Steagul Roşu, mai 1954 (Anul 9, nr. 405-430)
1954-05-01 / nr. 405
Paff. 9-V Munca însuflețită a petroliștilor în schelele petrolifere ale Moldovei se desfășoară cu multă zilei de însuflețire întrecerea socialistă în cinstea Mai. Brigăzile de sondori din cadrul oficiilor de foraj au luptat pentru a da producției cît mai multe sonde înainte de termen; brigăzile de sondori din cadrul schelelor de producție, au desfășurat întrecerea pentru a extrage cît mai multe tone de țiței peste plan. Iată cîteva din rezultatele pe care harnicii petroliști le -au obținut în această întrecere: Realizările brigăzilor de foraj O producție sporită de țiței prin darea sondelor în producție înainte de termen ! Aceasta a fost lozinca sub care muncitorii trestului de foraj Moinești au pornit întrecerea socialistă în cinstea lui 1 Mai. Cele mai frumoase rezultate în întrecere au fost obținute în cursul lunii aprilie de către colectivul oficiului Turbodur. Brigăzi ca acelea conduse de Teodor Herțanu, Ion Birligiu, Petre Coșa și altele, forînd cu ajutorul turbinei sovietice au reușit să obțină realizări deosebite. Pînă la data de 24 aprilie a. c., brigada de la sonda 881 condusă de brigadierul Teodor Herțanu își realizase sarcinile de plan pe întreaga lună și forase peste sarcina lunară 50 metri. Din această brigadă schimbul maistrului sondor Nicolae Manolache a reușit să obțină cele mai frumoase rezultate în producție, depășindu-și sarcinile de plan cu peste 50 la sută. La sonda 899 a început de cîteva zile să foreze brigada lui loan Birligiu. In primele trei zile sondorii din această brigadă conduși cu pricepere de maiștrii Dragomir Măciucă, Constantin Chirea și Constantin Stanciu, au reușit să-șî depășească sarcinile de plan cu 856,1 la sută. Obținerea acestui însemnat succes se datorește faptului că toate schimburile s-au întrecut între ele pentru mărirea vitezei de foraj, folosind în acest scop metodele sovietice: Jandarova, Voroșin și forajul rapid. Rezultate importante au fost obținute în această perioadă de timp și la celelalte oficii de foraj. Brigada condusă de Ioan Bruiban, care forează la sonda 31 Tazlău, din cadrul oficiului 1 foraj Zemeș a reușit să obțină depășiri de plan care i-au dat posibilitatea să foreze la 21 aprilie în contul zilei de 8 mai. Brigăzile care forează la sondele 1190 și 1120, din cadrul oficiului 2 foraj Moinești, și-au depășit sarcinile de plan cu 30 și respectiv 35 la sută, forînd la data de 21 aprilie in contul zilelor de 2 și 3 mai. ★ De la 1—20 aprilie, pe întregul trest de foraj, s-au realizat prin recondiționarea de scule,, recuperarea de materiale etc., economii în valoare de 155.485 lei. O producție sporită de țiței și în cadrul trestului de producție Moinești au fost obținute realizări importante în cinstea zilei de 1 Mai. Astfel, în primele două decade ale lunii aprilie în cadrul trestului de producție au fost extrase peste plan numeroase tone de țiței. De asemeni au fost recuperate 21.302 kg vechi, 500 metri țeavă fier de 4 țoli, 15 metri cubi material lemnos și altele. In obținerea acestor rezultate s-au evidențiat numeroși petroliști. Din cadrul Schelei I producție Moinești brigada nr. 1 formată din sondori pricepuți ca Nicolae Avădanei, Elena Antal și alții, a reușit să extragă peste plan 23 tone de țiței, brigada Nr. 4 extracție Moinești condusă de fruntașul întrecerii socialiste Dumitru Mandache a extras peste plan 16 tone țiței, depășindu-și angajamentul luat în cinstea zilei de 1 Mai cu 9 tone. Rezultate frumoase au fost înregistrate și de către brigăzile care lucrează în schela III producție Modîrzău. Dintre ele brigada 9 Pietrosul, condusă de Nicolaie Balica pe lingă realizările obținute în producție a recuperat 1360 kg. fier vechi și a lucrat pentru organizarea și curățirea locului de muncă 63 de muncă voluntară. Brigada sondei 701 condusă de brigadierul Gh. Butoi și-a realizat sarcinile de plan în proporție de 101,2 la sută și a recuperat 1100 kg fier vechi. ■k Pe întregul est de producție, în cinstea zilei de 1 Mai au fost obținute și o serie de realizări sociale. Astfel, la sectorul Modîrzău a fost dată în folosință o baie cu 20 de dușuri, la Lucăcești, o cantină pentru 300 de persoane, un cămin de locuit pentru nefamiliști cu o capacitate de 175 paturi etc. GH. NICULA coresp. STEAGUI: POSIT LUMINI PESTE OGOARE Dimineață de primăvară. Pe șosea, tractoriștii din brigada a V-a de la S.M.T.