Steagul Roşu, iunie 1953 (Anul 8, nr. 125-149)
1953-06-02 / nr. 125
Corespondenții de presă muncitori și țărani luptători de frunte pentru construirea socialismului din Minunate sunt realizările ce le deoamenii muncii de pe cuprinsul regiunii noastre în lupta pentru realizarea cincinalului în numai 4 ani. De pe șantierul luminei dela Bicaz și bazinul carbonifer Comănești din masivele păduroase, din fabrici și de pe ogoare, sosesc la redacție sute și sute de corespondențe ce oglindesc aceste realizări. Fie că scriu despre succesele obținute, ca urmare a aplicării înaintatelor metode sovietice, sau mecanizarea procesului de producție, despre economii, sau munca pentru calitate, corespondenții voluntari oglindesc în toată măreția ei munca plină de avânt a constructorilor vieții noi, interesul acestora de a face ca prin munca lor patria noastră să devină tot mai înfloritoare. Prin nobila lor misiune, corespondenții muncitori și țărani dau o reală contribuție la marea operă de construire a socialismului în patria noastră. Pe lângă faptul că dela locul de producție a fiecăruia, fac cunoscute masselor experiența înaintată de muncă, metode bune de organizare, etc. ei scot la iveală o serie de lipsuri din viața socială, din activitatea organelor de stat, de partid și din economie. Așa, de pildă, în una din corespondențe, tov. C. Insurățelu a semnalat unele deficiențe în munca oficiului Energopetrol Găzărie, deficiențe care stânjeneau munca de montare a turlelor la sonde. Semnalarea făcută de tov. C. Insurățelu a avut drept rezultat, îmbunătățirea muncii la acest oficiu. O altă corespondență primită de la tov. I. Apostoaie, scotea la iveală lipsuri serioase ce se cuibărise în activitatea secretarului comitetului executiv al sfatului popular al comunei Răucești. Această semnalare a ajutat organele competente, să ia la timp măsurile necesare pentru remedierea lipsurilor. Asemenea acestor scrisori, sosesc la redacție încă zeci și sute, în cuprinsul cărora corespondenții voluntari iau atitudine față de lipsurile constatate, le scot la iveală cu curaj, luptând astfel pentru înlăturarea lor. Ei critică pe birocrați, pe chiulangii, pe acei care nu-și duc la îndeplinire sarcinile. In acelaș timp, corespondenții voluntari, au dat în vileag acțiunile dușmănoase ale chiaburilor, înfățișându-i masselor de oameni ai muncii, așa cum sunt ei, dușmani înrăiți ai regimului nostru, dușmani ai oamenilor muncii. De pildă, corespondentul nostru voluntar Pușcălău Gheorghe, a arătat în una din corespondențele sale, cum chiaburul Muscalu N. Ioan și alții, din comuna Plopana raionul Bacău au ascuns suprafețe însemnate de teren, păgubind astfel statul de însemnate cantități de cereale. In consfătuirile organizate în ultimul timp, de către redacția noastră cu corespondenții, colaboratorii și cititorii săi, la Piatra Neamț, Bacău, Buhuși, precum și în alte raioane din regiunea noastră, numeroși participanți au făcut o serie de propuneri pentru îmbunătățirea muncii ziarului, iar alții și-au luat angajamentul de a se înrola în marea armată de corespondenți voluntari, dovedind astfel deosebitul lor interes pentru a sprijini ziarul, pentru a-și îndeplini rolul de propagandist, agitator și organizator colectiv. Consfătuirile au avut drept rezultat creșterea mișcării de corespondenți în regiunea noastră. Numărul corespondențelor ce sosesc la redacție din diversele sectoare de activitate, crește pe zi ce trece. Crește în acelaș timp numărul scrisorilor prin care oamenii muncii semnalează ziarului diferite lipsuri. Scoțând în evidență faptul că mișcarea de corespondenți în țara noastră a devenit o mare forță, tovarășul Chișinevschi secretar al C.C. al P.M.R., la congresul corespondenților muncitori și țărani, a