Steagul Roşu, octombrie 1955 (Anul 10, nr. 842-867)
1955-10-01 / nr. 842
A VI-a aniversare a proclamării R. P. Chineze Poporul chinez sărbătorește astăzi cea de-a șasea aniversare a constituirii Republicii Populare Chineze. La 1 octombrie 1949 poporul de 600 de milioane de oameni și-a luat soarta în propriile sale mîini pășind pe calea unei vieți noi„ libere și fericite. Proclamarea Republicii Populare Chineze constituie un eveniment de o deosebită însemnătate nu numai pentru marele popor chinez ci și pentru întreaga omenire progresistă, deoarece instaurarea puterii populare în această țară, a provocat lagărului imperialist o nouă și iremediabilă rană. După victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie cea mai puternică lovitură care a fost dată capitalismului internațional a fost victoria revoluției populare din China, revoluție făcută sub conducerea clasei muncitoare avînd în frunte gloriosul Partid Comunist Chinez. Republica Populară Chineză este un stat democrat-popular. Alăturarea Chinei populare lagărului socialismului a contribuit în mod efectiv la întărirea acestui lagăr, la creșterea prestigiului său în arena vieții internaționale. Pentru triumful revoluției chineze și-au vărsat sîngele cei mai buni fii ai poporului de 600 de milioane. După constituirea R. P. Chineze, marele popor chinez s-a avîntat în mod eroic pe calea construirii unei vieți noi, transformed fosta țară colonială înrobită și înapoiată, într-un stat liber, independent și cu o economie în plină și continuă dezvoltare u și ..înflorire. Victoria revoluției populare chineze a înscris o nouă fază în istoria luptelor de eliberare ale popoarelor din continentul asiatic, oferind un exemplu minunat de scuturare a jugului colonial, dînd o prețioasă contribuție la adincirea destrămării sistemului colonial și, prin aceasta, la întărirea lagărului păcii și socialismului. Republica Populară Chineză s-a impus în fața opiniei publice internaționale ca o mare putere mondială. Unitatea indestructibilă dintre Partidul Comunist Chinez, guvern și poporul de 600 de milioane, constituie izvorul nesecat al forței invincibile a Chinei noi care pășește cu succes pe drumul construirii socialismului. Mărețele cuceriri de importanță istorico-mondială ale poporului chinez sunt reflectate în Constituția R. P. Chineze, care oglindește totodată hotărîrea poporului chinez de a păstra neatinse și de a dezvolta în permanență mărețele cuceriri revoluționare. Poporul chinez nu poate uita că Taiwanul — străvechi pămînt chinez — geme sub jugul ciankaișist. Poporul de 600 de milioane este hotărît să elibereze cu orice preț Taiwanul. Continua întărire și înflorire a economiei și a întregii vieți a tînărului stat — R. P. Chineză — a permis ca în 1953 să se pună în aplicare primul plan cincinal, pentru înfăptuirea și depășirea căruia masele populare și-au mobilizat toate eforturile lor constructive. An de an au fost obținute succese după succese în construirea vieții socialiste a țării. Primul plan cincinal al Republicii Populare Chineze prevede între altele construirea și reconstruirea a 694 mari obiective industriale printre care combinate metalurgice moderne, uzine de automobile, de tractoare și de avioane, precum și centrale electrice, uzine chimice etc. Partidul Comunist Chinez și guvernul R. P. Chineze, în opera de construire a socialismului, dezvoltă cu prioritate industria grea, care constituie temelia temeliilor înproprii dezvoltări a economiei socialiste. Republica Populară Chineză se bucură de sprijinul și ajutorul frățesc al tuturor țărilor componente ale puternicului și invincibilului lagăr al păcii și socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică. Se știe că în R. P. Chineză se construiesc 156 de întreprinderi uriașe cu ajutorul neprecupețit al Uniunii Sovietice. Uniunea Sovietică acordă R. P. Chineze un ajutor multilateral, permanent și dezinteresat, fapt care scoate în relief noul tip de relații între state, care s-a ivit pe arena vieții internaționale după cel de-al doilea război mondial. Colaborarea economică a R. P. Chineze cu U.R.S.S. și cu țările de democrație populară se înfăptuiește în primul rând pe calea comerțului exterior care se dezvoltă an de an în mod planificat și potrivit cerințelor dezvoltării continue și