Sportul, noiembrie 1978 (Anul 34, nr. 9005-9029)

1978-11-02 / nr. 9005

La I. T. A. Bucurefli $OFTflll ШШ MI ШШ1 Pf MAp, CI §i Pf JOS, IUI MRfCfRIlf „DACIADfl“ Nu-i usor sä ai in grijä res­­ponsabilitatea unei importante pärti a timpului liber al oa­­menitor dintr-o mare intre­­prindere bucuresteanä. E­­ mai greu sä nu faci aceastä treabä de mintuialä. Adicä ea de eficientä. In a$a fel incit ea asiguri saptamínal conditii de practicare a sportului pen­­tru ШШШ1ШП 400—500 de tinen fi mai putin tineri, barbati sau femei. Mihai Chioveanu, secretarul asociatiei sportive Unirea Tricolor, a reusit insa toate acestea. Nu dt ai bate din palme. Caci nu se pot face minuni, mai ales atunci tínd angajatii Intreprinderii de transport­uri auto sínt disper­­sati la cinci autobaze, fiecare in alta margine de Bucuresti. Pentru ca acestei Probleme — de nerezolvat In aparenta — sa i se gaseascä o iesire, secre­­tarul asociatiei Unirea Tricolor a trebuit sá gindeascá, sá te adapteze situafiei $i sá ga­­seascá o form­a, in premierá, prin care sá-i atraga pe cit mai multi dintre oam­eni la miscare. §i a ajuns la conclu­­zia ca trebuie sa puna accen­tul pe alergare. Adicá pe ero­suri, organizate — fireste — nu pe una din bazele sportive, ci chiar la locurile de munca ale personalului de la cele cinci autobuze. Altfel spus, a venit sportul la miile de soferi si mecanici, ca si la lucratorii din birouri. Au fost zile cind, de dimineata pina seara, Mihai Chioveanu organiza, la intra­­rile si iesirile din schimburi, sau in scurtele pauze de pro­­ductie, cite cinci crosuri, pe trasee alese ín jurul ín­­treprinderilor. Ca doar loc era destul... Apoi alergarea a facut prozeliti „locali“ si n-a mai fost nevoie de prezenta secre­­tarului asociatiei. Organizarea crosurilor mergea acum struna. Asa au ajuns soferii sa alerge bine nu numai pe masini, ci Si pe jos, ca sa ci?tige citeva jocuri fruntase ale­­Daciadei“ pe Capitals. Ne-a mirat ca, de-a lungul unui an, Unirea Tricolor are nevoie, pentru a organiza mul­tiple activitati sportive, de nu­mai 20 000 lei. Sint bani pro­­veniti din cotizafii. Sportul de masa se autofinanteaza, traies­­te prin el insusi, adica. Iata explicatia secr­­arului : „E putin, spuneti ? Poate, Ac­um citiva ani ne costa mult mai mul. Plateam chirii grele la bazele sportive. Erau mai multe pe care ne desfasurara activitatea. Ne raspindeam ba la Politehnica, ba in comuna Bragadiru, ba la Danubiana, ba la Electromagnetica. Pe pu­tin semänam in cele patru vin­­turi vreo... 40 000 lei ! Ne-am zis, in sedintele Consiliului oamenilor muncii, cä ar fi mai bine sä intrebuintäm acesti bani pentm o bazä sportivä proprie, fäcutä prin muncä obsteascä, cu resurse interne“. Dacä terminarea, in curind (speräm si cu sprijinul organe­­lor sindicale tutelare, de care este nevoie), a bazei Unirii Tri­color inseamnä o primä cale pentru substantiale economii banesti, cea de-a doua o con­­stituie spritul de organizare. Presedintele asociatiei, O. Holz­­тш, si secretarul M. Ctiio­­veanu au preväzut incä de la inceputul anului in curo canti­­ti­tile necesare de echipament si le-au incredintat fei adminis­­trarea echipelor. Aceasta i-a determinat pe iubitorii spor­tului sä devinä mai grijulii cu echipamentul si materialele sportive. Pe direc­torul adjunct al I.T.A. Bucuresti, Alexandra Ca­­tuneanu, l-am cunoscut mai in­­tii... Intr-o fotografie, pe pa­­noul sport­ul­ui, instalat la in­­trarea in sediul central al in­­treprinderii. Era capitanul uneia din echipele de fotbal partici­pante la campionatul asociatiei. Coechipier cu D. Urjan, direc­­torul intreprinderii, cu tehni­­cianul, de peste 50 de ani, N. Sirmaghiteanu, cu secretarul comitetului U.T.C. S. Filian, cu seful serviciului tehnic, N. Pa­­padopol. Ce ne-am zis ? Dacä una dintre echipe este formatä din insäsi conducerea intre­prinderii, care dintre lucrätori n-ar dori sä se intreacä pe te­­renul de sport cu directorul säu ? Ulterior, supozitia ne-a fost confirmatä. Iar in cursul unei discutii cu directorul ad­junct Cätuneanu am mai des­­lusit si alte implicatii ale fap­­tului cä intreaga conducere a I.T.A. practica $i sprijinä spor­tul. „De ce­­ facem ? Pentru cä sintem­ constienti cä prin­­tr-o activitate sportivä continuä realizäm un echilibru stabil intre productie si continutul timpului uiber al lucrätorilor no$tri, cä disciplina de pe te­ren influenteazä in bine per­­sonalitatea omului, contribuind la ridicarea disciplinei in in­­tregul säu comportament, deci si in productie. Sä nu uitäm cä si sudura sufleteascä a com­­ponentilor unei echipe are mari influente pozitive in in­säsi activitatea productivä“. In planul performantei, la Unirea Tricolor fiinteazä cu bune rezultate sectii de auto­­mobilism, fotbal, carting, hand­­bal, tends de masä si sah. In curind vor lua fiintä echipe de rugby si oinä. In marea lor majoritate, sportivii acestor sectii provin dintre oamenii intreprinderii. Este si aceasta o urmare fireascä a viabilitätii sportului de masä de aici. Dar, ne simtim datori