Steagul Roşu, aprilie 1954 (Anul 9, nr. 380-404)

1954-04-01 / nr. 380

S5BÍS Toată atenția mișcării inovatorilor și raționalizatorilor la focul întrecerii socialiste, în lupta pentru realizarea cu succes a sarcinilor de plan, apar mereu muncitori, tehnicieni și ingineri, care părăsind vechile tipare de muncă pornesc să lucreze după metodele noi, avansate, aduc diferite inovații și perfecționări mașinii la care lucrează obligînd-o să dea un randament cu mult sporit, obținînd astfel o producție și productivitate mai mare a muncii, îmbunătățind calitatea produselor pe care le fabrică și reducîndu-le prețul de chist. Nu există întreprindere din regiunea noastră care să nu-și aibă inovatorii sau raționalizatorii săi. Unele inovații, raționalizări sau perfecționări tehnice sunt de mai mică importanță ele privind doar lucrul unui singur muncitor; altele sunt mai importante deoarece permit nu numai sporirea producției și productivității muncii la o mașină, ci la o secție sau chiar la o fabrică întreagă. Toate însă sunt deosebit de prețioase, deopotrivă de bogate în înțelesuri; ele oglindesc atitudinea nouă socialistă față de muncă a oamenilor muncii din țara noastră, atitudinea față de muncă a oamenilor muncii stăpîni ai mijloacelor de producție care-și făuresc cu ajutorul lor o viață nouă și îmbelșugată. Ele arată că oamenii muncii au înțeles să răspundă cu entuziasm chemării partidului, că sunt hotărîți să dea viață prevederilor Hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953 privind dezvoltarea economiei noastre naționale și ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. In lupta pentru realizarea cu succes a sarcinilor de plan, extinderea tot mai largă a inițiativei creatoare a maselor, constituie un factor important. Conducerile de întreprinderi, organizațiile de partid și organele sindicale trebuie să-și facă din sprijinirea mișcării inovatorilor și raționalizatorilor o sarcină permanentă. Este limpede că acolo unde s-a înțeles în mod just importanța sprijinirii inițiativei creatoare a maselor, unde inovatorii și raționalizatorii au primit un ajutor direct, temeinic, rezultatele obținute în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan au fost dintre cele mai frumoase. De exemplu, la fabrica de celuloză „Reconstrucția“ din Piatra Neamț, unde conducerea a sprijinit îndeaproape inițiativa creatoare a maselor, asigurînd extinderea ei în întreaga întreprindere, sarcinile de plan au fost realizate cu succes. De altfel tocmai pentru succesele obținute în cel de al doilea semestru al anului trecut, colectivul acestei întreprinderi a primit Steagul roșu de producție de întreprindere fruntașă pe țară în ramura industrială a hîrtiei și celulozei. Conducerea fabricii de postav Buhuși acordă de asemenea atenția cuvenită acestei probleme. Dovadă este numărul crescînd de inovatori și raționalizatori care prin munca lor creatoare au contribuit din plin la sporirea producției de țesături. Cele 35 propuneri de inovații și raționalizări aplicate în cursul anului trecut au adus întreprinderii o economie de peste 800.000 lei, iar cele 6 propuneri aplicate în primele două luni ale acestui an, au permis realizarea unei economii în valoare de 149.105 lei. Mai sunt încă în regiunea noastră întreprinderi în care nu există preocupare față de mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor. O asemenea lipsă de preocupare se vădește a exista, de pildă, la uzina mecanică S.R.U.P.