Steagul Roşu, octombrie 1955 (Anul 10, nr. 842-867)

1955-10-01 / nr. 842

VIAȚA DE PARTID Acolo unde biroul organizației de bază nu-și desfășoară munca la nivelul sarcinilor, nici treaba nu merge bine La G­ A.C. Săucești, raionul Ba­cău (secretar al organizației de bază tovarășul Ion Enache) în lunile tre­cute munca nu se desfășura satis­făcător. Rezultatele slabe ale muncii politice n-au întîrziat să se arate. Astfel, membrii de partid ca: Gh. Avădăuii nu a prestat în anul ace­sta nici o zi muncă, doar soția lu­i a prestat 17 zile. Tovarășul Gh. I. Enache a depus cerere de retra­gere din gospodărie deși în cursul anului a prestat cele mai multe zile­­muncă. Tovarășul președinte al G.A.C. Vasile Ivan nu conduce mun­ca in gospodărie în mod just, trecînd cu nepăsare peste lipsurile unor rude ’ale sale. Tovarășul secretar al or­ganizației de bază I. Enache și to­tovarășul V­asile Ivan, președinte al gospodăriei colective în loc să se si­tueze în fruntea gospodăriei ca a­­­devărați conducători au recurs la­­ unele fricțiuni și discuții inutile care duceau la agravarea și mai mult a situației în G.A.C., iar tovarășii care­­ făceau parte din biroul organizației de bază ca: Neculae Enache. „Teacă, n-au luat poziție față de lip­s­­surile existente. Aceste toate au­­ dus la o serioasă frămîntare în rîn­­dul membrilor și candidaților de partid, cît și în rîndul masei de co­lectiviști. In adunările generale ale organi­zației de bază, care s-au ținut în zilele de 24 iulie și 3 septembrie a. c. membrii de partid au criticat în mod serios lipsurile biroului organizației de bază și în special a secretarului acesteia, pentru slaba muncă poli­tică dusă, precum și lipsurile unor membri de partid care nu se achitau în mod conștiincios de sarcini. Au fost criticate lipsurile președintelui G.A.C. și tendința lui de familiarism, de asemenea a fost criticată slaba activitate dusă de colectivul de re­dacție al gazetei de perete, care în puținele articole pe care le publica nu trata probleme din viața politică a organizației și nici problemele cele mai arzătoare din G.A.C. Sezisat de aceste lipsuri, biroul comitetului raional de partid Bacău a trecut la analiza activității orga­nizației­ de bază, constatând că a­­ceasta nu a fost sprijinită în sufi­cientă măsură. Pentru îmbunătățirea muncii politice comitetul raional de partid a repartizat un instructor te­ritorial cu ajutorul căruia organiza­ția de bază a trecut la îndrumarea membrilor de partid la intensificarea muncii politice, a făcut instruirea și repartizarea agitatorilor în scopul mobilizării colectiviștilor la efectua­rea lucrărilor de recoltare, precum și la pregătirea campaniei de toam­nă. Colectivul gazetei de perete a început să publice articole care să mobilizeze pe colectiviști la pregă­tirea muncilor de toamnă, la recol­tatul florii-soarelui, fasolei etc., combătînd totodată pe membrii co­lectiviști care aveau atitudini nefaste față de muncă, față de avutul ob­ștesc și cereau să li se dea mai mult decît aveau dreptul față de zilele­­muncă prestate. In urma acestei munci politice desfășurate în ultimul timp, colectiviștii au căpătat mai multă încredere în consiliul de con­ducere al gospodăriei, muncind cu și mai multă dragoste. Colectivis­tul Gh. I. Enache care depusese cerere de retragere din G.A.C., în ziua de 23 septembrie a. c. a rupt-o în fața adunării generale. Muncind cu mult elan colectiviștii au obținut recolte bogate. Astfel, cu prilejul­ împărțirii avansurilor