no$tri, cä disciplina de pe teren influenteazä in bine personalitatea omului, contribuind la ridicarea disciplinei in intregul säu comportament, deci si in productie. Sä nu uitäm cä si sudura sufleteascä a componentilor unei echipe are mari influente pozitive in insäsi activitatea productivä“. In planul performantei, la Unirea Tricolor fiinteazä cu bune rezultate sectii de automobilism, fotbal, carting, handbal, tends de masä si sah. In curind vor lua fiintä echipe de rugby si oinä. In marea lor majoritate, sportivii acestor sectii provin dintre oamenii intreprinderii. Este si aceasta o urmare fireascä a viabilitätii sportului de masä de aici. Dar, ne simtim datori sä atragem atentia conducerii asociatiei cä promovärile consecutive in e- Saloane superioare nu trebuie cumva sä ducä la neglijarea acestei sustinute activitati sportive adresate tuturor, adicä a inse$i bazei unei piramide in virful cäreia se aflä performerii. Radu TIMOFTE Promovarea in grupa I a campionatul european de Bascbet masculin, din mg UNOBIECTIV REALIZARII DOAR CU PIVOTI MAI MULTI $I MAI VALORO$! O trecere in revistä a loturilor echipelor masculine de baschet din Divizia A ne aratä cä in componenta acestora se aflä 24 de jucätori de 2 m mai inalti ,10 la limita minima de 2 m), dintre care 16 sint folositi cu regularitate, iar ceilalti patrund un teren foarte rar. Cei 24 de „giganti“ apartin formatiilor Steaua si Dinamo (cite 4), I.C.E.D. si C.S.U. Sibiu (cite 3), Universitatea Cluj-Napoca, C.S.U. Brasov, Politehnica Bucuresti si URBIS (cite 2). Rapid ?i C.S.U. Galati (cite unul). In mod inadmisibil ?i sfidind parcä cerintele conceptiei moderne a baschetului, Farul Constanta si Universitatea Timisoara nu au in echipä nici mäcar un jucätor de 2 ml? Deci, 16 baschetbalisti despre care, teoretic, se poate afirma ca au posibilitatea de a intari — prin talia lor — lotul reprezentativ de seniori, aflat cu circa 8 luni inaintea importantului examen din mai 1979, pe care o constituie intrecerile grupei 1 a campionatului european. 16 jucatori dintre care trebuie alesi cei capabili sa contribuie la realizarea unor rezultate bune $i nu asa cum s-a intimplat la campionatele europe din 1975 (cind selectionata noastra s-a calificat in grupa A, dar aici s-a clasat pe locul 1151 din 1977 (cind a ratat promovarea in grupa A). De fiecare data, echipa a prezentat 3—4 jucatori de peste 2 m, dintre care, de regula, au fost utilizati doar cite doi si acestia cu randament corespunzfitor numai prin recuperäri. O situatie asemänätoare am intilnit-o si anul acesta, cu prilejul Balcaniadei de la Ankara (echipa României s-a clasat pe locul 2, dupä aceea a Iugoslaviei), la incheierea cäreia antrenorul Dan Niculescu ne declara cä „Gheorghe Oczelak si Lucian Ivascencu au avut prestatii bune, dar Gheorghe Dumitru a corespuns in mai micä mäsurä, iar Gheorghe Mihutä si Roman Opsitaru au fost depäsii de importanna competitiei si s-au comportat nesatisfacator*. Promovarea a 5 „giganti“ in lotul reprezentativ constituie un oarecare progres, pe care ii constatam 51 la actuala selectionata de 16 jucatori, format. In scopul participarii in 1979, la Atena, la grupa A a campionatului european 51 din care fac parte Gheorghe Oczelak (2,00 m), Lucian Ivascencu (2,01 m), Gheorghe Dumitru (2,01 m), Gheorghe Mihuta (2,03 m) si Roman Opjitaru (2,09). Sint suficienti, insa, 5 „giganti“ Intr-o echipa nafionala aflata in preajma unui examen de anvergura, cum va fi cel de la Atena ? Precizind ca in loturile largite ale reprezentativelor europene participante la recent incheiatul campionat mondial de la Manilla se gaseau 39 de „giganti“ (12 — Italia, 11 — Iugoslavia, 9 — Cehoslovacia, 7 — U.R.S.S., printre care si Tkacenko — 2,20 m), ca de regula marile competitii internationale sunt dominate de echipele in care „gigantii“ se impun, ca numär si valoare, afläm räspunsul la intrebare. Adicä, cei numai jucätori de peste 2 m si nivelul lor valoric actual nu constituie suficiente garanfii pentru o evolutie corespunzätoare a reprezentativei Romaniei in grupa d . C.E., care sä creeze premise pentru promovarea in grupa de elitä a baschetului european. De acest lucru ne-am convins chiar foarte recent, cu prilejul derbyului Dinamo — Steaua, in cursul cäruia au evoluat patru din cei cinci jucätori mai inalti ai „nafionalei“ : Oczelak, Ivascencu, Opfitaru si Mihuta. Dintre aces tea, doar