Steagul Roşu, octombrie 1955 (Anul 10, nr. 842-867)

1955-10-01 / nr. 842

A VI-a aniversare a proclamării R. P. Chineze Poporul chinez sărbătorește astăzi cea de-a șasea aniversare a consti­tuirii Republicii Populare Chineze. La 1 octombrie 1949 poporul de 600 de milioane de oameni și-a luat soarta în propriile sale mîini pășind pe ca­lea unei vieți noi„ libere și fericite. Proclamarea Republicii Populare Chi­neze constituie un eveniment de o deosebită însemnătate nu numai pentru marele popor chinez ci și pen­tru întreaga omenire progresistă, deoarece instaurarea puterii popu­lare în această țară, a provocat la­gărului imperialist o nouă și ireme­diabilă rană. După victoria Marii Revoluții So­cialiste din Octombrie cea mai pu­ternică lovitură care a fost dată ca­pitalismului internațional a fost vic­toria revoluției populare din China, revoluție făcută sub conducerea cla­sei muncitoare avînd în frunte glo­riosul Partid Comunist Chinez. Repu­blica Populară Chineză este un stat democrat-popular. Alăturarea Chinei populare lagărului socialismului a contribuit în mod efectiv la întărirea acestui lagăr, la creșterea prestigiu­lui său în arena vieții internaționale. Pentru triumful revoluției chineze și-au vărsat sîngele cei mai buni fi­­i ai poporului de 600 de milioane. După constituirea R. P. Chineze, marele popor chinez s-a avîntat în mod eroic pe calea construirii unei vieți noi, transformed fosta țară colonială în­robită și înapoiată, într-un stat liber, independent și cu o economie în plină și continuă dezvoltare u și ..înflo­rire. Victoria revoluției populare chi­neze a înscris o nouă fază în istoria luptelor de eliberare ale popoarelor din continentul asiatic, oferind un exemplu minunat de scuturare a ju­gului colonial, dînd o prețioasă con­tribuție la adincirea destrămării sis­temului colonial și, prin aceasta, la întărirea lagărului păcii și socialis­mului. Republica Populară Chineză s-a impus în fața opiniei publice interna­ționale ca o mare putere mondială. Unitatea indestructibilă dintre Parti­dul Comunist Chinez, guvern și po­porul de 600 de milioane, constituie izvorul nesecat al forței invincibile a Chinei noi care pășește cu succes pe drumul construirii socialismului. Mărețele cuceriri de importanță isto­­rico-mondială ale poporului chinez sunt reflectate în Constituția R. P. Chineze, care oglindește totodată ho­­tărîrea poporului chinez de a păstra neatinse și de a dezvolta în perma­nență mărețele cuceriri revoluționare. Poporul chinez nu poate uita că Tai­­wanul — străvechi pămînt chinez — geme sub jugul ciankaișist. Poporul de 600 de milioane este hotărît să eli­bereze cu orice preț Taiwanul. Continua întărire și înflorire a e­­conomiei și a întregii vieți a tînăru­­lui stat — R. P. Chineză — a per­­mis ca în 1953 să se pună în apli­care primul plan cincinal, pentru în­făptuirea și depășirea căruia masele populare și-au mobilizat toate efor­turile lor constructive. An de an au fost obținute succese după succese în construirea vieții socialiste a țării. Primul plan cincinal al Republicii Populare Chineze prevede între altele construirea și reconstruirea a 694 mari obiective industriale printre care combinate metalurgice moderne, uzine de automobile, de tractoare și de avioane, precum și centrale electrice, uzine chimice etc. Partidul Comunist Chinez și guvernul R. P. Chineze, în opera de construire a socialismului, dezvoltă cu prioritate industria grea, care constituie temelia temeliilor în­­proprii dezvoltări a economiei socia­liste. Republica Populară Chineză se bucură de sprijinul și ajutorul fră­țesc al tuturor țărilor componente