de 40 la sută ei au primit 2,600 kg. grîu, 0,830 kg. orz, 0,500 kg. ceapă, 0,034 kg. lînă pentru fiecare zi­ muncă. In prezent organizația de bază se preo­cupă de desfășurarea campaniei de toamnă. Membrii de partid, agita­torii, colectiviștii fruntași au mobi­lizat colectiviștii in efectuarea ară­turilor adînci. Astfel s-au afat pînă în prezent peste 30 de ha., iar cele 4 tractoare ale brigăzii a 7-a S.M.T. din Hemeiuș continuă munca cu elan pe terenul gospodăriei. Condu­cerea G.A.C. a asigurat condiții pen­tru selecționarea semințelor. La pro­punerea organizației de bază și a conducerii gospodăriei, adu­narea generală a colectivei a hotărît ca în planul pe­nul 1956 să prevadă o serie a­­măsuri menite să contribuie la­­ dez­de­voltarea și întărirea gospodăriei lor. Mărirea suprafeței de grădină de la 2 la 4 hectare, mărirea parcului inventar cu o pereche de­­ boi, o pereche de cai și două căruțe, mărirea numărului de stupi de la 20 la 50 de bucăți, mărirea numă­­­rului de oi de la 146 la 200 etc., iată cîteva din prevederile acestui plan. Pe lîngă rezultatele bune d ate muncii politice pe care o desfășoară iem­nizația de bază, mai sînt încă lipsuri serioase care trebuie lichi­­date de urgență. Așa, de pildă, bi­roul organizației de bază nu a lu­crat în trimestrul III al acestui­ an după un plan definitivat, în baza căruia să-și desfășoare activitatea cu sarcini concrete, pe fiecare membru de partid. Ședințele de birou­ri s-au ținut cu regularitate, conform graficului. Colectivul de redacție al gazetei de perete nu a avut un plan de muncă. Unii membri de partid nu se prezentau la lucru cu regu­laritate, iar biroul organizației de bază nu a controlat activitatea co­lectiviștilor. Pentru îmbunătățirea pe mai departe a muncii politice în G.A.C. Săucești, Comitetul raional de partid Bacău trebuie să sprijine în mod concret această organizație de bază, astfel ca ea să-și desfășoare activitatea în baza unui plan de muncă, iar rezultatele să se simtă atit în cadrul organizației de bază, cît și în întreaga gospodărie. Organizația de bază are datoria să ducă o muncă susținută în ce pri­vește ridicarea pe o treaptă mai înaltă a G.A.C., mobilizînd în acest scop în­tre spra masă de m­embri și nemembri de partid la o mai bună gospodărire a acesteia­. Să se ana­lizeze periodic și în mod concret munca consiliului de conducere al gospodăriei. In adunările generale ale organizației de bază să fie sti­mulată critica și autocritica, mijloc prin care se pot înlătura și greutățile ce survin în lipsurile muncai de fiecare zi. Biroul organizației de bază trebuie să desfășoare o Vie muncă politică pentru atragerea ce­lor mai buni colectiviști în rîndul candidaților de partid. Prin munca desfășurată de organizația de bază, de agitatori, cît și de activul fără de partid al organizației de bază să fie antrenați toți membrii colecti­viști pentru a participa­ efectiv la muncile ce le au de efectuat în gospodărie. în centrul atenției or­ganizației de bază trebuie să stea grija pentru atragerea în G A.G. de cît mai mulți țărani muncitori, astfel ca munca să se îmbunătățească cu mult pentru anii ce urmează. C. SECAREȘ Cooperativă cu rodnică activitate Prin întreaga-i activitate, coope­rativa de consum din comuna Do­­breni raionul Piatra Neamț (preșe­dinte Eremia Nastasia) contribuie din plin la dezvoltarea și­ întărirea schimbului de mărfuri diintre oraș și sat. Astfel, printr-o bună studiere a cerințelor maselor de consumatori cooperativa a