-Ștefan cel Mare din raionul Piatra Neamț, se apropie de comuna Șerbești. O droaie de copii aleargă gălăgioși din poartă în poartă. „Vin tractoarele“, „vin tractoriștii“, puteai înțelege din larma lor. Vestea că soseșc tractoriștii făcu repede înconjurul satului. Președintele gospodăriei Andrei Constantin, ieși și el afară din casă. Scrutînd zarea cu palma făcută streașină, văzu intr-adevăr că la capătul tarlalei opriseră tractoarele. Porni în grabă intr-acolo. Acolo unde se opriseră tractoriștii, sosiră mulți colectiviști. Cu mîna, președintele arăta tractoriștilor ogorul întins al colectivei. Pămîntul aburea în bătaia razelor unui soare primăvăratec. Tractoriștii din brigada a V-a, conduși de Constantin Chițeanu, veniseră să realizeze cele prevăzute în contractul încheiat între stațiune și colectivă. „Să ne apucăm de lucru băieți“, răsună vocea șefului de brigadă. „K.D.“-urile începură să duduie. Apoi unul după altul porniră spre ogor. Primul începu să răstoarne brazda, tractorul condus de tînărul Constantin Apostol. El trase cu mîna de manetă și cele cinci brazde ale plugului se înfipseră adînc în pămînt. Președintele colectivei, tov. Andrei Constantin, măsură cu palma adîncimea arăturii, apoi spuse bucuros către ceilalți colectiviști: „Cu astfel de arătură, pămîntul nostru va da roade bogate“. Apoi strigă după tractoristul care se îndepărtase : „Să faci treabă bună fiule și să terminați cu bine“... ...Acesta a fost începutul. După prima zi de lucru rezultatele nu se arătau tocmai mulțumitoare. Seara, în vagonul dormitor, între tractoriști și șeful de brigadă se purtară discuții aprinse. „Să căutăm metode mai bune de muncă; tractoarele noastre pot da mai mult; nu trebuie să ne-o ia nimeni înainte“. Aceasta era tema discuțiilor. Ele au fost urmate de fapte. Chiar de a doua zi puteai vedea cuplat la un tractor, în afară de cultivator, semănătoare și grapă. Se executau odată: cultivatul, semănatul și grăparul. Tot de atunci tractoriștii acestei brigăzi au început să lupte hotărîți împotriva timpului neproductiv. In acest scop metoda graficului orar le este de mare folos. Ea a trezit în fiecare tractorist ambiția de a face un tur în cît mai puține minute și a răsturna cît mai multe brazde într-o zi de muncă. Pentru a izbuti acest lucru ei execută la capătul locului întoarceri cît mai scurte spre a nu pierde prea mult timp, iar alimentarea tractoarelor, curățirea și gresarea lor, o fac după orele de lucru. După toate acestea, lucrurile au început a merge mai bine. Brigada înscrie succese din ce în ce mai frumoase. Cu toate acestea lupta pentru realizări și mai mari a continuat cu un avînt mereu sporit. Fiecare tractorist era hotărît să întâmpine ! Mai cu realizări deosebite, să dobîndească titlul de „cel mai bun tractorist“. ah Era o seară senină și frumoasă. Pe cer se aprinseseră puzderie de stele. Tractoriștii sosiseră ca de obicei la vagonul dormitor. Șeful de brigadă nu era printre ei, plecase cu treburi la stațiune. „Șeful nostru de brigadă, nu prea este mulțumit de rezultate“ deschise vorba tractoristul Moacă Constantin. „Tot se frămîntă că o să ne-o ia alții înainte. Știți ce mă gîndesc eu ? Hai să facem o surpriză șefului și colectiviștilor“. — In ce fel ? îl întrebă tractoristul Apostol Constantin. — Timp frumos este. Faruri puternice la tractoare avem. Ce ne împiedică să lucrăm și noaptea ? Ziua, sub supravegherea șefului, pot să ne înlocuiască practicanții. — Să știi frățioare că nu te-ai gîndit rău. Cum de nu mi-a trecut și mie această idee prin minte ? Propunerea făcută