sä atragem atentia conducerii asociatiei cä promovärile consecutive in e- Saloane superioare nu trebuie cumva sä ducä la neglijarea a­­cestei sustinute activitati spor­tive adresate tuturor, adicä a inse$i bazei unei piramide in virful cäreia se aflä perfor­­merii. Radu TIMOFTE Promovarea in grupa I a campionatul european de Bascb­et masculin, din mg UNOBIECTIV RE­ALIZ­ARII DOAR CU PIVOTI MAI MULTI $I MAI VALORO$! O trecere in revistä a lotu­­rilor echipelor masculine de baschet din Divizia A ne aratä cä in componenta acestora se aflä 24 de jucätori de 2 m mai inalti ,10 la limita mini­ma de 2 m), dintre care 16 sint folositi cu regularitate, iar ceilalti patrund un teren foar­­te rar. Cei 24 de „giganti“ a­­partin formatiilor Steaua si Dinamo (cite 4), I.C.E.D. si C.S.U. Sibiu (cite 3), Universi­tatea Cluj-Napoca, C.S.U. Bra­sov, Politehnica Bucuresti si URBIS (cite 2). Rapid ?i C.S.U. Galati (cite unul). In mod inadmisibil ?i sfidind parcä ce­­rintele conceptiei moderne a baschetului, Farul Constanta si Universitatea Timisoara nu au in echipä nici mäcar un ju­­cätor de 2 ml? Deci, 16 baschetbalisti des­­pre care, teoretic, se poate a­­firma ca au posibilitatea de a intari — prin talia lor — lotul reprezentativ de seniori, aflat cu circa 8 luni inaintea impor­­tantului examen din mai 1979, pe care o constituie intrece­­rile grupei 1 a campionatul­ui european. 16 jucatori dintre care trebuie alesi cei capabili sa contribuie la realizarea unor rezultate bune $i nu asa cum s-a intimplat la campio­­natele europ­­e din 1975 (cind selectionata noastra s-a califi­­cat in grupa A, dar aici s-a clasat pe locul 11­­51 din 1977 (cind a ratat promovarea in grupa A). De fiecare data, e­­chipa a prezentat 3—4 jucatori de peste 2 m, dintre care, de regula, au fost utilizati doar cite doi si acestia cu randa­ment corespunzfitor numai prin recuperäri. O situatie asemä­­nätoare am intilnit-o si anul acesta, cu prilejul Balcaniadei de la Ankara (echipa Româ­niei s-a clasat pe locul 2, dupä aceea a Iugoslaviei), la inche­­ierea cäreia antrenorul Dan Niculescu ne declara cä „Gheor­­ghe Oczelak si Lucian Ivascen­­cu au avut prestatii bune, dar Gheorghe Dumitru a corespuns in mai micä mäsurä, iar Gheor­­ghe Mihutä si Roman Opsita­­ru au fost depäsii de impor­tanna competitiei si s-au com­portat nesatisfacator*. Promovarea a 5 „giganti“ in lotul reprezentativ constituie un oarecare progres, pe care ii constatam 51 la actuala se­lectionata de 16 jucatori, for­mat. In scopul participarii in 1979, la Atena, la grupa A a campionatului european 51 din care fac parte Gheorghe Ocze­lak (2,00 m), Lucian Ivascen­­cu (2,01 m), Gheorghe Dumitru (2,01 m), Gheorghe Mihuta (2,03 m) si Roman Opjitaru (2,09). Sint suficienti, insa, 5 „gi­­ganti“ Intr-o echipa nafionala aflata in preajma unui examen de anvergura, cum va fi cel de la Atena ? Precizind ca in loturile largite ale reprezen­­tativelor europene participante la recent incheiatul campionat mondial de la Manilla se ga­­seau 39 de „giganti“ (12 — Ita­lia, 11 — Iugoslavia, 9 — Ceho­slovacia, 7 — U.R.S.S., printre care si Tkacenko — 2,20 m­), ca de regula marile compe­titii internationale sunt domi­nate de echipele in care „gi­­gantii“ se impun, ca numär si valoare, afläm räspunsul la in­­trebare. Adicä, cei numai­­ jucätori de peste 2 m si nive­lul lor valoric actual nu con­stituie suficiente garanfii pen­tru o evolutie corespunzätoare a reprezentativei Romaniei in grupa d . C.E., care sä creeze premise pentru promovarea in grupa de elitä a baschetului european. De acest lucru ne-am convins chiar foarte recent, cu prilejul derbyului Dinamo — Steaua, in cursul cäruia au evoluat patru din cei cinci ju­cätori mai inalti ai „nafiona­­lei“ : Oczelak, Ivascencu, Opfi­taru si Mihuta. Dintre aces tea, doar Oczelak a fost utilizat in­tegral si cu un aport consis­tent . Ivascencu a fost folosit in partida de símbata doar 3 minute, iar in cea de dumini­­ca a evoluat sters . Opfitaru a intrat in teren timp de 14 minute in partida de simbata, iar in cea de duminicä nu s-a dezlipit de banca rezervelor . Mihutä a „finut tusa“ in am­­bele intilniri, neintrind in te­ren nici mäcar un minut. De­­altfel, o situatie asemänätoare am intilnit-o si la alti baschet­balisti componenfi ai lotului . David a jucat numai 3 minu­te, iar Netolitzchi nici nu a intrat in teren. Situatia apare de-a dreptul bizarä, dacä ti­nem seama cä antrenorii echi­pelor Dinamo si Steaua — Dan Niculescu 51, respectiv, Mihai Nedef — sunt si antrenori ai lotului reprezentativ. Adicä, aceiasi antrenori ii considerä pe unii jucätori necorespunzä­­tori formatiilor de club pe care le pregätesc, in schimb ii apreciazä ca jucätori de lot national si asteaptä ca acestia sä atingä o valoare internafio­­nalä „lustruind“ banca rezer­velor ! ? Aceasta, in vreme ce alfi jucätori — tot cu talie inaltä — sunt elemente de baza in echipele lor, fiind folositi deseori in toate cele 40 de mi­nute si dind un randament bun (C. Tacaci — 2,01 si N. Pal­­hegi — 