putut fi aprovizionată în cantități suficiente cu mărfurile neces­are populației din comună. A­­ceasta a făcut ca numai pînă la 21 septembrie in.c. să realizeze 85 la sută din planul de vînzare lunar. Planul cooperativei la achiziții la grîu a fost depășit pînă l­a 21 sep­tembrie cu 2000 de kg. Printre țăranii muncitori care au valorificat luna aceasta grîu prin cooperativă se află: Neculai Croi­torii cu 700 kg. grîu, Ion C. Ceaușu 650 kg. grîu, Toader Asmarandei 400 kg. și alții. Ei și-au putut cum­păra de la comerțul de întîmpinare: talpă, bumbac, bocanci, berze și altele. Numeroși țărani muncitori din comună au valorificat pînă acum și însemnate cantități de lapte. Prin­tre aceștia se numără Smaranda , Ceaușu, Neculai Mironescu și alții. Datorită faptului că cooperativa își desfășoară în bune condițiuni activitatea, pe zi ce trece crește și numărul membrilor ei. Numai în a­­ceastă lună s-au înscris încă 12 țărani muncitori. Aceasta face să crească și fondul social al cooperativei. Concurs de inovații Muncitorii și tehnicienii din între­prinderile aparținînd trustului de in­dustrializare a lemnului P. Neamț au participat cu deosebită însufle­țire la concursul de inovații și ra­ționalizări inițiat de M.I.L.H C. Ei s-au străduit să rezolve cît mai multe din cele 43 teme indicate de concurs. Ca urmare a muncii depu­se s-a reușit ca pînă acum să se facă 56 propuneri de inovații și ra­ționalizări, rezolvîndu-se astfel 37 din cele 43 teme indicate. Merită a fi scoase în evidență ino­vațiile făcute de tovarășii Rudolf Wuerich de la fabrica „Secera ciocanul“ și Dumitru Enăchescu de și la fabrica „6 Martie“ Roznov. Pri­mul a propus confecționarea unui pendul de retezat bușteni cu angre­naje intermediare cu ajutorul căruia se va dubla productivitatea muncii, iar al doilea a construit un tran­sportor mecanic pentru bușteni. De asemenea tovarășul Ion Sava de la combinatul „11 Iunie“ Roznov a propus și construit un semnalizator optic și acustic, ceea ce asigură protecția muncii în hala de gatere și subsolul întreprinderii. ANUNȚ T.C.U.P., Uzina de Construcții de utilaj Bacău, angajează 2 macaragii autorizați, pentru pod rulant interior. Doritorii se vor adresa conducerii uzinei, telefon 2201—2202. Vara anului 1955 s-a arătat bogată în recolta editorială. Vitrinele librării­­­lor s-au împodobit cu volume noi In fiecar­e săptămînă, titlurile au satisfă­cut și exigențele cele mai pretențioase. Pe lîngă un progres grafic tot mai evident — edițiile cartonate sunt ade­vărate podoabe pentru un bibliofil — editurile ne-au oferit în cursul acestei veri și cîteva surprize plăcute. E vorba de reeditarea clasicilor, de împlinirea unei lacune, existente pînă nu de mult, în programul editorial. După Shakespeare, Molière și Schiller,­­tipăriți în tiraje încă necunoscute de o­­perele acestor scriitori în țara noastră, au apărut în traduceri „Iliada” și Odi­seea, aceste din urmă și în varianta versificată a lui G. Murnu. Printre evenimentele deosebite de librărie tre­buie citate apariția poemului lui Goethe „Faust“ tradus în romînește de Lucian Blaga precum și o nouă traducere ro­­mînească a lui „Hamlet“ de Shakes­peare aparținînd scriitorului Petru Dumitriu Lectorul traducerilor din clasicii străini s-a complectat cu o nouă ediție a romanului „Oblomov“ de Goncearov, volumul II din „Opere“ de A. P. Cehov, volumul IV — mult aș­­teptat — din „Mizerabilii“ de Victor Hugo, „Opere alese“ de Walt Whit­man și „Versuri“ de Francois Villon. Au mai