Steagul Roşu, iunie 1953 (Anul 8, nr. 125-149)

1953-06-02 / nr. 125

Corespondenții de presă muncitori și țărani luptători de frunte pentru construirea socialismului din Minunate s­unt realizările ce le de­oamenii muncii de pe cu­prinsul regiunii noastre în lupta pen­tru realizarea cincinalului în numai 4 ani. De pe șantierul luminei dela Bicaz și bazinul carbonifer Comănești din masivele păduroase, din fabrici și de pe ogoare, sosesc la redacție sute și sute de corespondențe ce oglindesc aceste realizări. Fie că scriu despre succesele obținute, ca urmare a­ aplicării înaintatelor metode sovie­tice, sau mecanizarea procesului de producție, despre economii, sau munca pentru calitate, corespondenții volun­tari oglindesc în toată măreția ei mun­ca plină de avânt a constructorilor vieții noi, interesul acestora de a face ca prin munca lor patria noastră să devină tot mai înfloritoare. Prin nobila lor misiune, corespon­denții muncitori și țărani dau o reală contribuție la marea operă de con­struire a socialismului în patria noa­stră. Pe lângă faptul că dela locul de producție a fiecăruia, fac cunoscute masselor experiența înaintată de mun­că, metode bune de organizare, etc. ei scot la iveală o serie de lipsuri din viața socială, din activitatea organelor de stat, de partid și din economie. Așa, de pildă, în una din corespondențe, tov. C. Insurățelu a semnalat unele defi­ciențe în munca oficiului Energopetrol Găzărie, deficiențe care stânjeneau m­unca de montare a turlelor la sonde. Semnalarea făcută de tov. C. Insură­­țelu a avut drept rezultat, îmbunătă­țirea muncii la acest oficiu. O altă corespondență primită de la tov. I. Apo­­stoaie, scotea la iveală lipsuri serioase ce se cuibărise în activitatea secreta­rului comitetului executiv al sfatului popular al comunei Răucești. Această semnalare a ajutat organele compe­tente, să ia la timp măsurile necesare pentru remedierea lipsurilor. Aseme­nea acestor scrisori, sosesc la redacție încă zeci și sute, în cuprinsul cărora corespondenții voluntari iau atitudine față de lipsurile constatate, le scot la iveală cu curaj, luptând astfel pentru înlăturarea lor. Ei critică pe birocrați, pe chiulangii, pe acei care nu-și duc la îndeplinire sarcinile. In acelaș timp, corespondenții voluntari, au dat în vileag acțiunile dușmănoase ale chiaburilor, înfățișându-i masselor de oameni ai muncii, așa cum sunt ei, dușmani înrăiți ai regimului nostru, dușmani ai oamenilor muncii. De pildă, corespondentul nostru voluntar Puș­­călău Gheorghe, a arătat în una din corespondențele sale, cum chiaburul Muscalu N. Ioan și alții, din comuna Plopana raionul Bacău au ascuns su­prafețe însemnate de teren, păgubind astfel statul de însemnate cantități de cereale. In consfătuirile organizate în ulti­mul timp, de către redacția noastră cu corespondenții, colaboratorii și ci­titorii săi, la Piatra Neamț, Bacău, Buhuși, precum și în alte raioane din regiunea noastră,­ numeroși partici­panți au făcut o serie de propuneri pentru îmbunătățirea muncii ziarului, iar alții și-au luat angajamentul de a se înrola în marea armată de cores­pondenți voluntari, dovedind astfel deosebitul lor interes pentru a sprijini ziarul, pentru a-și îndeplini rolul de propagandist, agitator și organizator colectiv. Consfătuirile au avut drept rezultat creșterea mișcării de corespon­denți în regiunea noastră. Numărul corespondențelor ce sosesc la redacție din diversele sectoare de activitate, crește pe zi ce trece. Crește în acelaș timp numărul scrisorilor prin care oa­menii muncii semnalează ziarului di­ferite lipsuri. Scoțând în evidență faptul că miș­carea de corespondenți în țara noastră a devenit o mare forță, tovarășul Chi­­șinevschi secretar al C.C. al P.M.R., la congresul corespondenților munci­tori și țărani, a