ale puternicului și invincibilului lagăr al păcii și socialismului în frunte cu U­­niunea Sovietică. Se știe că în R. P. Chineză se construiesc 156 de între­prinderi uriașe cu ajutorul neprecu­pețit al Uniunii Sovietice. Uniunea Sovietică acordă R. P. Chineze un a­­jutor multilateral, permanent și de­zinteresat, fapt care scoate în relief noul tip de relații între state, care s-a ivit pe arena vieții internaționale după cel de-al doilea război mondial. Colaborarea economică a R. P. Chineze cu U.R.S.S. și cu țările de democrație populară se înfăptuiește în primul rând pe calea comerțului exterior care se dezvoltă an de an în mod planificat și potrivit cerințe­lor dezvoltării continue și întăririi e­­conomiei întregului lagăr al păcii și socialismului. Volumul comerțului R. P. Chineze cu Uniunea Sovietică și cu țările de democrație populară a sporit în anul 1954 de 4 ori în com­parație cu anul 1950. Pentru opera de rapidă industria­lizare a R. P. Chineze, sunt de o deo­sebită importantă livrările tot mai mari de instalații industriale com­plete din țările lagărului democrat. Dacă considerăm la 100 valoarea li­vrărilor de utilaj făcute de tarile lagă­rului socialist în R. P. Chineză în cursul anului 1952, atunci în 1953 valoarea lor a crescut la 166.63, iar în 1954 — la 346,46. Tarile de de­mocrație populară din Europa au li­vrat R. P. Chineze utilajul complet pentru cîteva zeci de întreprinderi in­dustriale, inclusiv centrale electrice, stații de radio, fabrici de chimicale și de zahăr. Satele chineze au cunoscut trans­formări profunde în cei 6 ani ai pu­terii populare. Reforma agrară a per­mis lichidarea proprietății funciare feudale, eliberînd țărănimea chineză de sub jugul exploatării moșierești. Sub conducerea partidului comunist se desfășoară cu succes opera de transformare socialistă a agricultu­rii chineze. In întreaga Republică Populară Chineză se desfășoară cu succes re­voluția culturală. Pînă la sfîrșitul a­­nului 1957 va fi lichidată plaga anal­fabetismului în China de nord-est. Fiii și fiicele poporului muncitor chi­nez au posibilitatea largă de a în­văța în școlile de toate gradele. Nu­meroși studenți chinezi au posibilita­tea de a-și face studiile în marea Uniune Sovietică. Cei 6 ani de existență a Republi­ci­i Populare Chineze au întărit pres­tigiul acestei țări nu numai față de popoarele asiatice dar față de po­poarele întregii lumi. R. P. Chineză se bucură astăzi de un mare pres­tigiu internațional. întreaga lume cunoaște prețioasa contribuție pe care a adus-o R. P. Chineză în încheie­rea armistițiului din Coreea, precum și numeroasele eforturi făcute de diplo­mația chineză de a contribui la destin­derea încordării din relațiile interna­ționale. Republica Populară Chineză duce o politică externă de pace. Ea luptă pentru triumful definitiv al principiu­lui coexistentei pașnice a statelor cu orînduiri sociale și de stat diferite. Alături de Uniunea Sovietică, R. P Chineză este un stîlp de nădejde al lagărului păcii și socialismului. Devine din ce în ce mai evident că nici o problemă internaționala im­portantă nu se poate rezolva fără participarea Republicii Populare Chi­neze și din această cauză apare ca lipsit de logică faptul că tarile im­perialiste continuă să împiedice res­tabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze în O.N.U. La cea de a șasea aniversare a proclamării R. P. Chineze, poporul roman, care se simte legat de po­porul frate chinez printr-o comunitate de năzuințe, felicită poporul chinez pentru multiplele și minunatele sale succese obținute și-i urează noi suc­cese în măreața operă de construire pașnică a socialismului și de apărare a păcii și securității mondiale. PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÎNE DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne In temeiul art. 37 lit. a din Constituția Republicii Populare Romîne Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne decretează: 1. — Se convoacă în sesiune Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romîne, pe ziua de luni 3 octombrie 1955 orele 10 dimineața, la sediul Marii Adunări Naționale. Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale Secretarul Prezidiului PETRU GROZA Marii Adunări Naționale AVRAM BUNACIU București, 29 septembrie 1955, De Demonstrație pentru însilozarea porumbului Zilele acestea, din inițiativa ingi­nerilor și tehnicienilor agronomi și zooveterinari din raionul Buhuși s a organizat în comuna Podoleni o de­monstrație practică asupra felului cum se face însilozarea porumbului fum­ajer. La demonstrație­i au partici­pat numeroși țărani muncitori, colec­tiviști și întovărășiți. Mai înainte de demonstrația prac­tică, s-a ținut un referat în care s-a arătat pe larg felul cum trebuie pre­gătit și însilozat porumbul furajer. După referat a urmat demonstra­ția practică la care au participat și tehnicieni­ agronomi și zooveterinari de la punctele agricole, salariat: al sfatului popular comunal au însilozat porumbul furajer de pe o suprafață de 0,50 ha pentru hrana taurilor și vierilor pe timpul iernii. Pe baza experienței căpătate, teh­nicienii agronomi și cei zooveterinari duc acum o intensă muncă de lămu­rire în rîndul țăranilor muncitori de a aplica această metodă de însilozare a porumbului furajer, pe scara cît mai largă. C. MIHUȚ coresp. írn interiorul ziarului : VIAȚA DE PARTID: Acolo unde biroul organizației de bază nu-și desfășoară munca la nivelul sarci­nilor, nici treaba nu merge bine fpag. 2-a) ȘT. TACHE : Din activitatea ca­binetelor noastre tehnice (pag. 2-a) Din experiența fruntașilor recolte­lor bogate — N. IA.COBUȚ : Mun­cind bine, iam adunat 2.240 kg.-griu la hectar (pag. 2-a) ȘASE ANI DE LA PROCLAMA­­REA R. P. CHINEZE (pag. 3-a) Tratative secrete pentru atragerea Iranului la Pactul Orientului Mijlo­­ciu (pag. 4-a) înscrierea problemei Irianului de vest pe ordinea de zi a Adunării Ge­nerale a O.N.U. (pag. 4-a) Creșterea cheltuielilor militare in S­UA. (pag. 4-a) pe întinsul regi * * * Au îndeplinit planul cincinal Joi 23 septembrie a.c., în jurul orei 13, muncitorii sectorului filaturi a fabricii de postav Buhuși au început să producă primele cantități de fire în contul celui de-al doilea cincinal. Această victorie la care și-a adus con­tribuția întreg colectivul sectorului, nu este întîmplăto­are. Inițiativele frun­tașilor în întrecere și-au găsit o largă aplicare in cadrul sectorului filaturi. Numiai inițiativa prim-torcătorului Alexandru Ștefănescu a fost îmbrățișată de 605 muncitori. Datorită aplicării acestei inițiative, s­i a reușit să se pro­ducă din aceeiași cantitate de materie primă mai mult cu 34.500 kg. fire. In cadrul sectorului, prin mărirea vitezei tamburilor la un număr de 5 sorti­mente s-a reușit să se depășească indicii de utilizare cu 7 la sută, ceeia ce îns­e­amnă cantități sporite de fire pes­te plan. La data de 1 iulie a.c. colectivul sectorului filaturi și-ia luat angajamen­tul să realizeze peste plan, pîn ” la sfîrșitul anului, 24.000 kg. fire. Acest angajament ia fost depășit. Num­ai pînă la d­ata de 20 septembrie se realizase peste plan 25.760 kg. fire. Realizarea sarcinilor planului cincinal înainte de termen este strîns le­gată de numele a zecilor de fruntași în întrecere, precum și de