întăririi economiei întregului lagăr al păcii și socialismului. Volumul comerțului R. P. Chineze cu Uniunea Sovietică și cu țările de democrație populară a sporit în anul 1954 de 4 ori în comparație cu anul 1950. Pentru opera de rapidă industrializare a R. P. Chineze, sunt de o deosebită importantă livrările tot mai mari de instalații industriale complete din țările lagărului democrat. Dacă considerăm la 100 valoarea livrărilor de utilaj făcute de tarile lagărului socialist în R. P. Chineză în cursul anului 1952, atunci în 1953 valoarea lor a crescut la 166.63, iar în 1954 — la 346,46. Tarile de democrație populară din Europa au livrat R. P. Chineze utilajul complet pentru cîteva zeci de întreprinderi industriale, inclusiv centrale electrice, stații de radio, fabrici de chimicale și de zahăr. Satele chineze au cunoscut transformări profunde în cei 6 ani ai puterii populare. Reforma agrară a permis lichidarea proprietății funciare feudale, eliberînd țărănimea chineză de sub jugul exploatării moșierești. Sub conducerea partidului comunist se desfășoară cu succes opera de transformare socialistă a agriculturii chineze. In întreaga Republică Populară Chineză se desfășoară cu succes revoluția culturală. Pînă la sfîrșitul anului 1957 va fi lichidată plaga analfabetismului în China de nord-est. Fiii și fiicele poporului muncitor chinez au posibilitatea largă de a învăța în școlile de toate gradele. Numeroși studenți chinezi au posibilitatea de a-și face studiile în marea Uniune Sovietică. Cei 6 ani de existență a Republicii Populare Chineze au întărit prestigiul acestei țări nu numai față de popoarele asiatice dar față de popoarele întregii lumi. R. P. Chineză se bucură astăzi de un mare prestigiu internațional. întreaga lume cunoaște prețioasa contribuție pe care a adus-o R. P. Chineză în încheierea armistițiului din Coreea, precum și numeroasele eforturi făcute de diplomația chineză de a contribui la destinderea încordării din relațiile internaționale. Republica Populară Chineză duce o politică externă de pace. Ea luptă pentru triumful definitiv al principiului coexistentei pașnice a statelor cu orînduiri sociale și de stat diferite. Alături de Uniunea Sovietică, R. P Chineză este un stîlp de nădejde al lagărului păcii și socialismului. Devine din ce în ce mai evident că nici o problemă internaționala importantă nu se poate rezolva fără participarea Republicii Populare Chineze și din această cauză apare ca lipsit de logică faptul că tarile imperialiste continuă să împiedice restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze în O.N.U. La cea de a șasea aniversare a proclamării R. P. Chineze, poporul roman, care se simte legat de poporul frate chinez printr-o comunitate de năzuințe, felicită poporul chinez pentru multiplele și minunatele sale succese obținute și-i urează noi succese în măreața operă de construire pașnică a socialismului și de apărare a păcii și securității mondiale. PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÎNE DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne In temeiul art. 37 lit. a din Constituția Republicii Populare Romîne Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne decretează: 1. — Se convoacă în sesiune Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romîne, pe ziua de luni 3 octombrie 1955 orele 10 dimineața, la sediul Marii Adunări Naționale. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale Secretarul Prezidiului PETRU GROZA Marii Adunări Naționale AVRAM BUNACIU București, 29 septembrie 1955, De Demonstrație pentru însilozarea porumbului Zilele acestea, din inițiativa inginerilor și tehnicienilor agronomi și zooveterinari din raionul Buhuși s a organizat în comuna Podoleni o demonstrație practică asupra felului cum se face însilozarea porumbului fumajer. La demonstrației au participat numeroși țărani muncitori, colectiviști și întovărășiți. Mai înainte de demonstrația practică, s-a ținut un referat în care s-a arătat pe larg felul cum trebuie pregătit și însilozat porumbul furajer. După referat a urmat demonstrația practică la care au participat și tehnicieni agronomi și zooveterinari de la punctele agricole, salariat: al sfatului popular comunal au însilozat porumbul furajer de pe o suprafață de 0,50 ha pentru hrana taurilor și vierilor pe timpul iernii. Pe baza experienței căpătate, tehnicienii agronomi și cei zooveterinari duc acum o intensă muncă de lămurire în rîndul țăranilor muncitori de a aplica această metodă de însilozare a porumbului furajer, pe scara cît mai largă. C. MIHUȚ coresp. írn interiorul ziarului : VIAȚA DE PARTID: Acolo unde biroul organizației de bază nu-și desfășoară munca la nivelul sarcinilor, nici treaba nu merge bine fpag. 2-a) ȘT. TACHE : Din activitatea cabinetelor noastre tehnice (pag. 2-a) Din experiența fruntașilor recoltelor bogate — N. IA.COBUȚ : Muncind bine, iam adunat 2.240 kg.