arătat că: „Marea în­semnătate a mișcării corespondenților constă în faptul că acești oameni, fără a fi fost numiți sau investiți de vreun organ sau autoritate oarecare, ci în­demnați de această acțiune nobilă de a publica, despre care vorbește Lenin, constitue un apărat deosebit de sensi­bil, care face cunoscute partidului și țării întregii, inițiativele obștești din diversele sectoare ale luptei pentru îndeplinirea planului cincinal, precum și tot ceea ce frânează mersul nostru înainte”. Munca pentru construirea bazei economice a socialismului în pa­tria noastră se desfășoară în mod im­petuos. Nu există om al muncii cin­stit, iubitor de pace și o viață mai bună, căruia să nu i se umple inima de bucurie, de faptul că azi, mai mult ca ieri și mâine, mai mult ca astăzi se înscriu noi și noi succese în dezvolta­rea industriei socialiste, în dezvolta­rea sectorului socialist al agriculturii. Succesele obținute sunt considerate pe drept cuvânt de oamenii muncii, ca propriile lor succese și nu numai că se mândresc cu ele, dar caută să le sporească. De aceea, nu e deloc de mi­rare, că orice nouă invenție,­­ orice nouă inițiativă a cărei punere în apli­care duce la accelerarea­ procesului de producție este nevoe numai să fie fă­cut cunoscută, pentru ca massele largi de oameni ai muncii să o îmbrățișeze și să o pună în practică cu toată ho­tărîrea. In această direcție un rol de seamă revine corespondenților muncitori și țărani. Ei trebue să fie aceia, care să scoată în evidență tot ceea ce e nou, să folosească coloanele ziarului pentru a face cunoscut oamenilor muncii orice faptă înaintată, fie din fabrică, fie din gospodăria colectivă, S.M.T. sau de la sate. In spatele fiecărei cifre, care arată o realizare, indiferent în ce domeniu, stă omul nou, educat de partid, cu o conștiință înaintată. E nevoe ca acest om, calitățile lui, dragostea față de­­ muncă, străduința și hotărîrea de a-și însuși înaintatele metode de muncă sovietice să fie făcute cunoscute între­gului popor muncitor. Cunoscut este faptul că mersul no­stru înainte are loc pe calea luptei împotriva elementelor dușmănoase re­gimului nostru democrat popular, îm­potriva chiaburilor, împotriva vechi­lor concepții ce mai dăinue în con­știința unor oameni. Corespondenții muncitori și țărani, educați de partid cu cunoștințe politice înaintate, au datoria să dovedească tot timpul o înaltă vigilență revoluționară. Prin scrisul lor, să dea în vileag unelti­rile dușmanului de clasă, chiaburi, sa­botori sau delapidatori. Coresponden­ții Voluntari au datoria patriotică de a scoate la iveală lipsurile ce se cui­băresc în activitatea unor organe de conducere din aparatul de stat și eco­nomie, din aparatul de partid. Dease­­meni, au datoria de a scoate la iveală atitudinea de gură-cască a unor tova­răși de a lua atitudine împotriva biro­cratismului, a lipsei de răspundere față de bunurile obștești, etc. Redacția ziarului „Steagul Roșu” se mândrește cu corespondenți munci­tori și țărani ca: I. Mocanu, Apostol Gheorghe, Bocăneț Constantin, Andrei Pisaru și alții. Activitatea acestor corespondenți de până acum ne în­dreptățește să spunem că ei au reușit așa cum arată I. V. Stalin, să se ridice la înțelegerea problemelor,din punct de vedere al intereselor generale de stat, folosind condeiul pentru înlătura­rea a tot ce este vechi și dăunător lu­ptând pentru îmbunătățirea muncii, în toate domeniile de activitate,. Exemplul acestor corespondenți este bine să fie urmat de zeci și sute de oameni ai muncii, de pe întreg cuprin­sul regiunii noastre. Trebue spulberată acea concepție, că pentru a scrie zia­rului, este nevoie de cine știe ce cali­­­ficare. Vorbind despre necesitatea muncitorilor de a lua parte efectivă la conducerea ziarului, marele Stalin arată : „Să nu spună munci­torii că scrisul este pentru ei un lucru cu care nu sunt deprinși; muncitorii publiciști gata formați nu cad din cer, ci se formează pe nesimțite, în procesul activității publiciste. Trebue numai să te apuci cu mai multă în­drăzneală de lucru. Odată, de două ori te vei poticni, dar până la urmă vei învăța să scrii...