Oczelak a fost utilizat integral si cu un aport consistent . Ivascencu a fost folosit in partida de símbata doar 3 minute, iar in cea de duminica a evoluat sters . Opfitaru a intrat in teren timp de 14 minute in partida de simbata, iar in cea de duminicä nu s-a dezlipit de banca rezervelor . Mihutä a „finut tusa“ in ambele intilniri, neintrind in teren nici mäcar un minut. Dealtfel, o situatie asemänätoare am intilnit-o si la alti baschetbalisti componenfi ai lotului . David a jucat numai 3 minute, iar Netolitzchi nici nu a intrat in teren. Situatia apare de-a dreptul bizarä, dacä tinem seama cä antrenorii echipelor Dinamo si Steaua — Dan Niculescu 51, respectiv, Mihai Nedef — sunt si antrenori ai lotului reprezentativ. Adicä, aceiasi antrenori ii considerä pe unii jucätori necorespunzätori formatiilor de club pe care le pregätesc, in schimb ii apreciazä ca jucätori de lot national si asteaptä ca acestia sä atingä o valoare internafionalä „lustruind“ banca rezervelor ! ? Aceasta, in vreme ce alfi jucätori — tot cu talie inaltä — sunt elemente de baza in echipele lor, fiind folositi deseori in toate cele 40 de minute si dind un randament bun (C. Tacaci — 2,01 si N. Palhegi — 2,01 la C.S.U. Sibiu, D. Benedek — 2,04 la C.S.U. Brasov, P. Gradisteanu — 2,00 la I.C.E.D., Z. Gellert — 2,00 la „U“ Cluj-Napoca s.a.). In concluzie, ne exprimäm indoiala cä numärul de numai 5 „giganfi“ selectionati in lotul lärgit ar fi suficient si apreciem cä promovarea a incä 2 sau 3 jucätori cu talie inaltä este absolut necesarä. Pe lingä faptul cä s-ar evita pericolul „golului** läsat de o eventualä accidentare, s-ar crea totodatä o rivalitate sportivä care ar stimula pe baschetbalistii din lotul national lärgit. In aceastä ipotezä si cu conditia pregätirii la cel mai bun nivel a tuturor jucätorilor (cu accent deosebit pe individualizarea antrenamentelor cu „giganfii“), echipa României va putea aborda cu meredtre importantul examen pe care il va constitui, in anul viitor, grupa I a campionatului european. Dumitru STANCULESCU DIVIZIA A LA RUGBY (Urmare din рад. I) C.F.R. Brasov — C.S.M. Sibiu 7—16 (3—7). In clasamentul grupei A conduce Farul (13 p), urmata de C.S.M. Sibiu (12 p), Rapid (10 p) Si C.F.R. Brasov (5 p). OASPETII DIN NOU LA INALTIME ! Rulmentul Birlad n-a putut rezista in fata echipei Steaua: 9—36 (la pauza 9—24). Echipa oaspe a inscris 7 incercari, prin R. Ionescu (5), M. Ionescu 51 Durbac, dintre care patru au fost transformate de Durbac (3) si Achim. Rulmentul a inscris prin Dranga (1. p), Burghelea (inc.) si Peiu (tr.). (M. RAINEA, coresp.). Stiinta CEMIN Baia Mare — Politehnica Iasi 11—0 (11—0). In clasamentul grupei , Steaua se aflä pe primul loc (15 p), urmatä de „Poli“ Iasi (11 p), Stiinta CEMINA. Маге (9 p) si Rulmentul (5 p). DINAMO CONFIRMA. La Timisoara, Universitatea, cu o echipä tinarä, n-a fost in mäsurä sä facä fatä unui adversar mult mai omogen si mai matur cum a fost Dinamo. Scor: 6—21 (3—15). Autorii punctelor: Peter (2 l.p.) pentru gazde, respectiv Roventa, Chiricencu si Roman (cited incerc.), Constantin (1. p. 5— 3 tr.). (P. AUCAN, coresp.). Minerul G. Humoraiul — R.C. Sportul studentesc 7—6 (3—3). In clasamentul grupei C, pe primul loc Dinamo (14 p.), urmata de R. C. Sportul studentesc (12 p.), „U“ Timisoara si Minerul (7 p.). STUDENTI DIN PETROSANI IN CONTINUARE NEINVINSI. Ieri dimineata, in Parcul Copilului s-a disputat un mini-derby intre R. C. Grivita Rosie, o formatie cu o carte de vizite cu adevärat prestigioasä, si Stiinta, echipa care vine... Ei bine, a rezultat o partidä disputatä, dar tot timpul controlatä de rugbystii din Valea Jiului, excelent condusi in teren de Mircea Ortelecan si Enciu Stoica, doi dintre internationalii nostri pe deplin consacrati. Prima reprizä a fost echilibratä : scor 6—6 (min. 16 drop — Simion ; min. 29 1. p. — Simion, pentru gazde, respectiv: min. 31 incercare — Aurel Ion, tr. Tudose). Dupä pauzä valoarea superioarä a oasorilor isi spune cuvintul si ei se desprind sigur, jocul lor cistigind in precizie : min. 49 1. p. — Tudose (6—Э) ; min. 57 1. p. — Tudose (6—12) ; min. 67 incercare — Rabi (6—16). Nu poate fi trecut cu vederea gestul deplorabil al pilierului Scarlat, care l-a lovit violent cu piciorul pe Stoica in timp ce acesta (om de bazä in nationala) se afla la pamint, fapt ce i-a atras eliminarea (min. 57) 51 oprobiul public. A urmat o busculada