Steagul Roşu, noiembrie 1955 (Anul 10, nr. 868-893)

1955-11-01 / nr. 868

«««««« Exemplul grăitor al gospodăriilor colective in regiunea noastră sînt, de acum, cîteva mii de țărani muncitori care, la îndemnul partidului, au pornit pe o cale nouă — ca­lea gospodăriei colective. In anii ce au trecut, colectiviștii s-au convins­­ din propria lor experiență, de foloasele lucrării pămîntului în comun, cu mijloace, mecanizate, pe tarlale întinse și cu respectarea regulilor agrotehnice. Ei au văzut și văd că, muncind în felul acesta nou, adună roade mai bogate, obțin veni­turi mai mari, își îmbunătățesc necontenit nivelul de viață. Toate acestea se dă în­credere și tărie să meargă cu toată ho­­­tărîrea pe drumul pe care au pornit, să lupte pentru întărirea continuă a gospodă­riei colective. Și, rezultatele muncii lor în­suflețite nu întîrzie să se arate. Ele se oglindesc în producțiile mari obținute la hectar, in creșterea simțitoare a avutului obștesc, în dezvoltarea multilaterală a unui număr însemnat de gospodării colective din regiune. Astfel colectiviștii din Țibucani, raionul Tg. Neamț, însămînțind grîul la timp,­ în toamna trecută, într-un teren bine pregătit cu ajutorul tractoriștilor de la S.M.T. Tg. Neamț, au recoltat în anul acesta 3106 kg. griu la hectar, producție nemaiîntîlnită prin partea locului. Producții mari au obținut și la alte culturi. Așa, de pildă, la cartofii plantați în cuiburi așezate în pătrat ei au adunat în toamna aceasta peste 25.000 kg. la hectar, iar de pe lotul experimental, unde au însămînțat cartofii în rigole, au adunat chiar 58.000 kg. cartofi la ha. Rezultate bune în producție au dobîndit și colectiviștii din Dobreni, Mărgineni și Dochia din raionul Piatra Neamț, cei din Urecheni, Davideni și Păstrăveni din ra­ionul Tg. Neamț și alții. Astfel, colectiviștii din Mărgineni, raionul Piatra Neamț au adu­nat anul acesta 2040 kg. grîu, 35.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar ș. a. Ințelegînd în mod just însemnătatea cre­ării de ramuri anexe pentru sporirea veni­turilor gospodăriei colective și pentru în­tărirea ei economico-organizatorică, un număr însemnat de colectiviști au dat atenția cu­venită și acestei probleme. Printre fruntașii în această­ direcție se găsesc și colectiviștii din G.A.C. „Înainte spre socialism” din Dobreni, raionul Piatra Neamț. Dacă la în­ființare această gospodărie avea doar 4 ca­pete de vite, acum, după 5 ani de exis­tență, ea are: 10 boi, 14 cai, 5 vaci cu lapte plus tineret bovin, 175 de oi, 29 scroafe de prăsilă, păsări etc. Veniturile re­zultate anul acesta din ramurile anexe se ridică, pînă la această dată, la peste 150.000 lei, din care 54.000 lei numai din vînza­­rea purceilor de la ferma de porci. In gospodăriile agricole colective s-au ri­dicat și se ridică mereu construcții noi , sporește necontenit inventarul agricol. Colec­tiviștii din Păstrăveni, bunăoară au con­struit în cei 5 ani de existență a gospo­dăriei lor colective: un sediu pentru gos­podărie, o magazie pentru cereale, un grajd pentru vite, un saivan pentru 300 de oi, un atelier de lemnărie-rotărie și unul de fierărie, un siloz cu o capacitate de 3 va­goane, o maternitate pentru scroafe, au e­­lectrificat gospodăria, iar acum construiesc un grajd pentru ferma de vaci cu lapte etc. Ca rezultat al acestor succese dobîndite în diverse domenii de activitate, veniturile colectiviștilor au crescut și cresc simțitor an de an. Numai ca avans de 40 la sută, colectivistul Ion C. Ceaușu din Dobreni, care a făcut împreună cu familia sa 364 zile-muncă, a primit în anul acesta: 1.200 kg. grîu, precum și alte produse, care se ridică în total la peste 