Steagul Roşu, mai 1954 (Anul 9, nr. 405-430)

1954-05-01 / nr. 405

Paff. 9-V Munca însuflețită a petroliștilor în schelele petrolifere ale Moldovei se desfășoară cu multă zilei de­­ însuflețire întrecerea socialistă în cinstea Mai. Brigăzile de sondori din cadrul ofi­ciilor de foraj au luptat pentru a da producției cît mai multe sonde înainte de termen; brigăzile de son­dori din cadrul schelelor de producție, au desfășu­rat întrecerea pentru a extrage cît mai multe tone de țiței peste plan. Iată cîteva din rezultatele pe care harnicii petroliști le -au obținut în această întrecere: Realizările brigăzilor de foraj O producție sporită de țiței prin darea sondelor în producție înainte de ter­men ! Aceasta a fost lozin­ca sub care muncitorii tres­­tului de foraj Moinești au pornit întrecerea socialistă în cinstea lui 1 Mai. Cele mai frumoase rezultate în întrecere au fost obținute în cursul lunii aprilie de către colectivul oficiului Turbodur. Brigăzi ca acelea conduse de Teodor Herțanu, Ion Birligiu, Petre Coșa și altele, forînd cu ajutorul turbinei sovietice au reușit să obțină realizări deose­bite. Pînă la data de 24 aprilie a. c., brigada de la sonda 881 condusă de bri­gadierul Teodor Herțanu își realizase sarcinile de plan pe întreaga lună și forase peste sarcina lunară 50 metri. Din această brigadă schimbul maistrului sondor Nicolae Manolache a reu­șit să obțină cele mai fru­moase rezultate în produc­ție, depășindu-și sarcinile de plan cu peste 50 la sută. La sonda 899 a început de cîteva zile să foreze bri­gada lui loan Birligiu. In primele trei zile sondorii din această brigadă con­duși cu pricepere de maiș­trii Dragomir Măciucă, Con­stantin Chirea și Constantin Stanciu, au reușit să-șî de­pășească sarcinile de plan cu 856,1 la sută. Obținerea acestui însemnat succes se datorește faptului că toate schimburile s-au întrecut între ele pentru mărirea vitezei de foraj, folosind în acest scop metodele sovie­tice: Jandarova, Voroșin și forajul rapid. Rezultate importante au fost obținute în această pe­rioadă de timp și la cele­lalte oficii de foraj. Briga­da condusă de Ioan Bruiban, care forează la sonda 31 Tazlău, din cadrul oficiului 1 foraj Zemeș a reușit să obțină depășiri de plan care i-au dat posibilitatea să foreze la 21 aprilie în contul zilei de 8 mai. Bri­găzile care forează la son­dele 1190 și 1120, din ca­drul oficiului 2 foraj Moi­nești, și-au depășit sarci­nile de plan cu 30 și respectiv 35 la sută, forînd la data de 21 aprilie in contul zilelor de 2 și 3 mai. ★ De la 1—20 aprilie, pe întregul trest de foraj, s-au realizat prin recondiționa­­rea de scule,, recuperarea de materiale etc., economii în valoare de 155.485 lei. O producție sporită de țiței și în cadrul trestului de producție Moinești au fost obținute realizări importan­te în cinstea zilei de 1 Mai. Astfel, în primele două decade ale lunii aprilie în cadrul trestului de produc­ție au fost extrase peste plan numeroase tone de ți­ței. De asemeni au fost re­cuperate 21.302 kg vechi, 500 metri țeavă fier de 4 țoli, 15 metri cubi mate­rial lemnos și altele. In obținerea acestor re­zultate s-au evidențiat nu­meroși petroliști. Din ca­drul Schelei I­ producție Moinești brigada nr. 1 for­mată din sondori pricepuți ca Nicolae Avădanei­, Elena Antal și alții, a reușit să extragă peste plan 23 tone de țiței, brigada Nr. 4 ex­tracție Moinești condusă de fruntașul întrecerii socialiste Dumitru Mandache a extras peste plan 16 tone țiței, de­pășindu-și angajamentul luat în­ cinstea zilei de 1 Mai