generale cu greu stapinitä de arbitru. A condus bine M. Gavrici (D. Callimachi). Politehnica Cluj-Napoca — T. C. Ind. Constanta 12—11 (9-7). In clasamentul grupei D conduce Stiinta (15 p), urmata de R. C. Grivita Rosie (11 p), T. C. Ind. Constanta si ,,Poli“ Cluj-Napoca (7 p). OLIMPIADA DE SAH D ® Echipa noastra masculina a luat un start slab © Formalia feminina sustine meciurile decisive pentru calificarea in turneul final Cea de a 23-a Olimpiada de sah se desfäsoarä in saloanele marelui stadion River Plate din Buenos Aires, sub semnul unei lupte acerbe, al progresului inregistrat de jucätorii unor reprezentative mai slab cotate pinä acum pe plan international si al... surprizelor. Formatia noasträ masculinä a avut, din päcate, un start mai slab, neacomodindu-se — evident — cu rigorile „sistemului elvetian“, care obligä ca fiecare partide sä se joace la cistig.Sahistii romäni au pierdut cu 1 Va—22 intilnirea cu Indonezia (Suradiradja — Gheorghiu remizä ; Ardiansyah — Ciocaltea remizä ; Sampoun — Ghitescu 1—0 ; Kileng — Ghinda remizä), iar in runda a 5-a conduc cu 1—0 (trei partide intrupte) in meciul cu formatia R. P. Chineze. Alte rezultate : U.R.S.S. — Anglia l'/a—Va(2) ; S.U.A. — Ungaria 2—2 ; Bulgaria — Spania 1V2—*/2(2) ; Iugoslavia — Franta 1—1 (2) ; Cuba — Olanda 2V2—*/2(1) ; Argentina — Columbia 1V2—V2 (2). In disputa feminina, se apropie de sfirsit seriile preliminare ale competitiei. In grupa a IV-a s-au inregistrat rezultatele : Romania — Japonia 2—1; Columbia — Porto Rico 3—0 ; Bulgaria — Australia 3—0 ; Spania — Uruguay 3—0 ; U.R.S.S. — Finlanda 2—0 (1) ; Ungaria — Scofia 3—0 ; Iugoslavia — Tara Galilor 2—2—1—1. In ultimele doua runde vor avea loc meciurile echipei Romaniei cu cele ale Bulgariei si Spaniei, decisive pentru desemnarea celor doua formatii care se califica in turneul final. Iatä situatia in celelalte grupe preliminare : I — U.R.S S. 13, Anglia 12³2, Olanda 91/; ; II — Ungaria 12³2, R.F.G. Ю'/г, Argentina 9 (1) , П1 — Iugoslavia ЮУ2, Polonia 9/2, India 9, Suedia 82 p. TURNEUL ECHIPEI FEMININE DE VOLEI ISKRA VOROSILOVGRAD Echipa femininä da volei Iskra Vorosilovgrad, din prima divizie sovieticä, se aflä in turneu in tara noasträ. Voleibalistele oaspete au sustinut douä partide la Iasi in compania formatiei Penicilina. Primul joc a fost cistigat de Iskra cu 3—1 (13, 14, —9, 6), iar al doilea a revenit Penicilinei cu 3—1 (—8, 9, 4, 11). In continuarea turneului, voleibatistele sovietice vor juca la Craiova. (D. DIACONESCU, coresp.) DIVIZIA NAJIONALÄ DE HOCHEI Cea de-a doua intilnire consecutivä dintre Sportul studentesc A.S.E. Bucuresti §i Sport Club Miercurea Ciuc, desfä^uratä ieri dupä-amiazä la patinoarul ,,23 August“ din Capitalä, a fost mult mai echilibratä decit cea din ajun. Oaspetii au dominat marea majoritate a timpului, studentii (cu o formatie descompletata) reu?ind sa faca fata íntílnirii doar ín prima repriza, cínd au ?i condus cu 1—0 Apoi, hochei^tii din Miercurea Ciuc, mai rapizi $i mai bine organizati, au Inscris gol dupa gol, obtínínd victoria la scorul de 9— 2 (0—1, 0, 4—1). Au marcat : §andor 5, Peter §i Szente§ — cite 2, respectiv Molnár §i Nibu. A arbitrat §t. Enciu, ajutat de Gh. Mure§anu §i O. Barbu. (V..). La Miercurea Ciuc, meciul dintre Dinamo Bucuresti §i Unirea Sf. Gheorghe a fost mai bun decit cel din ziua precedenta. Bucure§tenii au terminat invingatori cu scorul de 10—4 (4—1, 4—1, 2—2). Autorii punctelor : B. Nagy, Csiszer, Axinte — cite 2, Z. Nagy, Banda?, Pisaru §i Pana, respectiv Csedö 2, Dumitru, Csíki. Arbitri : A. Balint (la centru), T. Szabó §i L. Petra?. (V. PA§CANU, coresp.). STEAUA INTILNESTE GAMPIOANA POLONIEI (Urmare din рад. 1) altfel, tocmai pe aceste lucruri a insistat truplul de antrenori Z. Czaka fi N. Zografi la ultimele antrenamente, cind intregul lot (deci, nici o absenta...) a lucrat cu intensitate. Oaspetii, antrenati de fostul mare jucator polonez A. Friz- Iewicz, numara in rindurile lor 8 inter-itionali, саге au facut parte шп echipa Poloniei la ultima editie a C.M. : portarul T. Slowakiewicz, perechea de fundasi A. “Slowakiewicz fi Iskrzycki, atacanfii A. Choiwa niec, S. Chowaniec, Batkiewicz, Jaskierski fi cunoscutul Walenty Zientara, de 173 de őri international A 1 Meciul va fi condus de un trio de arbitri iugoslavi, avandu-l la centru pe Ciril ’ Vister Si la cele doua linii pe A. Cernazar si M. Erzin. In