numele membrilor celor 15 brigăzi de producție și calitate. Prim-torcătorul Con­stantin Obreja a realizat zilnic cite o normă și jumătate, cantonista Maria Tănase care deservește două agregate a realizat cu regularitate depășiri ce trec de 30 la sută, iar destrămătorul Dumitru Chela­ru depășiri de 80 la sută. Printre brigăzile fruntașe se numără și aceleia conduse de Dinu Ma­ria și Eremia Elena de la preparația filaturii care și-­au realizat lună de lună sarcinile de plan în proporție de 150—160 la sută. S. STOPLER coresp. unii Să ridicăm nivelul muncii în schimbul de noapte la cel al schimburilor de zi Roader. Analizând rezultatele obținute de brigăzile sondelor din oficiul nostru, care au pornit deja acțiunea de ridi­care a muncii în schimbul de noapte, ne dăm seama că intr-adevăr s-a în­registrat un progres simțitor, fată de rezultatele obținute in schimbul de noapte pînă l­a preluarea inițiativei bri­găzii de foraj de la sonda 1109. Dacă la sonda 845 schimbul de noapte în ultimele 4 zile pînă la pre­luarea inițiativei a săpat 1,3 metri pe oră, după preluarea inițiativei (intre 23—27 septembrie) a săpat 1,6 metri pe oră, deși duritatea terenului crescut. Că schimbul de noapte ia fă­­­cut progresie simțitoare și că durita­tea terenului a crescut este demons­trat și de faptul că schimbul II și III (schimburi de zi) care săptaseră între 18—22 septembrie 2,5 și respectiv 2 metri pe oră, între 23—27 septembrie au săpat numai 1,7 și respectiv 1,4 me­tri pe oră. Din acest exemplu se vede că viteza de săpare realizată schimbul de noapte este aproape­­ de­gală cu cea a schimbului II și ceva mai­­ mare decît cea realizată de schimbul III. In aceeiași zi cu brigada sondei 845 a pornit acțiunea de îmbunătățire a muncii în schimbul de noapte și bri­gada de foraj de la sond­a 747. Pe d­ata de 23 septembrie (primia zi după por­nirea acestei acțiuni), schimbul de noapte a săptat cu o viteză de 2,4 me­tri pe oră, pe cînd în precedentele 5 zile (18—22 septembrie), același schimb a săptat cu o viteză medie de numai 1 metru pe oră. E adevărat că în ziu­a de 23 septembrie roca a fost mai slabă, însă și m­ai buna organi­zare a muncii, atenția mărită în pre­pararea și curățirea noroiului, au con­tribuit în­ mare măsură la mărirea vi­tezei de săpare. Pentru­­a dovedi că în ziua de 23 septembrie schimbul de noapte a lucr­at cu mai mult elan și mai bine organizat, vom lua exemplu o operație asupra căreia nu-și exer­cită influența schimbarea durității te­renului. E vorba de operațiunea de ex­tragere a coloanei. Schimbul de noapte tot la 23 septembrie ia extras 30 de pași în numai 2 ore, adică cu o viteză de 15 pași pe oră, pe cînd în perioada precedentă viteza medie de extragere inițiativei n-a depășit 10 piași pe oră între 23-27 septembrie, brigada acestei sonde a executat operații ce nu pot fi compa­rate cu perioada anterioară, însă noi ne putem da seama că în schimbul de noapte se lucrează­ tot iaht de bine și cu spor ca și în schimburile de zi. Succese frumoase a obținut de ase­menea în ultima săptămînă­­ 21—26 septembrie și schimbul de noapte de la sonda 1109 care a lansat chema­rea de sa ridica nivelul muncii schim­bului de noapte la cel al schimburi­lor d­e zi, precum și schimbul de noapte de la sonda 1107 care a răs­puns prima acestei chemări. Astfel, in ultimele 6 zile viteza me­die orară de introducere a coloanei, realizată de schimbul de noapte de la sonda 1107, a fost de 18,3 pia.