2.000 kg. Atîtea produse n-a adunat și nu putea aduna nici­odată, într-un an întreg, Ion C. Ceaușu, pe vremea cînd lucra de unul singur pe petece izolate de pămînt. Și, la fel cu acest harnic colectivist sînt zeci și sute în re­giunea noastră, printre care și Pavel Ciol­pan, din Păstrăveni, Constantin A. Rusu din Țibucani și alții. In cadrul măsurilor luate pentru dezvol­tarea agriculturii noastre pe o treaptă mai superioară, partidul și guvernul au acor­dat și acordă gospodăriilor agricole co­lective un ajutor substanțial pentru con­tinua lor dezvoltare, pentru a face din ele adevărate exemple de mari gospodării so­cialiste. Creditele acordate de stat pe ter­men lung fac ca gospodăriile colective să se întărească continuu din punct de vedere economic și organizatoric. Văzînd succesele colectiviștilor, tot mai mare este numărul țăranilor muncitori cu gospodării individuale care cer să intre și ei în gospodăriile agricole colective e­­xistente, sau să formeze noi gospodării colective. Numai în G.A.C. „23 August” din Păstrăveni, au intrat în acest an peste 14 familii de țărani muncitori. Dar, pentru ca aceste succese să poată contribui și mai mult la convingerea și mai multor țărani muncitori de superiorita­tea agriculturii socialiste,­ ele trebuie larg răspîndite. Sarcina aceasta revine : comi­tetelor raionale de partid, sfaturilor­ popu­lare și celorlalte organizații de masă. Comitetele raionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale și organele agricole, să sprijine cît mai mult gospodăriile agricole colective, pentru ca acestea să devină, fiecare din ele, un exemplu viu pentru țăranii muncitori cu gospodării individuale. Formele de popularizare a realizărilor din gospodăriile agricole colective, sînt multiple și variate. Astfel, se pot și trebuie să se organizeze vizite ale țăranilor muncitori cu gospodării individuale la gospodăriile agricole colective fruntașe și la casele co­lectiviștilor, pentru ca țăranii muncitori să vadă cu proprii lor ochi viața plină de belșug a colectiviștilor. Asemenea vizite se pot organiza chiar și în această pe­rioadă, cînd multe gospodării colective au terminat de mult însămînțările și unde se poate vedea : grîul răsărit și înfrățit, felul cum se pregătesc colectiviștii pentru iarnă, cum fac arăturile adînci pentru însămînță­rile de primăvară etc. Organizarea vizitelor țăranilor muncitori la gospodăriile colective, la colectiviști a­­casă, nu epuizează numeroasele posibili­tăți care există în popularizarea succese­lor gospodăriilor colective. In multe raioane s-au organizat expoziții agricole și în cu­­rînd , urmează să se deschidă expoziția a­­gricolă regională. Superioritatea muncii pe întinderi mari de pămînt trebuie să străbată ca un fir roșu întreaga expoziție. Exponatele trebuie așa fel așezate, încît, de la prima vedere, cei care vizitează a­­ceste expoziții să-și poată face o idee clara de diferența ce există între producțiile obținute în gospodăriile colective și cele realizate de țăranii muncitori cu g ■o­dării individuale. In afară de cele arătate, pentru popu­larizarea succeselor din gospodăriile co­lective, se pot organiza, în cele mai bune condiții, consfătuiri la căminele culturale. Căminele culturale trebuie să devină a­­devărate centre ale muncii politice de masă. Aici să vină inginerii și tehni­cienii agronomi, activiștii culturali, activiș­tii de partid și din aparatul de stat și să vorbească țăranilor muncitori despre foloasele și superioritatea muncii în comun a pămîntului, dînd cît mai multe exemple din gospodăriile colective din regiune și din țară. Munca pe care o desfășoară comitetele raionale, de