Steagul Roşu, noiembrie 1955 (Anul 10, nr. 868-893)
1955-11-01 / nr. 868
Săptămîna teatrului și muzicii ruse și sovietice Însemnări despre teatrul sovietic Mergînd pe New ★ ele străbateau raze și Prospect în- O vizită la teatrul „A. S. Pușchin“ de diferite lumini spre rîul Neva, în din Leningrad, scăldînd decorul în momentul cînd a- ★tr-o variată gamă lungi în piața Ostrovski (între Fontana și Sadovaia) îți răsare în fața ochilor impunătoarea statuie a Ecaterinei. După ce ți s-a dezmeticit bine privirea de pe frumoasa statuie, deabia acum începi să-ți dai seama că în fața ta se ridică monumentala clădire a Teatrului Academic de dramă ,,A. S. Pușchin“ cu fațada străjuită de suplețea unei colonade uriașe. E o construcție „bătrînă“ de mai mult de o sută de ani, creația arhitectului italian Rossi. După cum pătrunzi în marea sală de spectacole, tapisată într-un vișiniu închis, cu 5 rînduri de loji și balcoane, atenția îți este atrasă de uriașa deschidere a scenei de aproape 20 de metri (Scena Teatrului de Stat Bacău măsoară aproape 7 metri și are o deschidere scenică satisfăcătoare). In fața acestei „surprize“, dorința noastră vie de a cunoaște cît mai repede „măruntaiele“ acestui mare organism teatral de o largă respirație artistică ne-a fost repede satisfăcută de însuși regizorul principal al teatrului. Artistul poporului și Laureat al Premiului Stalin, Leonid Sergheevici Vivien. Firesc, maestrul, ne-a condus în primul rând la scenă. După ieșirea din sală, pe cîteva trepte și pe o ușiță discretă, ne-am trezit imediat pe scenă. Atît e de imensă aceasta că lasă impresia unei piețe înconjurată de un bazorelief cu compoziții foarte încîlcite, de diferite aparate electrice și de tot felul. Scena are o adincime mai mare de 40 de metri cu o înălțime a podului încît nu puteai distinge sfîrșitul lui în imensitatea de frînghii, decoruri, fundale, elemente plastice descompuse care la simpla acționare a unui buton electric s-ar fi transformat în decoruri pentru cîteva spectacole. Lateral, printre toate acestea se disting niște poteci pe care trebăluia harnica brigadă de „podari“ la montarea cine știe cărui decor. Jur împrejurul acestui „laborator teatral“ străjuiau la anumite înălțimi pasarelele electrice îmbibate ca un ciorchine de strugure cu zeci de proiectoare electrice. Din unele din I. G. RUSU regizor Teatrul de Stat de culori dînd astfel consistență pînzelor, și veridicitate decorurilor. Atenția noastră a fost atrasă de un clopot uriaș. Mirării noastre — pe o scenă un clopot uriaș?! — i s-a răspuns prin apăsarea citorva butoane electrice. Un dăngănit sumbru, trist de clopot, cînd apropiat, cînd depărtat răsună. Alte sunete mai suple și vioaie însoțeau uriașul, formînd o varietate de tonuri. Nedumerirea noastră s-a accentuat și mai mult. Nu puteam înțelege rostul acestei originale simfonii. Tot Leonid Sergheevici ne-a explicat „enigma“. Pentru montarea marilor spectacole istorice din trecutul de luptă a statului rus ca: „Boris Godunov“, „Ivan cel Groaznic“ și altele, teatrul posedă o orgă de clopote de diferite mărimi care ajută la crearea unor momente de mare intensitate dramatică și adevăr. Au urmat și multe alte surprize în acea zi. Ne-a atras atenția o strălucită instalație împotriva incendiului. Toată scena, podul, galeriile și sub scenă chiar era o pădure de guri de apă care la o temperatură mai mare de 70 grade Celsius se declanșau și acționau singure. In