-Bacău. La această uzină numeroase propuneri sunt respinse fără motive bine întemeiate (așa cum a fost respinsă propunerea privind turnarea sertarelor vanelor în cochile) sau chiar în caprul că ele sunt aplicate, autorii lor nu sunt recompensați pe motiv că inovațiile lor ar mai fi fost aplicate și în alte întreprinderi. Această situație se datorește atitudinii birocrate a serviciului tehnic de la această întreprindere, în frunte cu Victor Covali, care dă dovadă de o totală nepăsare față de mișcarea de inovații și raționalizări. Conducerea întreprinderii și organizația de bază tolerează această situație. Intr-un mod asemănător privește problema și conducerea unității de transport auto S.R.L. Piatra Neamț. Din luna mai 1953 se tărăgănează la această întreprindere rezolvarea propunerii unui colectiv de muncitori, de a se confecționa matrițe pentru țevi cilindrice de radiator, fără a exista vreun motiv bine întemeiat. Tot la această întreprindere nu s-a dat curs nici propunerii de confecționare a unei prese hidraulice simple pentru demontatul și montajul bolțului de la șenilele tractoarelor Chirov. Asemenea lipsuri mai există încă și în unele sectoare ale șantierului hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz. Sprijinirea inovatorilor și raționalizatorilor, stimularea lor morală și materială sunt îndatoriri de frunte ale fiecărui conducător de întreprindere. Conducerile întreprinderilor au sarcina de a se preocupa de sprijinirea și extinderea inițiativelor muncitorilor. Introducînd pe scară largă inovațiile, raționalizările sau perfecționările tehnice, nemărginindu-se cu aplicarea lor numai într-un loc sau altul de muncă, conducerile întreprinderilor își vor asigura posibilități sporite de obținere a noi realizări. O răspundere importantă revine comisiilor de inovații și raționalizări. Ele au datoria de a da curs tuturor inovațiilor, raționalizărilor sau perfecționărilor tehnice, care pot contribui la creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost al produstelor, urmărind în același timp extinderea cît mai largă a acestora. Trebuie subliniat totodată rolul important pe care îl au de jucat în dezvoltarea mișcării de inovații și raționalizări, organele tehnice din întreprinderi. Este necesar ca avîntul masei muncitorilor să fie îndrumat permanent — prin fixarea de teme concrete — spre acele probleme tehnice pe care le ridică în mod ascuțit procesul de producție. In acest sens cabinetele tehnice și cercurile A.S.I.T. trebuie să organizeze schimburi de experiență între inovatori și raționalizatori, să generalizeze metodele acestora, să elaboreze temeiească procesele menite să îmbunătățehnologice, străduindu-se totodată să sprijine din punct de vedere tehnic pe acei muncitori și tehnicieni care au făcut propuneri de inovații sau raționalizări. In dezvoltarea mișcării inovatorilor și raționalizatorilor, sarcini de răspundere revin și organizațiilor de partid. Ele trebuie să vegheze ca tovarășii din conducerea întreprinderii să dea curs propunerilor de îmbunătățire a muncii venite din rîndurile muncitorilor, să dea posibilitate experimentării metodelor noi, iar cele care se dovedesc cu adevărat folositoare să fie puse de îndată în aplicare. Organizațiile de partid trebuie să îndrume organele sindicale în munca de antrenare a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor la lupta pentru perfecționarea tehnicii. Trebuiesc folosite cu succes toate mijloacele de agitație. Gazetele de perete să sesizeze, să popularizeze și să sprijine puternic elementele noi care apar în întrecerea socialistă, metodele avansate de lucru, pe care le concep muncitorii înaintați. Să transformăm mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor într-o largă mișcare