cu 9 tone. Rezultate frumoase au fost înregistrate și de că­tre brigăzile care lucrează în schela III producție Mo­­dîrzău. Dintre ele brigada 9 Pietrosul, condusă de Ni­­colaie Balica pe lingă rea­lizările obținute în produc­ție a recuperat 1360 kg. fier vechi și a lucrat pen­tru organizarea și curățirea locului de muncă 63 d­e muncă voluntară. Brigada sondei 701 condusă de bri­gadierul Gh. Butoi și-a rea­lizat sarcinile de plan în proporție de 101,2 la sută și a recuperat 1100 kg fier vechi. ■k Pe întregul­­­ est de producție, în cinstea zilei de 1 Mai au fost obținute și o serie de realizări so­ciale. Astfel, la sectorul Modîrzău a fost dată în fo­losință o baie cu 20 de du­șuri, la Lucăcești, o canti­nă pentru 300 de persoane, un cămin de locuit pentru nefamiliști cu o capacitate de 175 paturi etc. GH. NICULA coresp. STEA­GUI: POSIT LUMINI PESTE OGOARE Dimineață de primăvară. Pe șosea, tractoriștii din brigada a V-a de la S.M.T.-Ștefan cel Mare din raionul Piatra Neamț, se apropie de comuna Șerbești. O droaie de copii aleargă gălăgioși din poartă în poartă. „Vin tractoarele“, „vin tractoriștii“, puteai înțelege din larma lor. Vestea că soseș­c tractoriștii făcu repede înconjurul satului. Președinte­le gospodăriei Andrei Constantin, ieși și el afară din casă. Scrutînd zarea cu palma făcută streașină, văzu in­tr-adevăr că la capătul tarlalei opri­seră tractoarele. Porni în grabă in­tr-acolo. Acolo unde se opriseră tractoriștii, sosiră mulți colectiviști. Cu mîna, președintele arăta tractoriștilor o­­gorul întins al colectivei. Pămîn­­tul aburea în bătaia razelor unui soare primăvăratec. Tractoriștii din brigada a V-a, conduși de Constantin Chițeanu, veniseră să realizeze cele prevăzute în contractul încheiat în­tre stațiune și colectivă. „Să ne apu­căm de lucru băieți“, răsună vocea șefului de brigadă. „K.D.“-urile în­cepură să duduie. Apoi unul după al­tul porniră spre ogor. Primul începu să răstoarne brazda, tractorul condus de tînărul Constantin Apostol. El trase cu mîna de manetă și cele cinci brazde ale plugului se înfipseră adînc în pămînt. Președintele colectivei, tov. Andrei Constantin, măsură cu palma adîncimea arăturii, apoi spuse bucuros către ceilalți colectiviști: „Cu astfel de arătură, pămîntul nostru va da roade bogate“. Apoi strigă după trac­toristul care se îndepărtase : „Să faci treabă bună fiule și să terminați cu bine“... ...Acesta a fost începutul. După prima zi de lucru rezultatele nu se arătau tocmai mulțumitoare. Seara, în vagonul dormitor, între tractoriști și șeful de brigadă se purtară discuții aprinse. „Să căutăm metode mai bune de muncă; tractoarele noastre pot da mai mult; nu trebuie să ne-o ia ni­meni înainte“. Aceasta era tema dis­cuțiilor. Ele au fost urmate de fapte. Chiar de a doua zi puteai vedea cu­plat la un tractor, în afară de cultiva­tor, semănătoare și grapă. Se execu­tau odată: cultivatul, semănatul și grăparul. Tot de atunci tractoriștii a­­cestei brigăzi au început să lupte ho­­tărîți împotriva timpului neproductiv. In acest scop metoda graficului orar le este de mare folos. Ea a trezit în fiecare tractorist ambiția de a face un tur în cît mai puține minute și a răs­turna cît mai multe brazde într-o zi de muncă. Pentru a izbuti acest lu­cru ei execută la capătul locului în­toarceri cît mai scurte spre a nu pierde prea mult timp, iar alimentarea tractoarelor, curățirea și gresarea lor, o fac după orele de lucru. După toate acestea, lucrurile au început a merge mai bine. Brigada înscrie succese din ce în ce