Incheiere, reamintim ca la jocurile oficiale, pe patinoare, FUMATUL ESTE CU DESAVIRSIRE INTERZIS. Orice... abatere de acest gen poate atrage un protest al echipei vizitatoare si crea, automat, dificultat pentru echipa noastra. Uram succes sportivilor nostri. ...PÅSÄRI CÅLÄTOARE, GRÄUNJE SI CAZDÅ FOARTE PRIMITOARE Cunoa?tem incä din copilärie cä anumitor* specii de päsäri le place sä tiiiascä numai in *ocuiri calde*, §i, de aceea, cind vremea devine mai neprielnicä, acestea migreazä. Nu ne vom referi Insä f.cum la berze, cocori sau coclestirol, ci la o altä specie de ^päsäiri cälätoare“ care migrea.tä, indiferent de anotimp, dirtr-un judet in ale specii mai rara — e drept — de a?a-zi$i fotbali?ti (de§i F.H. Fotbal a luat mäsuri саге nuj permit transferarea jucätorii dintr-un judet intr-untui ducit dupä o anumitä perioa^iä de timp). Un mic , s-a format ln Bucure?ti in varä ?i a zburat Pe meleagurri dunärene, popoeind la Moldova Nouä, unde, probabil... f^räuntele sint mai usor de gäsit. In fruntea ,,stolului« s-a aflat Olimp strateesm, iar dupä , el Ion Vasile, Dan Deaconu ?i Nicolae Väcariu. Cine sSnt асе?tia ? Olimp Mateescu eU* Hmaistru“ in jocul cu mingea §i s-a aflat in sezonul trecut la crima tehnica a echipei I.T.B., din campionatul categoriei „Onoare“ al Capitalei. Ceilalti trei — jucatori ai aceleia$i formatii. Cum „maistrul“ s-a certat cu conducerea asociatiei bucure?tene. Ion Vasile (ca nepot credincios care l-a Insotit pe v.maistru° ?i la Botolani) §i Nicolae Vacariu au facut acela?i lucru la terminarea campionatului, primind dezlegari pentru a activa la Unirea Tricolor Bucure?ti. Cel de-al treilea, Dan Deaconu, plecase din luna mai, cind fusese scos din echipa deoarece se constatase ca era dublu legitimat : „jucatorul Dan Deaconu de la I.T.B. a fost gasit in evidentele F.R.F. ca legitimat in martie 197 la asociafia „Automatica, wSclegitimatia nr. 73 254. Ca г.Jare, hotärä?te omologarea jocului cu rezultatul de 3—6 in favoarea echipei Chimistula (Proces-verbal din 12 mai 1978 al comisiei de contestatii a C.M.E.F.S. Bucure?ti). Micul stol a gasit o gazda primitoare la Moldova Noua, pe divizionara Minerul. §i, cum aici se afla ?i ni?te oameni „descurcareti“, ace?tia au facut totul ca ?ederea cäugulitorilor sä fie mai Indelungatä. Au confectionat — mai bine spus au mäsluit — cite o fi?ä persoanalä cu date ?i ?tampile (sintem curio?i sä afläm numele celui sau celor ce le-au confectionat) care sä le inlesneascä transferul la Minerul Moldova Nouä. Iatä ce s-a scris pe fiecare din ele : Ion Vasile — legitimat din 26.05.76 la Dunärea Brobreasca ; Dan Deaconu — din 7.09.77 la Constructorul Moldova Nouä ?! Alexandra Vacariu (i s-a schimbat prenumele si data nasterii, ca sä fie mai greu de... vinat) — din 06.00.76 la Constructorul Moldova Noua. Pe fi?e s-au mai aplicat di $tampile precum ca in fiecare an, de la data legitimarii la asociatiile respective, jucatorii au evoluat In echipele mentionate. La Minerul Moldova Noua, ,,maistrul* Mateescu este responsabilul centrului de copii §i juniori, deci pregäte^te .,schimbul de mine“ al tevizionarei B, iar ceilalti trei au jucat In echipä : Vacariu — de patru ori In primele 8 etape ale campionatului Diviziei B, Deaconu — de 3 ori §i Ion Vasile — o datä. Aceste „päsäri cälätoare" au poposit pe o cale läturalnicä la Minerul Moldova Nouä ?i au deschis cu chei false poarta „B“-ului, cu dorinta väditä de cäpätuialä. Credem cä a sosit vremea sä li se taie... aripile, ca sä nu mai poatä face alte cälätorii, iar cei care le-au inlesnit migrarea sä fie räsplätiti cum se cuvine ! Pompiliu VINTILÄ In mansa a 2-a a Cupei U. E. F. A., Politehnica Timifoara — Honved 2-0 (0-0) 0 VICTORIE GENERATOARE DE REGRETE §1 -IN ACELASI TIMP DE SPERANTE... TIMISOARA, 1 (prin tdefon). In pofida avantajului de 4 goluri luat la Budapesta, Honved a abordat cu prudenta mansa a 2-a a partidei cu Politehnica Timisoara, forul I | fic!ndu-se In ariergardä. Echipa ungarä intuia, fire?te, faptul cä timi^orenii vor raiza pe cartea atacului. §i, intr-adevär,I .Poli“ s-а lansat in ofensivä incä din start. A fäcut-o insä pripit ?i färä orientare. Din I linia a doua (intr-o ineditä formulä, din cauza absentei lui Dembrovschi — crizä renalä in ajunul meciului) pasele, indeo■ serii ale lui Rosca ?i Anghel, I n-au avut adresa doritä, iar ■ de pe flancul drept al liniei Intii (zona ocupatä cu precädere de