de masă, mișcare în fruntea căreia să pășească în permanență comuniștii. Sprijinind temeinic inițiativa creatoare a maselor, sprijinind mișcarea de inovații și raționalizări, vom putea dobîndi succese tot mai mari lupta pentru realizarea cu succes în a sarcinilor de plan, pentru sporirea productivității muncii, îmbunătățirea calității și reducerii prețului de cost, contribuții însemnate la dezvoltarea economiei noastre naționale și ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Sesiune a Biroului Consiliului Mondial al Păcii VIENA 31 (Agerpres). — TASS anunță: Intre 28 și 39 martie a avut loc la Viena o sesiune a Biroului Consiliului Mondial al Păcii. Biroul a adoptat următoarele documente: 1. Rezoluția Biroului Consiliului Mondial al Păcii 2. Apelul adresat popoarelor din Europa. 3. Declarația Biroului Consiliului Mondial al Păcii cu privirea trmele atomice. Nr. 380 (1859) Anul IX Seria III 4 pagini 20 bani JOI 1 aprilie 1954 In interiorul ziarului: ~ B. MUNTE : Și-a dat răspunsul..* (pag. 2-a)’ Contractările de legume și fructe în centrul preocupărilor noastre —■ Convorbire cu tov. Manole Văideanu președintele U.R.C.A.D., raionul Tg Neamț (pag. 2-a] Lipsuri privind protecția muncii la atelierul central Moinești (pag. 2-a A. S. MACARENCO — 15 ani de la moartea marelui pedagog sovietic (pag. 2-a) GHEORGHE S. FODOR: Din experiența noastră în economisirea materiei prime (pag- 3-a) Un nou regim de călătorie pe trenurile de persoane (pag- 3-a) Sfat agrotehnic. Lucrările cele mai importante la principalele plante producătoare de legume (pag. 3-a) Sosirea delegației sovietice la cel de al IV-lea Congres al P.S.U.G. (pag. 4-a) încheierea lucrărilor Congresului al V lea al Partidului Muncitoresc Progresist din Canada (pag. 4-a) Presa libaneză condamnă cu asprime reprimarea demonstrației studențești din Beirut (p. 4-a) Chemarea la întrecere socialistă lansată de către colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari de la G.A.S.Zănești Noi, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii de la gospodăria agricolă de stat din Zănești, raionul Buhuși, luînd cunoștință de Hotărîrea guvernului și partidului cu privire la pregătirea și executarea la timp și în bune condițiuni a lucrărilor agricole din primăvara anului acesta, dornici de a contribui la sporirea producției agricole în scopul aprovizionării populației cu mai multe produse agro-alimentare, adresăm următoarea chemare la întrecere către toate gospodăriile agricole de stat din regiunile Bacău și Suceava. — Să pregătim în modul cel mai minuțios întregul parc de mașini și unelte agricole pentru a deservi în bune condițiuni lucrările din campania agricolă de primăvară. — Să executăm toate lucrările de primăvară de bună calitate și în termen optim, să folosim rațional întregul parc de mașini și unelte agricole. — Să terminăm însămînțările cu 5 zile înainte de termenul fixat. — Grăparea tuturor culturilor de toamnă și aplicarea îngrășămintelor la toate culturile de toamnă. — Vom aplica metoda de însămînțare a culturii de cartofi și porumb în cuiburi așezate în pătrat, în procent de 45 la sută din plan. — Vom aplica metoda sovietică Ivan-Buneev a graficului orar la arăturile de primăvară, la toate tractoarele existente în unitate. — Vom însămînța întreaga suprafață cu semințe selecționate și de bună calitate. , Pentru realizarea obiectivelor arătate mai sus, toți muncitorii din unitatea noastră vor fi antrenați în întrecerea socialistă. Conducerea gospodăriei noastre se angajează de asemenea de a crea condiții bune de muncă, cazare și hrană la toți muncitorii din