“. Oameni ai muncii de pe întreg cu­prinsul regiunii noastre, însușiți-vă această învățătură măreață. Porniți cu toată încrederea în munca de co­respondenți voluntari de presă. Scrieți ziarului despre toate problemele de la locul de producție. In felul acesta veți da o contribuție mai mare la lupta pentru îndeplinirea planului cincinal în 4 ani, pentru pace. Plecarea delegației R. P. R. la Congresul Mondial al Femeilor Luni dimineața a părăsit capitala delegația femeilor din țara noastră care va participa la Congresul­ Mon­dial al Femeilor, care se va deschide la 5 iunie la Copenhaga.­Delegația este condusă de tovarășă Liuba Chișinevscii­( secretar) al Con­siliului Central al Sindicatelor, mem­bră în Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. Din delegație fac parte to­varășele Dida Mihalcea, Elena Stoia, Ana Lungu, Florica Șelmaru, Măria Ciocan, Elena Chișiu și Ținea Anton. (Agergres),; Anul VIII Seria II Nr. 125 (1604 1­4 pagini 20 bani MARȚI 2 Iunie 1953 în Interiorul Să întărim necontenit comerțul no­stru socialist (pag. 2-a). Mai multă atenție față de cererile oamenilor muncii (pag. 2-a). In comuna Pângărați trebuesc li­chidate lipsurile ce frânează îndepli­nirea planului de colectare la carne și lapte (pag. 2-a).. Aplicarea metodei graficului ciclic la întreprinderea Carboniferă de Stat Comănești (pag. 3-a). z­ia­ru­ng î Acțiunea de revizie obștească de protecție a muncii la fabrica Buhuși’ (pag. 3-a)., D. GRAMINOV : „In Congres’« din „Pravda“) (pag. 4-a)., Pregătiri în vederea Festivalului Mondial al Tineretului (pag. 4-a)., Poporul brazilian cere încheierea unui Pact al Păcii (pag. 4-a)., Mișcarea grevistă din Japonia (pag. 4-a)., Lucrările Congresului femeilor democrate din R.P.R. Sâmbătă după amiază s’au deschis în Capitală, în sala de consfătuiri a Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., lucrările Congresului femei­lor democrate din R.P.R. Se întrunesc la acest Congres femei din toate colțurile țării, cetățene ale patriei noastre libere, participante ac­tive la construirea unei vieți, noi și fericite, delegate ale femeilor din in­dustrie și agricultură, stahanoviste ve­stite și colectiviste fruntașe, activiste din domeniul cercetării științifice, al artei și culturii, femei fruntașe în muncile obștești, gospodine, întrunite într-un moment când fe­meile din lumea întreagă se pregătesc pentru Congresul Mondial al Femei­lor, Congresul femeilor democrate din R.P.R. dezbate problemele participării cât mai largi a femeilor din patria noastră la lupta pentru pace și priete­nie între popoare. Congresul are de­­asemeni sarcina de a adopta o nouă formă organizatorică a mișcării de fe­mei din țara noastră, precum și aceea de a alege delegatele la Congresul Mondial al Femeilor. Cu aplauze puternice, participan­tele la Congres au salutat prezența în mijlocul lor a tovarășilor: dr. Petru Groza, Al. Moghioroș, Chivu Stoica, C. Pârvulescu, acad. M. Sadoveanu, L. Răutu, Gh. Stoica, Liuba Chișinev­­schi, Constanța­­ Crăciun, Ghizela Vass, Sorin Tom­a, Ofelia Manole. Ședința de deschidere a fost prezi­dată de acad. Raluca Ripan, care în numele femeilor din patria noastră a adresat un cald și frățesc salut Fede­rației Democrate Internaționale a Fe­meilor și tuturor femeilor care luptă pentru pace și prietenie între popoare. In memoria marelui Stalin, Congre­sul a păstrat un minut de reculegere. Participantele la Congres au ales în prezidiul de onoare Biroul Consiliu­lui Mondial