Nadu) centrärile, stereotipe, au purtat pecetea ha-I zardului. Timpul curgea astfel in favoarea oaspetilor, intr-o reprizä anostä, de slab nivel tehnic, färä juturi periculoase,I färä situatii de gol. Sperantele in refacerea „terenului pierdut“ rämineau, de-I sigur, si mai mici. Dar „Poli", mäcinatä de dezbinäri ?i insuccese in serie in campionatul I intern, avea nevoie astäzi de o victorie. Dupä pauza, conducerea tehnicä face apel la Demi-brovschi 51 prezenta acestuia in cimpul de joc se face simjitä din piin , atit la mijlocul terenului unde — chiar si suferind — „dirijorul“ timisorenilor i$i pune amprenta pe jocul echipei, pregatind cu luciditate atacurile, cit si in linia intii unde, acum, virfurile de circumstan(a primesc baloane utile. _Un „un-doi” Iuga—RO$CA (min. 51) il aduce pe ultimul in situatia de a finaliza $i sutul acestuia, de la 7—8 metri, trimite mingea in plasa : 1—0, cu circa 40 de minute inainte de final. Honved se teme din nou Si, in dorinta de a stävili ofensiva adversä, schimbä tactica. Pentru a indepärta pericolul din fata portii lui Gujdar, budapestanii ies la joc §i, cind se iveste posibilitatea, trag de timp. „Poli“ forteazä din nou, dar nu are suficientä räbdare in construirea fazelor. In ultimul sfert de orä, Volaru il inlocuieste pe Petrescu insä situatiile critice la poarta lui Gujdar le creeazä Anghel, noul fundas-aripä care urcä si centreazä la angajament. Abia in min. 86 el il gäseste demarcat pe Dembrovschi, dar lovitura de cap a acestuia plaseazä mingea peste „transversalä“. In ultimul minut al partidei, Dembrovschi este oprit prin fault in apropierea careului de 16 m . Rosca fenteazä execufia Si PALTINIAN suteazä näpraznic, expediind balonul sub „transversalä“ färä ca Gujdar sä poatä schita vreun gest: 2—0, un scor care — la amintirea finalului din prima man?ä (cind lui „Poli“ i-au lipsit 8 minute pentru a incheia partida la un gol diferentä) declanseazä regrete. In acelasi timp 51 speranta intr-o redresare a echipei in campionat. Ascendentul moral i-1 conferä formatiei timisorene succesul de astazi (n. r. ieri). Inregistrind rezultatul total de 2—4 — in ambele manse cu actualul lider al campionatului ungar, Honved Budapesta — Politehnica Timisoara este eliminate din Cupa U.E.F.A. Arbitrul M. Stupar (U.R.S.S.) a condus corect urmatoarele formatii: POLITEHNICA : Catona — Floares, Paltinisan, Mehedinti, Barna (min. 46 — Dembrovschi) — Rosca, Visan, Anghel — Nadu, Iuga, Pe-trescu (min. 74 — Volaru). HONVED : Gujdar — Paroczai — Kocsis, Nagy, Varga I — Pal, Poczik, Pinter — Weimper, Lukacs, Gyimesi, Gheorghe NICOLAESCU ORASUL NOSTRU SE SPRIJINÄ SI PE APORTUL EDUCATIEIFIZICE SI SPORTULUI (Urmare din рад. 1) fost, in ultimii ani, presedinte al C.J.E.F.S.) si de prim edil al municipiului, v-am ruga sä ne orientati asupra itinerariilor sale cele mai semnificative. — Sä luäm mai intii cite o bicicletä... Pentru cä avem de parcurs o bunä bucatä de drum, pentru cä exercitiul fizic constituie — verificat ! — o binefacere pentru fiecare dintre noi si, nu in ultimul rind, pentru cä cicloturismul in zonele turistice ale judetului Buzäu (Pädurea Spätaru, statiunea Särata Monteoru, Ciuta, tabära de sculpturä in aer uiber de la Mägura etc.) s-a acreditat singur. Hai sä facem primul popas printre prescolari. $i dacä regulamentul „Daciadei“ prevede angrenarea copiilor pentru prima datä in competifii de la virsta de 6 ani, de ce nu s-аг putea trece la inifierea „spirailor“ in diverse discipline sportive chiar de la virste mai fragede ? Iatä-i, deci, pe prichindeii Buzäului intr-un cros, pe bd. Karl Marx, la concursuri de triciclete, sanius, la cursurile de gimnasticä de la C.S. $colar, de inot la bazinul din $trandul tineretului, la fotbal si tenis de masä pe lingä scoala generalä nr. 16. Am ajuns, deci, la scoalä, care a adus municipiului nostru in acest an cele mai mari satisfactii sportive. Sportivi scolari buzoieni 51 au inscris numele in palmaresul unor competitii nationale 51 internationale, ca de exemplu Danut Badea (elev la Liceul de chimie 1), din echipa României medaliatä cu bronz la „europenele“ de juniori de tenis de masä, RaduEmanoil (recent absolvent al Liceului electrotehnic), medaliat cu bronz la C.E. de lupte libere si cu argint la J.B. de tineret, precum si elevele Beatrice Pop (campioana nationala la copii), Lorena ?i Mihaela Mihai, Dorina Mitrea, Corina.Doua din