a fost aprobată cu bucurie de toți tractoriștii. Apoi fiecare se îndreptă în grabă spre tractorul său și-l porni. Munca începu cu spor. In sat, lămpile se stinseseră una cite una. Liniștea nopții se întinsese de la un capăt la altul. Aici în cîmp, pe ogorul colectivei, alături de buduitul tractoarelor care răstoarnă brazdele, bat inimile tinerilor tractoriști din brigada V-a, care luptă pentru terminarea la timp a lucrărilor de primăvară. Dimineața, șeful de brigadă și pontatorul alimentator s-au mirat, dar apoi s-au bucurat mult cînd au văzut, atîția cîmp arat. La fel s-au bucurat și colectiviștii. S-a trecut apoi la întocmirea situației pe primele șase zile lucrate. Rezultatele erau îmbucurătoare. In loc de 95 hantri cît era norma, brigada a realizat 171 hantri. A fost scos în evidență tînărul Apostol Constantin care în loc de 19,8 hantri cît îi revenea în timp de 6 zile a realizat 33,17 hantri. De asemeni tractoristul Moacă Constantin care a realizat 29,42 hantri în loc de 19,8 cît avea planificat întrecerea pentru titlul de „cel mai bun tractorist“ continuă mai departe cu același avînt. Din seara aceea, sătenii din Șerbești, Ștefan cel Mare și alte comune din împrejurimi,unde lucrează brigada V-a de tractoriști, văd în permanență lumini peste ogoare. ‘ D. VLASCEANU ★ In sat cu echipa artistică Țăranii muncitori din satul Hîrtop, comuna Bălănești, din raionul Piatra Neamț, aflaseră mai înainte cu o zi că o echipă de la oraș are să vină în mijlocul lor , pentru a prezenta un program de cîntece, dansuri și recitări. Aceasta a făcut ca în după amiaza zilei de duminică sala căminului cultural să devină neîncăpătoare pentru acei care veniseră să urmărească măestria tinerilor de la oraș. Mai înainte de începerea programului a luat cuvîntul tov. Iorgoni Cornel, care a vorbit celor prezenți despre foloasele ce se obțin de pe urma însămînțării culturilor prășitoare în cuiburi așezate în pătrat. Pe scena căminului a urcat echina Casei raionale de cultură Piatra Neamț, pentru a prezenta programul. Pentru membrii întovărășirii agricole din sat care sînt fruntași în muncile agricole din acest an, corul a interpretat cântecele: „înainte schimb de mîine“, „Laudă Muncii“ și „Hai să facem o gospodărie“. Coriștii au fost răsplătiți cu vii aplauze de către cei prezenți. Au urmat alte cîntece. Pentru tov. Mihai Corduneanu, fruntaș în campania agricolă de primăvară, ca și pentru Vasile Boboc, fruntaș în creșterea animalelor au fost executate cântecele : „S-a făcut lumină-n sat“ și „Cîntecul șoferului“. De un frumos succes s-a bucurat și programul de dansuri populare, în cadrul căruia și-au dovedit măestria Hanganu Gheorghe turnător la uzina metalurgică „Ceahlăul“, Catană Veronica, muncitoare la fabrica „8 Martie“, Vrînceanu Gheorghe, sudor la I.F.E.T. 22 auto Piatra Neamț. Programul a luat sfîrșit. Oamenii se îndreptau spre casele lor discutînd cele văzute și auzite. Și nu puțini au fost acei care s-au hotărît să pună în practică cele învățate la căminul cultural. HARI KORN coresp. i Sosirea unor delegații sindicale de peste hotare în Capitală au început să sosească numeroase delegații sindicale de peste hotare, pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai în țara noastră. Miercuri a sosit delegația Consiliului Central al Sindicatelor Sovietice. Delegația, condusă de V. I. Ulin, președintele Consiliului Sindical Republican din R.A.S.S Bașkiră membru în Consiliul Central al Sindicatelor Sovietice, Suprem al R.S.F.S deputat în Sovietul Rusă, este alcătuită din E. B. Kozlova, textilistă din Odesa, deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S., B. I. Samsonov, modelat la uzina de mașini agricole din Liubemsk, deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. In aceeași zi a sosit din R. P. Chineză, Wu Sha-iăng, membru în Comitetul Executiv al Federației Sindicatelor din întreaga Chină. La sosire, oaspeții au fost întîmpinați de numeroși oameni ai muncii și activiști de răspundere ai