al Păcii, Comitetul Exe­cutiv al F.D.I.F. și Biroul Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. In prezidiul Congresului au luat loc tovarășii: acad. Mihail Sadoveanu, pre­ședintele Comitetului Permanent pen­­tru Apărarea Păcii din P.P R., Con­in­stanța Crăciun, Liuba Chișinevschi, Ofelia Manole, Ileana Răceanu, Florica Mezincescu, Stela Enescu, Cornelia Filipaș, activiste pe tărâmul științei, artei și culturii, stahanoviste și frun­tașe în producție, colectiviste frun­tașe, tractoriste, țărănci muncitoare, gospodine. Trecându-se la lucrări, au fost alese comisia de validare, comisia de can­­didare și comisia de rezoluții. Tov. Ileana Răceanu a prezentat apoi raportul „­Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace și prietenie între popoare”. Raportul a oglindit viața fericită și activitatea rodnică a femeilor din pa­tria noastră, lupta lor pentru constru­irea socialismului și apărarea păcii. Participantele la Congres și-au mani­festat puternic atașmentul lor față de regimul de democrație populară, față de politica de pace și colaborare în­tre popoare a guvernului R.P.R. Ele au exprimat hotărîrea femeilor de lupta pentru continua întărire și înflo­a­rire a patriei noastre. Asistența a primit cu puternice a­­plauze pe tovarășul Chivu Stoica, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, care a adus Congresului salutul C.C. al P.M.R. și al Consiliu­lui de Miniștri. Exprimând dragostea și atașamen­tul nemărginit al femeilor din țara noa­stră față de Partidul Muncitoresc Ro­mân participantele au ovaționat înde­lung pentru Comitetul Central al Partidului în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. După pauză ședința a fost prezidată de tov. Elena Chișiu, stahanovistă la întreprinderea „Industria Bumbacu­lui”. Au început discuțiile asupra pro­blemelor puse de raportul „Femeile, din R.P.R. în lupta pentru pace și prie­tenie intre popoare". Au luat cuvântul: Maria Spineanu, turnătoare stahanovistă de la uzinele ,,Victoria”-Calan, Silvia Costea, ță­rancă muncitoare, președinta adunării delegatelor din comuna Buntești, re­giunea Oradea, Irina Răchițeanu, arti­stă emerită, laureată a premiului de Stat, Maria Purdel, stahanovistă la u­­zinele „Dinamo” București, Maria Bu­ciuceanu, președinta gospodăriei agri­cole colective ,,16 Februarie” din sa­tul Corbu de Sus, regiunea Constanța, Elena Viorel, director al S.M.T. Za­gujeni, regiunea Timișoara, Maria Crișan, mecanic de locomotivă la de­poul C.F.R. „16 Februarie 1933“-Cluj Elena Jeanrenaud, decanul facultății de Științe Naturale din Iași, Antonia Bohoreț, șef de­ echipă la gospodăria agricolă de stat Valea Călugărească regiunea Ploești, Maria Munteanu profesoară emerită din Timișoara Reghina Danciu, soție de miner, pre­ședinta adunării delegatelor din cir­cumscripția 4 Petroșani, Silvia Dan directoarea coloniei copiilor coreeni de la Siret.­­ Duminică au continuat lucrările Congresului femeilor democrate din R.P.R. In ședința de dimineață, prezidată de tovarășa Ținea Anton, președinta­­ gospodăriei agricole colective din co­­ffuüia „I.­e. ’Frimu“, regiunea Bucu­rești, au continuat discuțiile asupra problemelor puse de raportul „Femei­le din R.P.R. în lupta pentru pace și prietenie între popoare”. A luat cuvântul Acad. Mihail Sa­doveanu, care, aducând un călduros salut congresului din partea Comite­tului pentru Apărarea Păcii din R.P.R. a spus printre altele : In lupta pentru pace, care se des­fășoară la noi, 48 la sută din membrii comitetelor de luptă pentru apărarea păcii sunt femei. Parte din acti­vitatea comitetelor, în această operă de primă importanță pentru carea lumii și pentru aducerea pacifi­unei Înțelegeri în omenire, nu ar putea fi îndeplinită mai bine și mai cu succes decât de femei. Pentru sprijinirea luptei