mai frumoase. Cu toate a­­cestea lupta pentru realizări și mai mari a continuat cu un avînt mereu sporit. Fiecare tractorist era hotărît să întâmpine ! Mai cu realizări deose­bite, să dobîndească titlul de „cel mai bun tractorist“. ah Era o seară senină și frumoasă. Pe cer se aprinseseră puzderie de stele. Tractoriștii sosiseră ca de obicei la vagonul dormitor. Șeful de brigadă nu era printre ei, plecase cu treburi la stațiune. „Șeful nostru de brigadă, nu prea este mulțumit de rezultate“ deschise vorba tractoristul Moacă Constantin. „Tot se frămîntă că o să ne-o ia alții înainte. Știți ce mă gîn­­desc eu ? Hai să facem o surpriză șefului și colectiviștilor“. — In ce fel ? îl întrebă tractoristul Apostol Constantin. —­ Timp frumos este. Faruri puter­nice la tractoare avem. Ce ne împie­dică să lucrăm și noaptea ? Ziua, sub supravegherea șefului, pot să ne în­locuiască practicanții. — Să știi frățioare că nu te-ai gîn­­dit rău. Cum de nu mi-a trecut și mie această idee prin minte ? Propunerea făcută a fost aprobată cu bucurie de toți tractoriștii. Apoi fiecare se îndreptă în grabă spre tractorul său și-l porni. Munca începu cu spor. In sat, lămpile se stinseseră una cite una. Liniștea nopții se întinsese de la un capăt la altul. Aici în cîmp, pe ogorul colectivei, alături de budui­tul tractoarelor care răstoarnă brazdele, bat inimile tinerilor tracto­riști din brigada V-a, care luptă pen­tru terminarea la timp a lucrărilor de primăvară. Dimineața, șeful de brigadă și pon­­tatorul alimentator s-au mirat, dar apoi s-au bucurat mult cînd au văzut, atîția cîmp arat. La fel s-au bucurat și colectiviștii. S-a trecut apoi la în­tocmirea situației pe primele șase zile lucrate. Rezultatele erau îmbucură­toare. In loc de 95 hantri cît era nor­ma, brigada a realizat 171 hantri. A fost scos în evidență tînărul Apostol Constantin care în loc de 19,8 hantri cît îi revenea în timp de 6 zile a realizat 33,17 hantri. De asemeni trac­toristul Moacă Constantin care a rea­lizat 29,42 hantri în loc de 19,8 cît avea planificat­ întrecerea pentru titlul de „cel mai bun tractorist“ continuă mai departe cu același avînt. Din seara aceea, să­tenii din Șerbești, Ștefan cel Mare și alte comune din împrejurimi,­­unde lucrează brigada V-a de tractoriști, văd în permanență lumini peste o­­goare. ‘­­ D. VLASCEANU ★ In sat cu echipa artistică Țăranii muncitori din satul Hîrtop, comuna Bălănești, din raionul Piatra Neamț, aflaseră mai înainte cu o zi că o echipă de la oraș are să vină în mijlocul lor , pentru a prezenta un program de cîntece, dansuri și reci­tări. Aceasta a făcut ca în după a­­miaza zilei de duminică sala căminu­lui cultural să devină neîncăpătoare pentru acei care veniseră să urmă­rească măestria tinerilor de la oraș. Mai înainte de începerea programu­lui a luat cuvîntul tov. Iorgoni Cor­nel, care a vorbit celor prezenți des­pre foloasele ce se obțin de pe ur­ma însămînțării culturilor prăși­­toare în cuiburi așezate în pătrat. Pe scena căminului a urcat echina Casei raionale de cultură Piatra Neamț, pentru a prezenta programul. Pentru membrii întovărășirii agricole din sat care sînt fruntași în muncile agricole din acest an, corul a inter­pretat cântecele: „înainte schimb de mîine“, „Laudă Muncii“ și „Hai să facem o gospodărie“. Coriștii au fost răsplătiți cu vii aplauze de către cei prezenți. Au urmat alte cîntece. Pen­tru tov. Mihai Corduneanu, fruntaș în campania agricolă de primăvară, ca și pentru Vasile Boboc, fruntaș în creșterea animalelor au fost executate cântecele : „S-a făcut lumină-n sat“ și „Cîntecul șoferului“. De un frumos succes s-a bucurat și programul de dansuri populare, în cadrul căruia și-au dovedit măestria Hanganu Gheorghe turnător la uzina metalurgică „Ceahlăul“, Catană Ve­ronica, muncitoare la fabrica „8 Mar­tie“, Vrînceanu Gheorghe, sudor la I.F.E.T. 22 auto Piatra Neamț. Programul a luat sfîrșit. Oamenii se îndreptau spre casele lor discutînd cele văzute și auzite. Și nu puțini au fost acei care s-au hotărît să pună în practică cele învățate la căminul cultural. HARI KORN coresp.­ i Sosirea unor delegații sindicale de peste hotare în Capitală au început să sosească numeroase delegații sindicale de peste hotare, pentru a participa la sărbăto­rirea zilei de 1 Mai în țara noastră. Miercuri a sosit delegația Consiliu­lui Central al Sindicatelor Sovietice. Delegația, condusă de V. I. Ulin, președintele Consiliului Sindical Re­publican din R.A.S.S Bașkiră mem­bru în Consiliul Central al Sindica­telor Sovietice, Suprem al R.S.F.S deputat în Sovietul Rusă, este alcă­tuită din E. B. Kozlova, textilistă din Odesa, deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S., B. I. Samsonov, modelat la uzina de mașini agricole din Liubemsk, deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. In aceeași zi a sosit din R. P. Chi­neză, Wu­ Sha-iăng, membru în Co­mitetul Executiv al Federației Sin­dicatelor din întreaga Chină. La sosire, oaspeții au fost întîmpi­­nați de numeroși oameni ai muncii și activiști de răspundere ai Consiliu­lui Central al Sindicatelor, în frunte cu tov. Stelian Moraru, președintele C.C.S. Au fost de față reprezentanți ai ambasadelor Uniunii Sovietice și R. P. Chineze la București. Tot miercuri a sosit în Capitală de­legația sindicatelor din R.P. Bulgaria, alcătuită din Stefan Nikolov Ga­­brovski, președintele Sindicatului muncitorilor din P.T.T. și Paraschiva Stoianova Hab­amova, muncitoare tex­tilistă. In Gara de Nord, membrii delega­ției bulgare au fost salutați de tov. Ioan Udrea, președintele C.C. al Sin­dicatului Muncitorilor din C.F.R. și P.T.T.R., precum și de activiști ai Consiliului Central al Sindicatelor. Au asistat la sosire reprezentanți ai Ambasadei R. P. Bulgaria. In Capitală, a sosit de asemenea o delegație de oameni ai muncii din Marea Britanie : Eduard Williams, su­dor, Eduard Lloyd, miner, Ivor Da­vies, miner și Sam Wagenheim, croitor. Oamenii muncii englezi au fost în­­tîmpinați la sosire de activiști de frunte ai mișcării sindicale din țara noastră. (Agerpres) Nr. 405 (1884) Cuvîntul metalurgiștilor In cinstea zilei de 1 Mai, ziua internațională a ce­lor ce muncesc, oamenii muncii din întreprinderile metalurgice din regiunea noastră, s-au întrecut între ei pentru realizarea și depășirea angajamentelor luate. Iată cîte­­va din realizările obținute în­ această întrecere. La uzina „Muncitorul liber“ Colectivul de muncitori și tehnicieni de la uzina „Muncitorul liber“ din ora­șul nostru și-a realizat în întregime angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai. La data de 26 apri­lie planul producției globale pe luna curentă era realizat în întregime. La obținerea acestui suc­ces o contribuție deosebită au adus-o colectivele sec­țiilor prese reci și rondele care și-au realizat pe luna aprilie cu 7 planul zile înainte de termen și colec­tivele secțiilor șuruburi lemn și prese cu fricțiune, care și-au realizat sarcina de plan cu 5 și respectiv 4 zile înainte de termen. Din aceste secții, ca cele conduse de brigăzi Petre Buștiuc, de la șuruburi lemn și