-griu la hectar (pag. 2-a) ȘASE ANI DE LA PROCLAMAREA R. P. CHINEZE (pag. 3-a) Tratative secrete pentru atragerea Iranului la Pactul Orientului Mijlociu (pag. 4-a) înscrierea problemei Irianului de vest pe ordinea de zi a Adunării Generale a O.N.U. (pag. 4-a) Creșterea cheltuielilor militare in SUA. (pag. 4-a) pe întinsul regi * * * Au îndeplinit planul cincinal Joi 23 septembrie a.c., în jurul orei 13, muncitorii sectorului filaturi a fabricii de postav Buhuși au început să producă primele cantități de fire în contul celui de-al doilea cincinal. Această victorie la care și-a adus contribuția întreg colectivul sectorului, nu este întîmplătoare. Inițiativele fruntașilor în întrecere și-au găsit o largă aplicare in cadrul sectorului filaturi. Numiai inițiativa prim-torcătorului Alexandru Ștefănescu a fost îmbrățișată de 605 muncitori. Datorită aplicării acestei inițiative, si a reușit să se producă din aceeiași cantitate de materie primă mai mult cu 34.500 kg. fire. In cadrul sectorului, prin mărirea vitezei tamburilor la un număr de 5 sortimente s-a reușit să se depășească indicii de utilizare cu 7 la sută, ceeia ce înseamnă cantități sporite de fire peste plan. La data de 1 iulie a.c. colectivul sectorului filaturi și-ia luat angajamentul să realizeze peste plan, pîn ” la sfîrșitul anului, 24.000 kg. fire. Acest angajament ia fost depășit. Numai pînă la data de 20 septembrie se realizase peste plan 25.760 kg. fire. Realizarea sarcinilor planului cincinal înainte de termen este strîns legată de numele a zecilor de fruntași în întrecere, precum și de numele membrilor celor 15 brigăzi de producție și calitate. Prim-torcătorul Constantin Obreja a realizat zilnic cite o normă și jumătate, cantonista Maria Tănase care deservește două agregate a realizat cu regularitate depășiri ce trec de 30 la sută, iar destrămătorul Dumitru Chelaru depășiri de 80 la sută. Printre brigăzile fruntașe se numără și aceleia conduse de Dinu Maria și Eremia Elena de la preparația filaturii care și-au realizat lună de lună sarcinile de plan în proporție de 150—160 la sută. S. STOPLER coresp. unii Să ridicăm nivelul muncii în schimbul de noapte la cel al schimburilor de zi Roader. Analizând rezultatele obținute de brigăzile sondelor din oficiul nostru, care au pornit deja acțiunea de ridicare a muncii în schimbul de noapte, ne dăm seama că intr-adevăr s-a înregistrat un progres simțitor, fată de rezultatele obținute in schimbul de noapte pînă la preluarea inițiativei brigăzii de foraj de la sonda 1109. Dacă la sonda 845 schimbul de noapte în ultimele 4 zile pînă la preluarea inițiativei a săpat 1,3 metri pe oră, după preluarea inițiativei (intre 23—27 septembrie) a săpat 1,6 metri pe oră, deși duritatea terenului crescut. Că schimbul de noapte ia făcut progresie simțitoare și că duritatea terenului a crescut este demonstrat și de faptul că schimbul II și III (schimburi de zi) care săptaseră între 18—22 septembrie 2,5 și respectiv 2 metri pe oră, între 23—27 septembrie au săpat numai 1,7 și respectiv 1,4 metri pe oră. Din acest exemplu se vede că viteza de săpare realizată schimbul de noapte este aproape degală cu cea a schimbului II și ceva mai mare decît cea realizată de schimbul III. In aceeiași zi cu brigada sondei 845 a pornit acțiunea de îmbunătățire a muncii în schimbul de noapte și brigada de foraj de la sonda 747. Pe data de 23 septembrie (primia zi după pornirea acestei acțiuni), schimbul de noapte a săptat cu o viteză de 2,4 metri pe oră, pe cînd în precedentele 5 zile (18—22 septembrie), același schimb a săptat cu o viteză medie de numai 1 metru pe oră. E adevărat că în ziua de 23 septembrie roca a fost mai slabă, însă și mai buna