Consiliului Central al Sindicatelor, în frunte cu tov. Stelian Moraru, președintele C.C.S. Au fost de față reprezentanți ai ambasadelor Uniunii Sovietice și R. P. Chineze la București. Tot miercuri a sosit în Capitală delegația sindicatelor din R.P. Bulgaria, alcătuită din Stefan Nikolov Gabrovski, președintele Sindicatului muncitorilor din P.T.T. și Paraschiva Stoianova Habamova, muncitoare textilistă. In Gara de Nord, membrii delegației bulgare au fost salutați de tov. Ioan Udrea, președintele C.C. al Sindicatului Muncitorilor din C.F.R. și P.T.T.R., precum și de activiști ai Consiliului Central al Sindicatelor. Au asistat la sosire reprezentanți ai Ambasadei R. P. Bulgaria. In Capitală, a sosit de asemenea o delegație de oameni ai muncii din Marea Britanie : Eduard Williams, sudor, Eduard Lloyd, miner, Ivor Davies, miner și Sam Wagenheim, croitor. Oamenii muncii englezi au fost întîmpinați la sosire de activiști de frunte ai mișcării sindicale din țara noastră. (Agerpres) Nr. 405 (1884) Cuvîntul metalurgiștilor In cinstea zilei de 1 Mai, ziua internațională a celor ce muncesc, oamenii muncii din întreprinderile metalurgice din regiunea noastră, s-au întrecut între ei pentru realizarea și depășirea angajamentelor luate. Iată cîteva din realizările obținute în această întrecere. La uzina „Muncitorul liber“ Colectivul de muncitori și tehnicieni de la uzina „Muncitorul liber“ din orașul nostru și-a realizat în întregime angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai. La data de 26 aprilie planul producției globale pe luna curentă era realizat în întregime. La obținerea acestui succes o contribuție deosebită au adus-o colectivele secțiilor prese reci și rondele care și-au realizat pe luna aprilie cu 7 planul zile înainte de termen și colectivele secțiilor șuruburi lemn și prese cu fricțiune, care și-au realizat sarcina de plan cu 5 și respectiv 4 zile înainte de termen. Din aceste secții, ca cele conduse de brigăzi Petre Buștiuc, de la șuruburi lemn și maistrul comunist Ion Sora de la prese cu fricțiune, precum și numeroși muncitori ca: Ion Chiriac, Haria Natan, Mihai Zarumba, Radu Burileanu și alții, s-au situat în fruntea întrecerii, realizînd cite două și chiar mai multe norme de lucru. Numeroși muncitori au făcut în cinstea zilei de 1 Mai prețioase propuneri Succese însemnate în lupta pentru realizarea angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai au fost obținute și de către colectivul de muncă de la SEUP- uzina mecanică Bacău. Pînă la data de 27 aprilie, acest harnic colectiv a dat peste plan 45 tone piese pentru agricultură, 969 kg produse de larg consum ca : bucșe pentru căruțe, grătare, cuțite pentru mașinile de tocat carne și altele. Pentru a putea asigura realizarea și depășirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai colectivul de conducere al întreprinderii metalurgice de stat „Ceahlăul“ din Piatra Neamț, a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice ca : mutarea și mecanizarea cubiloului nr. 2, montarea unei macarale la depozitul de laminate și altele. Acestea la un loc cu avîntul muncitorilor și tehnicienilor au făcut ca majoritatea angajamentelor să fie realizate și chiar depășite. Astfel, sarcinile de plan pe luna aprilie au fost realizate la zi, procentul rebuturilor la turnătorie redus cu 1 la sută față fiind de planificare. In lupta pentru obținerea acestor rezultate Sarcinile de plan în tonaj pe luna aprilie au realizate la 28 aprilie. fost In fruntea întrecerii socialiste s-au situat și de această dată muncitorii Ștefan Georgescu și lojă Pustianu, turnători, Elena Slade, miezuitoare, Constantin Ianoș, forjator, Constantin Vasile, strungar, Constantin Spătaru lăcătuș, și alții care au înregistrat depășiri ale sarcinilor de plan cuprinse între 71 și 106 la sută, s-au ridicat noi fruntași ai întrecerii socialiste. Echipa de formatori condusă de Constantin Merișan, a înregistrat depășiri de normă de aproape 200 la sută, echipa lui Marcu