gospodărie. « director, M. BUCIOCĂ secretarul organizației de bază P.M.R., I. LAZĂR președintele comitetului de întreprindere, C. OBREJA secretarul organizației de bază U. T. M., I. ARDELEANU Hîrtie și celuloză peste plan Luptînd pentru a recupera rămînerea în urmă privind realizarea planului pe luna februarie a.c., colectivul fabricii de hîrtie și celuloză „Steaua roșie“—Bacău, și-a intensificat în cursul lunii martie eforturile, reușind să obțină realizări din cele mai frumoase. Astfel, de la 1 la 29 martie a.c., colectivul sectorului fabricație hîrtie a reușit să dea peste prevederile planului 120 tone hîrtie de bună calitate. O contribuție deosebită în obținerea acestui rezultat, a adus colectivul mașinii a doua care a reușit să dea peste prevederile planului 25 tone hîrtie.. Schimbul conductorului Mihai Nicolae, de la această mașină, care și-a depășit sarcinile de plan cu 55 la sută, a reușit să se situeze schimb fruntaș în lupta pentru depășirea sarcinilor de plan și îmbunătățirea calității hîrtiei. Rezultate frumoase în perioada 1-29 martie au fost obținute și de către celelalte secții și sectoare ale fabricii. Colectivul secției celuloză a dat peste plan 32 tone celuloză, iar colectivul secției pastă mecanică a produs 2 tone peste plan. Cu două tone mai mult peste prevederile planului V" produs "și colectivul secției confecții. Din această secție brigada de ghilotiniste, condusă de fruntașa întrecerii socialiste Viorica Șihoi, a înregistrat cele mai frumoase rezultate. Responsabila brigăzii Viorica Șihoi, a realizat o depășire medie a normelor de 97 la sută, iar tovarășa Paula Ursu, de 89 la sută. Tot în această secție, numeroși muncitori din brigada de liniatori în frunte cu responsabilul brigăzii Constantin Tănase au realizat depășiri de norme cuprinse între 32 și 42 la sută. * i TRIBUNA FRUNTAȘILOR DIN AGRICULTURĂ Lucrînd pămîntul cum am învățat din cărți am obținut 24.400 kg. cartofi la hectar In total am vreo 4 ha. și ceva de pămînt arabil. Pe acest pămînt semăn în fiecare an: grîu, porumb, cartofi, floarea soarelui și altele. înainte vreme lucram [UNK] pămîntul așa cum moștenisem din bătrîni. Se miream arîu după grîu, porumb după porumb, cartofi după cartofi. De dezmiriștit nu dezmirișteam, iar cît privește arătura de toamnă, nu prea îi știam rostul. Acum cîțiva ani am început însă să-mi schimb felul de a munci pămîntul. Am început să citesc din cărți diferite lucruri legăte de munca cîmpului și mi-am dat seama că numai lucrînd într-un fei nou voi putea să capăt și eu de la pămîntul meu mai multe roade. Și nu m-am înșelat. Anul trecut, de pildă, cu toată seceta mare ce a fost pe la noi, eu am obținut: 1.900 kg. grîu la hectar, 3000 kg. porimb la hectar și alte recolte bune. Cel mai bine am reușit însă la cartofi, unde de pe o jumătate de hectar de pămînt am recoltat 12.200 kg., ceea ce face 24.400 kg. cartofi la hectar. Culegînd o astfel de recoltă de cartofi — intr-adevăr frumoasă pentru locurile de unde sunt eu — socotesc să arăt cum am lucrat ca să obțin acest rezultat. Locul pentru cartofi l-am ales cu grijă încă din anul 1952. Din cărți am învățat că nu e bine să cultiv cartofi după cartofi, după porumb sau alte prășitoare și că, cartofii merg cel mai bine după păioase (grîu secară), sau alte culturi ca: mazăre, borceag, trifoi, lucerna ș. a. Pentru început, m-am hotărît să cultiv cartofi după lucerna. Toamna am făcut arătură adîncă cam de vreo palmă bună. Brazdele le-am lăsat nearăpate ca să poată intra mai multă umezeală în pămînt, de pe urma ploilor de toamnă și a zăpezii din iarnă. Primăvara, îndată ce