arătat că: „Marea însemnătate a mișcării corespondenților constă în faptul că acești oameni, fără a fi fost numiți sau investiți de vreun organ sau autoritate oarecare, ci îndemnați de această acțiune nobilă de a publica, despre care vorbește Lenin, constitue un apărat deosebit de sensibil, care face cunoscute partidului și țării întregii, inițiativele obștești din diversele sectoare ale luptei pentru îndeplinirea planului cincinal, precum și tot ceea ce frânează mersul nostru înainte”. Munca pentru construirea bazei economice a socialismului în patria noastră se desfășoară în mod impetuos. Nu există om al muncii cinstit, iubitor de pace și o viață mai bună, căruia să nu i se umple inima de bucurie, de faptul că azi, mai mult ca ieri și mâine, mai mult ca astăzi se înscriu noi și noi succese în dezvoltarea industriei socialiste, în dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii. Succesele obținute sunt considerate pe drept cuvânt de oamenii muncii, ca propriile lor succese și nu numai că se mândresc cu ele, dar caută să le sporească. De aceea, nu e deloc de mirare, că orice nouă invenție, orice nouă inițiativă a cărei punere în aplicare duce la accelerarea procesului de producție este nevoe numai să fie făcut cunoscută, pentru ca massele largi de oameni ai muncii să o îmbrățișeze și să o pună în practică cu toată hotărîrea. In această direcție un rol de seamă revine corespondenților muncitori și țărani. Ei trebue să fie aceia, care să scoată în evidență tot ceea ce e nou, să folosească coloanele ziarului pentru a face cunoscut oamenilor muncii orice faptă înaintată, fie din fabrică, fie din gospodăria colectivă, S.M.T. sau de la sate. In spatele fiecărei cifre, care arată o realizare, indiferent în ce domeniu, stă omul nou, educat de partid, cu o conștiință înaintată. E nevoe ca acest om, calitățile lui, dragostea față de muncă, străduința și hotărîrea de a-și însuși înaintatele metode de muncă sovietice să fie făcute cunoscute întregului popor muncitor. Cunoscut este faptul că mersul nostru înainte are loc pe calea luptei împotriva elementelor dușmănoase regimului nostru democrat popular, împotriva chiaburilor, împotriva vechilor concepții ce mai dăinue în conștiința unor oameni. Corespondenții muncitori și țărani, educați de partid cu cunoștințe politice înaintate, au datoria să dovedească tot timpul o înaltă vigilență revoluționară. Prin scrisul lor, să dea în vileag uneltirile dușmanului de clasă, chiaburi, sabotori sau delapidatori. Corespondenții Voluntari au datoria patriotică de a scoate la iveală lipsurile ce se cuibăresc în activitatea unor organe de conducere din aparatul de stat și economie, din aparatul de partid. Deasemeni, au datoria de a scoate la iveală atitudinea de gură-cască a unor tovarăși de a lua atitudine împotriva birocratismului, a lipsei de răspundere față de bunurile obștești, etc. Redacția ziarului „Steagul Roșu” se mândrește cu corespondenți muncitori și țărani ca: I. Mocanu, Apostol Gheorghe, Bocăneț Constantin, Andrei Pisaru și alții. Activitatea acestor corespondenți de până acum ne îndreptățește să spunem că ei au reușit așa cum arată I. V. Stalin, să se ridice la înțelegerea problemelor,din punct de vedere al intereselor generale de stat, folosind condeiul pentru înlăturarea a tot ce este vechi și dăunător luptând pentru îmbunătățirea muncii, în toate domeniile de activitate,. Exemplul acestor corespondenți este bine să fie urmat de zeci și sute de oameni ai muncii, de pe întreg cuprinsul regiunii noastre. Trebue spulberată acea concepție, că pentru a scrie ziarului, este nevoie de cine știe ce calificare. Vorbind despre necesitatea muncitorilor de a lua parte efectivă la conducerea ziarului, marele Stalin arată : „Să nu spună muncitorii că scrisul este pentru ei un lucru cu care nu sunt deprinși; muncitorii publiciști gata formați nu cad din cer, ci se formează pe nesimțite, în procesul activității publiciste. Trebue numai să te apuci cu mai multă îndrăzneală de lucru. Odată, de două ori te vei poticni, dar până la urmă vei învăța să scrii...“. Oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul regiunii noastre, însușiți-vă această învățătură măreață. Porniți cu toată încrederea în munca de corespondenți voluntari de presă. Scrieți ziarului despre toate problemele de la locul de producție. In felul acesta veți da o contribuție mai mare la lupta pentru îndeplinirea planului cincinal în 4 ani, pentru pace. Plecarea delegației R. P. R. la Congresul Mondial al Femeilor Luni dimineața a părăsit capitala delegația femeilor din țara noastră care va participa la Congresul Mondial al Femeilor, care se va deschide la 5 iunie la Copenhaga.Delegația este condusă de tovarășă Liuba Chișinevscii( secretar) al Consiliului Central al Sindicatelor, membră în Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. Din delegație fac parte tovarășele Dida Mihalcea, Elena Stoia, Ana Lungu, Florica Șelmaru, Măria Ciocan, Elena Chișiu și Ținea Anton. (Agergres),; Anul VIII Seria II Nr. 125 (1604 14 pagini 20 bani MARȚI 2 Iunie 1953 în Interiorul Să întărim necontenit comerțul nostru socialist (pag. 2-a). Mai multă atenție față de cererile oamenilor muncii (pag. 2-a). In comuna Pângărați trebuesc lichidate lipsurile ce frânează îndeplinirea planului de colectare la carne și lapte (pag. 2-a).. Aplicarea metodei graficului ciclic la întreprinderea Carboniferă de Stat Comănești (pag. 3-a). ziarung î Acțiunea de revizie obștească de protecție a muncii la fabrica Buhuși’ (pag. 3-a)., D. GRAMINOV : „In Congres’« din „Pravda“) (pag. 4-a)., Pregătiri în vederea Festivalului Mondial al Tineretului (pag. 4-a)., Poporul brazilian cere încheierea unui Pact al Păcii (pag. 4-a)., Mișcarea grevistă din Japonia (pag. 4-a)., Lucrările Congresului femeilor democrate din R.P.R. Sâmbătă după amiază s’au deschis în Capitală, în sala de consfătuiri a Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., lucrările Congresului femeilor democrate din R.P.R. Se întrunesc la acest Congres femei din toate colțurile țării, cetățene ale patriei noastre libere, participante active la construirea unei vieți, noi și fericite, delegate ale femeilor din industrie și agricultură, stahanoviste vestite și colectiviste fruntașe, activiste din domeniul cercetării științifice, al artei și culturii, femei fruntașe în muncile obștești, gospodine, întrunite într-un moment când femeile din lumea întreagă se pregătesc pentru Congresul Mondial al Femeilor, Congresul femeilor democrate din R.P.R. dezbate problemele participării cât mai largi a femeilor din patria noastră la lupta pentru pace și prietenie între popoare. Congresul are deasemeni sarcina de a adopta o nouă formă organizatorică a mișcării de femei din țara noastră, precum și aceea de a alege delegatele la Congresul Mondial al Femeilor. Cu aplauze puternice, participantele la Congres au salutat prezența în mijlocul lor a tovarășilor: dr. Petru Groza, Al. Moghioroș, Chivu Stoica, C. Pârvulescu, acad. M. Sadoveanu, L. Răutu, Gh. Stoica, Liuba Chișinevschi, Constanța Crăciun, Ghizela Vass, Sorin Toma, Ofelia Manole. Ședința de deschidere a fost prezidată de acad. Raluca Ripan, care în numele femeilor din patria noastră a adresat un cald și frățesc salut Federației Democrate Internaționale a Femeilor și tuturor femeilor care luptă pentru pace și prietenie între popoare. In memoria marelui Stalin, Congresul a păstrat un minut de reculegere. Participantele la Congres au ales în prezidiul de