Avrămuț de la construcții metalice a realizat aproape patru norme de lucru etc. Tot în cinstea zilei de 1 Mai în cadrul întreprinderii a fost realizat un nou prototip de semănătoare, care urmează să fie fabricată în serie în curînd. De asemeni din resurse locale, deșeuri, au fost lucrate numeroase bunuri metalice de larg consum cum ar fi: 10.000 blacheuri 700 kg bucșe căruțe, 500 kg* grătare sobe, 200 portițe de sobă etc. de inovații și raționalizări pentru îmbunătățirea procesului de producție. Strungarul Petre Coman a propus o inovație care constă în introducerea unei brițe la matrițe, mărindu-se astfel durata timpului de funcționare: Ion Milea maistru, Ion Ohhioarcă presator, Enache Popa, Ion Sora și Giusepe Sacheti, au făcut de asemeni propuneri de inovații și raționalizări. In ceea ce privește realizarea angajamentelor luate în vederea sprijinirii agriculturii, pînă la data de 26 aprilie planul de livrare la șuruburi de fixare și rondele pentru tractoare erau realizate în proporție de 120 și respectiv 130 la sută. De asemeni la această dată erau reparate în întregime țevile pentru instalația de irigare de la G.A.S. Răcăciuni. . Tot în cinstea zilei de 1 Mai, în cursul lunii aprilie au fost prelucrate din deșeuri, numerotase bunuri, de larg consum ca: foraibere, potcoave, scoabe, cirlige de vînt și altele, în valoare de peste 20.000 lei* — și ■ — — — — — —* — —- - - - ~ — * La uzina S. R. U. P. La întreprinderea metalurgică „Ceahlăul** ; Aspecte din viața de mizerie a oamenilor muncii din țările capitaliste Și-n anul acesta ca-n toți anii, care s-au scurs de la primele manifestări de 1 Mai ale clasei muncitoare, ideea solidarității internaționale a oamenilor muncii de pretutindeni, a mobilizării maselor populare în vederea luptei pentru libertate, pentru pace, pentru înlăturarea pe cale revoluționară exploatării omului de către om, a stat a la baza marii sărbători a muncii. Pentru realizarea acestor mari idealuri care sunt ale întregii omeniri luptă clasa muncitoare. In Uniunea Sovietică, fr>area țară a socialismului biruitor, clasa muncitoare sub conducerea partidului comunist al U.R.S.S., a înlăturat capitalismul, a înfăptuit socialismul și a pășit la construirea stadiului superior, comunismul. In țările de democrație populară, partidele comuniste și muncitorești, conduc pe oamenii muncii pe drumul construirii socialismului. In țările capitaliste, oamenii muncii, în frunte cu partidele clasei muncitoare, își dezvoltă zi de zi lupta lor împotriva exploatării, împotriva provocatorilor la război, pentru pace, pentru securitate și cooperare internațională, pentru realizarea unui viitor luminos, prin răsturnarea exploatatorilor de toate soiurile. Este firesc ca mărețele idealuri ale omenirii să fie întrupate pretutindeni în clasa muncitoare, care este factorul de mobilizare al întregii omeniri pe drumul făuririi unei lumi noi și fericite. Clasa muncitoare este forța generatoare a unei vieți noi și luminoase, este avangarda societății moderne, elementul uman cel mai ridicat, cel mai progresist, cel mai revoluționar. In ceasul de față clasa muncitoare își manifestă cu cea mai mare energie puterea solidarității internaționale pentru a apăra omenirea de amenințarea unui nou război mondial, pentru a pune frîu nebuniei criminale a clicilor imperialiste care încearcă să abată asupra omenirii cataclismul nimicirii în masă a oamenilor și a așezărilor omenești prin întrebuințarea armelor atomice. Capitalismul, în stadiul său actual este în plină descompunere și putrezire. Masele oamenilor muncii din țările capitaliste trăiesc în cea mai cruntă mizerie și sub cea mai grea exploatare. Criza economică pe care imperialiștii încearcă să o înlăture prin dezlănțuirea la maximum a cursei înarmărilor și prin pregătirea pe scară largă a unui nou război mondial, a pătruns temeinic în țările respective și se află în plină dezvoltare. Această criză axată pe criza generală a capitalismului se adîncește și mai mult datorită