acest teatru își desfășoară activitatea creatoare mulți factori cunoscuți.. Pe scena acestui teatru actorul cetățean N. S. Cerkasov artist al poporului, a creat pentru prima oară o galerie neuitată de personaje ca : Ivan cel Groaznic, Miciurin, Maiakovski, Jolliot Curie etc. Tot aici Simonov, Borisov, Ianțat, Skorobogatov, Jukovski au dat viața sutelor de personaje de oameni sovietici constructori ai comunismului. In piesele cu tematică inspirată din istoria statului sovietic din faptele Marii Revoluții Socialiste din Octombrie acest talentat colectiv a creat în condiții scenografice excepționale personajele, momentele, care evocă în fața spectatorilor sovietici glorioasa epopee eroică a clasei muncitoare ruse din 1917. E. P. Kifiliuk: TARAS SEVCENKO-Monografie (1814-1861) EDITURA „CARTEA RUSĂ“ Artist în cel mai deplin înțeles al cuvântului, revoluționar în tot ce a creat și prin activitatea sa de o viață întreagă, Taras Grigorievici Șevcenko este una din figurile cele mai reprezentative ale marelui popor ucrainean. Taras Șevcenko a lăsat o vastă moștenire artistică. Poemele „Haiducii“, „Caterina“, „Visul”, „In Caucaz”, poeziile din culegerea „Cobzar“, toată opera sa literară, au rămas ca o mărturie nepieritoare a geniului său creator cît și a convingerilor și țelurilor sale. Monografia criticului Kiriliuk, tipărită în Uniunea Sovietică cu prilejul aniversării a 300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia, și tradusă recent în limba romînă, ne evocă în chip deosebit de reușit uimitoarea personalitate a lui Taras Grigorievici Șevcenko, artistul revoluționar ce și-a cîștigat „dreptul la gloria veșnică și recunoștința urmașilor, pentru binele și fericirea cărora a luptat toată viața sa“. Calendarul agricol pe săptâmîna de la 31 octombrie—6 noiembrie 1955 Lucrare în cîmp și în gospodărie !n vii și livezi — In cursul acestei săptămîni trebuie terminate neapărat însămînțările și recoltările. — Se trece masiv la efectuarea de arături a dinei pentru însămînțările de primăvară. — Gunoiul de grajd se transportă la cîmp și se îngroapă sub arătura fidîncă. Nu este bine să lăsăm gunoiul ca să-l băgăm sub arătură în primăvară, deoarece în acest caz, recoltele sînt mai mici decît atunci cînd facem acest lucru toamna. — Se verifică semănăturile răsărite și se iau măsuri pentru completarea golurilor. — Se gunoiesc fînețele și pășunile. — Se poate începe însămînțatul de toamnă a florii-soarelui. — Se desfac știuleții din și se iau măsuri pentru buna pănuși depozitare și păstrarea porumbului, cartofilor și a altor produse. — Se dă jos vița de vie de pe araci și sîrmă. — Se fac tăieri de ușurare provizorie și se începe îngropatul viței. — Se începe curățirea pomilor de mușchi, se fac arături și îngrășări. — Se fac apărători contra iepurilor. Eu sectorul legumicoli — Se face desfundarea terenului pentru grădină. — Se recoltează culturile care au mai rămas din săptămîna trecută. — Se amenajează serele pentru producerea de legume pe timpul iernii. in sectorul zootehnic — Se repară grajdurile, cotețele, cocinile etc. — Se gunoiesc fînețele și pășunile. — Se cară cocenii rămași pe cîmp în gospodărie. Posibilități asemănătoare In uzina T.C.U.P. din orașul Bacău marea majoritate a muncitorilor, turnători, strungari etc. reușesc prin aplicarea unor metode de muncă înaintate să folosească din plin mașinile la care lucrează. Așa de pildă, strungarul, Ion Baran din sectorul