2,01 la C.S.U. Sibiu, D. Benedek — 2,04 la C.S.U. Bra­sov, P. Gradisteanu — 2,00 la I.C.E.D., Z. Gellert — 2,00 la „U“ Cluj-Napoca s.a.). In concluzie, ne exprimäm indoiala cä numärul de numai 5 „giganfi“ selectionati in lotul lärgit ar fi suficient si apre­­ciem cä promovarea a incä 2 sau 3 jucätori cu talie inaltä este absolut necesarä. Pe lingä faptul cä s-ar evita pericolul „golului** läsat de o eventualä accidentare, s-ar crea totodatä o rivalitate sportivä care ar stimula pe baschetbalistii din lotul national lärgit. In aceastä ipotezä si cu conditia pregäti­­rii la cel mai bun nivel a tu­turor jucätorilor (cu accent deosebit pe individualizarea antrenamentelor cu „giganfii“), echipa României va putea a­­borda cu meredtre importan­tul examen pe care il va con­stitui, in anul viitor, grupa I a campionatului european. Dumitru STANCULESCU DIVIZIA A LA RUGBY (Urmare din рад. I) C.F.R. Brasov — C.S.M. Si­biu 7—16 (3—7). In clasamentul grupei A con­duce Farul (13 p), urmata de C.S.M. Sibiu (12 p), Rapid (10 p) Si C.F.R. Brasov (5 p). O­AS­PETII DIN NOU LA INALTIME ! Rulmentul Birlad n-a putut rezista in fata echi­­pei Steaua: 9—36 (la pauza 9—24). Echipa oaspe a inscris 7 incercari, prin R. Ionescu (5), M. Ionescu 51 Durbac, dintre care patru au fost transformate de Durbac (3) si Achim. Rul­mentul a inscris prin Dranga (1. p), Burghelea (inc.) si Peiu (tr.). (M. RAINEA, coresp.). Stiinta CEMIN Baia Mare — Politehnica Iasi 11—0 (11—0). In clasamentul grupei , Steaua se aflä pe primul loc (15 p), urmatä de „Poli“ Iasi (11 p), Stiinta CEMIN­A. Маге (9 p) si Rulmentul (5 p). DINAMO CONFIRMA. La Ti­misoara, Universitatea, cu o e­­chipä tinarä, n-a fost in mä­surä sä facä fatä unui adver­sar mult mai omogen si mai matur cum a fost Dinamo. Scor: 6—21 (3—15). Autorii punctelor: Peter (2 l.p.) pentru gazde, respectiv Roventa, Chiri­­cencu si Roman (cite­d incerc.), Constantin (1. p. 5— 3 tr.). (P. AUCAN, coresp.). Minerul G. Humoraiul — R.C. Sportul studentesc 7—6 (3—3). In clasamentul grupei C, pe primul loc Dinamo (14 p.), urmata de R. C. Sportul stu­dentesc (12 p.), „U“ Timisoara si Minerul (7 p.). STUDENTI DIN PETRO­­SANI IN CONTINUARE NE­­INVINSI. Ieri dimineata, in Parcul Copilului s-a disputat un mini-derby intre R. C. Grivita Rosie, o formatie cu o carte de vizite cu adevärat prestigioasä, si Stiinta, echipa care vine... Ei bine, a rezul­­tat o partidä disputatä, dar tot timpul controlatä de rugbystii din Valea Jiului, excelent condusi in teren de Mircea Ortelecan si Enciu Stoica, doi dintre internationalii nostri pe deplin consacrati. Prima reprizä a fost echilibratä : scor 6—6 (min. 16 drop — Si­­mion ; min. 29 1. p. — Simion, pentru gazde, respectiv: min. 31 incercare — Aurel Ion, tr. Tudose). Dupä pauzä valoarea superioarä a oaso­rilor isi spune cuvintul si ei se des­­prind sigur, jocul lor cistigind in precizie : min. 49 1. p. — Tudose (6—Э) ; min. 57 1. p. — Tudose (6—12) ; min. 67 in­cercare — Rab­i (6—16). Nu poate fi trecut cu vederea gestul deplorabil al pilieru­­lui Scarlat, care l-a lo­­vit violent cu piciorul pe Stoica in timp ce acesta (om de bazä in nationala) se afla la pamint, fapt ce i-a atras e­­liminarea (min. 57) 51 oprobiul public. A urmat o busculada generale cu greu stapinitä de arbitru. A condus bine M. Gavrici (D. Callimachi). Politehnica Cluj-Napoca — T. C. Ind. Constanta 12—11 (9-7). In clasamentul grupei D conduce Stiinta (15 p), urmata de R. C. Grivita Rosie (11 p), T. C. Ind. Constanta si ,,Poli“ Cluj-Napoca (7 p). OLIMPIADA DE SAH D ® Echipa noastra masculina a luat un start slab © Formalia feminina sustine meciurile decisive pentru calificarea in turneul final Cea de a 23-a Olimpiada de sah se desfäsoarä in saloanele marelui stadion River Plate din Buenos Aires, sub semnul unei lupte acerbe, al progre­­sului inregistrat de jucätorii unor reprezentative mai slab cotate pinä acum pe plan in­ternational si al... surprizelor. Formatia noasträ masculinä a avut, din päcate, un start mai slab, neacomodindu-se — evi­dent — cu rigorile „sistemului elvetian“, care obligä ca fie­care partide sä se joace la cis­­tig.­­Sahistii romäni au pierdut cu 1 Va—2­2 intilnirea cu Indo­nezia (Suradiradja — Gheor­­ghiu remizä ; Ardiansyah — Ciocaltea remizä ; Sampoun — Ghitescu 1—0 ; Kileng — Ghinda remizä), iar in runda a 5-a conduc cu 1—0 (trei partide intr­­upte) in meciul cu formatia R. P. Chineze. Alte rezultate : U.R.S.S. — Anglia l'/a—Va(2) ; S.U.A. — Ungaria 2—2 ; Bulgaria — Spania 1V2—*/2(2) ; Iugoslavia — Franta 1—1 (2) ; Cuba — Olanda 2V2—*/2(1) ; Argentina — Columbia 1V2—V2 (2). In disputa feminina, se apro­­pie de sfirsit seriile prelimi­­nare ale competitiei. In grupa a IV-a s-au inregistrat rezul­­tatele : Romania — Japonia 2—1; Columbia — Porto Rico 3—0 ; Bulgaria — Australia 3—0 ; Spania — Uruguay 3—0 ; U.R.S.S. — Finlanda 2—0 (1) ; Ungaria — Scofia 3—0 ; Iugo­slavia — Tara Galilor 2—2—1—1. In ultimele doua runde vor avea loc meciurile echipei Romaniei cu cele ale Bulgariei si