maistrul comunist Ion Sora de la prese cu fricțiune, precum și nu­meroși muncitori ca: Ion Chiriac, Haria Natan, Mi­­hai Zarumba, Radu Burilea­­nu și alții, s-au­­ situat în fruntea întrecerii, realizînd cite două și chiar mai mul­te norme de lucru. Numeroși muncitori au făcut în cinstea zilei de 1 Mai prețioase propuneri Succese însemnate în lupta pentru realizarea an­gajamentelor luate în cin­stea zilei de 1 Mai au fost obținute și de către colecti­vul de muncă de la SEUP- uzina mecanică Bacău. Pînă la data de 27 aprilie, acest harnic colectiv a dat peste plan 45 tone piese pentru agricultură, 969 kg produse de larg consum ca : bucșe pentru căruțe, grătare, cuțite pentru mași­nile de tocat carne și altele. Pentru a putea asigura realizarea și depășirea an­gajamentelor luate în cin­stea zilei de 1 Mai colecti­vul de conducere al între­prinderii metalurgice de stat „Ceahlăul“ din Piatra Neamț, a luat o serie de măsuri tehnico-organizato­­rice ca : mutarea și mecani­zarea cubiloului nr. 2, mon­tarea unei macarale la de­pozitul de laminate și altele. Acestea la un loc cu avîn­­tul muncitorilor și tehnicie­nilor au făcut ca majoritatea angajamentelor să fie rea­lizate și chiar depășite. Astfel, sarcinile de plan pe luna aprilie au fost rea­lizate la zi, procentul rebu­turilor la turnătorie redus cu 1 la sută față fiind de planificare. In lupta pentru obținerea acestor rezultate Sarcinile de plan în tonaj pe luna aprilie au realizate la 28 aprilie. fost In fruntea întrecerii socia­liste s-au situat și de aceas­tă dată muncitorii Ștefan Georgescu și lojă Pustianu, turnători, Elena Slade, mie­­zuitoare, Constantin Ianoș, forjator, Constantin Vasile, strungar, Constantin Spă­­taru lăcătuș, și alții care au înregistrat depășiri ale sarcinilor de plan cuprinse între 71 și 106 la sută, s-au ridicat noi fruntași ai întrecerii socialiste. Echipa de formatori condusă de Con­stantin Merișan, a înregis­trat depășiri de normă de aproape 200 la sută, e­­chipa lui Marcu Avrămuț de la construcții metalice a realizat aproape patru norme de lucru etc. Tot în cinstea zilei de 1 Mai în cadrul întreprin­derii a fost realizat un nou­ prototip de semănătoare, care urmează să fie fabri­­­cată în serie în curînd. De asemeni din resurse locale, deșeuri, au fost lu­crate numeroase bunuri me­talice de larg consum cum ar fi: 10.000 blacheuri 700 kg bucșe căruțe, 500 kg* grătare sobe, 200 portițe de sobă etc. de inovații și raționalizări pentru îmbunătățirea pro­cesului de producție. Strun­garul Petre Coman a pro­pus o inovație care constă în introducerea unei brițe la matrițe, mărindu-se astfel durata timpului de funcțio­nare: Ion Milea maistru, Ion Ohhio­arcă presator, E­­nache Popa, Ion Sora și­ Giusepe Sacheti, au făcut de asemeni propuneri de inovații și raționalizări. In ceea ce privește reali­­­zarea angajamentelor luate în vederea sprijinirii agri­culturii, pînă la data de 26 aprilie planul de livrare la șuruburi de fixare și rondele pentru tractoare erau realizate în proporție de 120 și respectiv 130 la sută. De asemeni la această­ dată erau reparate în în­tregime țevile pentru in­­stalația de irigare de la G.A.S. Răcăciuni. . Tot în cinstea zilei de 1 Mai, în cursul lunii a­­prilie au fost prelucrate din deșeuri, numerotase bunuri, de larg consum ca: forai­­bere, potcoave, scoabe, cir­­lige de vînt și altele, în valoare de peste 20.000 lei*­­ — și ■ — — — — — —*­­­­­­ — —- - - - ~ — * La uzina S. R. U. P. La întreprinderea metalurgică „Ceahlăul** ; Aspecte din viața de mizerie a