și, pe cînd cea realizată de schimbul II a fost num­ai de 13,1 pași. Această dife­rență nu se explică însă printr-o de­lăsare a schimbului II, ci prin faptul că schimbul de noapte a realizat o viteză foarte ridicată. Același lucru se observă și­ la operația de introducere a coloanei, unde schimbul I a rea­lizat o viteză medie orară de 19,2 pași, pe cînd schimbul II a introdus coloana numai cu 12,2 pași pe oră Indicii de mai sus arată că schimbul de noapte s-a situat pe o treaptă mai superioară decît schimburile de zi, însă indicii vitezei de săpare, arată că schimbul de noapte a avut rezultate mai reduse atît în comparație cu schimbul II cît și cu schimbul III. Toți acești indici luați neapărat împreună, demonstrează faptul că schimbul de noapte nu se găsește nici la un nivel m­ai ridicat dar nici mai scăzut decît schimburile de zi. Această concluzie nu poate fi greșită din moment ce a­­naliza rezultatelor a fost făcută pe o perioadă suficient de mare. Suntem­ în­credințați că în curînd toate brigăzile de foraj din cadrul oficiului nostru vor prelua inițiativa brigăzii sondei 1109 și că, cu sprijinul colectivului de con­ducere al oficiului, a organizațiilor de partid și a comitetelor de întreprin­dere, vor lichida diferența nivelului muncii între schimburi. Ing. AL. HAIER Oficiul turbobur Moinești Fruntași în acțiunea de strîngere a fierului vechi etemiștii și pionierii din raionul Moinești participă cu deosebită însu­flețire la campania de strîngere a fierului vechi. In perioada 1 mai—20 septembrie a. c. în întreg raionul s-au colectat peste 540.000 kg. fier vechi din care 385.900 kg. au și fost pre­date I.C.M.-ului. Cele mai frumoasă succese au fost obținute de Com­i­­­tetul local U.T.M. Zemeș care a strîns 82.500 kg. fier vechi, utemiștii de la întreprinderea nr. 8 Dărmă­­nești cu 45.000 kg. fier vechi etc. De asemenea se evidențiază și unitatea de pionieri din comuna Dărmănești a cărei membri au strîns 8.000 kg. fier vechi. O susținută muncă pentru colectarea fierului vechi au depus printre alții, utemiștii Gheorghe Brînză, sudor la atelierul nr. 6 Taz­­lău, Erimia Ilie de la Oficiul I pro­ducție Zemeș, Iancu Eremia de la electromontaj Gîrlele și Maria Gra­­dișteanu de la laboratorul din Zemeș. Organizațiile fruntașe în acțiunea de strîngere a fierului vechi au fost premiate cu materiale sportive. Cu toate forțele la însămînțările de toamnă! Pentru belșugul anului viitor In toamna acestui ian, soarele și mașinile agri- condiționat peste 170 muncitorii din gospodă-­role, mecanizatorii au tone semințe de griu­­riile agricole de stat din pornit la pregătirea te­­secară și orz de toamnă, regiunea noastră vor m- renului. Folosind fiecare zilele acestea la 11­ sămînța cu păioase cu zi bună de lucru, ei iau nele din gospodăriile 1.390 hectare mai mult reușit ca pină La data de agricole de­ stat din re­fată de anul trecut. 26 septembrie să exe­­crim­e au început și în-Pentru ca muncile din cute alături pentru în- T „ , . . .­­ samințarile. La gospo­actuala campanie agri- sămințări de toamnă pe ,. . . cotă să se desfășoare 55 1­ută a; suprafata da­na ^gric.0 a de s­at într-un timp cît mai , , " , , din Zăneși, raionul Buc scurt și în condițiuni ,° 3 a’ 1,ar fe supra ata huși, de pildă, s­au în­superioare anilor nrece­ de 100 hectare s-au ra­­sămînțat pină acu­m 40 denți au fost luate din cut arături pentru însă­ hectare cu orz de toam. timp măsurii corespun­ mințările de primăvară­­ și 10 hectare cu griu ' zatoare: f t Pînă la ac­eeași d­ată­ în *n rînduri încrucișate. Dupa ce au fost re- gospodăriile agricole de parate și revizuite trac- stat din regiune s­au toader b. coresp. f Recoltează și însămînțează de zor îndrumați de orga­nizația de bază și ur­­mînd sfaturile agrono­mului de punct, Florin Rusu, țăranii muncitori din