II prelucrător, care folosește în activitatea sa metoda sovietică Bîcov-Bortkevici, reușește să dea zilnic peste norma de producție cu 120 și 145 la sută mai multe piese. Acest muncitor își întreține în bune condițiuni locul de muncă, îngrijește cu atenție strungul. Succese asemănătoare obține și lăcătușul Gheorghe Mutică care își organizează munca după metoda sovietică Voroșin. Tovarășul Ioan Bernaci, care realizează depășiri zilnice de normă între 100-120 la sută, lucrează în prezent în contul lunii februarie a anului 1957. Colectivul uzinei se mîndrește de asemenea și cu succesele utemistului Lupu Cojocaru și ale altora. Totuși în această uzină sunt mulți muncitori, care deși lucrează în aceleași condiții ca și fruntașii în producție nu obțin nici pe departe rezultate asemănătoare acestora. Ei nu-și organizează bine locul de muncă, folosesc nerațional utilajele și timpul de lucru, dar rezultate diferite Datorită neorganizării în bune condițiuni a muncii, tov. Pavel Gheorghe, dă de multe ori produse de slabă calitate. Faptul că acest tovarăș nu întreține în bune condițiuni strungul a provocat în una din zile ruperea suportului transversal pentru fixarea conicității de la această mașină. De asemenea, tov. Văcaru Vasile, prin manipularea greșită la păpușii mobile de la strung a spart roata de manevrare și blocare a piuliței de acționare longitudinală a păpușii. Din această cauză strungul la care lucrează dă un randament mult mai scăzut. Asemenea exemple negative în uzina T.C.U.P. mai sunt. Ele se datoresc în bună măsură faptului că, conducerea administrativă și comitetul de întreprindere nu se ocupă suficient de ridicarea tuturor muncitorilor la nivelul fruntașilor. Organizația de bază a uzinei, trebuie să îndrume conducerea administrativă și comitetul de întreprindere, pentru a întreprinde o acțiune în această direcție. Trebuie întărit de asemenea simțul răspunderii și grija față de mașini și utilaj. DUMITRU NICOLAEȘ coresp. a N y N Se aduce la cunoștință publică deținătorilor de vehicule cu tracțiune mecanică din sectorul socialist și particular că în baza Decretului 143/1952, la data de 14 noiembrie 1955 încep operațiunile de verificare a autovehiculelor. Pînă la această dată deținătorii sînt obligați să-și pună la punct autovehiculele pentru ca acestea să corespundă condițiunilor tehnice, prevăzute în art. 36 și 39 din instrucțiunile aprobate prin H.C.M. Nr. 910/1954. Prezentarea în fața comisiilor de verificare se va face conform programărilor făcute de Direcția Miliției Regiunii Bacău. Pentru neprezentarea autovehicolelor la verificare în termenul fixat, deținătorii vor fi sancționați conform Decretului 143/1955. Verificarea și recenzarea conducătorilor auto, care a fost anunțată, se va face la începutul anului 1956. W ĂRQPJIVA^ FI. roșie Bacău—Locomotiva Iași 4-1 (3-0) Intîlnirea dintre formațiile FI. roșie Bacău și Locomotiva Iași, întîlnire deosebit de importantă pentru formația locală în lupta pentru evitarea retrogradării, a atras duminică pe stadionul Libertății aproape 4.000 de spectatori. Cei prezenți nu au avut ce regreta deoarece au asistat la o repriză, dacă nu de un nivel tehnic superior, desfășurată în schimb într-o alură continuu susținută, îndeosebi de către formația locală. De neînțeles este însă faptul de ce formația locală a slăbit alura în cea de a doua parte a jocului, permițînd ieșenilor să domine insistent, minute întregi. Acest