imenselor investiții moarte în armament și material de război, investiții ale căror fonduri sînt acumulate din jefuirea în masă a populației. Pauperizarea absolută și relativă a clasei muncitoare nu cunoaște limite. Ea se dezvoltă într-un ritm rapid și în proporții mari în toate țările de sub dominația imperialismului, atît în metropole cît și în colonii. De 1 Mai, oamenii muncii din țările capitaliste și coloniale, ridică sus steagul luptei împotriva regimului de înfometare care le este impus de către monopoliști în frunte cu miliardarii americani, clica cea mai agresivă, mai lacomă, mai nesățioasă dintre forțele întunericului și ale exploatării. In metropola în care puterea statului se află în mîna celei mai negre reacțiuni, în metropola agresiunii și a jafului, domnește cea mai cumplită mizerie pentru oamenii muncii, domnește foamea, asuprirea rasială, cea mai degradatoare și un regim politic de strangulare, a ultimelor resturi democratice din lumea capitalistă. Iată cîteva exemple concludente: In țara „modului de viață american“ milioane de oameni ai muncii își petrec viața în cocioabe care aduc o cocină de porci. Nu e vorba de născocirea vreunor romancieri cu o fantezie macabră — de tipul unui Edgar Allen Poe. Este nudul și brutalul adevăr, recunoscut chiar de doi președinți ai Statelor Unite. Franklin Rooswelt la timpul său a fost nevoit în fața evidenței să declare el însuși „că suprafața cocioabelor orășenești pe cap de locuitor este cea mai mare în S.U.A. în comparație cu alte țări ale lumii occidentale“, iar Eisenhower, actualul președinte al Statelor Unite a recunoscut în ianuarie 1954, în fața Congresului că în S.U.A. „milioane de oameni continuă să locuiască în cocioabe“. Adevărul care se ascunde în dosul acestor două formule oficiale este într-adevăr zguduitor. In prezent, peste 5 milioane de familii de muncitori din S.U.A. au drept locuințe niște cocioabe dărăpănate, caroserii putrede de automobile aruncate la gunoi sau improvizații sinistre de căruțe care oferă drept adăpost niște lădoaie murdare și degradate. Numai într-un singur oraș — în Chicago — trăiesc ca șobolanii în pămînt 900.000 oameni, după afirmația revistei americane „Fortune“. In aceste locuințe se cuibăresc molime devenite cronice care seceră mii de vieți. După ce se golesc prin deces o parte a hrubelor, alți nenorociți vin să-și facă sălaș în aceste morminte în care se îngroapă de vii. Ținînd seama de procesul general de inaniție în brațele căruia cad imense mase de oameni ai muncii, ținînd seama de densitatea locatarilor din aceste ținuturi ale morții, de epidemii, de mizeria generală, înțelegi ce semnificație înfiorătoare are cifra de 25 milioane de oameni care cad sub loviturile bolilor epidemice și ale morții—cifră dată în mod public, într-o declarație oficială de către fostul președinte al S.U.A., Truman, și care reprezintă doar o parte a realității. , Mizeria își are cortegiul ei de suferințe. In S.U.A., ele sînt atît de evidente, încît orice încercare de a le camufla, în fața opiniei publice, dă greș. Foametea este factorul cel mai brutal, cel mai neîndurător. In tara în care monopolurile distrug în fiece an milioane de tone de produse almentare, mor anual de inaniție după însăși statistica americană, mai bine de 300.000 de oameni. Oamenii muncii se zbat sub formidabila presiune pe care o exercită asaltul prețurilor, reducerea puterii de cumpărare a dolarului, creșterea catastrofală a impozitelor directe și indirecte, reducerea neîncetată a salariilor, lipsa socială a unei asistențe medicale, șomajul etc. După datele statistice publicate în Revista Internațională a Muncii, S.U.A., este țara cu cele mai ridicate prețuri la articole de primă necesitate și cu cele mai grele impozite percepute de la oamenii muncii. In clipa de față, aceste impozite au ajuns a fi de 35 de ori mai ridicate decit în perioada care a precedat al doilea război mondial. Luate global, impozitele înghit a treia parte a salariului nominal