Spaniei, decisive pentru de­­semnarea celor doua formatii care se califica in turneul fi­nal. Iatä situatia in celelalte gru­­pe preliminare : I — U.R.S S. 13, Anglia 12³2, Olanda 91/; ; II — Ungaria 12³2, R.F.G. Ю'/г, Argentina 9 (1) , П1 — Iugo­slavia ЮУ2, Polonia 9­/2, India 9, Suedia 8­2 p. TURNEUL ECHIPEI FEMININE DE VOLEI ISKRA VOROSILOVGRAD Echipa femininä da volei Iskra Vorosilovgrad, din prima divizie sovieticä, se aflä in tur­­neu in tara noasträ. Voleiba­­listele oaspete au sustinut douä partide la Iasi in compania formatiei Penicilina. Primul joc a fost cistigat de Iskra cu 3—1 (13, 14, —9, 6), iar al doi­­lea a revenit Penicilinei cu 3—1 (—8, 9, 4, 11). In conti­­nuarea turneului, voleibatistele sovietice vor juca la Craiova. (D. DIACONESCU, coresp.) DIVIZIA NAJIONALÄ DE HOCHEI Cea de-a doua intilnire conse­cuti­vä dintre Sportul studentesc A.S.E. Bucuresti §i Sport Club Miercurea Ciuc, desfä^uratä ieri dupä-amiazä la patinoarul ,,23 Au­gust“ din Capitalä, a fost mult mai echilibratä decit cea din a­­jun. Oaspetii au dominat marea majoritate a timpului, studentii (cu o formatie descompletata) reu?ind sa faca fata íntílnirii doar ín prima repriza, cínd au ?i con­dus cu 1—0 Apoi, hochei^tii din Miercurea Ciuc, mai rapizi $i mai bine organizati, au Inscris gol dupa gol, obtínínd victoria la scorul de 9— 2 (0—1, 0, 4—1). Au marcat : §andor 5, Peter §i Szen­­te§ — cite 2, respectiv Molnár §i Nibu. A arbitrat §t. Enciu, ajutat de Gh. Mure§anu §i O. Barbu. (V.­­­.).­­ La Miercurea Ciuc, meciul dintre Dinamo Bucuresti §i Uni­rea Sf. Gheorghe a fost mai bun decit cel din ziua precedenta. Bucu­­re§tenii au terminat invingatori cu scorul de 10—4 (4—1, 4—1, 2—2). Autorii punctelor : B. Nagy, Csis­­zer, Axinte — cite 2, Z. Nagy, Banda?, Pisaru §i Pana, respectiv Csedö 2, Dumitru, Csíki. Arbitri : A. Balint (la centru), T. Szabó §i L. Petra?. (V. PA§CANU, coresp.). STEAUA INTILNESTE GAMPIOANA POLONIEI (Urmare din рад. 1) altfel, tocmai pe aceste lucruri a insistat truplul de antrenori Z. Czaka fi N. Zografi la ul­timele antrenamente, cind in­­tregul lot (deci, nici o absen­­ta...) a lucrat cu intensitate. Oaspetii, antrenati de fostul mare jucator polonez A. Friz- Iewicz, numara in rindurile lor 8 inter-itionali, саге au facut parte шп echipa Poloniei la ultima editie a C.M. : portarul T. Slowakiewicz, perechea de fundasi A. “Slowakiewicz fi Iskrzycki, atacanfii A. Choiwa­­ niec, S. Chowaniec, Batkiewicz, Jaskierski fi cunoscutul Wa­­lenty Zientara, de 173 de őri international A 1 Meciul va fi condus de un trio de arbitri iugoslavi, avan­­du-l la centru pe Ciril ’ Vister Si la cele doua linii pe A. Cer­­nazar si M. Erzin. In Incheie­­re, reamintim ca la jocurile oficiale, pe patinoare, FUMA­­TUL ESTE CU DESAVIRSIRE INTERZIS. Orice... abatere de acest gen poate atrage un pro­test al echipei vizitatoare si crea, automat, dificultat pen­tru echipa noastra. Uram succes sportivilor nostri. ...PÅSÄRI CÅLÄTOARE, GRÄUNJE SI C­AZDÅ FOARTE PRIMITOARE Cunoa?tem incä din copilärie cä anumitor* specii de päsäri le place sä tii­iascä numai in *ocuiri calde*, §i, de aceea, cind vremea devine mai neprielnicä, acestea migreazä. Nu ne vom referi Insä f.cum la berze, co­­cori sau coclestirol, ci la o altä specie de ^päsäiri cälätoare“ care migrea.tä, indiferent de anotimp, dir­­tr-un judet in al­­e speci­i mai rara — e drept — de a?a-zi$i fotbali?ti (de§i F.H. Fotbal a luat mä­­suri саге nuj permit transfera­­rea jucätorii din­tr-un jud­et intr-un­tui ducit dupä o anu­­mitä perioa^iä de timp). Un mic , s-a format ln Bucure?ti in varä ?i a zburat Pe meleagurri dunärene, po­­poeind la Moldova Nouä, unde, probabil... f^räuntele sint mai usor de gäsit. In fruntea ,,s­tolul­ui« s-a aflat Olimp strateesm­, iar dupä , el Ion Vasile, Dan Deaconu ?i Nicolae Väca­­riu. Cine sSnt асе?tia ? Olimp Mateescu eU­* Hmaistru“ in jocul cu mingea §i s-a aflat in sezonul trecut la crima teh­­nica a echipei I.T.B., din campionatul ca­tegori­ei „Onoa­­re“ al Capitalei. Ceilalti trei — jucatori ai aceleia$i forma­tii. Cum „maistrul“ s-a certat cu conducerea asociatiei bucu­­re?tene. Ion Vasile (ca nepot credincios care l-a Insotit pe v.maistru° ?i la Botolani) §i Nicolae Vacariu au facut ace­la?i l­ucru la terminarea cam­pionatului, primind dezlegari pentru a activa la Unirea Tri­color Bucure?ti. Cel de-al trei­­lea, Dan Deaconu, plecase din luna mai, cind fusese scos din echipa deoarece se constatase ca era dublu legitimat : „ju­­catorul Dan Deaconu de la I.T.B. a fost gasit in eviden­­tele F.R.F. ca legitimat in martie 197­ l­a asociafia „Au­­tomatica­, wSclegitimatia nr. 73 254. Ca г.Jare, hotärä?te o­­mologarea jocului cu rezulta­­tul de 3—6 in favoarea echipei Chimistula (Proces-verbal din 12 mai 1978 al comisiei de con­­testatii a C.M.E.F.S. Bucure?ti). Micul stol a gasit o gazda primi­toare la Moldova Noua, pe divizionara­­ Minerul. §i, cum aici se afla ?i ni?te oa­­meni „descurcareti“, ace?tia au facut totul ca ?ederea cäuguli­­torilor sä fie mai Indelungatä. Au confectiona­t — mai bine spus au mäsluit — cite o fi?