lucru trebuie să dea de gîndit antrenorului care să imprime echipei mai multă agresivitate în tot timpul celor 90 de minute de joc. In afară de aceasta în jocul echipei mai stăruie lipsuri în trasul la poartă (de data aceasta mai mult cu precizie decît ca frecvență) cît și în combinații inutile. Peste aceste lipsuri formația focală a obținut o meritată victorie care-i deschide perspectivele evitării zonei de retrogradare. La fluierul arbitrului Zaharia Drăghici (Galați) pe teren au intrat formațiile : Flamura roșie Bacău, Cojocaru — Giosanu, Popescu, Savin — Hibian, Șerman — Lupu, Bibere, Florian, Vasilescu, Bălău. Progresul Focșani — Dinamo Bacău 2—1 (0—0) FI. roșie Burdujeni — Fl. roșie Buhuși 3—0 (1—0) Știința Iași — Dinamo Galați 1—0 Clasa In cadrul semifinalelor cupei orașelor la tineret, reprezentativa de tineret a orașului Bacău a întîlnit reprezentativa de tineret a orașului Ploești. Formația orașului Bacău putea cîștiga această intîlnire. Ea a atacat mai periculos decît formația din Ploesti și a dominat în majoritatea timpului. Că nu s-a înscris nici un gol aceasta se datorește ratărilor copilărești ale atacanților. Iată de ce în această direcție trebuie insistat în viitor: In prima repriză ambele echipe și-au împărțit perioadele de dominare. Singura ocazie a ploeștenilor (minutul 18) nu poate fi fructificată, mingea puternic trasă de Sibianu este respinsă în corner de către portarul Miu. In schimb, bacăoanii ratează ocazii clare prin Solomon și Cocuță aflați singuri in fața porții. Incepînd de la mijlocul Locomotiva Iași, Zingher, Ciolan, Buimistriuc, Stanciu, Măriuță, Ionescu, Mănescu, Dram, Solgo, Creangă, Stănescu. încă din primul minut jucătorii formației locale atacă dezlănțuit. La un asemenea atac portarul ieșean nu reușește să rețină și mingea ajunsă la Florian este trasă afară. In minutul 4 se marchează primul gol. La un atac al formației locale, fundașul Buimistriuc vrînd să degajeze introduce mingea în plasă: 1—0 pentru Flamura roșie. După acest gol se mai remarcă ocaziile ratate de Florian și Lupu. In minutul 13, Florian trage la poartă și portarul Zingher nu reține: 2-0 pentru Flamura roșie. In minutul 24, formația locală înscrie cel de-al 3-lea gol. La un corner, Giosanu înscrie cu capul. Este rîndul ieșenilor să atace și portarul Cojocaru se evidențiază blocînd în ultima instanță mingea trasă de Stănescu. Spre deosebire de prima repriză,cea de-a doua se caracterizează printr-un joc anost în care inițiativa aparține oaspeților. Dealtfel în această parte a jocului, băcăoanii sunt nevoiți să acorde 5 cornere rămase însă fără rezultat. In minutul 55 ieșenii reduc scorul prin Măriuță. Minutul 89 aduce cel de-al 4-lea gol al băcăoanilor. Florian înscrie dintr-o lovitură de 11 metri, jost acordată de arbitru. (0—0) Flacăra 1 Mai Ploești — 1* vîntul Fălticeni 0—1 (0—0) Locomotiva Galați — Dinamo Bîrlad 2-3 (1—1). mental reprizei întîia și pînă la mijlocul partidei, inițiativa aparține băcăoanilor. Cu toate acestea nu se înscrie nici un gol deoarece atacanții formației locale și în special Cocuță ratează. Conform regulamentului acestei competiții, în caz de egalitate cîștigă echipa cea mai tînără. Intrucît formația locală este mai tînără decît cea din Ploești s-a calificat pentru finală, unde va întîlni reprezentativa orașului Timișoara. Arbitrul Lupu Zicmund (Focșani) a condus formațiile: Bacău, Miu — Csatari, Bulibașa — Bordea, Ioanovici, Giosanu