poporului coreean m­ii și mii de femei dela noi s’au străduit, adunând bani, îmbră­căminte, alimente. Salutului ce îl exprim aici, din toată inima, i se adaugă dragostea și admirația pentru mamele, soțiile, su­rorile, fiice ale poporului nostru mun­citor, pătrunse de o înaltă conștiință față de patrie și față de umanitate,­­ a încheiat Acad. Mihail Sadoveanu. Tov. Ecaterina Vizureanu, membra a comisiei de femei de pe lângă Sfa­tul Popular al orașului Bârlad, în cuvântul său la discuții a arătat că, spre deosebire de vechea formă orga­nizatorică a mișcării de femei, care a îngreuiat atragerea ma­selor de femei la muncile obștești, noua formă orga­nizatorică a făcut ca în orașul Bârlad să fie mobilizate tot mai multe femei în acțiunile inițiate de Sfatul Popular. Tov. Eva Kremer, a vorbit despre munca înfrățită a femeilor de națio­nalitate română și germană pentru în­tărirea și dezvoltarea gospodăriei a­­gricole din comuna Horia, regiunea Arad, precum și despre munca dusă de colectiviste în noua formă orga­nizatorică a mișcării femeilor. Stahanovista Elena Chișiu de la in­dustria bumbacului­­, a vorbit printre altele despre succesele ei în produc­ție, datorită folosirii metodelor de muncă ale stahanoviștilor sovietici și a relevat condițiile tot mai bune de muncă și trai pe care le au femeile din țara noastră, condiții care fac ca din rândurile lor să se ridice mereu vrednice luptătoare pentru construirea socialismului și apărarea păcii. După pauză, ședința a fost prezi­dată de tov. Andor Elisabeta, secre­tara comitetului regional U.F.D.R. din Regiunea Autonomă Maghiară. Luând cuvântul, învățătoarea Maria Ioanițiu, a vorbit despre viața nouă pe care o trăiesc astăzi femeile munci­toare din satele și cătunele din munții Apuseni. Poeta Nina Casian a vorbit despre posibilitățile largi, create de regimul nostru de democrație populară activi­tății și capacității creatoare a femei­lor în toate domeniile vieții. O delegație de pionieri din capi­tală a adus un călduros salut partici­pantelor la Congresul Femeilor din R.P.R. In numele comitetului executiv sfatului popular al capitalei, Iov Cră­al dian Blidaru, președintele comitetului executiv al sfatului popular al capita­lei a adus un călduros salut, subliniind elanul cu care femeile s’au încadrat în marea bătălie pentru pace, pentru apărarea vieții și fericirii căminelor și copiilor lor, precum și aportul în­semnat pe care-l aduc femeile în ac­țiunile de înfrumusețare a capitalei și munca lor d­e tărâm obștesc. Au mai luat cuvântul Ioana Popa, președinta sfatului popular al raionu­lui Craiova, Nina Olteanu, care a adus Congresului salutul C.C. al U.T.M., Gabriela Baloșin, gospodină din orașul Oradea, Smaranda Babaian, membră a G.A.C. Frătăuții vechi, regiunea Suceava, Emilia Rucoi, președinta cooperativei din comuna Seleuș, re­giunea Stalin, Aurelia Trandafira, strungar, regiunea Bacău, Elena Bă­­găluț, vicepreședintă a Uniunii Coo­perativelor de Consum din raionul Râmnicul-Vâlcea, Anica Lefter, vice­președintă a sfatului popular a regiu­nei București. Dr. Natalia Scurtu­, directorul di­recției asistenței mamei și copilului din Ministerul Sănătății, a arătat ca în statul nostru democrat popular sa acordă o deosebită atenție ocrotirii ma­­­mei și copilului. Zi de zi crește în țara noastră nu­mărul instituțiilor sanitare pentru ocrotirea mamei și copilului. Fiecare femeie din Patria noastră —a arătat ,n încheiere vorbitoarea—■ trebuie să sprijine toate acțiunile în­­­treprinse pentru ocrotirea sănătății mamei și copilului. La sfârșitul ședinței de dimineață Congresul a adoptat în unanimitate raportul comisiei de validare. * Discuțiile asupra raportului au continuat în ședința de după amiază.. Au mai luat cuvântul Paula Eftimescu, inginer chimist din regiunea Ploești, Frida