ä persoanalä cu date ?i ?tam­­pile (sintem­ curio?i sä afläm nu­­mele celui sau celor ce le-au confectionat) care sä le inles­­neascä transferul la Minerul Moldova Nouä. Iatä ce s-a scris pe fiecare din ele : Ion Vasile — legitimat din 26.05.76 la Dunärea Brobreasca ; Dan Deaconu — din 7.09.77 la Con­­structorul Moldova Nouä ?! Alexandra Vacariu (i s-a schimbat prenu­­mele si data nas­­terii, ca sä fie mai greu de... vinat) — din 06.00.76 la Constructorul Moldova Noua. Pe fi?e s-au mai aplicat di $tampile precum ca in fiecare an, de la data legitimarii la asociatiile respective, jucatorii au evoluat In echipele mentio­na­te. La Min­erul Moldova Noua, ,,maistrul* Mateescu este res­­ponsabilul centrului de copii §i juniori, deci pregäte^te .,schimbul de m­ine“ al tevi­­zionarei B, iar ceilalti trei au jucat In echipä : Vacariu — de patru ori In prim­ele 8 e­ta­pe ale campionatului Diviziei B, Deaconu — de 3 ori §i Ion Vasile — o datä. Aceste „päsäri cälätoare" au poposit pe o cale läturalnicä la Minerul Moldova Nouä ?i au deschis cu chei false poarta „B“-ului, cu dorinta väditä de cäpätuialä. Credem cä a sosit vremea sä li se taie... aripile, ca sä nu mai poatä face alte cälätorii, iar cei care le-au in­­lesnit migrarea sä fie räsplä­­titi cum se cuvine ! Pompiliu VINTILÄ In mansa a 2-a a Cupei U. E. F. A., Politehnica Timifoara — Honved 2-0 (0-0) 0 VICTORIE GENERATOARE DE REGRETE §1 -IN ACELASI TIMP­ DE SPERANTE... TIMISOARA, 1 (prin tde­­fon). In pofida avantajului de 4 goluri luat la Budapesta, Honved a abordat cu prudenta mansa a 2-a a partidei cu Politehnica Timisoara, foru­­l I | fic!ndu-se In ariergardä. Echi­pa ungarä intuia, fire?te, fap­tul cä timi^orenii vor raiza pe cartea atacului. §i, intr-adevär,I .Poli“ s-а lansat in ofensivä incä din start. A fäcut-o insä pripit ?i färä orientare. Din I linia a doua (intr-o ineditä for­­mulä, din cauza absentei lui Dembrovschi — crizä renalä in ajunul meciului) pasele, indeo­­■ serii ale lui Rosca ?i Anghel, I n-au avut adresa doritä, iar ■ de pe flancul drept al liniei I­­ntii (zona ocupatä cu precä­­dere de Nadu) centrärile, ste­­reotipe, au purtat pecetea ha-I zardului. Timpul curgea astfel in favoarea oaspetilor, intr-o reprizä anostä, de slab nivel tehnic, färä juturi periculoase,I färä situatii de gol. Sperantele in refacerea „te­­renului pierdut“ rämineau, de-I sigur, si mai mici. Dar „Poli", mäcinatä de dezbinäri ?i insuc­­cese in serie in campionatul I intern, avea nevoie astäzi de o victorie. Dupä pauza, condu­cerea tehnicä face apel la Demi-brovschi 51 prezenta acestuia in cimpul de joc se face simjitä din piin , atit la mijlocul te­­renului unde — chiar si sufe­­rind — „dirijorul“ timisorenilor i$i­ pune amprenta pe jocul e­­chipei, pregatind cu luciditate atacurile, cit si in linia intii unde, acum, virfurile de cir­­cumstan(a primesc baloane uti­le. _Un „un-doi” Iuga—RO$CA (min. 51) il aduce pe ultimul in situatia de a finaliza $i sutul a­­cestuia, de la 7—8 me­tri, tri­mite mingea in plasa : 1—0, cu circa 40 de minute inainte de final. Honved se teme din nou Si, in dorinta de a stävili o­­fensiva adversä, schimbä tacti­­ca. Pentru a indepärta peri­­colul din fata portii lui Gujdar, budapestanii ies la joc §i, cind se iveste posibilitatea, trag de timp. „Poli“ forteazä din nou, dar nu are suficientä räbdare in construirea fazelor. In ultimul sfert de orä, Vola­­ru il inlocuieste pe Petrescu insä situatiile critice la poarta lui Gujdar le creeazä Anghel, noul fundas-aripä care urcä si centreazä la angajament. Abia in min. 86 el il gäseste demar­­cat pe Dembrovschi, dar lovi­­tura de cap a acestuia plasea­­zä mingea peste „transversalä“. In ultimul minut al partidei, Dembrovschi este oprit prin fault in apropierea careului de 16 m . Rosca fenteazä execufia Si PALTINI­AN suteazä nä­­praznic, expediind balonul sub „transversalä“ färä ca Gujdar sä poatä schita vreun gest: 2—0, un scor care — la amin­­tirea finalului din prima man­­?ä (cind lui „Poli“ i-au lipsit 8 minute pentru a incheia par­tida la un gol diferentä) de­­clanseazä regrete. In acelasi timp 51 speranta intr-o redre­­sare a echipei in campionat. Ascendentul moral i-1 conferä formatiei timisorene succesul de astazi (n. r. ieri). Inregistrind rezultatul total de 2—4 — in ambele manse cu actualul lider al campionatului ungar, Honved Budapesta — Politehnica Timisoara este eli­minate din Cupa U.E.F.A. Arbitrul M. Stupar (U.R.S.S.) a condus corect urmatoarele formatii: POLITEHNICA : Catona — Floares, Paltinisan, Mehe­­dinti, Barna (min. 46 — Dem­brovschi) — Rosca, Visan, Anghel — Nadu, Iuga, Pe-­trescu (min. 74 — Volaru). HONVED : Gujdar — Paroc­­zai — Kocsis, Nagy, Varga I — Pal, Poczik, Pinter — Weim­­per, Lukacs, Gyimesi, Gheorghe NICOLAESCU ORASUL NOSTRU SE SPRIJINÄ SI PE APORTUL EDUCATIEIFIZICE SI SPORTULUI (Urmare din рад. 1) fost, in ultimii ani, presedinte al C.J.E.F.S.) si de prim edil al municipiului, v-am ruga sä ne