partid, organizațiile de bază din sate, sfaturile populare raionale și co­munale și organizațiile de masă pentru popularizarea realizărilor din gospodăriile agricole colective, trebuie să fie împletită strîns cu lupta pentru demascarea zvonuri­lor chiaburilor și a cozilor lor de topor. Un lucru important de care trebuie să mai țină seama organele și organizațiile de partid și de stat în popularizarea suc­ceselor dobîndite de colectiviști în munca lor, este: să nu arate numai ce s-a ob­ținut, bunăoară, într-o gospodărie colec­tivă sau alta, ci să explice pe larg și metodele prin care s-a ajuns la obținerea acelor rezultate. In această privință, să se arate metodele de muncă folosite de colectiviștii fruntași, felul cum lucrează consiliile de conducere a gospodăriilor co­lective fruntașe, felul cum ajută mecani­zatorii din S.M.T. pe colectiviști să ob­țină recolte bogate etc. Muncind pentru a demonstra maselor largi de țărani muncitori cu gospodării individuale, superioritatea muncii în gospo­dăriile colective, comitetele raionale de partid și sfaturile populare să lupte ne­contenit pentru a ridica gospodăriile colec­tive rămase în urmă la nivelul celor frun­tașe, pentru răspîndirea, pe scară cît mai largă, a experienței înaintate a col­hoznicilor sovietici, a metodelor lor a­­vansate de muncă, a succeselor remar­cabile dobîndite de ei în toate sectoarele de activitate, îndeplinind cu succes sarcinile ce decurg din răspîndirea experienței înaintate a colhozurilor din Uniunea Sovietică și a gospodăriilor noastre agricole colective, organele și organizațiile de partid și de stat, comuniștii și deputații din comune, vor aduce o contribuție de seamă la în­tărirea economico-organizatorică a gospo­dăriilor agricole colective existente, la formarea de noi gospodării colec­tve. Sărbătorirea celei de-a 37-a aniversări a Comsomolului în orașul Bacău La 29 octombrie s-au împlinit 37 de ani de la înființarea Comsomolului leni­­nist-stalinist, ajutorul de nădejde și re­zerva de cadre a gloriosului Partid Co­munist al Uniunii Sovietice. Pentru a sărbători această aniversare, Comitetul orășenesc U.T.M. Bacău a or­ganizat în sala de ședințe a Sfatului popular regional o adunare la care au participat peste 300 de tineri și tinere din orașul nostru. Cu această ocazie, tovarășul Constantin Albu, secretar al Comitetului regional U.T.M. Bacău a vorbit despre : „Comsomo­­lul — ajutor prețios al P.C.U.S. în munca de construire a comunismului”. Conferința a fost urmărită cu viu interes de cei prezenți. In ajutorul celor ce conduc „sfaturile agrotehnice săptămînale“ Intre 7 și 15 noiembrie a. c. urmează să se redeschidă în toată regiunea „sfaturile a­­grotehnice săptămînale“. La aceste sfaturi — care funcționează în fiecare circumscripție electorală — par­ticipă toți țăranii muncitori din­ circum­scripția respectivă care nu sînt încadrați in vreo formă de învățămînt agrozooteh­nic de masă. Sfaturile agrotehnice săptămînale se țin fie la locuința deputatului din circumscrip­ția respectivă, fie la țean, la școală ori la locuința unui ceră­căminul cultural, așa cum stabilesc participanții la sfat. Sfatul este condus de un propagandist recrutat din rîndul inginerilor sau al teh­nicienilor agronomi, ori din rîndurile pro­fesorilor de științele naturii, fruntași ai recoltelor bogate sau învățători. Aici se dezbat cele mai actuale probleme din do­meniul agrotehnicii și al creșterii anima­lelor etc. Pentru prima săptămînă se recomandă ca la „sfatul agrotehnic săptămînal“, să se dezbată materialul : „Să facem cît mai multe arături adînci“, apărut în „Steagul roșu" nr. 819 (2298) din 4 septembrie 1955. Pînă atunci, propagandiștii