Sportul, mai 1985 (Anul 41, nr. 11003-11027)
1985-05-03 / nr. 11003
In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU, MARŢI A AVUT LOC ÎN CAPITALĂ ADUNAREA FESTIVA CONSACRATA ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au Participat, marţi după-amiază la adunarea festivă consacrată albi de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, într-o deplină unitate şi vibrantă trăire patriotică, toţi fiii ţării au adus — în această zi de scumpă sărbătoare, de strălucit bilanţ al marilor împliniri, al istoricelor izbînzi în edificarea noii orîaduiri — prinosul lor de caldă recunoştinţă eroicului nostru partid comunist, continuatorul celor mai înaintate tradiţii ale luptei revoluţionare duse de poporul român, forţa politică conducătoare a societăţii, inima puternică, veşnic tinără a naţiunii, în acelaşi timp, ei şi-au ladreptat grindurile pline de dragoste şi stimă spre conducătorul iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care şi-a dedicat întreaga viaţă, gîndirea şi fapta revoluţionară cauzei nobile a partidului, patriei şi poporului, binelui şi fericirii naţiunii, înfloririi continue a României, în deplină libertate şi independenţă, triumfului idealurilor socialismului şi păcii. Aceste înalte gînduri şi simţăminte şi-au găsit o vie şe pregnantă expresie în primirea însufleţită făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu de miile de bucureşteni prezenţi în Parcul Tineretului, care au aclamat îndelung pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă, pentru minunatul ei ponor, constructor victorios al socialismului. Coruri reunite au intonat atît de îndrăgitul cîntec „Partidul — Ceauşescu — România". Aceeaşi atmosferă entuziastă domnea şi în Palatul Sporturilor şi Culturii, care a rânduit adunarea festivă, în uralele şi ovaţiile celor prezenţi la adunare. In Creadia au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Constantin Dăscălescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Ion Dincă, Min Dobrescu, Ludovic Fazekas, Alexandrina Găinuşe, Manea Mănescu, Paul Niculescu, Con- stantin Olteanu, Gheorghe O- prea, Gheorghe Fană, Ion Pâş«a Dumitru Popescu. Giaeor- ghe Rădulescu. His Verdeţ, sic- : fan Andrei, Ştefan Bîrlea, Nicu • Ceauşescu, Gheorghe David, Petru Enache, Mihai Gere. Ni colae Giosan, Suzac* Gâdea, : Ana Mircean, Tudor Postelni : cu: Ion Radu, Ion Stoian, Ioan Totu, Ion Ursu, Richard Win- ; ter, Silviu Curticeanu. Constan- : fin Radu. A fost intonat Imnui de Stat al Republicii Socialiste Româ- nia. Adunarea festivă consacrată zilei de 1 Mai a fost deschisă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei. Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Ion Dincă, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministr al guvernului. Marea adunare a luat sfârşit într-o atmosferă de vibrant şi înălţător patriotism. în continuare, a avut loc un frumos spectacol festiv dedicat zilei de 1 Mai La ieşirea din sala Palatului Sporturilor şi Culturii şi pe aleea centrală a Parcului Tineretului, mii de bucureşteni au intîmpinat din nou pe secretarul general al partidului cu aceleaşi sentimente de dragoste si preţuire. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu răspund cu căldură şi prietenie acestor emoţionante manifestări cu care sunt înconjuraţi de miile de bucureşteni, la ieşirea din parc fiind invitaţi să se prindă într-o mare horă. în uralele mulţimii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau, apoi, un călduros rămas bun de la numeroşii cetăţeni prezenţi la această emoţionantă manifestare prilejuită de sărbătorirea zilei de 1 Mai, care s-a constituit într-o vibrantă expresie a dragostei şi recunoştinţei neţărmurite a naţiunii faţă de Partidul Comunist Român, faţă de conducătorul încercat al partidului şi statului, iniţiatorul tuturor izbinzilor dobîndite de poporul român pe caisa luminoasă a socialismului şi comunismului. In preliminariile C. M. de fotbal ROMÂNIA — ANGLIA 0-0 DUPĂ UN JOC DOMINAT DE „TRICOLORI In general, un 0—0 pe teren propriu, fie el obţinut chiar şi In compania unei echipe de forţa Angliei (14—0 în grupă) creează o senzaţie de neîmplinire. Dar iată că, de astă dată, „tricolorii" au fost cei care au făcut majoritatea marilor faze ale partidei, dînd deseori ciştig de cauză fotbalului continental în duelul său istoric ca Insula. Am putea spune că miercuri, în faţa Angliei, fotbaliştii români au jucat mai generos şi mai dens decit in partida devenită clasică cu Italia, ei cutezind mai mult, riscînd mai mult, schimbînd registrele si flancurile ca o anume ușurință, caracteristică unei echipe mature. Finalmente, cronicarul poate să afirme că acest 0—0 a avut un profil de 4—2 in favoarea echipei României. Un match care, dacă ar fi fost punctat ca la box, ar fi oferit un 5S—57 pentru echipa lui Ştefănescu DE LA LUCESCU LA BRYAN GLANVILLE încercând o sinteză, să luăm ca repere două din declaraţiile la card, imediat după meci. Spunea Lucescu : „Am încercat toate manevrele. Ara jucat destule minute de fotbal caracteristic Europei centrale — care e şi al nostru —, am judicat şi englezeşte, am avut (prin Hagi) scurte reprize de fotbal brazilian, dar golul, din păcate, golul pe care l-am fi meritat nu a venit“. La cîţiva paşi de Lupescu. Glan viile, trimisul lui : „Sunday Times“ şi trimis permanent la turneele finale i ale Campionatului mondial 1 i „îi datorăm lui Solton acest : 0—0". Să completăm aceste două repere cu un regret al • Iui Lucescu („Oh, dacă Hagi ar fi avut un an in plus î“), i pentru a oferi, de fapt, tabloul meciului. I Echipa României a jucat mai mult fotbal, a avut un registru mai bogat Ea a manifestat si o frumoasă prospeţime, în pofida faptului că a avut destui jucători nerefăcuţi (Iorgulescu, Coraş, Klein). A venit în compensaţie vitalitatea craiovenior. Fundaşii laterali, Ungureanu şi Negrilă, au fost intr-o vervă deosebită, stimulind mereu, prin sprinturi, o linie de mijloc care a dus greul unei munci invizibile In duelul cu un „mijloc" de clasă, care a sfîrsit prin a ceda, teritorial, Insistenţei unei echipe avîntate, mai ales după pauză. CAMATARU, DEASUPRA TUTUROR Deasupra tuturor s-a aflat miercuri Cămătaru, cel mai bun jucător de pe teren, debordant pe toate culoarele, săritor, cîştigind aproape toate duelurile la cap cuturnurile, numite Butcher şi Wright, amortizind mingi pe piept cu o măiestrie demnă de un Bălăci, depăşind adversari direcţi cu o forţă atletică... englezească, închizind culoare chiar şi în careul propriu, într-un cuvint un Cămătaru care l-a depăşit pină şi pe cel de la Lisabona din meciul cu Benfica — confirmă cei care au văzut ambele jocuri. La terminarea Ioan CHIRILA Fotografii de Dragoş NEAGU şi Iorgu BĂNICĂ (Continuare in fag. 2—3) 44 Cămătaru sau copia*, golului de la Stockholm, cu o diferență de cițiva centimetri 2 mai *— Ziua tineretului 11 ——— ENTUZIASTE FINALE PE ŢARĂ IN CADRUL „DACIADEI“ • „Cupa Congresul al Xll-lea al U.T.C.“ - o splendidă sărbătoare sportivă • Complexul aplicativ „Pentru apărarea patriei" - o amplă şi convingătoare demonstraţie de măiestrie • In probele de cros — mii de participanţi ; in tribune - 25 000 de spectatori BUZĂU, 2 (prin telefon). Elvenimentul sportiv central prmu ro -'-‘an ziua de 2 mai, de „Ziua Tineretului", a avut drept gazdă municipiul Buzău acolo unde ,sub emblema Anului Internaţional al Tineretului, Analiştii Crosului tineretului, cel mai vrednici dintre cei aproape 4milioane de a tlei, care s-au prezentat la prima etapă a întrecerii şi-au desemnat acum campionii pe ţară al „Daciadei“. Ediţia 1935 a Crosului tineretului şi-a sporit semnificaţia, fiind dotată cu trofeul „Cupa Congresul al Xll-lea al U.T.C.