apărut „Prinț și cerșetor” de Mark Twain precum și firîntătoiarele­­ descrieri ale peripețiilor mincinosului baron Munchausen. Din clasicul polone­z. Sinckiewicz s-a tradus un volum de nuvele intitulat „Pentru pîine“. Nu mai puțin de bogat este sectorul tipăriturilor din clasicii romîni. în i.,Biblioteca pentru toți” a apărut un vo­lum de „Poezii alese” ale lui­ Grigore Alexandrescu în care putem citi ver­suri din lirica patriotică și din cele mai izbutite satire ale poetului. Vo­lumul II al Operelor lui Al. Odobescu cuprinde printre altele, celebrul „Pseudokinegheticos“ și studii de artă și istorie. Din opera marelui Nicolae Bălcescu s-fa tipărit recent un volum de „Scrieri alese” care include cîteva din scrierile sale filozofice și politice. Opera complectă a lui George Topîr­­ceianu a apărut în două volume: Vo­lumul I versuri și volumul II proză. Volumul IV al operelor maestrului Mihail Sadoveanu cuprinde lucrări scrise între anii 1908—1910 „Duduia Margareta“, „Oameni și locuri", „Cîn­­tecul amintirii” și „Povestiri de vară“. S-au mai tipărit volume de versuri­ din operele lui Macedonschi și Ion Păun- Pincio.­­ Scriitorii noștri­ contemporani sînt la rîndul lor bine reprezentați în vitri­­nile librăriilor. Versuri semnate de Nicolae Tăutu („Inscripția”), Maria Banuș („Ție-ți vorbesc Americă”), Mihai Beniuc (Versuri alese), Victor Felea („Murmurul străzii”), Cicerone Tr^doTscu (Versuri alese), au adus cel mai recent mesaj liric al poeziei noastre noi, participanților activi la efortul construirii socialismului. A fost reeditat romanul lui Cezar Petrescu­ „Apostol” — o frescă a satului și orașului romînesc în perioada dintre cele două războaie mondiale. De un meritat succes se bucură romanul tînă­­rului prozator Titus Popovici „Stră­inul”. Printre cele mai interesante tradu­ceri sale scriitorilor contemporani de peste hotare înregistrăm : „Căderea Pa­risului” de Ilgia Ehremburg (ediție nouă), volumul II al romanului lui N. Rîbiak „Rada din Pereiaslav”, „Jimmy“ un roman de Pierre Courtiade, poves­tirile grupate în volumul „Cum s-a îndrăgostit Joe Wilson" de H. Lawson, povestirea scriitorului grec D. Ren­dis „Două batalioane”, vol. II din operele scriitorului sovietic A. Gai­dar, nuvelele scriitorului chinez Din Lin adunate în volumul „Inundația” și o antologie a poeziei bulgare. In domeniul cercetărilor literare au apărut în diferite colecții, studii și monografii consacrate operelor lui Mihail Eminescu, Walt Withman, Ibrăileanu, Geo Bogza, Schiller. „Mica bibliotecă critică” a dat la rîndul ei la iveală cîteva studii interesante printre care un eseu al lui Vasile Alecsandri despre arta literară. Programul editurilor rezerva în continuare noi și noi satisfacții publi­cului iubitor de literatură. Printre viitoarele succese de librărie se nu­mără și operele scriitorului german Stefan Zweig, a scriitoarei­ sovietice Olga Forș, a scriitorului italian Silvio Michelî, a clasicului francez Edmond Rostand precum șî ale laltor scriitori străini și români. Din activitatea cabinetelor noastre tehnice Cabinetul tehnic care trebuie să existe în fiecare întreprindere socia­listă, printre altele are ca sarcină să sprijine din plin introducerea meto­delor avansate de lucru și mișcarea de inovații și raționalizări, în scopul creșterii productivității muncii și ușurării efortului fizic al celor ce muncesc. Conducerea trestului nostru de foraj pornind de la acest lucru a trecut la organizarea de cabinete tehnice pe fiecare