organizare a muncii, atenția mărită în prepararea și curățirea noroiului, au contribuit în mare măsură la mărirea vitezei de săpare. Pentrua dovedi că în ziua de 23 septembrie schimbul de noapte a lucrat cu mai mult elan și mai bine organizat, vom lua exemplu o operație asupra căreia nu-și exercită influența schimbarea durității terenului. E vorba de operațiunea de extragere a coloanei. Schimbul de noapte tot la 23 septembrie ia extras 30 de pași în numai 2 ore, adică cu o viteză de 15 pași pe oră, pe cînd în perioada precedentă viteza medie de extragere inițiativei n-a depășit 10 piași pe oră între 23-27 septembrie, brigada acestei sonde a executat operații ce nu pot fi comparate cu perioada anterioară, însă noi ne putem da seama că în schimbul de noapte se lucrează tot iaht de bine și cu spor ca și în schimburile de zi. Succese frumoase a obținut de asemenea în ultima săptămînă 21—26 septembrie și schimbul de noapte de la sonda 1109 care a lansat chemarea de sa ridica nivelul muncii schimbului de noapte la cel al schimburilor de zi, precum și schimbul de noapte de la sonda 1107 care a răspuns prima acestei chemări. Astfel, in ultimele 6 zile viteza medie orară de introducere a coloanei, realizată de schimbul de noapte de la sonda 1107, a fost de 18,3 pia.și, pe cînd cea realizată de schimbul II a fost numai de 13,1 pași. Această diferență nu se explică însă printr-o delăsare a schimbului II, ci prin faptul că schimbul de noapte a realizat o viteză foarte ridicată. Același lucru se observă și la operația de introducere a coloanei, unde schimbul I a realizat o viteză medie orară de 19,2 pași, pe cînd schimbul II a introdus coloana numai cu 12,2 pași pe oră Indicii de mai sus arată că schimbul de noapte s-a situat pe o treaptă mai superioară decît schimburile de zi, însă indicii vitezei de săpare, arată că schimbul de noapte a avut rezultate mai reduse atît în comparație cu schimbul II cît și cu schimbul III. Toți acești indici luați neapărat împreună, demonstrează faptul că schimbul de noapte nu se găsește nici la un nivel mai ridicat dar nici mai scăzut decît schimburile de zi. Această concluzie nu poate fi greșită din moment ce analiza rezultatelor a fost făcută pe o perioadă suficient de mare. Suntem încredințați că în curînd toate brigăzile de foraj din cadrul oficiului nostru vor prelua inițiativa brigăzii sondei 1109 și că, cu sprijinul colectivului de conducere al oficiului, a organizațiilor de partid și a comitetelor de întreprindere, vor lichida diferența nivelului muncii între schimburi. Ing. AL. HAIER Oficiul turbobur Moinești Fruntași în acțiunea de strîngere a fierului vechi etemiștii și pionierii din raionul Moinești participă cu deosebită însuflețire la campania de strîngere a fierului vechi. In perioada 1 mai—20 septembrie a. c. în întreg raionul s-au colectat peste 540.000 kg. fier vechi din care 385.900 kg. au și fost predate I.C.M.-ului. Cele mai frumoasă succese au fost obținute de Comitetul local U.T.M. Zemeș care a strîns 82.500 kg. fier vechi, utemiștii de la întreprinderea nr. 8 Dărmănești cu 45.000 kg. fier vechi etc. De asemenea se evidențiază și unitatea de pionieri din comuna Dărmănești a cărei membri au strîns 8.000 kg. fier vechi. O susținută muncă pentru colectarea fierului vechi au depus printre alții, utemiștii Gheorghe Brînză, sudor la atelierul nr. 6 Tazlău, Erimia Ilie de la Oficiul I producție Zemeș, Iancu Eremia de la electromontaj Gîrlele și Maria Gradișteanu de la laboratorul din Zemeș. Organizațiile fruntașe în acțiunea de strîngere a fierului vechi au fost premiate cu materiale sportive. Cu toate forțele la însămînțările de toamnă! Pentru belșugul anului viitor In toamna acestui ian, soarele și mașinile agri- condiționat peste 170 muncitorii din gospodă-role, mecanizatorii au tone semințe de griuriile agricole de stat din pornit la pregătirea tesecară și orz de toamnă, regiunea noastră vor m- renului. Folosind fiecare zilele acestea la 11 sămînța cu păioase cu zi bună de lucru, ei iau nele din gospodăriile 1.390 hectare mai mult reușit ca pină La data de agricole de stat din refată de anul trecut. 