orientati asupra itinerariilor sale cele mai semnificative. — Sä luäm mai intii cite o bi­­cicletä... Pentru cä avem de parcurs o bunä bucatä de drum, pentru cä exercitiul fi­­zic constituie — verificat ! — o binefacere pentru fiecare din­tre noi si, nu in ultimul rind, pentru cä cicloturismul in zo­­nele turistice ale judetului Bu­­zäu (Pädurea Spätaru, statiu­­nea Särata Monteoru, Ciuta, tabära de sculpturä in aer uiber de la Mägura etc.) s-a acre­­ditat singur. Hai sä facem pri­mul popas printre prescolari. $i dacä regulamentul „Dacia­dei“ prevede angrenarea copii­­lor pentru prima datä in com­­petifii de la virsta de 6 ani, de ce nu s-аг putea trece la inifierea „spirailor“ in diverse discipline sportive chiar de la virste mai fragede ? Iatä-i, deci, pe prichindeii Buzäului intr-un cros, pe bd. Karl Marx, la concursuri de triciclete, sa­­nius, la cursurile de gimnasti­­cä de la C.S. $colar, de inot la bazinul din $trandul tine­­retului, la fotbal si tenis de masä pe lingä scoala generalä nr. 16. Am ajuns, deci, la scoa­­lä, care a adus municipiului nostru in acest an cele mai mari satisfactii sportive. Spor­­tivi scolari buzoieni 51­ au in­scris numele in palmaresul unor competitii nationale 51 in­ternationale, ca de exemplu Danut Badea (elev la Liceul de chimie 1), din echipa Români­ei medaliatä cu bronz la „euro­­penele“ de juniori de tenis­ de masä, Radu­­Emanoil (recent absolvent al Liceului electro­­tehnic), medaliat cu bronz la C.E. de lupte libere si cu ar­gint la J.B. de tineret, precum si elevele Beatrice Pop­ (cam­­pioana nationala la copii), Lo­­rena ?i Mihaela Mihai, Dorina Mitrea, Corina.Doua din echipa divizionara A de tenis de masa C.S.M. Gloria.­­Cit priveste pri­­za pe care sporturile tehnico­­aplicative o a­u In rindul ele­­vilor, vorbesc fete peste 10 me­­dalii obtinute de ei, sub in­­drumarea maes­trului sportului Valerian Constantinescu, la campionatele­­republicane de modelism. Putem­ poposi apoi la moderna si Ifunctionala bazä sportivä a asociatiei sportive Chimia (pe lingä Intreprinde­­rea de mase plastice), la intre­­cerile organ­izate pe plan local de asociatiile de la Intreprin­­derea de geamuri, Depoul C.F.R.. Vointa.. — Un municipiu in plina dez­­voltare economics 51 social-cul­­turalä, care stä’ sub semnul cresterii demografice $i desä­­vir?irii sale urbane, nu poate neglija problema bazei mate­riale a sportului. — Evident ! Organele munici­pale de partid 51 de stat se preocupä ca baza materiala a educatiei fizice ?i sportului sä nu räminä in urma nivelului de civilizatie socialistä la care a ajuns municipiul Buzäu $i pe care vrem sä-1 ridicäm ne­­contenit, in spiritul politicii stiintifice a partidului. Consi­deram cä este firesc ca, ridi­­cindu-se in municipiul Buzäu asemenea mari si moderne unitäti economice de im­­portantä republicanä, ca U­­zina de sirmä, cea de mase plastice, Intreprinderea de contactoare, cartiere noi ca micro 3, 5, 14, Unirii, perime­­trul educatiei fizice si sportu­­lui sä sporeascä si el. Noi spa­tii de joacä pentru copiii din noile cartiere, dotarea unitäti­­lor prescolare si scolare cu materiale specifice (dealtfel, toate terenurile sportive 500­ rare sunt in prezent bitumini­­zate), säli de gimnasticä la ?co­­lile generale 11 si 15 (unitäti cu clase de profil de gimnasti­cä si atletism), amenajarea, prin тцпса patrioticä a tineretului, a Parcului tineretului (care cuprinde bazin de inot, strand, lac pentru agrement, terenuri de tenis, baschet, volei, scenä in aer liber), pare aflat in car­tierul micro 3, in vecinätatea Sälii Polivalente (incä in con­structe), stadionul de atletism ce se amenajeazä in preajma patinoarului artificial (dat si el in folosintä in iarna trecu­­tä), modernizarea stadionului de fotbal „Gloria“, necesarä in ur­ma promitätoarei promoväri a echipei noastre, pentru prima datä in Divizia A — marcheazä preocuparea in acest sens a or­­ganelor ?i organizatiilor cu a­­tribut ii in domeniul sportului, dar 51 responsabilitatea cetäte­­nilor fatä de viitorul socialist al urbei lor. Viitor la care educa(ia fizicä si sportul — cu caracterul lor formativ, educa­­tiv — au si ele , important,) contribuie. Pornind de la intelegerea cä veriga fundamentalä a creste­rii potentialului sportiv , con­stituie educata fizicä, organele locale de partid si de stat con­tribuie efectiv, prin forme a­­decvate, ca sportul sä devinä in intregime un bun al mase­­lor largi si, totodatä, un mijloc expresiv de afirmare la nivel national si international. Färä a se numära astäzi printre tra­­ditionalele protagoniste ale di­­viziilor nationale, echipele si reprezentanti Buzäului sint, deocamdatä, in primul esalon al sperantelor. Va trebui sä urmeze — si avem motive te­­meinice sä credem cä va urma intr-un viitor nu prea indepär­­tat —, pe bazä de muncä sus­­tinutä si organizare temeinicä, confirm­area. LOTO - PRONOSPORT INFORMEAZÄ ASTÄZI ESTE ULTIMA ZI PEN­TRU PROCURAREA BILETELOR LA TRAGEREA LOTO DE MtlNE, 3 NOIEMBRIE 1978 NUMAI CINE PARTICIPA POA­TE CiSTIGA