oficiu. După în­ființare, majoritatea acestora au în­ceput să-și desfășoare activitatea pe baza unui plan de muncă, întocmind în același timp grafice de rezolvare a propunerilor de inovații și rațio­nalizări și de extindere a metode­lor avansate de muncă. De aseme­nea, colectivele ce le formează țin regulat conferințe și consultații­­ cli­nice legate de specificul muncii. Sunt bine cunoscute de muncitorii și tehni­cienii noștri conferințele despre productivitatea muncii și reducerea timpului de manevrare a garnit­urii de foraj. Trebuie să spun că atunci cînd e vorba de punerea în practică a vre­unei metode noi de muncă, cabine­tul tehnic face un referat în care explică participanților la consfătui­rea organizată cu acest prilej, in ce constă metoda și avantajele ei. In felul acesta a procedat cabinetul tehnic al oficiului turbobur cînd s-a introdus metoda de foraj cu apă și turbină. Acum, în cadrul­­ restului o serie de inițiative noi de muncă se bucură de o largă extindere. A­­vem brigăzi de producție care le folosesc cu succes. Aceasta a dus la dobîndirea unor rezultate record în condițiile de săpat din Moldova. Ca să concretizez cele spuse voi da de exemplu brigada condusă de tova Ene Gheorghe, care folosind forajul cu apă a obținut la sonda 4025 o viteză comercială de 1094,6 gram­e-lună. Astfel de realizări metri mai au și alte brigăzi. Față de aceste rezultate majori­tatea cabinetelor tehnice printre care se află și cel de la oficiul 1 foraj­ Zemeș, n-au rămas indiferente. Ele au trecut la o largă populari­zare a succeselor înregistrate, orga­nizâd în această direcție schimburi de experiență. Dar realizările cele mai deosebite s-au înregistrat în domeniul mișcă­rii de inovații și raționalizări. Co­lectivele cabinetelor tehnice îndru­mate de organizațiile de partid, au pus în centrul atenției lor această importantă problemă. Fiecare ino­vator­­ și raționalizator este sprijinit în activitatea sa. Inovația propusă este popularizată și discutată, apoi, după aplicare, se urmărește extin­derea ei și la celelalte locuri de muncă. Ca o urmare directă a a­­cestor preocupări numai în perioada 1 ianuarie — 23 august a. c., s-au primit prin cabinetele tehnice un număr de 32 propuneri de inovații și raționalizări care, aplicate, au adus economii de circa 3.081.535 lei și au îmbunătățit simțitor procesul de producție. De un mare ajutor în antrenarea muncitorilor și tehnicienilor pentru a face cît mai multe propuneri de îmbunătățire a procesului de pro­ducție, ne sînt temele de inovații. Consiliul Central al Sindicatelor, în colaborare cu C.G. al sindicatului muncitorilor din Chimie, Petrol și Gaze, ne-a trimis cîteva teme. Dintre acestea, două au și fost re­zolvate. Teme de inovații am lan­sat și noi. De evidențiat sînt cabi­netele tehnice ale oficiilor: baze și ateliere,­­ foraj-Zemeș și turbobur. Folosind cu curaj inițiativele per­sonale ale muncitorilor, tehnicieni­lor și inginerilor noștri, rezultatele n-au întîrziat să se arate. Fiecare muncitor și tehnician știe că bucșele de bronz de la roțile granițelor sînt supuse unei perma­nente uzuri din cauza rotației. Din această cauză, ele trebuiau înlocu­ite foarte des, fapt care ducea la scoaterea din producție a instalației de foraj pe timp îndelungat. Tova­rășul Aurel Ivașcu de la oficiul tur­bobur a luat inițiativa să înlăture această deficiență. Consultîndu-se cu cabinetul tehnic el a ajuns la con­cluzia că dacă se introduce în spa­tele bucșelor vechi adausuri cores­punzătoare