onoare Biroul Consiliului Mondial al Păcii, Comitetul Executiv al F.D.I.F. și Biroul Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. In prezidiul Congresului au luat loc tovarășii: acad. Mihail Sadoveanu, președintele Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din P.P R., Coninstanța Crăciun, Liuba Chișinevschi, Ofelia Manole, Ileana Răceanu, Florica Mezincescu, Stela Enescu, Cornelia Filipaș, activiste pe tărâmul științei, artei și culturii, stahanoviste și fruntașe în producție, colectiviste fruntașe, tractoriste, țărănci muncitoare, gospodine. Trecându-se la lucrări, au fost alese comisia de validare, comisia de candidare și comisia de rezoluții. Tov. Ileana Răceanu a prezentat apoi raportul „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace și prietenie între popoare”. Raportul a oglindit viața fericită și activitatea rodnică a femeilor din patria noastră, lupta lor pentru construirea socialismului și apărarea păcii. Participantele la Congres și-au manifestat puternic atașmentul lor față de regimul de democrație populară, față de politica de pace și colaborare între popoare a guvernului R.P.R. Ele au exprimat hotărîrea femeilor de lupta pentru continua întărire și înfloarire a patriei noastre. Asistența a primit cu puternice aplauze pe tovarășul Chivu Stoica, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, care a adus Congresului salutul C.C. al P.M.R. și al Consiliului de Miniștri. Exprimând dragostea și atașamentul nemărginit al femeilor din țara noastră față de Partidul Muncitoresc Român participantele au ovaționat îndelung pentru Comitetul Central al Partidului în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. După pauză ședința a fost prezidată de tov. Elena Chișiu, stahanovistă la întreprinderea „Industria Bumbacului”. Au început discuțiile asupra problemelor puse de raportul „Femeile, din R.P.R. în lupta pentru pace și prietenie intre popoare". Au luat cuvântul: Maria Spineanu, turnătoare stahanovistă de la uzinele ,,Victoria”-Calan, Silvia Costea, țărancă muncitoare, președinta adunării delegatelor din comuna Buntești, regiunea Oradea, Irina Răchițeanu, artistă emerită, laureată a premiului de Stat, Maria Purdel, stahanovistă la uzinele „Dinamo” București, Maria Buciuceanu, președinta gospodăriei agricole colective ,,16 Februarie” din satul Corbu de Sus, regiunea Constanța, Elena Viorel, director al S.M.T. Zagujeni, regiunea Timișoara, Maria Crișan, mecanic de locomotivă la depoul C.F.R. „16 Februarie 1933“-Cluj Elena Jeanrenaud, decanul facultății de Științe Naturale din Iași, Antonia Bohoreț, șef de echipă la gospodăria agricolă de stat Valea Călugărească regiunea Ploești, Maria Munteanu profesoară emerită din Timișoara Reghina Danciu, soție de miner, președinta adunării delegatelor din circumscripția 4 Petroșani, Silvia Dan directoarea coloniei copiilor coreeni de la Siret. Duminică au continuat lucrările Congresului femeilor democrate din R.P.R. In ședința de dimineață, prezidată de tovarășa Ținea Anton, președinta gospodăriei agricole colective din coffuüia „I.e. ’Frimu“, regiunea București, au continuat discuțiile asupra problemelor puse de raportul „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace și prietenie între popoare”. A luat cuvântul Acad. Mihail Sadoveanu, care, aducând un călduros salut congresului din partea Comitetului pentru Apărarea Păcii din R.P.R. a spus printre altele : In lupta pentru pace, care se desfășoară la noi, 48 la sută din membrii comitetelor de luptă pentru apărarea păcii sunt femei. Parte din activitatea comitetelor, în această operă de primă importanță pentru carea lumii și pentru aducerea pacifiunei Înțelegeri în omenire, nu ar putea fi îndeplinită mai bine și mai cu succes decât