să se pregătească cît mai bine, spre a putea dezbate temeinic această problemă. Comitetele raionale de­­­ partid și co­mitetele executive ale sfaturilor populare raionale să ia cele mai bune măsuri po­­litico-organizatorice pentru a ajuta orga­nizațiile de bază sătești și comitetele exe­cutive comunale, ca în fiecare circumscrip­ție electorală, sfatul agrotehnic săptămi­nal să-și reînceapă activitatea în cele mai bune condiții. Țărani muncitori! Participați în număr cît mai m­are și cu regularitate la „sfatul agrotehnic săptămînal“ unde veți învăța multe lucruri noi și folositoare, ceea ce vă va ajuta să­ obțineți recolte sporite la hectar, să­ vă sporiți simțitor veniturile! Oameni ai muncii de pe ogoare! Vremea poate să se schimbe din zi în zi ! Folosiți fiecare zi bună de lucru și toate mijloacele de care dispuneți pentru termi­narea cît mai grabnică a însămînțărilor de toamnă ! Nici un atelaj să nu rămînă nefolosit în aceste zile hotărîtoare pentru soarta recoltei viitoare! In cinstea celui de-al 11-lea Congres al partidului Chemarea fruntașilor în producție din întreprinderile Capitalei Zilele acestea a avut loc consfătuirea fruntașilor în producție din întreprinderile din Capitală, organizată de Comitetul oră­șenesc București al P.M.R., în vederea în­tâmpinării ai noi succese în muncă a zilei de 7 Noiembrie și a celui de al II-lea Con­gres al Partidului Muncitoresc Român. La consfătuire au luat parte membri ai Comi­tetului orășenesc București al P.M.R., ai consiliului sindical orășenesc, secretari ai organizațiilor de partid, directori de în­treprindere, președinți ai comitetelor de în­treprindere, secretari ai U.T.M. și numeroși muncitori fruntași în producție. La consfătuire s-a arătat că, sub condu­cerea organizațiilor de partid, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii între­prinderilor din Capitală au obținut succese îndemnate în întrecerea socialistă pentru Îndeplinirea și depășirea sarcinilor pri­mului plan cincinal. Pînă în prezent 144 întreprinderi au îndeplinit cu mult înainte de termen sarcinile planului cincinal, ma­joritatea întreprinderilor și-au realizat și depășit sarcinile de plan privind scăde­rea prețului de cost, a crescut productivi­tatea muncii și s-au realizat economii în­semnate. In cadrul întrecerii socialiste, mulți muncitori și tehnicieni au făcut pro­puneri prețioase pentru îmbunătățirea pro­cesului de producție. Pe această bază s-au­­ obținut însemnate acumulări bănești peste pian. In cadrul dezbaterilor care au avut loc, numeroși muncitori fruntași în pro­ducție și-au manifestat hotărîrea lor și a colectivelor pe care le reprezentau de a munci cu elan sporit pentru a întîmpina marea sărbătoare — 7 Noiembrie — și Congresul partidului cu noi succese în pro­ducție. Participanții la consfătuire au discutat și aprobat textul chemării către toate co­lectivele de muncitori, ingineri și funcțio­nari din întreaga țară, de a obține noi succese în cinstea zilei de 7 Noiembrie și a celui de al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Chemarea­­ cuprinde printre altele angajamentul de a îndeplini și depăși planul cincinal al producției globale în fiecare întreprindere și planul de stat al producției industriale pe anul 1955 la toți indicii pînă la 23 decembrie anul curent, să se sporească prin toate mijloacele productivitatea muncii, obți­­nînd in fiecare întreprindere, pe fiecare loc de muncă o productivitate cu mult superioară față de realizările avute pînă în prezent, să se obțină cu același nu­măr de mașini, pe aceeași suprafață de producție o cantitate sporită de produse; să se lichideze pierderile din timpul de lucru prin mai buna organizare a produc­ției și prin întărirea disciplinei muncii, să lupte pentru introducerea tehnicii noi, per­fecționarea proceselor tehnologice exis­tente și extinderea micii mecanizări la muncile auxiliare care necesită un mare volum de­ lucru, să se ridice calificarea profesională a muncitorilor pentru ca a­­ceștia să stăpînească tot mai bine teh­nica avansată astfel ca fiecare muncitor să-și poată îndeplini și depăși sarcinile de producție.