26 septembrie să execrime au început și în-Pentru ca muncile din cute alături pentru în- T „ , . . . samințarile. La gospoactuala campanie agri- sămințări de toamnă pe ,. . . cotă să se desfășoare 55 1ută a; suprafata dana ^gric.0 a de sat într-un timp cît mai , , " , , din Zăneși, raionul Buc scurt și în condițiuni ,° 3 a’ 1,ar fe supra ata huși, de pildă, sau însuperioare anilor nrece de 100 hectare s-au rasămînțat pină acum 40 denți au fost luate din cut arături pentru însă hectare cu orz de toam. timp măsurii corespun mințările de primăvară și 10 hectare cu griu ' zatoare: f t Pînă la aceeași dată în *n rînduri încrucișate. Dupa ce au fost re- gospodăriile agricole de parate și revizuite trac- stat din regiune sau toader b. coresp. f Recoltează și însămînțează de zor îndrumați de organizația de bază și urmînd sfaturile agronomului de punct, Florin Rusu, țăranii muncitori din comuna raionul Bacău, Păncești zoresc cu recoltatul porumbului. Printre primii care au început sînt țăranii recoltatul, muncitori Iosif Frăsinescu și Vasile David care au strîns porumbul de pe 1 ha., alegînd separat știuleții sănătoși și bine dezvoltați care vor fi folosiți pentru sămînță. Pînă la 28 septembrie in comuna Păncești au fost recoltate 7 hia. cu porumb. Paralel cu recoltatul culturilor de toamnă, țăranii muncitori din comună au început semănatul griului. Fruntași în această muncă sunt taranii muncitori Toader Gherasim care a însămințat 1,25 ha. cu grîu, Constantin Tirleia și Gh., I. David un hectar și respectiv 0,50 ha. In raza punctului agricol Păncești se află și comuna Petrești. curtînd de sfaturile As< agronomului, țăranii muncitori din această comună au recoltat pînă în prezent 35 ha. de porumb și au insămînțat 4,5 ha. cu griu. Inst. N. CÎRJE coresp. Copiii țăranilor muncitori din satele regiunii noastre au posibilitatea să învețe în condiții din ce în ce mai bune. Prin grija statutul nostru democrat-popular la sate se ridică mereu noi școli. In satul Helegiu din raionul Tg. Ocna, de pildă, ca urmare a creșterii numărului de elevi, pe lingă școala existentă, s-a clădit prin autoimpunere și muncă voluntară o aripă nouă pentru ciclul II, care cuprinde două săli mari și luminoase, cancelarie și hol. IN CLIȘEU: Clădirea școlii cu aripa nou construită. O muncă bine începută dar care nu-i dusă pînă la capăt In comuna Gîrleni, raionul Buhuși pregătirile pentru campania însămînțărilor de toamnă au fost terminate de multă vreme. S-a condiționat cea mai mare parte din sămînța necesară de grîu și secară. S-a terminat de mult reparația celor 108 pluguri și grape. De asemenea în stare de funcționare sînt și cele 6 semănători din comună. Dacă în această problemă comitetul executiv al sfatului popular a dovedit o preocupare deosebită, apoi nu același lucru poate fi spus acum cînd s-a început însămînțările de toamnă. Campania însămînțărilor a început în comuna Gîrleni încă de la 20 septembrie. De atunci și pînă acum s-au insămînțat doar 5,50 ha. cu grîu din cele 290 ha, cîte sînt planificate să se realizeze in această comună. Nu s-a insămînțat nimic din cele 30 ha. planificate cu secară, iar ceea ce s-a insămînțat pînă acum reprezintă doar viteza unei singure zile de muncă a 22 de atelaje; cu cele 108 atelaje existente se putea însamînța numai într-o zi 27 de hectare.Faptul că în comuna Gîrleni însămînțările de toamnă nu se desfășoară la nivelul forțelor existente și în raport reste cu pregătirile făcute se da featitudinii de autoliniștire de care au dat dovadă atît comitetul executiv al sfatului popular comunal cît și organizațiile de bază din comună. Se vede limpede că organele de partid și de stat din aceasta comună s-au mulțumit cu faptul că s-au terminat pregătirile, iar acum așteaptă ca lucrările să meargă de la sine. Pe lingă aceasta, comitetul executiv în frunte cu tov. Ion Chifu care ține loc de președinte, nu acordă atenția cuvenită popularizării țăranilor muncitori fruntași la însămînțăn. Deși țăranii muncitori : Simion Neagu, Elisabeta Balint, Alexandru Vieru, Ioje Rețea, Jose F. Feer, Tanoș Nanta, Andrei Spătaru, Petre Cătău și alții au terminat devnsămînțat încă de săptămînia trecută, nici pînă acum nu au fost popularizați la gazeta de perete cît și la tabloul fruntașilor. Este de datoria comitetului executiv al sfatului popular comunal și a organizațiilor de bază să ia măsuri pentru intensificarea însămînțărilor prin folosirea tuturor posibilităților existente în comună.