I. — Arnăutu, Belizna, Chiriță, Solomon, Cocuță, Ploești, Ionescu — Rusu, Sinescu, Georgescu, — Chiru, Istrate — Nicolae, Spiridon, Chiriță, Petre, Sibianu. Celelalte rezultate : Cupa orașelor la fotbal (tineret) Bacău—Ploești 0-0 1. Dinamo Bacău 2. Flacăra Cîmpina 3. Flacăra 1 Mai Ploești 4. Locomotiva Iași 5. Știința Iași 6. FI. roșie Burdujeni 7. Progresul Focșani 8. Dinamo Bîrlad 9. Flamura roșie Bacău 10. Avîntul Fălticeni 11. FI. roșie Buhuși 12. Dinamo Galați 13. Locomotiva Galați 22 15 4 3 53 : 21=34 22 13 36 38 : 25 = 29 22 10 39 45 : 37 = 23 22 9 58 22 : 23 = 23 22 9 4 9 29 : 27=22 22 8 6 8 33 : 33 = 22 22 9 4 9 23 : 26=22 23 9 4 10 30 : 35 = 22 22 7 78 35 : 36=21 23 76 10 19 : 29 = 20 22 8 2 10 30 : 42 = 18 22 8 1 13 27 : 34=17 22 6 3 13 18 : 33 = 15 2ttM^S^^K3»«»«96SC90C9S969090969696969CSC969696S6969696969»69e9eK9n: In ajutorul participanților la „sfatul agrotehnic săptămîna!“ Să asiguram condiții cît mai bune pentru adăpostirea și hranirea animalelor și păsărilor pe timpul iernii Multe și însemnate sînt foloasele pe care le aduc animalele și păsările in gospodăria țăranului muncitor. De la o vacă bună de lapte, gospodina umple la fiecare mulsoare cîte o dioniță cu lapte. De la 10-15 găini ,mai tot anul adună din cuibar cite L-8 ouă pe zi, iar de la oile pe care l are în gospodărie își asigură lînăuntru împletitul flanelelor, ciorapilor și chiar pentru țesut la război. De asemenea, căraturile de tîmp, de la pădure, arăturile și în lacămîntările, și alte munci pe ogoare și în gospodărie se fac, într-o bună măsură, tot cu vitele. Și, dacă faci socoteala din ce cheltuială agonisești toate acestea, vezi numai decît că animalele și îndeosebi cornutele, au folosit tot ce nu se mai poate întrebuința din bucatele culese: cocenii de porumb, paiele, pleava, tărițele, borhotul de sfeclă, frunzele de sfeclă și altele. Toți oamenii muncii pentru a-și îndeplini bine rostul în fabrici în școli, în spitale și în alte locuri, trebuie să aibă carnea și laptele necesar, să mînînce ouă, să se îmbrace cu haine călduroase de lună pe timpul iernii să aibă încălțăminte din piele și talpă și altele. Or, toate acestea se scot de pe urma animalelor, și pentru aceea nu le putem lăsa nebăgate în seamă. Dimpotrivă, avem datoria să le îngrijim cît mai bine, pentru că, cu cît grija noastră pentru ele este mai mare, cu atît și rodul lor va fi mai bogat și munca pentru îngrijirea lor mai bine răsplătită. Pregătirea adăposturilor Prima grijă a unui bun gospodar pentru întreținerea animalelor și păsărilor pe timpul iernii este și trebuie să fie aceea de a pregăti din vreme adăposturi bune pentru toate animalele și păsările din gospodăria sa. Aceasta înseamnă: să termine de construit sau de reparat grajdul, cotețul sau cocina și să le facă în așa fel incit ele să fie destul de încapătoare, uscate, călduroase, luminate și aerisite. Pentru aceasta, fiecare țăran muncitor să-și facă de pe acum socoteala cîte animale și păsări va ține pe timpul iernii. Repararea adăposturilor trebuie făcută cu multă chibzuială, controlîndu-se cu răbdare de la acoperiș pînă la temelie. Acoperișul trebuie să fie bine încheiat ca să nu treacă apa prin el. In acest scop se cîrpesc toate găurile cu țiglă, draniță, paie sau coceni. De la acoperiș, trecem apoi la tavan, care de obicei este din lemn și e lipit în pod cu l wt. Dacă vedem că în unele locuri tavanul este dezlipit, se vor lua măsuri ca locul