al unui muncitor. Nu numai că ele nu se reduc, dar printr-o lege recent votată ele au fost astfel majorate încît veniturile provenite din această majorare să crească cu 165 milioane dolari. In același timp, camera reprezentanților a adoptat un proiect de lege care reduce impozitele la veniturile miliardarilor. Pe baza acestei legi, acționarii marilor întreprinderi realizează în cursul primului an, în care ea se aplică, o diferență de profit de 240 milioane dolari. Pînă-n 1956, acest cîștig se va ridica la 850 milioane dolari. Asaltul prețurilor merge mină în mînă cu deprecierea dolarului. E suficient a arăta că puterea de cumpărare a dolarului s-a scoborît pînă la 32 la sută din aceea pe care o avea în perioada antebelică. Ținînd seama de înghețarea salariilor, devine clar pentru oricine, pentru că nivelul de trai al muncitorilor s-a redus în chip catastrofal. Procesul inflaționist care a lovit dolarul și-l împinge tot mai jos în puterea sa de cumpărare constituie un factor agravant al mizeriei în care se zbat oamenii muncii. Datorită disperării pe care o provoacă lipsa totală a mijloacelor de existență, mulți ajung la sinucidere. S-a constatat statistic că la fiece 35 de minute are loc în S.U.A. o sinucidere din cauza mizeriei. Se-ntelege de sine că numărul cel mai mare de silanucigași îl dau șomerii. Numărul șomerilor totali și parțiali a depășit cifra de 13 milioane. El este în continuă și vertiginoasă creștere, datorită creșterii de netăgăzuit a șomajului. Date cu privire la situația mizeră a oamenilor muncii din S.U.A. abundă în ziare, reviste și statistici oficiale cu toată străduința de a camufla faptele sub fel de fel de nomenclaturi și etichete diversioniste. Din datele produse în cadrul acestui articol, cititorii își pot face o idee clară, deși nu completă, despre „modul de viață american“. Aspectele prezentate sunt elocvente și convingătoare. Analizând formele de dezvoltare ale economiei din S.U.A., V. I. Lenin ne-a arătat că Statele Unite reprezintă „Una din primele țări în ceea ce privește adîncimea prăpastiei dintre un pumn de miliardari insolenți care se lăfăie în desfrîu și lux pe de o parte și milioarele de oameni ai muncii care trăiesc totdeauna în pragul mizeriei, pe de altă parte“. Acest proces de pauperizare în masă a oamenilor muncii se manifestă cu aceeași intensitate și în celelalte țări capitaliste. In țările vesteuropene, criza economică se agravează neîncetat, iar situația economică a clasei muncitoare devine tot mai rea. In Anglia, Franța, Germania occidentală, oamenii muncii suportă grele lovituri în nivelul lor de trai. Cursa înarmărilor în care guvernul S.U.A. a atras guvernele vest-europene apasă strivitor pe umerii oamenilor muncii din aceste țări. In Anglia, în noul buget sumele afectate cheltuielilor militare se ridică la 1.555.000.000 lire sterline, fiind majorate cu 58 milioane lire față de bugetul anului precedent. In Franța bugetul militar pe 1954 reprezintă fantastica sumă de 1.110,5 miliarde franci. Războiul murdar pe care îl duce guvernul francez împotriva popoarelor din Indochina înghite sume fantastice. In S.U.A., cifrele bugetului de război pe 1954 sunt pur și simplu astronomice. Proiectul de buget pe 1954, prevede alocarea a 44.860 milioane dolari pentru cheltuieli militare. După însăși expunerea lui Eisenhower, cifra cheltuielilor privind numai capitolul aviației militare reprezintă sume „mai mari decît în orice alt an după terminarea celui de al doilea război mondial“. Ministrul de finanțe al Angliei, Buttler a caracterizat astfel perspectivele financiare ale Angliei: „Povara cheltuielilor militare amenință stabilitatea financiară a țării“. Mai clar, și pe limbajul tuturor e vorba pur și simplu de o adevărată prăbușire finaciară. Aceste imense sarcini ale politicii de război apasă pe umerii oamenilor muncii din toate țările vest-europene. Ei plătesc gloaba pentru această politică criminală pe care S.U.A. o impune guvernelor imperialiste vest-europene. *