echipa divizionara A de tenis de masa C.S.M. Gloria.Cit priveste priza pe care sporturile tehnicoaplicative o au In rindul elevilor, vorbesc fete peste 10 medalii obtinute de ei, sub indrumarea maestrului sportului Valerian Constantinescu, la campionatelerepublicane de modelism. Putem poposi apoi la moderna si Ifunctionala bazä sportivä a asociatiei sportive Chimia (pe lingä Intreprinderea de mase plastice), la intrecerile organizate pe plan local de asociatiile de la Intreprinderea de geamuri, Depoul C.F.R.. Vointa.. — Un municipiu in plina dezvoltare economics 51 social-culturalä, care stä’ sub semnul cresterii demografice $i desävir?irii sale urbane, nu poate neglija problema bazei materiale a sportului. — Evident ! Organele municipale de partid 51 de stat se preocupä ca baza materiala a educatiei fizice ?i sportului sä nu räminä in urma nivelului de civilizatie socialistä la care a ajuns municipiul Buzäu $i pe care vrem sä-1 ridicäm necontenit, in spiritul politicii stiintifice a partidului. Consideram cä este firesc ca, ridicindu-se in municipiul Buzäu asemenea mari si moderne unitäti economice de importantä republicanä, ca Uzina de sirmä, cea de mase plastice, Intreprinderea de contactoare, cartiere noi ca micro 3, 5, 14, Unirii, perimetrul educatiei fizice si sportului sä sporeascä si el. Noi spatii de joacä pentru copiii din noile cartiere, dotarea unitätilor prescolare si scolare cu materiale specifice (dealtfel, toate terenurile sportive 500 rare sunt in prezent bituminizate), säli de gimnasticä la ?colile generale 11 si 15 (unitäti cu clase de profil de gimnasticä si atletism), amenajarea, prin тцпса patrioticä a tineretului, a Parcului tineretului (care cuprinde bazin de inot, strand, lac pentru agrement, terenuri de tenis, baschet, volei, scenä in aer liber), pare aflat in cartierul micro 3, in vecinätatea Sälii Polivalente (incä in constructe), stadionul de atletism ce se amenajeazä in preajma patinoarului artificial (dat si el in folosintä in iarna trecutä), modernizarea stadionului de fotbal „Gloria“, necesarä in urma promitätoarei promoväri a echipei noastre, pentru prima datä in Divizia A — marcheazä preocuparea in acest sens a organelor ?i organizatiilor cu atribut ii in domeniul sportului, dar 51 responsabilitatea cetätenilor fatä de viitorul socialist al urbei lor. Viitor la care educa(ia fizicä si sportul — cu caracterul lor formativ, educativ — au si ele , important,) contribuie. Pornind de la intelegerea cä veriga fundamentalä a cresterii potentialului sportiv , constituie educata fizicä, organele locale de partid si de stat contribuie efectiv, prin forme adecvate, ca sportul sä devinä in intregime un bun al maselor largi si, totodatä, un mijloc expresiv de afirmare la nivel national si international. Färä a se numära astäzi printre traditionalele protagoniste ale diviziilor nationale, echipele si reprezentanti Buzäului sint, deocamdatä, in primul esalon al sperantelor. Va trebui sä urmeze — si avem motive temeinice sä credem cä va urma intr-un viitor nu prea indepärtat —, pe bazä de muncä sustinutä si organizare temeinicä, confirmarea. LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZÄ ASTÄZI ESTE ULTIMA ZI PENTRU PROCURAREA BILETELOR LA TRAGEREA LOTO DE MtlNE, 3 NOIEMBRIE 1978 NUMAI CINE PARTICIPA POATE CiSTIGA AUTOTURISME SI MARI PREMII IN BANT , ★ Tn agentiile loto-prono-SPORT SAU PUS in vinzare BILETE PENTRU O NOUA trägere exceptional Ш ГО care va avea loc la 7 noiembrie 1978 SE ATRIBUTE Г a AUTOTURISME „Skoda 105 L" , CISTIGURI IN NUMERAR DE VALOARE FIXA (50.000 lei, 25.000 lei 10.000 lei etc.) si DE VALOARE VARIABILA. a EXCURSii IN R. S. CEHOSLOVACA, R.P. UNGARA SAU R.D GERMANA. NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA PRONOEXPRES DIN 1 NOIEMBRIE 1978 Extragerea I: 6 45 20 25 37 13. Extragerea а Па: 5 21 15 2 28 34. Fond total de cistiguri: 783.207 lei din care: 24.553 lei Report la categoria I. Plata cistigurilor de la aceastä tragere se va face astfel: in Municipiul Bucuresti de la 9 noiembrie 1978 pinä la 3 ianuarie 1979, in tarä de la 13 noiembrie 1978 pinä la 3 ianuarie 1979, prin mandate postale incepind cu data de 13 noiembrie 1978. CISTIGURILE TRAGERII EXCEPTIONALE DIN 22 octombrie 1978 Categoria 1: 1 variantä 100% , Autoturism Dacia 1300 sau Skoda 105 L si diferenta in obiecte; cat. 2: 1 varianta 100% Si 4 variante 25% a 15.000 lei sau la alegere o excursie de 2 locuri in U.R.S.S. sau R. S. Cehoslovaca si diferenta in numerar (variantele 25% primesc suma de 3.750 lei); cat. 3: 21 variante a 4.191 lei; cat. 4: 71 a 1.240 lei; cat. 5. 