oamenilor muncii din țările capitaliste Și-n anul acesta ca-n toți anii, care s-au scurs de la primele manifestări de 1 Mai ale clasei muncitoare, ideea solidarității internaționale a oamenilor muncii de pretutindeni, a mobilizării maselor populare în vederea luptei pentru libertate, pentru pace, pentru înlăturarea pe cale revoluționară exploatării omului de către om, a stat a la baza marii sărbători a muncii. Pen­tru realizarea acestor mari idealuri care sunt ale întregii omeniri luptă clasa muncitoare. In Uniunea Sovietică, fr>area țară a socialismului biruitor, clasa muncitoare sub conducerea par­tidului comunist al U.R.S.S., a înlătu­rat capitalismul, a înfăptuit socialis­mul și a pășit la construirea stadiu­lui superior, comunismul. In țările de democrație populară, partidele co­muniste și muncitorești, conduc pe oamenii muncii pe drumul construirii socialismului. In țările capitaliste, oa­menii muncii, în frunte cu partidele clasei muncitoare, își dezvoltă zi­ de zi lupta lor împotriva exploatării, îm­potriva provocatorilor la război, pen­tru pace, pentru securitate și coope­rare internațională, pentru realizarea unui viitor luminos, prin răsturnarea exploatatorilor de toate soiurile. Este firesc ca mărețele idealuri ale ome­nirii să fie întrupate pretutindeni în clasa muncitoare, care este factorul de mobilizare al întregii omeniri pe drumul făuririi unei lumi noi și fe­ricite. Clasa muncitoare este forța generatoare a unei vieți noi și lumi­noase, este avangarda societății mo­derne, elementul uman cel mai ridi­cat, cel mai progresist, cel mai revo­luționar. In ceasul de față clasa mun­citoare își manifestă cu cea mai mare energie puterea solidarității in­ternaționale pentru a apăra omenirea de amenințarea unui nou război mon­dial, pentru a pune frîu nebuniei cri­minale a clicilor imperialiste care în­cearcă să abată asupra omenirii ca­taclismul nimicirii în masă a oame­nilor și a așezărilor omenești prin în­trebuințarea armelor atomice. Capitalismul, în stadiul său actual este în plină descompunere și putre­zire. Masele oamenilor muncii din ță­rile capitaliste trăiesc în cea mai cruntă mizerie și sub cea mai grea exploatare. Criza economică pe care imperialiștii încearcă să o înlăture prin dezlănțuirea la maximum a cursei înarmărilor și prin pregătirea pe scară largă a unui nou război mondial, a pătruns temeinic în țările respective și se află în plină dezvol­tare. Această criză axată pe criza generală a capitalismului se adîn­­cește și mai mult datorită imenselor investiții moarte în armament și ma­terial de război, investiții ale căror fonduri sînt acumulate din jefuirea în masă a populației. Pauperizarea absolută și relativă a clasei munci­toare nu cunoaște limite. Ea se dez­voltă într-un ritm rapid și în propor­ții mari în toate țările de sub domi­nația imperialismului, atît în metro­pole cît și în colonii. De 1 Mai, oamenii muncii din țările capitaliste și coloniale, ridică sus steagul luptei împotriva regimului de înfometa­re care le este impus de către monopo­­liști în frunte cu miliardarii ameri­cani, clica cea mai agresivă, mai la­comă, mai nesățioasă dintre forțele întunericului și ale exploatării. In metropola în care puterea statului se află în mîna celei mai negre reacțiuni, în metropola agresiunii și a jafului, domnește cea mai cumplită mizerie pentru oamenii muncii, domnește foa­mea, asuprirea rasială, cea mai de­gradatoare și un regim politic de strangulare, a ultimelor resturi de­mocratice din lumea capitalistă. Iată cîteva exemple