­­ Considerînd că în toate întreprinderile din patria noastră sînt rezerve și posibi­lități ce pot fi valorificate, participanții la consfătuire cheamă toate colectivele de muncitori. Ingineri, tehnicieni și funcțio­nari din întreaga­­ a­ â­să contribuie din toate puterile lor la îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor ultimului an al cincinalului, la mărirea volumului de acu­mulări bănești peste plan, căci toate a­­cestea vor contribui la obținerea de cît mai multe bunuri materiale, la ridicarea bună­stării poporului nostru, la întărirea scum­pei noastre patrii. 5 zile înainte de termen In întrecerea ce o desfășoară în cinstea zilei de 7 Noiembrie și a Congresului par­tidului, colectivul uzinei Diesel de la Bicaz a reușit să obțină un însemnat succes. Ca urmare a unei mai bune organizări a mun­cii, colectivul uzinei a reușit să îndepli­nească planul de producție pe luna octom­brie cu 5 zile înainte de termen. Prin acest succes colectivul Diesel contribuie la grăbirea lucrărilor uzinei de pe marele șantier al hidrocentralei de la Bicaz. Succese la colectări In ultimele zile, ritmul colectărilor pro­duselor de toamnă s-a intensificat mult în comuna Berești-Bistrița din raionul Bacău. In dorința de a întîmpina cel de al doilea Congres al partidului cu obligațiile către stat achitate în întregime, tot mai mulți țărani muncitori se prezintă la baza de re­cepție din Galbeni cu produse agricole de toamnă, de bună calitate. Pînă la 27 octombrie, țăranii muncitori din comuna Berești-Bistrița au predat la baza de recepție 11.547 kg. porumb, 10.000 kg. cartofi și 1.450 kg. floarea-soarelui. Printre primii care și-au predat cotele pe tot anul au fost Neculai Chiper, Neculai Crîșmaru, Neculai Verdeș și Constantin Soare. GRIGORE ANDREI coresp. Nr. 868 (2347) ★ 4 pagini 20 bani ★ MARȚI 1 noiembrie 1955. Cu mașini și metode de înaltă productivitate In aceste zile în toate secțiile întreprinderii 208 din Bacău se desfășoară cu intensitate lupta pentru întîm­pinarea cu noi succese in muncă a zilei de 7 Noiembrie­ și a celui de al doilea Congres al Parti­dului. In această luptă muncitorii au un sprijin prețios în avansatele metode de muncă sovietice ca și in utilajele sovietice de înaltă pro­ductivitate cu care este dotată întreprinderea. Să-l luăm de pildă pe strungarul Ștefan Vrînceanu. In afară de faptul că lucrează Vrînceanu aplică ca la un strung „Krasnîi Proletar’', strungarul Ștefan mult succes și metodele sovietice Bîkov-Bort­kievici de tăiere rapidă a metalelor, iar atunci cînd lucrul îi permite, și metoda de tăiere intensivă a metalelor, Kolesov. Datorită aplică­rii acestor metode cît și faptului că lucrează la o mașină de înaltă productivitate, strungarul Ștefan Vrînceanu realizează zilnic mai mult de două norme. In clișeu : Strungarul Ștefan Vrînceanu ia locul de muncă, supra­veghind buna funcționare a strungului de producție sovietică „Krasnîi Proletar“ Insămînțează de zor Secția Șerbești a gospodăriei a­­gricole de stat din Zănești a avut de semănat anul acesta 150 hectare cu orz și 200 hectare cu grîu de toamnă.