Mitulschi, gospodină din re­­­giunea Stalin, Florica Oprea, secre­tara sfatului popular al orașului Cluj, Stela Achimov , secretara raionului U.F.D.R. „Neculai Bălcescu” din București. Maria Moraru, membră în prezidiul consiliului central al sindicatelor,­ aducând salutul consiliului central al sindicatelor, a arătat că sindicatele vor sprijini mișcarea de femei în noua sa formă organizatorică pentru ca fe­meile din patria noastră să-și poată îndeplini sarcinile ce le stau înainte­. In continuare au luat cuvântul la dis­cuții Tereza Szocs, stahanovistă fabrica textilă „Gh. Doja” din Sfân­tu­tul Gheorghe, Regiunea Maghiară, Aspazia Vrabie, Autonomă prim se­cretar al comitetului P.M.R. al raio­­nului Botoșani, gospodina Florica Sabu, soție de miner din Baia Sprit, regiunea Baia Mare. După încheierea discuțiilor, greșul a aprobat în unanimitate Con­t­rar portul Comitetului Central al U.F.D.R. , fiind considerat descărcat de sarcinile sale, tov. După pauză, în ședința prezidată de Ileana Răceanu, s-a trecut la­ punctul 2 al ordinei de zi. Congresul a ales în unanimitate Comitetul Femeilor­­ Democrate din­ R.P.R. din care fac parte 151 mem­­­bre. Au fost alese apoi delegatele la Congresul Mondial al Femeilor. Delegatele la Congres au adoptat în unanimitate rezoluția Congresului fe­­­meilor democrate din R.P.R. Cu aplauze puternice, Congresul a primit salutul unei delegații de copii coreeni găzduiți de poporul nostru. Intr’o atmosferă de entuziasm parti­­­cipantele la Congres au hotărît trimi­­­terea unui mesaj către Congresul Mondial al Femeilor și a unei tele­­­grame adresate Consiliului de Mini­­­ștri al R.P.R. Cuvântul de închidere a Congresul­­ui a fost rostit de tov. Stela Io­­nescu, Ministru Prevederilor So­­ciale. Congresul s’a încheiat printr’o pu­­ternică manifestare a atașamentului femeilor din Patria noastră față de guvernul Republicii Populare Române, pentru pace și prietenie între popoare,­­pentru viața și viitorul fericit al co­piilor. ■ J (Agerpres) închiderea celei de a 3-a consfătuiri a stahanoviștilor din sectorul industrial al hârtiei și celulozei In după amiaza zilei de Sâmbătă 30 Mai a.c. au continuat lucrările celei de a 3-a consfătuiri a stahanoviștilor din sectorul industrial al hârtiei și celulozei. După cuvântul tovarășilor profesori Diaconescu M. din partea Ministerului învățământului Superior și a Academiei R.P.R. și Popel Ema­­noil din partea Institutului Politehnic din Iași, care au subliniat necesitatea strângerii legăturilor dintre oamenii muncii și oamenii de știință, au "vorbit tovarășii Baran Ilie secretar al Comi­tetului Orășenesc de Partid Bacău și Moraru Teodor din partea Comitetu­lui Regional de Partid Bacău. Ei au scos în evidență sarcinile care stau în fața organizațiilor de partid și a co­muniștilor din fabricile de hârtie și celuloză din regiunea noastră, în lupta pentru îmbunătățirea continuă a cali­tății și reducerea prețului de cost al produselor.­Tovarășul A.M. Utkin Consilier so­vietic pe lângă M.I.L.H.C. luând cuvân­tul a împărtășit celor prezenți din ex­periența întreprinderilor sovietice în lupta pentru plan, accentuând asupra necesității desfășurării unei intense munci de ridicare a nivelului tehnic­­profesional al fiecărui muncitor în parte, ajutorării muncitorilor de că­tre tehnicieni și ingineri, organizării de schimburi de experiență, descope­ririi și punerii în valoare a rezervelor interne, etc. In cuvântul său tovarășul inginer M. Ocheană, ministru adjunct­ al M.I.L.H.C. a subliniat sarcinile care stau în fața conducerilor între­prinderilor în acțiunea de îmbunătățire continuă a calității și de reducere a prețului de cost a hârtiei și celulo­zei.­In timpul lucrărilor, participanții la consfătuire au fost salutați de către o delegație a colectivului uzinei „Mun­citorul Liber” din Bacău, colectiv care lucrează în prezent în contul zilei de 21 Iunie.