din tablă de alamă de 0,25—0,5 mm., se înlătură demon­tarea bucșelor uzate. Punînd în practică propunerea făcută, ea a a­­dus economii întreprinderii în valoa­re de 88.868 lei și a înlăturat de­sele opriri ale utilajului. Strungarul Keila Bențiu­­ de la atelierul central a propus și aplicat Pentru recuperarea șuruburilor de fixare a cilindrilor de pompă, o piu­liță specială la capacele U—8-3 realizînd însemnate pompelor econo­mii de timp și materiale. De ase­menea, colectivul format din tova­rășii Andrei Vimerman, Dumitru­ Dobrescu și alții, în urma unei teme lansată de către cabinetul tehnic au modificat instalația termică de la instalația de foraj BM U—40, întro­­duc­î­nd motoare electrice. Prin in­termediul acestei­ Inovații, zile socialiste au sporit cu acumulă­peste 584.000 lei. In dorința de a reduce prețul de cost pe metru forat și micșora du­rata forajului la sondele în tufă, tovarășii Serghie Manu și Nicolae Secăreanu, studiind posibilitățile de „săpare a două sonde simultan cu o singură instalație de foraj“, au trecut la experimentarea acestei me­tode în luna iunie și au obținut rezultate excelente. Astfel, viteza comercială a sporit de la 337 metri granic-lună la 1118,2 metri granic­­lină, realizîndu-se economii, numai la o singură sondă săpată, în va­loare de 1.633.000 lei. Aplicînd a­­ceastă importantă inițiativă, trestul nostru a făcut un pas serios în fo­­losirea tehnicii înaintate. Aceste succese, față de posibilită­țile pe care le avem, nu sînt încă­ mulțumitoare. Ele puteau fi și mai mari dacă toate colectivele cabine­telor tehnice ar fi muncit ca cele de la oficiile turbobur, baze și ateliere,­­și 1 foraj. De pildă, cabinetul tehnic de la­ oficiul transpoarte foraj desfășoară de timp îndelungat o activitate, sla­bă. Este explicabil faptul de ce aici mișcarea de inovații merge în pas de melc. Nici cabinetul tehnic de la­ oficiul II foraj nu muncește cu simț de răspundere. Tov. Marcel Enghel­­berg care răspunde de acest cabi­net și conducerea oficiului, se îm­pacă cu această situație. Pînă la prezent aici încă nu s-a întocmit un­ plan de muncă bine gîndit. De a­­semenea inovatorii și metodele a­­vansate­ de muncă sînt lăsate îm­» voia soartei. ~~­­Pentru ca activitatea cabinetelor­ tehnice să se îmbunătățească, ele­ trebuie să aibă un sprijin efectivi' din partea cercurilor AS­IT. Acestea­ sînt datoare să țină în fața munci­­toalor conferințe și să-i mobilizeze la diferite acțiuni ale conducerilor tehnico-administrative. Lipsa acestui important sprijin se resimte din plins în activitatea cabinetelor tehnice". Față de această situație, 'organiza­ția raională ASIT trebuie să în ur­gente măsuri și să treacă de îndată’ la c^ăfarea lipsurilor semnalate. Ap­ărind cît mai multe Inovații,­’ procesul de producție se va îmbu­­­nătăți necontenit și vom da patriei importante acumulări socialiste­ peste plan. ȘTEFAN TACHE responsabilul cabinetului tehnic — Trestul­­ foraj — Moinești Comitetul regional de partid convoacă pe toți studenții Universității serale de partid la deschiderea cursurilor ce va avea loc sîmbătă 1 oc­­tombrie, ora 17, în sala de ședințe a Comitetului regional de partid. Din experiența fruntașilor recoltelor bogate Muncind bine am adunat 2240 kg. grîu la hectar Era pe la mijlocul lui septembrie a anului trecut, cînd m-am apucat de cules păpușoii. Treaba asta am făcut-o repede și îndată am arat și grăpat porumbiștea. In timpul cît pămîntul s-a mai așezat, am curățat sămința de