de femei. Pentru sprijinirea luptei poporului coreean mii și mii de femei dela noi s’au străduit, adunând bani, îmbrăcăminte, alimente. Salutului ce îl exprim aici, din toată inima, i se adaugă dragostea și admirația pentru mamele, soțiile, surorile, fiice ale poporului nostru muncitor, pătrunse de o înaltă conștiință față de patrie și față de umanitate, a încheiat Acad. Mihail Sadoveanu. Tov. Ecaterina Vizureanu, membra a comisiei de femei de pe lângă Sfatul Popular al orașului Bârlad, în cuvântul său la discuții a arătat că, spre deosebire de vechea formă organizatorică a mișcării de femei, care a îngreuiat atragerea maselor de femei la muncile obștești, noua formă organizatorică a făcut ca în orașul Bârlad să fie mobilizate tot mai multe femei în acțiunile inițiate de Sfatul Popular. Tov. Eva Kremer, a vorbit despre munca înfrățită a femeilor de naționalitate română și germană pentru întărirea și dezvoltarea gospodăriei agricole din comuna Horia, regiunea Arad, precum și despre munca dusă de colectiviste în noua formă organizatorică a mișcării femeilor. Stahanovista Elena Chișiu de la industria bumbacului, a vorbit printre altele despre succesele ei în producție, datorită folosirii metodelor de muncă ale stahanoviștilor sovietici și a relevat condițiile tot mai bune de muncă și trai pe care le au femeile din țara noastră, condiții care fac ca din rândurile lor să se ridice mereu vrednice luptătoare pentru construirea socialismului și apărarea păcii. După pauză, ședința a fost prezidată de tov. Andor Elisabeta, secretara comitetului regional U.F.D.R. din Regiunea Autonomă Maghiară. Luând cuvântul, învățătoarea Maria Ioanițiu, a vorbit despre viața nouă pe care o trăiesc astăzi femeile muncitoare din satele și cătunele din munții Apuseni. Poeta Nina Casian a vorbit despre posibilitățile largi, create de regimul nostru de democrație populară activității și capacității creatoare a femeilor în toate domeniile vieții. O delegație de pionieri din capitală a adus un călduros salut participantelor la Congresul Femeilor din R.P.R. In numele comitetului executiv sfatului popular al capitalei, Iov Crăal dian Blidaru, președintele comitetului executiv al sfatului popular al capitalei a adus un călduros salut, subliniind elanul cu care femeile s’au încadrat în marea bătălie pentru pace, pentru apărarea vieții și fericirii căminelor și copiilor lor, precum și aportul însemnat pe care-l aduc femeile în acțiunile de înfrumusețare a capitalei și munca lor de tărâm obștesc. Au mai luat cuvântul Ioana Popa, președinta sfatului popular al raionului Craiova, Nina Olteanu, care a adus Congresului salutul C.C. al U.T.M., Gabriela Baloșin, gospodină din orașul Oradea, Smaranda Babaian, membră a G.A.C. Frătăuții vechi, regiunea Suceava, Emilia Rucoi, președinta cooperativei din comuna Seleuș, regiunea Stalin, Aurelia Trandafira, strungar, regiunea Bacău, Elena Băgăluț, vicepreședintă a Uniunii Cooperativelor de Consum din raionul Râmnicul-Vâlcea, Anica Lefter, vicepreședintă a sfatului popular a regiunei București. Dr. Natalia Scurtu, directorul direcției asistenței mamei și copilului din Ministerul Sănătății, a arătat ca în statul nostru democrat popular sa acordă o deosebită atenție ocrotirii mamei și copilului. Zi de zi crește în țara noastră numărul instituțiilor sanitare pentru ocrotirea mamei și copilului. Fiecare femeie din Patria noastră —a arătat ,n încheiere vorbitoarea—■ trebuie să sprijine toate acțiunile întreprinse pentru ocrotirea sănătății mamei și copilului. La sfârșitul ședinței de dimineață Congresul a adoptat în unanimitate raportul comisiei de validare. * Discuțiile asupra raportului au continuat în ședința de după amiază.. Au mai luat cuvântul Paula Eftimescu, inginer