Steagul Roşu, noiembrie 1955 (Anul 10, nr. 868-893)

1955-11-01 / nr. 868

Săptămîna teatrului și muzicii ruse și sovietice Însemnări despre teatrul sovietic Mergînd pe New­ ★ ele străbateau raze ș­i Prospect în- O vizită la teatrul „A. S. Pușchin“ de diferite lumini spre rîul Neva, în din Leningrad, scăldînd decorul în­­ momentul cînd a- ★­tr-o variată gamă lungi în piața Ostrovski (între Fon­tana și Sadovaia) îți răsare în fața ochilor impunătoarea statuie a Eca­­terinei. După ce ți s-a dezmeticit bine privirea de pe frumoasa statuie, de­­abia acum începi să-ți dai seama că în fața ta se ridică monumentala clădire a Teatrului Academic d­e dramă ,,A. S. Pușchin“ cu fațada străjuită de suplețea unei colonade uriașe. E o construcție „bătrînă“ de mai mult de o sută de ani, creația arhitectului italian Rossi. După cum pătrunzi în marea sală­­ de spectacole, tapisată într-un viși­­­niu închis, cu 5 rînduri de loji și balcoane, atenția îți este atrasă de uriașa deschidere a scenei de aproa­pe 20 de metri (Scena Teatrului de Stat Bacău măsoară aproape 7 me­tri și are o deschidere scenică satis­făcătoare). In fața acestei „surprize“, dorința noastră vie de a cunoaște cît mai re­­pede „măruntaiele“ acestui mare or­ganism teatral de o largă respirație artistică ne-a fost repede satisfăcută de însuși regizorul principal al teatrului. Artistul poporului și Lau­reat al Premiului Stalin, Leonid Ser­­­gheevici Vivien. Firesc, maestrul, ne-a condus în primul rând la scenă. După ieșirea din sală, pe cîteva trepte și pe o u­­șiță discretă, ne-am trezit imediat pe scenă. Atît e de imensă aceasta că lasă impresia unei piețe în­conjurată de un bazorelief cu com­poziții foarte încîlcite, de diferite a­­parate electrice și de tot felul. Scena are o adincime mai mare de 40 de metri cu o înălțime a podului încît nu puteai distinge sfîrșitul lui în imensitatea de frînghi­i, decoruri, fundale, elemente plastice descompu­se care la simpla acționare a unui buton electric s-ar fi transformat în decoruri pentru cîteva spectacole. La­teral, printre toate acestea se disting niște poteci pe care trebăluia harnica brigadă de „podari“ la mon­tarea cine știe cărui decor. Jur împrejurul acestui „laborator teatral“ străjuiau la anumite înăl­țimi pasarelele electrice îmbibate ca un ciorchine de strugure cu zeci de proiectoare electrice. Din unele din I. G. RUSU regizor Teatrul de Stat de culori dînd astfel consistență pînzelor, și veridicitate decorurilor. Atenția noastră a fost atrasă de un clopot uriaș. Mirării noastre — pe o scenă un clopot uriaș?! — i s-­a răspuns prin apăsarea citorva buto­ane electrice. Un dăngănit sumbru, trist de clopot, cînd apr­opiat, cînd depărtat răsună. Alte sunete mai suple și vi­oaie însoțeau uriașul, formînd o va­rietate de tonuri. Nedumerirea noa­stră s-a accentuat și mai mult. Nu puteam înțelege rostul acestei origi­nale simfonii. Tot Leonid Sergheevici ne-a explicat „enigma“. Pentru montarea marilor spectacole istorice din trecutul de luptă a statului rus ca: „Boris Godunov“, „Ivan cel Groaznic“ și altele, teatrul posedă o orgă de clopote de diferite mărimi care ajută la crearea unor momente de mare intensitate drama­tică și adevăr. Au urmat și multe alte surprize în acea zi. Ne-a atras atenția o stră­lucită instalație împotriva incendiu­lui. Toată scena, podul, galeriile și sub scenă chiar era o pădure de guri de apă care la o temperatură mai mare de 70 grade Celsius se declan­șau și acționau singure. In acest teatru își desfășoară acti­­­­vitatea creatoare mulți factori cunos­cuți.. Pe scena acestui teatru acto­rul cetățean N. S. Cerkasov artist al poporului, a creat pentru prima oară o galerie neuitată de personaje ca : Ivan cel Groaznic, Miciurin, Ma­­iakovski, Jolliot Curie etc. Tot aici Simonov, Borisov, Ianțat, Skorobogatov, Jukovski au dat viața sutelor de personaje de oameni so­vietici constructori ai comunismului. In piesele cu tematică inspirată din istoria statului sovietic din faptele