“, ca un cald şi vibrant omagiu adus apropiatului forum al tineretului din ţara noastră. Deschis de tovarăşul Vasîle Carolică, prim-secretar al Comitetului Judeţean Buzău al P.C.R., preşedintele Comisiei de organizare, bogatul program al manifestărilor sportive organizate cu prilejul finalelor Tiberiu STAMA (Continuare in pag 25) Start in marele cros organizat in cadrul manifestărilor sportive dedicate Anului Internaţional al Tineretului. Foto : A D. NEAGU PnvtrtBrilb, toate tSrOm. I ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XII Nr. 11 003 4 PAGINI - 50 BANI Vinul 3 mai 1985 In „repriza culiselorJJ, la vestiare Bobby Robson : „ECHIPA ROMÂNIEI PĂSTREAZĂ SANSE MARI DE CALIFICARE' „10... 9„ 8„ 7... 6... Minutele trec încet, extrem de încet pentru formaţia oaspete, care îşi apără, stringind din dinţi, un 0—0 la Bucureşti. In scopul de a mai răsufla acolo, pe banca sa, Bobby Robson încearcă să mai taie tempoul „tricolorilor“, operind o nouă schimbare. Pe gazon, celălalt Robson, Bryan, şeptaruldispecer, trimite „acasă“ de la 30 de metri. Wright şi Butcher, „măturînd“ din „cîmpul minat“, caută tuşa ca pe vremea în care fotbalul nu se despărţise incă de... rugby. S-a scurs, astfel, şi ultimul minut al partidei, urmărită, la faţa locului, de zeci de mii de oameni, precum şi de milioane de telespectatori. O nouă „repriză“, mai lungă, de circa o oră, va începe, însă, sub tribunele din care a plecat şi ultimul spectator, la vestiarele unde trupurile celor 24 de jucători, biciuite într-o încleştare de 90 de minute rar intilnită, sunt încă încordate... In uşa cabinei, îmbrăcat mai demult, Gino Iorgulescu nu-şi poate ascunde un justificat gind de nemulţumire : „Trebuia să învingem ! Am avut mai multe ocazii ca ei, dar golul, atît de aşteptat, n-a venit !“ , înăuntru, în cabină. Mircea Lucescu, cu fruntea brăzdată de cute, ca a unui antrenor trecut de 50 de ani, deşi n-a împlinit incă 40, simte nevoia să-şi descarce din sufletul greu : „Cred că de multă vreme Anglia n-a fost dominată atit de copios. Angajîndu-se exemplar la un efort care depășește considerabil ceea ce arată meciurile din campionat. CLASAMENTUL GRUPEI A IlI-a AU MAI RAMAS DE JUCAT 22.V. Finlanda — Anglia; 6.VI. Finlanda — ROMANIA ; 28.VIII. ROMÂNIA — Finlanda ; ll.IX. Turcia — Irlanda de Nord şi Anglia — ROMANIA; 25.IX. Finlanda — Turcia ; 16.X. ROMÂNIA — Irlanda de Nord şi Anglia — Turcia ; 13.XI. Anglia — Irlanda de Nord ; 14.XI. Turcia — ROMANŢA fotbaliştii noştri au arătat totul : să joace si cu mingi la firul ierbii, şi cu pase lungi, la intilnire, in spatele defensivei adverse. Shilton, tsă, a apărat extraordinar“ Şi rezultatul, ce crezi ? „Ne dezavantajează, desigur, dar jocul practicat de echipă — cel puţin la nivelul Angliei, prezumtiva cîştigătoare a grupei — îndreptăţeşte, in continuare, speranţele mele in calificarea la turneul final al C.M. din Mexic“. Lingă noi, antrenorul Mircea Rădulescu sintetizează la maximum : „Trei sferturi din meci, partenera noastră s-a văzut nevoită să distrugă tot ceea ce construiam noi. Așa incit, nu încape vorbă, -remiza«- nu reflectă cele petrecute în teren“. Calm și lucid, ca în teren, Costică Ștefănescu ne surprinde plăcut cu următoarea apre- Gheorghe NICOLAESCU (Continuare in pag. 2—3) 1. Anglia 4 3 10 14- 0 7 2. Irlanda de Nord 5 3 0 2 7- 5 6 3. Finlanda 4 2 0 2 4- 8 4 4. România 3 111 5-3 3 5. Turcia 4 0 0 4 1-15 0