­­îndată ce terenul a fost pregătit, tractoriștii Gheorghe Ciubotaru și Iacob Petre au început însămînțatul griului și al orzului de toamnă. Fo­losind fiecare cîte un cuplu de 3 ma­­șini au terminat de însămînțat în­treaga suprafață de 150 hectare cu orz, iar în prezent doresc lucrul să termine de însămînțat și grîul. Și muncitorii de la secțiile Girov și Mărgineni au obținut realizări de seamă la însămînțări. Folosind ace­eași metodă de cuplare a mai mul­tor mașini, mecanizatorii de la sec­ția Girov au însămînțat peste plan suprafața de 30 hectare cu grîu, iar cei de la secția Mărgineni au termi­­­nat de însămînțat cu grîu și orz de toamnă întreaga suprafață de peste 400 hectare planificată. . Pe întreaga gospodărie agricolă de stat din Zănești planul însămîn­țărilor de toamnă a fost realizat pînă în seara zilei de 28 octombrie în proporție de 100 la sută la orz., 96 la sută la secară și 94 la sută în grîu de toamnă. O parte din culturile de orz, secară și grîu au crescut de fi-e mai mare dragul să le privești. Pînă la căde­rea zăpezii plantele se vor înrădăi­cina bine puțind rezista astfel geru­rilor aspre ale iernii. -3?­Se apropie de sfîrșit cu însămînțările (Prin telefon de la tov. Gheorghe Prisecaru, corespondent). Chemarea privind organizarea *­u u­nei „săptămîni record“ a fost prie rnită cu deosebită însuflețire de că­tre membrii gospodăriei agricole co­lective din comuna Părincea, raionul Bacău. Ei s-au angajat ca în această săptămînă să obțină succese dintre cele mai importante în lupta pe care o dau pentru terminarea cît mai grabnică a muncilor agricole 46 toamnă. Au trecut 5 zile din „săptămînă record“ și colectiviștii culeg roadele muncii lor avîntate. Pînă în ziua­­ 11 28 octombrie a. c. se însămînțase c­u grîu suprafața de 35 hectare din ce­. 40 hectare planificate și se terminase complet recoltatul porumbului de suprafața de 25 hectare. In fruntea muncilor agricole­­ i­ i stat în permanență comuniștii : Con­stantin D. Hanganu, Anic­a Ambro­zie, Elena V. Gheorghița, Elena Ne­chita, Gheorghe N. Durac etc. Exem­plul lor a fost urmat de atemiști ca : Jănică Butnaru, Elena D. Durac, loader Prisecaru, Aurel Melniță și Alecu Popa. COMUNIST Hotărîți să întîmpine Congresul partidului cu succese deosebite în lupta pentru a da patriei cît mai mult țiței, muncitorii, tehnicienii și inginerii din cadrul Trestului de foraj Moinești desfășoară cu avîrst întrecerea socialistă. In întîm­pinarea acestui măreț eveniment în viața partidului și întregului popor mun­citor, ei și-au luat angajamentul să foreze peste plan pînă la 23 decem­brie 2500 m., să reducă prețul de cost cu 0,5 la sută și să obțină o creștere a productivității muncii de 3,5 la sută peste sarcinile planificate încă din primele zile ale acestei luni angajamentele luate au început să prindă viață. însuflețiți de exem­plul în muncă al comuniștilor, son­dorii, maiștrii, mecanicii au ridicat întrecerea socialistă pe o treaptă su­perioară. Inițiativa de a se săpa două guri de sondă deodată cu a­ceeași instalație și aceeași brigadă s-a extins la încă 3 brigăzi de son­dori. Cunoscutul brigadier Ștefan Patrașcu, care a repurtat succese de­osebite la săparea a două guri de­odată cu aceeași instalație, a trecut de curînd să aplice această inițiativă și la sondele 924 și 925. In brigada comunistului Ștefan Patrașcu a in­tervenit ceva nou. Utemistului Petre Țigău i s-a încredințat răspunderea de a fi cel de al doilea brigadier la sondele 924 și 925. Țigău e tînăr,­ ­ ÎN FRUNTE plin de energie, Patrașcu e un om mai în vîrstă, cu experiență în fora­jul sondelor. Atunci cînd Petre Țigău și-a rea­lizat sarcinile încredințate, comunis­tul Ștefan Patrașcu l-a privit cu mai multă încredere și căldură, văzînd în acest tînăr energic