respectiv să fie lipit bine. Dacă tavanul nu este bine lipit peste tot, grajdul va fi tot timpul iernii friguros, umed sau plin de brumă. Pereții, fie că sunt din chirpici, cărămidă sau alt material, trebuie cîrniți pe unde s-au mai găurit și apoi lipiți bine cu lut amestecat cu bălegar de cai. După ce lipitura s-a uscat, pereții se văruiesc și pe afară și pe dinăuntru. Varul omoară microbii, distruge mugegaiurile, ferind animalele de boli, și totodată face grajdul mai luminos. Podeaua adăpostului trebuie și ea reparată pentru ca să nu existe găuri, unde se strînge și dospește urina sau în care animalele mari, călcind rău, își vatămă piciorul cu cîte o scrîntitură. După toate acestea se controlează ușile și ferestrele și se repară și ele. La uși și ferestre trebuie astupate toate crăpăturile, de văzut dacă se închid bine. Geamurile sparte trebuie completate neapărat numai cu sticlă. Obiceiul de a se astupa acest geamuri cu paie sau scînduri este cît se poate de păgubitor, pentru că punînd în ferestre paie sau scînduri împiedicăm pătrunderea luminii în adăpost, ceea ce cauzează multe neajunsuri animalelor. Se trece după aceasta la repararea ieslelor, jghiaburilor și troacelor, în care animalele vor fi hrănite pînă la scoaterea lor la pășune. Se astupă și aici toate găurile ca să nu curgă grăunțele sau să se risipească fînul. Din cele arătate rezultă că trebuie să luăm măsuri să astupăm toate crăpăturile din tavan, pereți, de la uși, geamuri etc. E bine așa ? Fără îndoială că da. Asta înseamnă Însă că în adăpost, dacă el va fi închis bine, la un moment dat• și mai ales în timpul nopții—va fi prea puțin aer curat și uneori chiar prea multa căldură. Or, animalele pentru ca să ierneze bine, să se dezvolte și să nu se îmbolnăvească au și ele nevoie daer curat. De aceea, după ce am făcut toate lucrările arătate mai sus esre necesar să facem o răsuflătoareea fiecare adăpost. Răsuflătoare, prin care se primenește aerul și se menține o temperatură potrivită în adăpost, se face în tavan, la un capăt al grajdului, tăind o gaură pătrată (largă după marimea adăpostului) de la care așezăm un coș făcut din scînduri bine încheiate, care să iasă prin acoperiș. Lipsa unui bun adăpost nu produce decît pagubă in gospodărie. Așa de pildă, s-a constatat că porcii puși la îngrășat, dacă au adăposturi bune, folosesc pentru a pune un kg. de carne și grăsime pe ei cam 4-5 kg. grăunțe. Cînd adăpostul este rece și umed, le trebuie 7-8 kg. grăunțe ca să pună pe ei un kg. de grăsime.La fel se întîmplă și cu vitele mari. Cînd stau sub șopron, trei sferturi din mîncare se duce pe blană, care trebuie să crească mare și să le țină cald, iar restul de hrană și cu bruma de carne cu care intraseră în iarnă se duce numai pe căldura pe care trebuie să o fabrice corpul pentru ca animalul să poată trăi. Același lucru se poate spune și despre păsări. Și acestea, cu toate că au fulgi și pene, nu pot fi lăsate să se adăpostească pe unde pot, prin copaci sau poduri. Și ele trebuie sa aibă adăposturi corespunzătoare. Cotețele pentru păsări să fie și ele cercetate, în aceste zile, cu mare atenție și să se vadă ce anume reparații este nevoie să li se facă. Trebuie astupate și la acestea crăpăturile și lunt măsuri pentru văruirea lor. Asigurarea apei de băut In timpul verii și toamna, cît vitele mai pot sta la pășune, ele găsesc apă mai la îndemînă, sau pot fi duse la adăpat în locuri mai îndepărtate. Pe