191,23 a 460 lei; cat. 6: 6.108,50 a 40 lei. Categoria A: 1 varianta 25% a 12.500 lei; cat. B: 33,75 a 2.629 lei; cat. C: 92,75 a 957 lei; cat. D: 4.256,75 a 60 lei. Cistigul de categoria 1 a fost obtinut de FRANCISC CZECZAN din Cluj-Napoca. Tot despre ridicarea propriilor cadre COPIII VIN IN „POTCOAVA GIULf^TlulUl“ Df PfSff TOT, Dllll COMUNA MAGURELF, 0Ш PRELUNCIREA fERENTARI, Dim PIPTP,... Da, „potcoava Giulestiului" a exercitat dintotdeauna o atractie deosebitä pentru copiii dornici sä calce pe urmeie „idolilor“ purtätori ai tricourilor alb-visinii. Generatii dupä generatii, micutii fotbalisti s-au vrut a fi Baratky, Vintila, Bogdan, Raffinski, Marian, Froti, Valentin Stanescu, Mihailescu... Si pastrind anumite proportii destul de multi dintre cei care au pasit sfiosi pe gazonul Giulestiului si-au vazut apoi dorintele implinite. Cazul lui Dan Coe, Dumitriu, Ion Ionescu, Dinu, Neagu, C. Ionescu, Dumitru — inainte de ’19, ca si al lui Florin Marin, Grigoras, Apostol, Manea, Risnita, Petcu, Pirvu, Zalupca, Ionita, Manu S.a. — toti acestia apartinind „productiei pe bandä rulantä“ in deceniul care a urmat. Multi dintre ei au avut talent cu calcul, dar in procesul de crestere — de la jucatorulboboc la fotbalistul matur, apt sä evolueze intr-o divizionarä A (si au fost multe asemenea formatii, bucurestene sau provinciale, beneficiare ale tinerelor elemente crescute in „potcoava Giulestiului“) — un rol insemnat l-a jucat antrenorul. Inzestrati cu „ochi“ de tehnicieni versati in ale fotbalului, Remus Ghiuritan, Ion Urechiatu, Ion Costea, Ion Mihailescu, Nicolae Cristescu, Vazil Marian, Constantin Socec au triat sute si sute de copii, oprind doar pe cei In care au intrezarit pe viitorul fotbalist in stare sa continue gloria clubului, sa-i satisfaca pe numerosii Si inimosii sai suporteri. Antrenorii s-au uitat, fireste, la trupul copilului intrat pe poarta Giulestiului, dar, practicieni reputati, oameni de meserie, cu alte cuvinte, au pus pret mai mare pe ceea ce stiau acesti micuti sä facä cu mingea. Un alt antrenor, „tobä de carte“, de pildä, nu l-ar fi oprit pe prea pläpindul copil Nichi Dumitriu, viitorul „fachir“ al balonului. Ei, in afarä de „ochi“, au mai avut ceva antrenorii Giulestiului care s-au dedicat muncii de crestere a tinerelor elemente . RÅBDARE si SUUFLET, au fost desävirsiti pedagogi , mai ales in ceea ce-l priveste pe Ion Costea, singurul antrenor räsplätit cu titlul de antrenor emerit pentru rezultatele obtinute in acest sector important, al depistärii si cresterii tinerelor cadre pentru fotbalul de performantä. De la actualul Rapid (care incearcä sä-si recapete locul printre divizionarele A), fotbalul nostru, in general, asteaptä in continuare promotii de jucätori crescuti in pepiniera Giulestiului. Maestrul emerit al sportului Ilie Greavu, unul dintre cei patru antrenori ai centrului de copii si juniori Rapid Bucuresti, a dat de curind clubului Luceafarul (grupa 1964) doi jucatori crescuti, cu pricepere si migalä, timp de trei ani , pe Adrian Bondoc si Florian NH11. Impreunä cu fostul fundas al Rapidului si al echipei nationale, antrenorii Bazil Marian, Constantin Socec si Gheorghe Dungu ii pregätesc, zi de zi, pe viitorii fotbalisti performeri. Dispärind terenul de antrenament (cind, oare, se va rezolva aceastä problemä vitalä pentru Rapid) clubul s-a väzut nevoit sä inchirieze alte baze sportive, situate in raza aceluiasi sector sau cartier, „Cirelarii“ (pentru grupa micä) Si „Pasteur"-ul (grupa таге), lipsite insä de vestiare si instalatii sanitare corespunzätoare. Copiii se echipeazä in Giulesti, unde revin, dupä circa douä ore, pentru dusuri. E mai greu, se pierde timp pretios, dar ei tot vin cu drag in Giulesti. „Sosesc de peste tot — ne spuneau zilele trecute antrenorii centrului. Din toate corurile Capitalei 51 chiar de mai departe , din comuna Mägurele, prelungirea Fercutari, Pipera...". De necrezut, dar adevarat. Ii atrage, ca un magnet, ,,potcoava“ ! G. NIC. ACTUALITÄfI • ACTUALITÄTI • ACTUALTATI • PROGRAMUL JOCURILOR DE DIVIZIA A DIN CAPITALA. Duminicä sint programate in Capitala douä jocuri din cadrul etapei a 11-a a Diviziei A, care se disputä astfel : Sportul studentesc — U.T.A., pe stadionul Republicii, de la ora 11 (in deschidere are loc meciul echipelor de juniori) Si Dinamo — Politehnica Timisoara, pe stadionul Dinamo, de la ora 14 (in deschidere, de la ora 12,30, partida echipelor de juniori).e ieri s-а disputat etapa а ХП-а in seria a V-a, „bucuresteana“, а campionatului Diviziei C, in care s-au obtinut urmatoarele rezultate : I.C.S.I.M. — Abatorul 2—3 (2—0) I. T.M.B. — Sirena 1—1 (1—1), Luceafärul I — Electronica 1—1 (1—0), Unirea Bolintin — Flacära rosie 3—3 (1—1), Vointa — Automatica 1—1 (1—11), Automecanica — Luceafärul I 2—2 (2—0), Viscoza — Celuloza Cälärasi 2—1 (1—1), Tehnometal — Mecanica finä 0—2 (0—1). Victoria Lehliu — Unirea Tricolor 1—2 (0—1) — s-a jucat la Cälärasi. In clasament: 1. Mecanica finä 17 p (19—9), 2. T.M.B. 17 p (20—12) etc. NU DOAR UN „TRIBUNAL AL ARBITRILOR“! Rindurile noastre apar intr-o perioada in care arbitrajul (mai exact spus o suita de erori in conducerea jocurilor) este la „ordinea zi- lei“. Intr-adevar, mai mult ca In alte campionate, gre?elile „cavalerilor fluierului“, unele determinante pentru rezultat, s-au tinut lant, aträgind, pe bunä dreptate, atentia colegiului de specialitate si al R.F. si conducind la o serioasä analizä a situatiei despre care am informat la vreme. Astäzi, citeva cuvinte despre o actitate inceputä la deschiderea actualului sezon ?i care — credem — poate contribui la cre?terea calitätii arbitrajelor, la extragerea invatämintelor din gre?elile sävir?ite. Este vorba de activitatea comisiei de disciplinä a *»®a" valorilor fluierului“, un adevärat „tribunal al arbitrilor“ dacä vreti. Care este scopul säu ? Ni-l infäti?eazä in citeva cuvinte chiar pre?edintele comisiei, binecunoscutul Gheorghe Limona : „Crearea acestei comisii urmäre?te nu atit dictarea de sanct iuni, nu partea punitivä, ci — mai cu seamä — pe cea de specialitate, adicä discutarea amänuntitä a fiecärui caz si extragerea concluziilor privind eroarea savir?itä, deci dorinta evitärii pe viitor a unor asemenea impreciziuni in decizii. Lucräm in fiecare luni dupä-amiazä cu o comisie din care fac parte un alt fost arbitru, L Dancu, apoi unul dintre tinerii arbitri in activitate, M. Crutescu, ?i doi neutri, N. Popescu si Gh. Dan. Cazurile care apar in fata comisiei — pina la 15 octombrie in numar de 664 sint analizate sub aspectul~ principal — al modului cum se cerea aplicat regulamentul in situatiile respective. A? putea spune ca este o reciclare a arbitrilor in cauza, un mijloc de a ajuta la cresterea capacitätii de analizä rapidä si exactä a fazelor. Acesta este primul si marele scop al existentei comisiei“. A avut de lucru comisia pinä acum ? Da, ea a fost foarte solicitatä — cifra de mai sus vorbeste de la sine — pentru numeroase cazuri. Au apärut in fata ei si arbitri cu experientä si unii tineri. Cu fiecare s-a discutat cu inalt spirit de responsabilitate, cu competentä. In a?a fel, incit cel care a fost convocat intr-o luni dupä-amiazä la Bucuresti sä aibä sentimentul, convingerea cä nu a venit la о judecatä, ci — In principal — la o adeväratä reuniune de lucru. Cine ar urmäri o sedintä a acestei comisii ar vedea cum fazele incriminate sunt prezentate pe tablä, cum se ascultä punctul de vedere al arbitrului in cauzä, cum se prezintä punctele de vedere ale membrilor comisiei si — mai cu seamä — cum se ajunge, pe baza unei obiective judecari a fiecarui caz, la observatii-concluzii de таге folos „cavalerilor fluierului“ care au comis greseli Materialul documentar al comisiei este imbogatit si de observatiile fostilor arbitri din toata tara, reimiti acum In corpul de observatori ai Colegiului central ?i despre care am mai amintit in coloanele noastre: un Emil Vlaiculescu din Ploiesti, un Gheorghe Osiac — Timisoara, un Octavian Com§a — Craiova sau un Adrian Macovei din Bacau (ca sa amintim doar pe patru dintre ei) pot fi intilniti astazi pe diferite stadioane, urmarind arbitrajele colegilor mai tineri. Ce isi doreste comisia ? Ne-o spune tot presedintele ei: „Sa ajungem in primul rind sa discutam doar cazuri teoretice, care se regasesc de multe ori in practica, ca interpretari de mare finete, superioare, ale regulilor jocului. Si sa nu mai avem de-a face cu situatii de gre?eli grave, elementare, de inexactitati in privinta aplicarii unora dintre prevederile de baza ale regulamentului. Asta este marea noastra dorinta !** Eftimie IONESCU