chimist din regiunea Ploești, Frida Mitulschi, gospodină din regiunea Stalin, Florica Oprea, secretara sfatului popular al orașului Cluj, Stela Achimov , secretara raionului U.F.D.R. „Neculai Bălcescu” din București. Maria Moraru, membră în prezidiul consiliului central al sindicatelor, aducând salutul consiliului central al sindicatelor, a arătat că sindicatele vor sprijini mișcarea de femei în noua sa formă organizatorică pentru ca femeile din patria noastră să-și poată îndeplini sarcinile ce le stau înainte. In continuare au luat cuvântul la discuții Tereza Szocs, stahanovistă fabrica textilă „Gh. Doja” din Sfântutul Gheorghe, Regiunea Maghiară, Aspazia Vrabie, Autonomă prim secretar al comitetului P.M.R. al raionului Botoșani, gospodina Florica Sabu, soție de miner din Baia Sprit, regiunea Baia Mare. După încheierea discuțiilor, greșul a aprobat în unanimitate Contrar portul Comitetului Central al U.F.D.R. , fiind considerat descărcat de sarcinile sale, tov. După pauză, în ședința prezidată de Ileana Răceanu, s-a trecut la punctul 2 al ordinei de zi. Congresul a ales în unanimitate Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. din care fac parte 151 membre. Au fost alese apoi delegatele la Congresul Mondial al Femeilor. Delegatele la Congres au adoptat în unanimitate rezoluția Congresului femeilor democrate din R.P.R. Cu aplauze puternice, Congresul a primit salutul unei delegații de copii coreeni găzduiți de poporul nostru. Intr’o atmosferă de entuziasm participantele la Congres au hotărît trimiterea unui mesaj către Congresul Mondial al Femeilor și a unei telegrame adresate Consiliului de Miniștri al R.P.R. Cuvântul de închidere a Congresului a fost rostit de tov. Stela Ionescu, Ministru Prevederilor Sociale. Congresul s’a încheiat printr’o puternică manifestare a atașamentului femeilor din Patria noastră față de guvernul Republicii Populare Române, pentru pace și prietenie între popoare,pentru viața și viitorul fericit al copiilor. ■ J (Agerpres) închiderea celei de a 3-a consfătuiri a stahanoviștilor din sectorul industrial al hârtiei și celulozei In după amiaza zilei de Sâmbătă 30 Mai a.c. au continuat lucrările celei de a 3-a consfătuiri a stahanoviștilor din sectorul industrial al hârtiei și celulozei. După cuvântul tovarășilor profesori Diaconescu M. din partea Ministerului învățământului Superior și a Academiei R.P.R. și Popel Emanoil din partea Institutului Politehnic din Iași, care au subliniat necesitatea strângerii legăturilor dintre oamenii muncii și oamenii de știință, au "vorbit tovarășii Baran Ilie secretar al Comitetului Orășenesc de Partid Bacău și Moraru Teodor din partea Comitetului Regional de Partid Bacău. Ei au scos în evidență sarcinile care stau în fața organizațiilor de partid și a comuniștilor din fabricile de hârtie și celuloză din regiunea noastră, în lupta pentru îmbunătățirea continuă a calității și reducerea prețului de cost al produselor.Tovarășul A.M. Utkin Consilier sovietic pe lângă M.I.L.H.C. luând cuvântul a împărtășit celor prezenți din experiența întreprinderilor sovietice în lupta pentru plan, accentuând asupra necesității desfășurării unei intense munci de ridicare a nivelului tehnicprofesional al fiecărui muncitor în parte, ajutorării muncitorilor de către tehnicieni și ingineri, organizării de schimburi de experiență, descoperirii și punerii în valoare a rezervelor interne, etc. In cuvântul său tovarășul inginer M. Ocheană, ministru adjunct al M.I.L.H.C. a subliniat sarcinile care stau în fața conducerilor întreprinderilor în acțiunea de îmbunătățire continuă a calității și de reducere a prețului de cost a hârtiei și celulozei.In timpul lucrărilor, participanții la consfătuire au fost salutați de către o