ogorul s-a zvîntat, am grăpat bine pămîntul ca să nu piardă apa. Cartofii i-am pus devreme— pe la 15 aprilie. Aici țin mă arăt că și în anul trecut pe la noi a fost zăpadă mare și că pe la sfîrșitul lui martie mai era încă destulă zăpadă pe cîmp. Odată cu plantatul cartofilor am dat și gunoi de grajd care este foarte necesar pentru această plantă, care— după cite am citit în agrominim — folosește cel mai bine gunoiul de grajd. Cartofii aleși pentru sămînță încă din toamna trecută au fost de bună calitate. Am urmărit ca fiecare din ei să fie ram de mărimea unui ou de găină, sănătoși. Cu 10 zile înainte de însămînțat, am scos cartofii din groapă și i-am ales din nou. După asta i-am întins pe dușumea într-o cameră ca să le dea colțul. Am pus numai cartofii cu colțul ieșit, iar restul i-am întrebuințat pentru hrană. In total am pus cam vreo 40 kg. cartofi la prăjină. Plantatul ham fă*cut după plug, ținînd socoteala ca depărtarea între rînduri să fie de cel puțin 60—65 cm., iar pe rînd în* tre cartofi de 35—40 cm. Cină cartofii au ieșit și au avut cam un lat de valma. înălțime, i-am prășit. După asta, vină la înflorire am mai făcut o prasilă și musuroitul. Recoltatul l-am făcut cu sava în cea de a doua jumătate a lunii septembrie, cinoi vrejii s-au uscat bine. Strîngînd o recoltă așa de bună de cartofi, am avut putința să-mi aleg pentru sămînță vreo 1.500 ha. cartofi unul și unul. Din ce mi-a rămas după arta mi-am predat cota către stat, iar 5000 de ha. le-am valorificat prin cooperativă. Pentru cartofii valorificați am primit o sumă bunicică, cu care mi-am putut cumpăra, tot de la cooperativă, o mulțime de lucruri trebuincioase pentru gospodărie și mi-am plătit impozitele către stat. Cartofii rămași i-am folosit pentru hrana casei și la înarășarea a doi porci, din care unul de ISO ka, l-am tăiat pentru casă, iar al doilea l-am vindut. Este adevărat că recolta de cartofi pe care am strîns-o ev. în anul trecut este o recoltă, frumoasă. Dar luînd parte la consfătuirea pe țară a fruntașilor la cultura porumbului, cartofilor și sfeclei de zahăr, am aflat că alți țărani muncitori, de prin alte părți ale țării, au obținut recolte și mai mari. In carnețelul meu am notat, de pildă, numele lui Vas.? Adalbert, țăran muncitor din comuna Poiana, raionul Turda, regiunea Cluj, care farorizînd cartofii și însămîntîndu-i în cuiburi așezate în pătrat nu a recoltat 24.400 kg, cît am recoltat eu, ci 48.000 ha. Lucrurile frumoase și folositoare pa care le-am învățat la consfătuirea de la București le-am împărtășit —după întoarcerea mea acasă —și altor cultivatori de cartofi ca Vasile Bistriceanu, Vasile Horonea și alții. De asemenea, la propunerea organizației de bază (secretar tov. Ion Pintilie) am vorbit în cîteva rînduri la căminul cultural unde am arătat țăranilor muncitori din comuna mea cele învățata In București. In acest an voi însămînța cu cartofi, tot o jumătate de hectar. Pentru un sfert de hectar am încheiat contract cu cooperativa primind și un acont în bani. Cartofii voi căuta să-i însămînțez în cuiburi așezate în pătrat și să fac cel puțin 3—4 prașile. Tot începînd din anul acesta, voi alege cartofii de sămînță odată cu recoltatul, din acele cuiburi în care voi găsi cei mai mulți și mai buni cartofi. De asemenea, țin să arăt că mă voi strădui ca în acest an să fac la vreme toate lucrările de arat, însămînțat, întreținerea culturilor și recoltat, pentru ca să pot obține recolte și mai bune la toate culturile. ION DUMITROAIA țăran muncitor cu gospodărie individuală din satul Ungheni, comuna Răucești, raionul Tg. Neamț decorat cu „Ordinul Muncii“ cl. IlI-a iSr ★ ★ Pentru îndeplinirea planului de contractări de animale! Predau vite îngrășate In ziua cînd s-a expirat contractul, țăranul muncitor Constantin David din Dochia, Piatra Neamț, s-a îndreptat cu cei doi boi spre baza C.R.A.C.A. La cîntar, cei doi boi trăgeau 672 kg. și aveau un spor de greutate de 91 de kg. Pentru aceasta, țăranul muncitor Constantin David s-a de însemnate avantaje. El a bucurat primii 2357 lei, o dovadă de scutire de 47 kg. carne și 125 kg. porumb; de asemeni, el și-a cumpărat la preț redus 7 fuse piele și 2 kg. talpă. Și cei doi boi ai țăranului Dumitru Bostan din Pîngărați, au avut la predare un spor de 80 kg. Pentru faptul că cei doi boi aveau o greutate de 980 kg, el a primit suma de 3430 lei, s-a bucurat de o reducere de 30 kg. din cota de carne, a putut cumpăra la preț redus 400 kg de porumb, 3 kg de talpă și 7 fuse piele. Asemeni acestor doi țărani muncitori și alti crescători de vite din cuprinsul raionului Piatra Neamț, s-au prezentat la bazele O.R.A.C.A., predîndu-și vitele. Acest lucru a făcut ca de la începutul anului și pînă în prezent să fie predate 144 de bovine, 9 mînzați, 5 porci și în același timp să fie încheiate contracte pentru predarea a 194 de bovine, 40 de mînzati, 112 vitei, 70 de porci si 123 de miei. La rindul ei, O.R.A.C.A., traducînd în viată Hotărîrea guvernului si partidului, a acordat în tot acest timp celor care au predat vite, însemnate cantități de talpă, piele, porumb etc. Convingîndu-se de avantajele pe care le au de pe urma încheierii de contracte pentru creșterea și îngrășarea de vite, colectiviștii și țăranii muncitori din cuprinsul raionului au încheiat noi contracte prin care ,se angajează să îngrașe vite. Astfel, gospodăria agricolă colectivă din Mărgineni a încheiat un contract pentru 6 luni prin care s-a angajat să îngrașe 9 boi, care la predare să aibă 3.600 kg. și 5 porci care la expirarea contractului să cîntărească 595 kg. Țăranul muncitor Gh. Cojocaru din Pîngărați și asemeni lui multi alții, a încheiat un contract prin care se angajează ca după scurgerea celor 6 luni de zile să predea 2 boi în greutate de 850 kg. HARIKORN coresp. In perioada 10—20 martie, numeroși țărani muncitori crescători de vite care au încheiat contracte cu O.R.A.C.A. Bacău, pentru a crește și îngrășa animale, s-au prezentat la această întreprindere predîndu-și vitele contractate. Printre aceștia se numără și Gheorghe L. Roșu din Buhoci. El s-a angajat prin contract să îngrașe un porc. La expirarea termenului, țăranul muncitor Gheorghe L. Roșu s-a prezentat la O.R.A.C.A. cu un porc în greutate de 124 kg., deci cu un spor de greutate de 40 kg. Pentru aceasta i s-au cuvenit 1.016 lei, s-a bucurat de o reducere din cota de carne de 25 kg., porumb 200 de kg. si a cumpărat la preț redus trei fuse si jumătate piele. De avantaje asemănătoare s-a bucurat si Neculai Andru tot din comuna Buhoci, care a predat un porc de 130 kg. si care avea un spor de greutate fată de data încheierii contractului de 48 kg. Pe lingă cei 1.066 lei pe care i-a luat, Neculai Andru a primit o dovadă prin care este scutit de a preda 26 kg. carne si 225 kg. porumb si a mai cumpărat si 3 fuse si jumătate piele. Țăranii muncitori crescători de vite din raionul Bacău, care au predat vite la O.R.A.C.A. sau cooperativei, s-au bucurat de însemnate avantaje; numai în perioada 1—20 martie au fost distribuite 2,0 kg. talpă, 77 fuse piele, iar cu ajutorul dovezilor care arătau că și-au predat vitele, țăranii muncitori și-au putut cumpăra la prețuri reduse prin comerțul de întîmpinare cherestea, țiglă, cuie, talpă, bumbac