un ajutor pre­țios în bătălia pe care brigada începuse pentru a cinsti Congresul­­ partidului cu importante realizări în producție, pe La început ș­i chiar în aceste zile. Ștefan Patrașcu îl găsești în sondă alături de tînărul brigadier chiar și în timpul său liber La să­parea acestor două sonde deodată se fac operații nu tocmai ușoare Conștiința comunistă l-a determinat pe Patrașcu să-și ajute tovarășul său de muncă. — Așa trebuie măsurată înclina­ția : pune în mișcare amîndouă pom­pele, nu neglija lucrurile mărunte, din sondă — îl sfătuiește Ștefan Pa­trașcu pe tînărul brigadier. Și astfel, în sondă treburile merg bine. In prezent pompele de noroi funcționează paralel. Presiunea no­roiului este mare. Turbinele învîrtesc vertiginos sapele în talpă. Se fo­rează cu mai mult spor. Echipele de sondori se înțeleg între ele. Opera­țiile de scoatere și introducere garniturilor se fac repede. In loc di­n podar funcționează acum, dirijat de jos, electric, geamblacul. Aplicarea noii inițiative dă putință brigăzii să întreacă cu mult normele de lucru. Iată un mic bilanț: de la 1 la 25 octombrie, brigada de sondori con­dusă de comunistul Ștefan Patrașcu și de utemistul Petre Țigău a forat cu 58,65 la sută peste norma prevă­zută. Acest succes deosebit vine sa confirme că brigada de la sondele 924 și 925 își va respecta angajamen­tele luate în cinstea Congresului partidului de a da producției aceste sonde cu luni de zile înainte de ter­menul stabilit. * Multe fapte însemnate, vorbesc despre însuflețirea cu care cei care sfredelesc adîncurile pămîntului în regiunea petroliferă a Moldovei în­­tîmpină cel de-al II-lea Congres al partidului. Colectivul Oficiului tur­­bobur se mîndrește și cu alte brigăzi de sondori care urcă în aceste zile mai sus graficul realizărilor în pro­ducție. In fruntea acestei întreceri sînt comuniștii. Aplicînd metoda de foraj rapid, brigada condusă de comunistul Gheorghe Baciu de la sonda 918 obține zilnic depășiri de normă de 16,20 la sută. La înălțimea angajamentelor luate de acest oficiu în cinstea Congresu­lui partidului de a realiza sarcinile de plan pe acest trimestru pînă la 22 decembrie, se numără și brigada de la sonda 768 condusă de tov. Ale­xandru Alexandrescu, care de la 1—26 octombrie a obținut depășiri de nor­mă de 26,92 la sută, și multe alte brigăzi. Rezultatele eforturilor comune ale sondorilor, maiștrilor, mecanicilor și brigadierilor de la acest oficiu se văd de pe acum. In frunte cu comuniștii ei au izbutit să realizeze sarcinile de plan pe luna octombrie pînă la 20 ale lunii și de la această dată să fo­reze în contul lunii noiembrie. In întîm­pinarea zilei de 7 Noiem­brie și a Congresului partidului și pe­troliștii de la Oficiul I foraj Zemeș au preluat inițiativa săpării a două sonde deodată cu aceeași instalație și aceeași brigadă de sondori. Doua brigăzi de sondori de la Oficiul I fo­raj Zemeș aplică în prezent acest sis­tem de foraj. Brigada condusă de a­­temiștii Ilie Marin și Dumitru Șer­­bănescu au început forajul sondelor 224 și 614 în ziua de 5 octombrie. A­­tît faptul că se forează două guri deodată, cît și aplicarea forajului ra­pid, au permis acestei brigăzi să-și depășească zilnic angajamentele luate în cinstea zilei de 7 Noiembrie și a Congresului partidului cu 40 la sută. De la 5 octombrie și pînă acum, bri­gada a forat cu 70 de sută mai mulți metri. întrecerea petroliștilor în cinstea mărețelor evenimente continuă. Pre­tutindeni întîlnești în aceste zile la sonde fie în producție, fie în foraj, în ateliere și laboratoare, la stația de apă, oameni care raportează parti­dului, noi și deosebite succese in producție.. QH. ț.

Next