concludente: In țara „modului de viață ameri­can“ milioane de oameni ai muncii își petrec viața în cocioabe care aduc o cocină de porci. Nu e vorba de năs­cocirea­­ vreunor romancieri cu o fan­tezie macabră — de tipul unui Edgar Allen Poe. Este nudul și brutalul a­­devăr, recunoscut chiar de doi pre­ședinți ai Statelor Unite. Franklin Rooswelt la timpul său a fost nevoit în fața evidenței să declare el însuși „că suprafața cocioabelor orășenești pe cap de locuitor este cea mai mare în S.U.A. în comparație cu alte țări ale lumii occidentale“, iar Eisenho­wer, actualul președinte al Statelor Unite a recunoscut în ianuarie 1954, în fața Congresului că în S.U.A. „mi­lioane de oameni continuă să locuias­că în cocioabe“. Adevărul care se ascunde în dosul acestor două for­mule oficiale este într-adevăr zgudui­tor. In prezent, peste 5 milioane de familii de muncitori din S.U.A. au drept locuințe niște cocioabe dărăpă­nate, caroserii putrede de automobile aruncate la gunoi sau improvizații si­nistre de căruțe care oferă drept adă­post niște lădoaie murdare și degra­date. Numai într-un singur oraș — în Chicago — trăiesc ca șobolanii în pă­mînt 900.000 oameni, după afirmația revistei americane „Fortune“. In aces­te locuințe se cuibăresc molime deve­nite cronice care seceră mii de vieți. După ce se golesc prin deces o parte a hrubelor, alți nenorociți vin să-și facă sălaș în aceste morminte în care se îngroapă de vii. Ținînd seama de procesul general de inaniție în bra­țele căruia cad imense mase de oa­meni ai muncii, ținînd seama de densitatea locatarilor din aceste ținu­turi ale morții, de epidemii, de mize­ria generală, înțelegi ce semnificație înfiorătoare are cifra de 25 milioane de oameni care cad sub loviturile bolilor epidemice și ale morții—cifră dată în mod public, într-o declarație oficială de către fostul președinte al S.U.A., Truman, și care reprezintă doar o parte a realității. , Mizeria își are cortegiul ei de sufe­rințe. In S.U.A., ele sînt atît de evi­dente, încît orice încercare de a le camufla, în fața opiniei publice, dă greș. Foametea este factorul cel mai brutal, cel mai neîndurător. In tara în care monopolurile distrug în fiece an milioane de tone de produse al­­mentare, mor anual de inaniție după însăși statistica americană, mai bine de 300.000 de oameni. Oamenii mun­cii se zbat sub formidabila presiune pe care o exercită asaltul prețurilor, reducerea puterii de cumpărare a do­larului, creșterea catastrofală a im­pozitelor directe­­ și indirecte, redu­cerea neîncetată a salariilor, lipsa socială a unei asistențe medicale, șo­majul etc. După datele statistice pu­blicate în Revista Internațională a Muncii, S.U.A., este țara cu cele mai ridicate prețuri la articole de primă necesitate și cu cele mai grele impozi­te percepute de la oamenii muncii. In clipa de față, aceste impozite au a­­juns a fi de 35 de ori mai ridicate decit în perioada care a precedat al doilea război mondial. Luate global, impozitele înghit a treia parte a sala­riului nominal al unui muncitor. Nu num­ai că ele nu se reduc, dar prin­­tr-o lege recent votată ele au fost astfel majorate încît veniturile prove­nite din această majorare să crească cu 165 milioane dolari. In același timp, camera reprezentanților a adop­tat un proiect de lege care reduce impozitele la veniturile miliardarilor. Pe baza acestei legi, acționarii mari­lor întreprinderi realizează în cursul primului an, în care ea se aplică, o diferență de profit de 240 milioane dolari. Pînă-n 1956, acest cîștig se va