grîu, rămînînd numai firul griului. După asta, grîul de sămință l-am dat cu abavit ca să nu fie atacat de mă­tură. Pe la sfîrșitul lui septembrie, după ce am terminat toate pregătirile, am trecut la semănat. Vecinii se uitau la mine și-mi spuneau : „Prea te grăbești moș Neculai Baba mea le ținea isonul. Mereu îmi spunea: „Ascultă, moșnege, din grîul care ai să-l stringi tu la anul, n-am să am nici măcar de o colivă!’", sau „Tare te-ai mai făcut priceput de cînd tot citești prin cărțile și gazetele alea". Eu, de colo, nu le spuneam nimic, ci-mi vedeam de lucru. E greu să lupți cu obiceiurile. Și oamenii, pe la noi, deși sînt ei lămuriți mereu, tot mai țin pe ale lor, mai ales, atunci cînd ii vorba despre semănat. Zic ei: „Fie­care lucru la timpul său­. Da. Așa este. Fiecare lucru trebuie făcut la timpul său, numai că vremurile se schimbă, știința înaintează și ce ne spun oameni cu mai multă carte eu cred­ că-i mult mai bine decât cele ce le știm noi, cei care n-am avut pu­tința să învățăm așa de mult. De a­­ceea le și spun­ eu adesea celor din satul meu: „Orice ați zice, împotriva științei nu vă puteți pune". Așa cum am arătat, am semănat la sfîrșitul lui septembrie, adică anul trecut tocmai pe vremea asta, îndoială aveam și eu, după cele multe spuse de unii și de alții și de aceea mergeam des pe la semănătură să văd cum mai arată. Și, mi s-a umplut inima de bu­curie cînd am văzut că în vreme ce alții erau și semănau, griul semănat de mine la vreme, după sfaturile agro­nomilor, răsărise, înfrățise, fiind de toată frumusețea. Atunci i-am spus și nevesti-mi: „Vezi babă ce grîu frumos avem ! Ai zis tu cîte în lună și-n stele, dar ai să rămîi cu ele, iar eu am să fac plinea mare cît roata carului!". Și ea, cînd vedea griul cum­ creștea, nu-i prea venea să mai cobească. A trecut și iarna. Primăvara nu prea se arăta așa blîndă precum crezusem. Ploile erau multe și reci. Griul parcă, înghețase și el. Era însă totuși mai frumos ca oricare altul din hotar. Mai tîrziu, a venit vîntul cu uscă­ciunile lui. Altă pacoste pe capul meu. Scoarța care se formase puternică strîngea fără milă griul la rădăcină și nu-l lăsa să crească în voie. Leac, l-am găsit repede și la beleaua asta. Așa cum am citit din broșuri și din ziare, m-am apucat și i-am tras o grăpătură bună cu boroana cu dinții în sus." In urma acestui lucru, griul s-a mai înviorat. Ploile multe ce au continuat să cadă din nou mai tîrziu, pe la începutul ve­rii, au ajutat­ griului să crească. Odată cu el creșteau însă și buruienile, și creșteau de parcă le trăgea cineva de vîrf­. Atunci am început lupta hotă­râtă împotriva lor, împreună cu baba, care uitase de cele spuse în toamnă, am privit ori de cîte ori a fost nevoie, și încetul cu încetul am scăpat griul de dijmuială. Vezi și timpul seceratului. N-am mai așteptat ca în alți ani ca grîul să-și aplece spicele în jos și apoi să-l secer, că l-am strîns atunci cînd era în pîrgă. Intr-o zi și jumătate am termi­nat de secerat cele 20 de prăjini cu grîu. L-am adunat fir cu fir, pentru ca nimic să nu se piardă. După secerat l-am cărat Îndată arie și apoi, tot printre primii pe co­la­mună, l-am treierat.. Atunci mi-am dat și mai bine seama că munca nu mi-a fost în zadar. De pe 20 de prăjini de loc am adunat 800 kg. de grîu, ceea ce înseamnă 2240 kg. la hectar. Recoltă bună, mai ales pentru ferilt pămintului din satul meu­­. Atunci i-am zis babei: „Ei, acum ai din ce-mi face colivă la praznic?! Ai și­ de colivă și-ți mai rămîne și