AUTOTURISME SI MARI PREMII IN BANT , ★ Tn agentiile loto-prono-SPORT SAU PUS in vinzare BILETE PENTRU O NOUA trägere exceptional Ш ГО care va avea loc la 7 noiembrie 1978 SE A­TRIBUTE Г a AUTOTURISME „Skoda 105 L" , CISTIGURI IN NUMERAR DE VALOARE FIXA (50.000 lei, 25.000 lei 10.000 lei etc.) si DE VALOARE VARIABILA. a EXCURSii IN R. S. CEHOS­­LOVACA, R.P. UNGARA SAU R.D GERMANA. NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA PRONOEXPRES DIN 1 NOIEMBRIE 1978 Extragerea I: 6 45 20 25 37 13. Extragerea а П­а: 5 21 15 2 28 34. Fond total de cistiguri: 783.207 lei din care: 24.553 lei Report la categoria I. Plata cistigurilor de la aceastä tragere se va face astfel: in Mu­nicipiul Bucuresti de la 9 no­iembrie 1978 pinä la 3 ianuarie 1979, in tarä de la 13 noiembrie 1978 pinä la 3 ianuarie 1979, prin mandate postale incepind cu da­ta de 13 noiembrie 1978. CISTIGURILE TRAGERII EXCEPTIONALE DIN 22 octombrie 1978 Categoria 1: 1 variantä 100% , Autoturism Dacia 1300 sau Skoda 105 L si diferenta in o­­biecte; cat. 2: 1 varianta 100% Si 4 variante 25% a 15.000 lei sau la alegere o excursie de 2 locuri in U.R.S.S. sau R. S. Ceho­­slovaca si diferenta in numerar (variantele 25% primesc suma de 3.750 lei); cat. 3: 21 variante a 4.191 lei; cat. 4: 71 a 1.240 lei; cat. 5. 191,23 a 460 lei; cat. 6: 6.108,50 a 40 lei. Categoria A: 1 varianta 25% a 12.500 lei; cat. B: 33,75 a 2.629 lei; cat. C: 92,75 a 957 lei; cat. D: 4.256,75 a 60 lei. Cistigul de categoria 1 a fost obtinut de FRANCISC CZECZAN din Cluj-Napoca. Tot despre ridicarea proprii­lor cadre COPIII VIN IN „POTCOAVA GIULf^TlulUl“ Df PfSff TOT, Dllll COMUNA MAGURELF, 0Ш PRELUNCIREA fERENTARI, Dim PIPTP,­... Da, „potcoava Giulestiului" a exercitat dintotdeauna o a­­tractie deosebitä pentru copiii dornici sä calce pe urmei­e „idolilor“ purtätori ai tricou­­rilor alb-visinii. Generatii dupä generatii, micutii fotbalisti s-au vrut a fi Baratky, Vintila, Bog­dan, Raff­inski, Marian, Froti, Valentin Stanescu, Mihailescu... Si pastrind anumite proportii destul de multi dintre cei care au pasit sfiosi pe gazonul Giu­lestiului si-au vazut apoi do­­rintele implinite. Cazul lui Dan Coe, Dumitriu, Ion Ionescu, Dinu, Neagu, C. Ionescu, Du­mitru — inainte de ’19, ca si al lui Florin Marin, Grigoras, Apostol, Manea, Risnita, Petcu, Pirvu, Zalupca, Ionita, Manu S.a. — toti acestia apartinind „productiei pe bandä rulantä“ in deceniul care a urmat. Multi dintre ei au avut ta­­lent cu calcul, dar in procesul de crestere — de la jucatorul­­boboc la fotbalistul matur, apt sä evolueze intr-o divizionarä A (si au fost multe asemenea formatii, bucurestene sau pro­vinciale, beneficiare ale tinere­­lor elemente crescute in „pot­coava Giulestiului“) — un rol insemnat l-a jucat antrenorul. Inzestrati cu „ochi“ de tehn­i­­cieni versati in ale fotbalului, Remus Ghiuritan, Ion Urechia­­tu, Ion Costea, Ion Mihailescu, Nicolae Cristescu, Vazil Ma­rian, Constantin Socec au triat sute si sute de copii, oprind doar pe cei In care au intre­­zarit pe viitorul fotbalist in stare sa continue gloria clu­­bului, sa-i satisfaca pe nume­­rosii Si inimosii sai suporteri. Antrenorii s-au uitat, fireste, la trupul copilului intrat pe poarta Giulestiului, dar, prac­­ticieni reputati, oameni de me­­serie, cu alte cuvinte, au pus pret mai mare pe ceea ce stiau acesti micuti sä facä cu mingea. Un alt antrenor, „tobä de car­te“, de pildä, nu l-ar fi oprit pe prea pläpindul copil Nichi Du­mitriu, viitorul „fachir“ al balo­­nului. Ei, in afarä de „ochi“, au mai avut ceva antrenorii Giulestiului care s-au dedicat muncii de crestere a tinerelor elemente . RÅBDARE si SUU­FLET, au fost desävirsiti pe­­dagogi , mai ales in ceea ce-l priveste pe Ion Costea, singu­rul antrenor räsplätit cu titlul de antrenor emerit pentru re­­zultatele obtinute in acest sec­tor important, al depistärii si cresterii tinerelor cadre pentru fotbalul de performantä. De la actualul Rapid (care incearcä sä-si recapete locul printre divizionarele A), fot­balul nostru, in general, as­teaptä in continuare promotii de jucätori crescuti in pepi­­niera Giulestiului. Maestrul emerit al sportului Ilie Grea­­vu, unul dintre cei patru an­trenori ai centrului de copii si juniori Rapid Bucuresti, a dat de curind clubului Luceafarul (grupa 1964) doi jucatori cres­cuti, cu pricepere si migalä, timp de trei ani , pe Adrian Bondoc si Florian NH11. Im­preunä cu fostul fundas al Ra­­pidului si al echipei nationale,­ antrenorii Bazil Marian, Con­stantin Socec si Gheorghe Dun­­gu ii pregätesc, zi de zi, pe vi­­itorii fotbalisti performeri. Dispärind terenul de antrena­­ment (cind, oare, se va re­zol­­va aceastä problemä vitalä pentru Rapid) clubul s-a vä­zut nevoit sä inchirieze alte baze sportive, situate in raza aceluiasi sector sau cartier, „Cirelarii“ (pentru grupa micä) Si „Pasteur"-ul (grupa таге), lipsite insä de vestiare si in­­stalatii sanitare corespunzä­­toare. Copiii se echipeazä in Giulesti, unde revin, dupä cir­ca douä ore, pentru dusuri. E mai