ridica la 850 milioane dolari. Asaltul prețurilor merge mină în mînă cu deprecierea dolarului. E su­ficient a arăta că puterea de cumpă­rare a dolarului s-a scoborît pînă la 32 la sută din aceea pe care o avea în perioada antebelică. Ținînd seama de înghețarea salariilor, devine clar pentru oricine, pentru că nivelul de trai al muncitorilor s-a redus în chip catastrofal. Procesul inflaționist care a lovit dolarul și-l împinge tot mai jos în puterea sa de cumpărare con­stituie un factor agravant al mizeriei în care se zbat oamenii muncii. Dato­rită disperării pe care o provoacă lipsa totală a mijloacelor de existen­ță, mulți ajung la sinucidere. S-a con­statat statistic că la fiece 35 de mi­nute are loc în S.U.A. o sinucidere din cauza mizeriei. Se-ntelege de sine că numărul cel mai mare de si­la­nucigași îl dau șomerii. Numărul șo­merilor totali și parțiali a depășit ci­fra de 13 milioane. El este în continuă și vertiginoasă creștere, datorită creș­terii de netăgăzuit a șomajului. Date cu privire la situația mizeră a oamenilor muncii din S.U.A. abun­dă în ziare, reviste și statistici ofi­ciale cu toată străduința de a camufla faptele sub fel de fel de nomenclaturi și etichete diversioniste. Din datele produse în cadrul acestui articol, citi­torii își pot face o idee clară, deși nu completă, despre „modul de viață a­­merican“. Aspectele prezentate sunt elocvente și convingătoare. Analizând formele de dezvoltare ale economiei din S.U.A., V. I. Lenin ne-a arătat că Statele Unite reprezintă „Una din pri­mele țări în ceea ce privește adînci­mea prăpastiei dintre un pumn de miliardari insolenți care se lăfăie în desfrîu și lux pe de o parte și milioa­­rele de oameni ai muncii care trăiesc totdeauna în pragul mizeriei, pe de altă parte“. Acest proces de pauperizare în masă a oamenilor muncii se mani­festă cu aceeași intensitate și în ce­lelalte țări capitaliste. In țările vest­­europene, criza economică se agravea­ză neîncetat, iar situația economică a clasei muncitoare devine tot mai rea. In Anglia, Franța, Germania occiden­tală, oamenii muncii suportă grele lovituri în nivelul lor de trai. Cursa înarmărilor în care guvernul S.U.A. a atras guvernele vest-europene apasă strivitor pe umerii oamenilor muncii din aceste țări. In Anglia, în noul buget sumele afectate cheltuielilor militare se ridică la 1.555.000.000 lire sterline, fiind majorate cu 58 milioane lire față de bugetul anului precedent. In Franța bugetul militar pe 1954 re­prezintă fantastica sumă de 1.110,5 mi­liarde franci. Războiul murdar pe care îl duce guvernul francez împotriva popoarelor din Indochina înghite su­me fantastice. In S.U.A., cifrele bu­getului de război pe 1954 sunt pur și simplu astronomice. Proiectul de buget pe 1954, prevede alocarea a 44.860 milioane dolari pentru chel­tuieli militare. După însăși expunerea lui Eisenhower, cifra cheltuielilor pri­vind numai capitolul aviației militare reprezintă sume „mai mari decît în orice alt an după terminarea celui de al doilea război mon­dial“. Ministrul de finanțe al An­gliei, Buttler a caracterizat astfel perspectivele financiare ale Angliei: „Povara cheltuielilor militare ame­nință stabilitatea financiară a țării“. Mai clar, și pe limbajul tuturor e vorba pur și simplu de o adevărată prăbușire finaciară. Aceste imense sarcini ale politicii de război apasă pe umerii oamenilor muncii din toate ță­rile vest-europene. Ei plătesc gloaba pentru această politică criminală pe care­­ S.U.A. o impune guvernelor im­perialiste vest-europene. *

Next