timpul iernii, lucrul acesta nu se mai poate face. De aceea, este necesar ca fiecare țăran muncitor să se îngrijească de pe an cum să curețe și să repare fîntîna pe care o are, sau să ajute la curățirea și repararea fîntînilor ce se folosesc în comun. De asemenea, trebuie pregătite vasele din care să se adape animalele și păsările pe timpul iernii cînd gerul este prea mare și cînd ele nu pot fi scoase afară din adăposturi. Trebuie reparate, de asemenea ulucele, căldările pentru scos apa din fîntîni și altele. Pregătirea furajelor Animalele vor ieși cu atît mai bine din iarnă cu cît, în afară de o bună adăpostire, vor fi și bine hrănite. Lucrul acesta îl știe fiecare țăran muncitor. Sunt însă în regiunea noastră destul de numeroși acei crescători de animale care socotesc că pe vreme de iarnă vitele pot fi hrănite oricum. Această părere este cît se poate de greșită. Fără îndoială că furajele cele mai bune trebuie ținute pentru primăvară, cînd vitele e necesar să fie hrănite mai bine pentru a putea face cu ele arături, însămînțări și alte munci la timp sau în gospodărie. Dar, și pe timpul iernii animalele trebuie hrănite cu chibzuială, căci altfel ele vor slăbi mult și nu vor mai fi așa de productive. Țăranii muncitori au datoria să socotească de pe acum fînul pentru ca să ajungă deopotrivă pentru vacă, pentru el, pentru vitele de muncă și pentru animalele tinere rămase In gospodărie. Trebuie apoi împărțiți cu chibzuială cocenii de porumb, paiele și alte furaje. Cînd facem socoteala paielor să nu uităm că o cantitate însemnată din ele va trebui să o reținem pentru așternut. Dacă nu vom face acest lucru nu v vom avea gunoi suficient și de bună calitate, vitele nu se vor odihni bine și iarăși vor slăbi, oricît de bine le-am hrăni. Furajele necesare trebuie așezate la adăpost, ferite de umezeală care se mucegăiește și le strică In vederea folosirii cît mai chibzuite a furajelor grosiere (paie, coceni ș. a.) este recomandabil ca țăranii muncitori să caute să-și procure tocătoare pentru nutreț sau să folosească cît mai mult pe cele ce sînt la centrele de închiriat mașini și unelte de pe lîngă cooperative. Cu cît nutrețul este mai bine pregătit prin tocare și saramurare, cu atît el va fi mîncat mai cu poftă de animale, cu atît vom avea mai puține pierderi și vitele vor ierna mai bine. Oricare ar fi nutrețurile ce se vor da animalelor pe timpul iernii, ele trebuie să fie curate, neprăfuite și să nu fie pline de noroi. De aceea, este bine ca tot de pe acum să se ia și măsurile necesare pentru asigurarea acestor condiții. Șurile și șoproanele să fie bine curățate, podurile să fie lipite, iar locul pe unde se transportă fînul sau alte furaje din ogradă în grajd să fie pietruit pentru a nu se umplea cu noroi în timpul transportului. Alte pregătiri Pentru ca vitele să ierneze " ori mai bine, ele au nevoie și de curătenie corporală. Ele trebuie țesăiite și periate cu regularitate. Grija unui bun gospodar trebue sa fie de aceea, să-și procure din vreme țesalele și periile de care ari nevoie, lopețile și furcile pentru scoaterea bălegarului din grajd, vorba pentru transportul gunoiului la platforma făcută în curte ș. a. Asigurând din timp toate cele arătate vom crea condiții bune pentru iernatul vitelor,1 vom avea și pe timpul iernii o producție bună de lapte și ouă, vom avea vite bune cu care vom putea face la timp și în condiții optime toate muncile de cîmp și gospodărie.