etc. Noi contracte Avantajele acordate celor ce cresc animale și le predau unităților comerțului de stat sau cooperatist, face ca pe zi ce trece să crească numărul țăranilor muncitori care contractează animale pentru creștere și îngrășare precum și a celor ce predau animale contractate. ■ ■ In raionul Tg. Ocna de pildă, numai în perioada 1—20 martie a. c., s-au predat 49 bovine, 17 mînzați, 11 viței, 10 porci, 26 ovine, 49 miei etc. Printre cei care au predat animale se numără și tov. Vasile C. Iftimie din comuna Tg. Trotuș. El a predat o vacă de 390 kg. de calitate extragrasă care a avut un spor de 70 kg. primind pentru aceasta 1872 lei, un kg. talpă, 3 fuse și jumătate piele, o scutire de cotă de 28 kg, carne și 125 kg. porumb; el și-a cumpărat și alte produse din cadrul comerțului de întîmpinare. Pentru o vacă în greutate de 510 kg. și de calitate grasă, tov. Ioan Țintaru din Tg. Ocna a primit 1628 lei, talpă, piele, bumbac și alte produse. Tov. Constantin Cojocaru din comuna Berzunți a predat un mînzat de 250 kg. de calitate grasă, pentru care a primit 825 lei, un kg. talpă, 3 fuse și jumătate piele, a fost scutit de 17 kg. cotă de carne etc. Urmînd exemplul acestora și alțî țărani muncitori au încheiat contracte prin care se angajează să crească și să îngrașe vite. Iancu Chircu, de pildă, din comuna Valea Rea a contractat o bovină de 350 kg, pe care o va preda cu un spor de 60 kg, pentru care a primit avans 500 lei, țăranul muncitor. N. Cîrtea din comuna Rîpile a contractat și el pe termen lung un vițel de 50 kg. angajîndu-se să-l predea cu un spor de 120 kg. și de calitate grasă. Țăranii muncitori crescători de vite din cuprinsul regiunii noastre se prezintă la bazele O.R.A.C.A. sau cooperative pentru a-și preda vitele care le-au contractat pentru creștere și îngrășare. Cu acest prilej țăranii mon atari se bucură de numeroasele avantaje acordate prin Hotărîrea guvernului și partidului, celor care cresc și îngrașă vite. Totodată, convingîndu-se de foloasele care le au de pe urma încheierii unor asemenea contracte, ei încheie altele noi, prin care se angajează să îngrașe animale. Respectă angajamentele contractuale Contractează în comunele raionului Ceahlău, tot mai multi țărani muncitori încheie contracte pentru creșterea și îngrășarea de animale. Astfel, în perioada 1—20 martie a. c. au fost contractate 27 bovine, 18 vitei, 49 miei, 3 mînzați și doi porci. Producătorul Emanoil Păvăleanu din comuna Călugăreni a contractat și predat o vacă în greutate de 395 kg. de calitate grasă, pentru care a primit 1382 lei. ,3 fuse si jumătate piele, un kg. talpă și a fost scutit de 28 kg. cotă de carne, cu o parte din banii primiți pe vacă el și-a cumpărat 200 kg. porumb din comerțul de întîmpinare, bumbac și alte produse. Exemplul comunistului Emanoil Păvăleanu a fost urmat de numeroși țărani muncitori din acest raion, cum ar fi de pildă, Andreiaș Vicențiu din comuna animale Tulgheș, care a contractat o bovină în greutate de 525 kg, primind 2677 lei, talpă, piele și alte produse din comerțul de întîmpinare. Țăranul muncitor Gavril N. Pantelimon a contractat și el doi boi în greutate de 860 kg, pe care urmează să-i predea la termenul prevăzut în contract, în greutate de 980 kg., primind ca avans suma de 500 lei. De asemenea, producătorul Vasile Verdeș din comuna Corbu, a contractat 50 păsări. El s-a angajat ca la termenul fixat în contract să se predea cu un spor de 100 kg. Producătorii care au contractat cu ORACA și cu cooperativa, au cumpărat în cadrul comerțului de întîmpinare : pînzeturi, talpă, bumbac și multe alte produse.