­Hotărîrea­ consfătuirii­­ [UNK]—■ hotărîre întocmită pe baza discuțiilor purtate în cadrul colectivelor pe probleme cât și a discuțiilor avute pe marginea re­feratelor prezentate de aceste colec­tive, a fost citită de către tovarășul inginer Dâmboiu, director tehnic în D.G.I.H.C. In această Hotărîre, sunt prevăzute o serie de măsuri concrete, ce­­ vor trebui luate atât de către D.G.I.H.C., cât și de către conduce­rile fabricilor de hârtie și celuloză din țară, măsuri privitoare, printre altele la introducerea și asigurarea unui con­trol calitativ riguros dealungul între­gului proces de fabricație, la mecanizarea prin mijloace trecerea locale, în special a transportului materiilor prime și semifabricatelor, organizarea unei mai bune munci în secțiile de în­treținere a fabricilor, etc.­Concluziile consfătuirii au­­ fost trase­­ de către tovarășul Suder Mihai, ministru al Industriei Lemnului, Hâr­tiei și Celulozei. In cuvântul său’, tovarășul ministru Suder Mihai, s’a ocupat de sarcinile importante care stau în viitor, în fața întreprinderilor de hârtie și celuloză, în fața Direcției Generale Industriale a Hârtiei și Celulozei și a I.C.E.I.L.-u­­lui, pentru asigurarea îndeplinirii cu succes a sarcinilor de plan.­Vorbitorul a accentuat în special, asupra importanței ce o prezintă pen­tru buna desfășurare a luptei pentru plan, respectarea cu strictețe a disci­­plinei de plan și financiare, dezvol­tarea în fabricile de hârtie și celuloză a mișcării stahanoviste și lichidarea lipsurilor, care mai există în această direcție. Deasemeni, vorbitorul a su­bliniat necesitatea desfășurării unei munci mai intense, pentru folosirea utilajului cu maximum de randament și minimum de uzură, introducerii unei stricte evidențe a consumurilor de materie primă și materiale și justei aplicări și respectării întocmai, a principiilor sistemului premiat. Deasemeni, tovarășul ministru Su­der Mihai, s’a ocupat în cuvântul său de sarcinile importante care stau în fața tehnicienilor și inginerilor — ca factori importanți în lupta, pentru buna desfășurare a procesului de pro­ducție, cât și în fața directorilor de întreprinderi, în calitatea lor de con­ducători unici, subliniind totodată ne­cesitatea întăririi colaborării dintre conducerile administrative ale făbri­c­iilor și organele sindicale,­ care tre­­buesc deasemeni să-și asigure condu­cerea de către partid. Despre sarcinile care stau în fața organelor sindicale, a vorbit tovarășul Atomulesei C. din partea C.C. al sin­­­dica­tului lemn-forestier, hârtie și celu­loză. El a subliniat sarcinile ce stau în fața organelor sindicale, care prin­­tr’o mai temeinică organizare a între­­­cerii socialiste trebue să mobilizeze masse tot mai largi de muncitori, teh­­­nicieni, ingineri și funcționari, îri lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan la toți indicii. Tot în cadrul celei de a 3-a consfă­tuiri a stahanoviștilor, din sectorul industrial al hârtiei și celulozei, tova­­­rășul Suder Mihai, ministrul Industriei Lemnului, Hârtiei și Celulozei, a în­­mânat unui număr de 7 stahanoviști,­­insignele de stahanovist pe ramură in­dustrială. Printre cei care au primit­ insigna se numără tovarășul Hanganu Constantin dela fabrica­­ celuloză „Steaua Roșie” de hârtie și din Bacău,­­Nistor Vasile, conductor de mașină de fabricație dela fabrica „Comuna din Paris” din Piatra Neamț și Sulă Va­­­sile dela fabrica de celuloză „Recon­­­strucția” din Piatra Neamț. Lucrările celei de a 3-a consfătuiri a stahanoviștilor din sectorul industrial al hârtiei și celulozei s-au încheiat cu un bogat program artistic prezentat de echipa artistică a fabricii de hârtie și celuloză .„Steaua Roșie”­ din Bacău^

Next