greu, se pierde timp pre­­tios, dar ei tot vin cu drag in Giulesti. „Sosesc de peste tot — ne spuneau zilele trecute antrenorii centrului. Din toate corurile Capitalei 51 chiar de mai departe , din comuna Mä­­gurele, prelungirea Fercutari, Pipera...". De necrezut, dar adevarat. Ii atrage, ca un magnet, ,,potcoa­va“ ! G. NIC. ACTUALITÄfI • ACTUALITÄTI • ACTUALTATI • PROGRAMUL JOCURILOR DE DIVIZIA A DIN CAPITALA. Duminicä sint programate in Ca­pitala douä jocuri din cadrul eta­­pei a 11-a a Diviziei A, care se disputä astfel : Sportul studentesc — U.T.A., pe stadionul Republicii, de la ora 11 (in deschidere are loc meciul echipelor de juniori) Si Dinamo — Politehnica Timisoa­ra, pe stadionul Dinamo, de la ora 14 (in deschidere, de la ora 12,30, partida echipelor de juniori).­e ieri s-а disputat etapa а ХП-а in seria a V-a, „bucuresteana“, а campionatului Diviziei C, in care s-au obtinut urmatoarele rezulta­te : I.C.S.I.M. — Abatorul 2—3 (2—0) I. T.M.B. — Sirena 1—1 (1—1), Luceafärul I — Electronica 1—1 (1—0), Unirea Bolintin — Fla­­cära rosie 3—3 (1—1), Vointa — Automatica 1—1 (1—11), Automeca­­nica — Luceafärul I 2—2 (2—0), Viscoza — Celuloza Cälärasi 2—1 (1—1), Tehnometal — Mecanica finä 0—2 (0—1). Victoria Lehliu — Unirea Tricolor 1—2 (0—1) — s-a jucat la Cälärasi. In clasament: 1. Mecanica finä 17 p (19—9), 2. T.M.B. 17 p (20—12) etc. NU DOAR UN „TRIBUNAL AL ARBITRILOR“! Rindurile noastre apar in­tr-o perioada in care arbi­­trajul (mai exact spus o su­­ita de erori in conducerea jocurilor) este la „ordinea zi- lei“. Intr-adevar, mai mult ca In alte campionate, gre?elile „cavalerilor fluierului“, unele determinante pentru rezultat, s-au tinut lant, aträgind, pe bunä dreptate, atentia cole­­giului de specialitate si a­l R.F. si conducind la o se­­rioasä analizä a situatiei des­pre care am informat la vreme. Astäzi, citeva cuvinte despre o actitate inceputä la deschiderea actualului sezon ?i care — credem — poate con­tribui la cre?terea calitätii ar­­bitrajelor, la extragerea inva­­tämintelor din gre?elile sävir­­?ite. Este vorba de activitatea comisiei de disciplinä a *»®a" valorilor fluierului“, un ade­­värat „tribunal al arbitrilor“ dacä vreti. Care este scopul säu ? Ni-l infäti?eazä in cite­va cuvinte chiar pre?edin­­tele comisiei, binecunoscutul Gheorghe Limona : „Crearea acestei comisii urmäre?te nu atit dictarea de sanct iuni, nu partea punitivä, ci — mai cu seamä — pe cea de specia­litate, adicä discutarea amä­­nuntitä a fiecärui caz si ex­tragerea concluziilor privind eroarea savir?itä, deci dorin­ta evitärii pe viitor a unor asemenea impreciziuni in de­­cizii. Lucräm in fiecare luni dupä-amiazä cu o comisie din care fac parte un alt fost ar­bitru, L Dancu, apoi unul dintre tinerii arbitri in acti­vitate, M. Crutescu, ?i doi neu­tri, N. Popescu si Gh. Dan. Cazurile care apar in fata comisiei — pina la 15 octom­brie in numar de 664 sint analizate sub aspectul­­~ prin­cipal — al modului cum se cerea aplicat regulamentul in situatiile respective. A? putea spune ca este o reciclare a arbitrilor in cauza, un mijloc de a ajuta la cresterea capa­­citätii de analizä rapidä si exactä a fazelor. Acesta este primul si marele scop al exis­­tentei comisiei“. A avut de lucru comisia pinä acum ? Da, ea a fost foarte solicitatä — cifra de mai sus vorbeste de la sine — pentru numeroase cazuri. Au apärut in fata ei si arbitri cu experientä si unii tineri. Cu fiecare s-a discutat cu inalt spirit de responsabilitate, cu competentä. In a?a fel, incit cel care a fost convocat intr-o luni dupä-amiazä la Bucuresti sä aibä sentimentul, convingerea cä nu a venit la о judecatä, ci — In principal — la o adeväratä reuniune de lucru. Cine ar urmäri o se­­dintä a acestei comisii ar vedea cum fazele incriminate sunt prezentate pe tablä, cum se ascultä punctul de vedere al arbitrului in cauzä, cum se prezintä punctele de vedere ale membrilor comisiei si — mai cu seamä — cum se a­­junge, pe baza unei obiecti­­ve judecari a fiecarui caz, la observatii-concluzii de таге folos „cavalerilor fluierului“ care au comis greseli Mate­rialul documentar al comisiei este imbogatit si de observa­­tiile fostilor arbitri din toata tara, reimiti acum In corpul de observatori ai Colegiulu­i central ?i despre care am mai amintit in coloanele noastre: un Emil Vlaiculescu din Plo­­iesti, un Gheorghe Osiac — Timisoara, un Octavian Com­­§a — Craiova sau un Adrian Macovei din Bacau (ca sa amintim doar pe patru din­tre ei) pot fi intilniti astazi pe diferite stadioane, urma­­rind arbitrajele colegilor mai tineri. Ce isi doreste comisia ? Ne-o spune tot presedintele ei: „Sa ajungem in primul rind sa discutam doar cazuri teoretice, care se regasesc de multe ori in practica, ca in­terpretari de mare finete, superioare, ale regulilor jo­cului. Si sa nu mai avem de-a face cu situatii de gre­­?eli grave, elementare, de inexactitati in privinta apli­­carii unora dintre prevederile de baza ale regulamentului. Asta este marea noastra do­­rinta !** Eftimie IONESCU

Next