delegație a colectivului uzinei „Muncitorul Liber” din Bacău, colectiv care lucrează în prezent în contul zilei de 21 Iunie.Hotărîrea consfătuirii [UNK]—■ hotărîre întocmită pe baza discuțiilor purtate în cadrul colectivelor pe probleme cât și a discuțiilor avute pe marginea referatelor prezentate de aceste colective, a fost citită de către tovarășul inginer Dâmboiu, director tehnic în D.G.I.H.C. In această Hotărîre, sunt prevăzute o serie de măsuri concrete, ce vor trebui luate atât de către D.G.I.H.C., cât și de către conducerile fabricilor de hârtie și celuloză din țară, măsuri privitoare, printre altele la introducerea și asigurarea unui control calitativ riguros dealungul întregului proces de fabricație, la mecanizarea prin mijloace trecerea locale, în special a transportului materiilor prime și semifabricatelor, organizarea unei mai bune munci în secțiile de întreținere a fabricilor, etc.Concluziile consfătuirii au fost trase de către tovarășul Suder Mihai, ministru al Industriei Lemnului, Hârtiei și Celulozei. In cuvântul său’, tovarășul ministru Suder Mihai, s’a ocupat de sarcinile importante care stau în viitor, în fața întreprinderilor de hârtie și celuloză, în fața Direcției Generale Industriale a Hârtiei și Celulozei și a I.C.E.I.L.-ului, pentru asigurarea îndeplinirii cu succes a sarcinilor de plan.Vorbitorul a accentuat în special, asupra importanței ce o prezintă pentru buna desfășurare a luptei pentru plan, respectarea cu strictețe a disciplinei de plan și financiare, dezvoltarea în fabricile de hârtie și celuloză a mișcării stahanoviste și lichidarea lipsurilor, care mai există în această direcție. Deasemeni, vorbitorul a subliniat necesitatea desfășurării unei munci mai intense, pentru folosirea utilajului cu maximum de randament și minimum de uzură, introducerii unei stricte evidențe a consumurilor de materie primă și materiale și justei aplicări și respectării întocmai, a principiilor sistemului premiat. Deasemeni, tovarășul ministru Suder Mihai, s’a ocupat în cuvântul său de sarcinile importante care stau în fața tehnicienilor și inginerilor — ca factori importanți în lupta, pentru buna desfășurare a procesului de producție, cât și în fața directorilor de întreprinderi, în calitatea lor de conducători unici, subliniind totodată necesitatea întăririi colaborării dintre conducerile administrative ale făbriciilor și organele sindicale, care trebuesc deasemeni să-și asigure conducerea de către partid. Despre sarcinile care stau în fața organelor sindicale, a vorbit tovarășul Atomulesei C. din partea C.C. al sindicatului lemn-forestier, hârtie și celuloză. El a subliniat sarcinile ce stau în fața organelor sindicale, care printr’o mai temeinică organizare a întrecerii socialiste trebue să mobilizeze masse tot mai largi de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari, îri lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan la toți indicii. Tot în cadrul celei de a 3-a consfătuiri a stahanoviștilor, din sectorul industrial al hârtiei și celulozei, tovarășul Suder Mihai, ministrul Industriei Lemnului, Hârtiei și Celulozei, a înmânat unui număr de 7 stahanoviști,insignele de stahanovist pe ramură industrială. Printre cei care au primit insigna se numără tovarășul Hanganu Constantin dela fabrica celuloză „Steaua Roșie” de hârtie și din Bacău,Nistor Vasile, conductor de mașină de fabricație dela fabrica „Comuna din Paris” din Piatra Neamț și Sulă Vasile dela fabrica de celuloză „Reconstrucția” din Piatra Neamț. Lucrările celei de a 3-a consfătuiri a stahanoviștilor din sectorul industrial al hârtiei și celulozei s-au încheiat cu un bogat program artistic prezentat de echipa artistică a fabricii de hârtie și celuloză .„Steaua Roșie” din Bacău^