comuna raionul Bacău, Păncești zoresc cu recoltatul porumbu­lui. Printre primii care­­ au început­­ sînt țăranii recoltatul, muncitori Iosif Frăsinescu și Va­sile David care au strîns porumbul de pe 1 ha., alegînd separat știuleții sănătoși și bine dezvol­tați care vor fi folosiți pentru sămînță. Pînă la 28 septembrie in comuna Păncești au fost recoltate 7 hia. cu porumb. Paralel cu recoltatul culturilor de toamnă, țăranii muncitori din co­mună au început semă­natul griului. Fruntași în această muncă sunt ta­ranii muncitori Toader Gherasim care a însă­mințat 1,25 ha. cu grîu, Constantin Tirleia și Gh., I. David un hectar și respectiv 0,50 ha. In raza punctului agri­col Păncești se află și comuna Petrești. curtînd de sfaturile As< a­­gronomului, țăranii muncitori din această comună au recoltat pînă în prezent 35 ha. de po­rumb și au insămînțat 4,5 ha. cu griu. Inst. N. CÎRJE coresp. Copiii țăranilor muncitori din sa­tele regiunii noastre au posibilitatea să învețe în condiții din ce în ce mai bune. Prin grija statutul nostru de­mocrat-popular la sate se ridică mereu noi școli. In satul He­leg­iu din raionul Tg. Ocna, de pildă, ca urmare a creșterii numărului de elevi, pe lingă școala existentă, s-a clădit prin autoimpu­­nere și muncă voluntară o aripă nouă pentru ciclul II, care cuprinde două săli mari și luminoase, cancelarie și hol. IN CLIȘEU: Clădirea școlii cu aripa nou construită. O muncă bine începută dar care nu-i dusă pînă la capăt In comuna Gîrleni, raionul Buhuși pregătirile pentru campania însă­­mînțărilor de toamnă au fost termi­nate de multă vreme. S-a condițio­nat cea mai mare parte din sămînța necesară de grîu și secară. S-a ter­minat de mult reparația celor 108 pluguri și grape. De asemenea în stare de funcționare sînt și cele 6 se­mănători din comună. Dacă în această problemă comite­tul executiv al sfatului popular a do­vedit o preocupare deosebită, apoi nu același lucru poate fi spus acum cînd s-a început însămînțările de toamnă. Campania însămînțărilor a în­ceput în comuna Gîrleni încă de la 20­­ septembrie. De atunci și pînă a­cum s-au insămînțat doar 5,50 ha. cu grîu din cele 290 ha, cîte sînt plani­ficate să se realizeze in această co­mună. Nu s-a insămînțat nimic din cele 30 ha. planificate cu secară, iar ceea ce s-a insămînțat pînă acum re­prezintă doar viteza unei singure zile de muncă a 22 de atelaje; cu cele 108 atelaje existente se putea însa­­mînța numai într-o zi 27 de hectare.­Faptul că în comuna Gîrleni însă­­mînțările de toamnă nu se desfășoară la nivelul forțelor existente și în ra­port reste cu pregătirile făcute se da fe­atitudinii de autoliniștire de care au dat dovadă atît comitetul e­­xecutiv al sfatului popular comunal cît și organizațiile de bază din co­mună. Se vede limpede că organele de partid și de stat din aceasta co­mună s-au mulțumit cu faptul că s-au terminat pregătirile, iar acum așteap­tă ca lucrările să meargă de la sine. Pe lingă aceasta, comitetul execu­tiv în frunte cu tov. Ion Chifu care ține loc de președinte, nu acordă a­­tenția cuvenită popularizării țăranilor muncitori fruntași la însămînțăn. Deși țăranii muncitori : Simion Nea­­gu, Elisabeta Balint, Alexandru Vieru­, Ioje Rețea, Jose F. Feer, Tanoș Nanta, Andrei Spătaru, Petre Cătău și alții au terminat de­vnsămînțat încă de săptămînia trecută, nici pînă acum nu au fost popularizați la gazeta de perete cît și la tabloul fruntașilor. Este de datoria comitetului execu­tiv al sfatului popular comunal și a organizațiilor de bază să ia măsuri p­entru intensificarea însămînțărilor prin folosirea tuturor posibilităților existente în comună.

Next