de sămînță!". N-a mai zis nimic baba mea. Dar nici nu avea ce zice. Și, n-au avut ni­mic ce spune nici vecinii care in toamna trecută mă sfătuiseră să mai amin semănatul griului. Iaca așa am reușit eu să adun 2240 kg. de grîu la hectar. Acum sînt con­vins că așa cum am făcut așa e bine. De aceea și în toamna asta eu voi­ in­­sămnnța griul, tot acum la sfîrșitul lui septembrie. Pentru asta m-am pregă­tit din vreme. De altfel nici n-aș mai putea intîrzia. Acum baba îmi dă me­reu ghes: „Du-te moșnege de seamă­nă grîul c-a sosit vremea!”. S-a lămurit baba mea, și pe­­ngă ea s-au lămurit și alții, care vor se­măna anul acesta griul din t­i­mp, pen­tru ca la anul să adune rod cît mai bogat. NE­CU­LAI IACOBUȚ țăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Bodești raionul P. Neamț. -s R­ADIO Duminică 2 octombrie 1955 Programul­­ emite pe 202, 206, 397 și 1935 metri lungimi de undă 0.00 Muzică populară romînească. —­ 8.30 Radiojurnal. — 6.40 Cîntece de com­pozitorul sovietic Zaharov. — 7.10 Artico­lul de fond din ziarul „Scînteia“. — 7 fi Muzică ușoară romînească. — 8.00 Emisiu­nea „Bună dimineața, copii", n. 8.20 Con­­cert popular de muzică de compozitori ro­­mâni, — 9.00 Emisiunea pentru militari,­­* 9.30 Arii și duete din operete. — 10.00 E­­misiunea „Teatru la microfon pentru copii și tineret". — 11.00 Din muzica popoarelor sovietice. — 11.30 Concert de estradă.­­— 12.30 Muzică din operetele lui Donizetti.* — 13.00 Revista presei și radiojurnal. —­13.20 Cîntă ansamblul Forțelor Armate ale R.P.R. —• 13.4­5 Cotele apelor Dunării. 14.00 Concert de estradă. — 15.00 Retrans­misia emisiunii Radiodifuziunii sovietice pentru ascultătorii din R.P.R. — 15.30 Cîntă Orchestra de estradă Radio. — 16.00 Mu­zică populară din țări de democrație popu­­lară. — 16.30 Jurnalul satelor. — 17.15 Rapsodia pentru pian și orchestră de Rach­­maninov. — 17.45 Muzică ușoară de Nora Demetriad. — 18.00 Program muzical la cererea fruntașilor și colectivelor fruntașe in producție din industrie și agricultură. 19.00 Teatru la microfon — 20.45 Con­cert de estradă. — 21.30 Săptămînă mu­zicii germane. — 22.15 Buletin sportiv. «<- 22.40 Cîntă Ioana Radu. — 23.00 Radiojur­­nal. — 23.10—23.55 Muzică de dans. Programul II emite pe 235, 265 și 35­ metri lungimi de undă 8.00 Cîntece de Ovidiu Varga și Teodor Bratu. — 8.30 Radiojurnal. — 8.40 Muzică populară romînească și a minorităților na­­ționale din R.P.R. — 910 Muzică ușoară de compozitorul sovietic Soloviov Sedol. — 9.30 Articolul de fond din ziarul „Pentru pace trainică, pentru democrație populară !" — 950 Concert de dimineață. — 10.50 Concertul Orchestrei simfonice a Filarmo­nicii de Stat „George Enescu“. — 12.39 Pagini alese din muzica populară romî­nească. — 13.00 Noi imprimări pe discuri Electrecord. — 13.25 Muzică instrumentală. — 13.50 Radiojurnal. — 14.00 Program muzical la cererea fruntașilor și colecti­­velor fruntașe în producție din industrie și agricultură. — 14.30 Cîntă Orchestra de muzică populară Radio. — 15.00 de știri. — 15.05 Cîntă Ion Dacian, Buletin — 15.20 Muzică populară chiniană. — 15.45 Note politice. .— 16.00 Concert simfonic popular. — 17.00 Muzică. — 19.00 Soliști și formații sovietice care ne-au vizitat țara. — 19.30 Muzică din operete romî­nești. — 20.00 Revista literară. — 20.15 Muzică de dans. — 21.00 Radiom­agazin. — 22.00 Radiojurnal și buletin sportiv. —* 22.15 Muzică de dans. — 23.10 Concert simfonic. — 0.01 Muzică de dans —< 0.45—0.50 Buletin de știri.

Next