Marii Revoluții Socialiste din Oc­tombrie acest talentat colectiv a creat în condiții scenografice excepționale personajele, momentele, care evocă în fața spectatorilor sovietici glori­oasa epopee eroică a clasei munci­toare ruse din 1917. E. P. Kifiliuk: TARAS SEVCENKO-Monografie (1814-1861) EDITURA „CARTEA RUSĂ“ Artist în cel mai deplin înțeles al­­ cuvântului, revoluționar în tot ce a creat și prin activitatea sa de o viață întreagă, Taras Grigorievici Șevcen­­ko este una din figurile cele mai re­prezentative ale marelui popor u­­crainean. Taras Șevcenko a lăsat o vastă moștenire artistică. Poemele „Hai­ducii“, „Caterina“, „Visul”, „In Cau­­caz”, poeziile din culegerea „Cob­zar“, toată opera sa literară, au rămas ca o mărturie nepieritoare a geniului său creator cît și a convin­gerilor și țelurilor sale. Monografia criticului Kiriliuk, ti­părită în Uniunea Sovietică cu pri­lejul aniversării a 300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia, și tra­dusă recent în limba romînă, ne e­­vocă în chip deosebit de reușit ui­mitoarea personalitate a lui Taras Grigorievici Șevcenko, artistul revo­luționar ce și-a cîștigat „dreptul la gloria veșnică și recunoștința urma­șilor, pentru binele și fericirea căro­ra a luptat toată viața sa“. Calendarul agricol pe săptâmîna de la 31 octombrie—6 noiembrie 1955 Lucrare în cîmp și în gospodărie !n vii și livezi — In cursul acestei săptămîni tre­buie terminate neapărat însămîn­­țările și recoltările. — Se trece masiv la efectuarea de arături a dinei pentru însămînțările de primăvară. — Gunoiul de­­ grajd se transportă la cîmp și se îngroapă sub arătura fidîncă. Nu este bine să lăsăm gu­noiul ca să-l băgăm sub arătură în primăvară, deoarece în acest caz, recoltele sînt mai mici decît atunci cînd facem acest lucru toamna. — Se verifică semănăturile ră­sărite și se iau măsuri pentru com­pletarea golurilor. — Se gunoiesc fînețele și pășu­nile. — Se poate începe însămînțatul de toamnă a florii-soarelui. — Se desfac știuleții din și se iau măsuri pen­tru buna pănuși de­pozitare și­­ păstrare­a porumbului, cartofilor și a altor produse. — Se dă jos vița de vie de pe araci și sîrmă. — Se fac tăieri de ușurare provi­zorie și se începe îngropatul viței. — Se începe curățirea pomilor de mușchi, se fac arături și îngrășări. — Se fac apărători contra iepuri­lor. Eu sectorul legumicoli — Se face desfundarea terenului pentru grădină. — Se recoltează culturile care au mai rămas din săptămîna trecută. — Se amenajează serele pentru producerea de legume pe timpul iernii. in sectorul zootehnic — Se repară grajdurile, cotețele, cocinile etc. — Se gunoiesc fînețele și pășu­nile. — Se cară cocenii rămași pe cîmp în gospodărie. Posibilități asemănătoare In uzina T.C.U.P. din orașul Bacău marea majoritate a muncitorilor, tur­­nători, strungari etc. reușesc­­ prin apli­carea unor metode de muncă înaintate să folosească din plin mașinile la care lucrează. Așa de pildă, strungarul, Ion Baran din sectorul II prelucrător, care folo­sește în activitatea sa metoda sovie­tică Bîcov-Bortkevici, reușește să dea zilnic peste norma de producție cu 120 și 145 la sută mai multe piese. Acest muncitor își întreține în bune condițiuni locul de muncă, îngrijește cu atenție strungul. Succese asemănă­toare obține și lăcătușul Gheorghe Mutică care își organizează munca după metoda sovietică Voroșin. Tova­rășul Ioan Bernaci­, care realizează depășiri zilnice de normă între 100-120 la sută, lucrează în prezent în contul lunii februarie a anului 1957. Colectivul uzinei se mîndrește de ase­menea și cu succesele utemistului Lupu Cojocaru și ale altora. Totuși în această uzină sunt mulți muncitori, care deși lucrează în ace­leași condiții ca și fruntașii în produc­ție nu obțin nici pe departe­ rezultate asemănătoare acestora. Ei nu-și orga­nizează bine locul de muncă, folosesc nerațional utilajele și timpul de lucru, dar rezultate diferite Datorită neorganizării în bune condi­țiuni a muncii, tov. Pavel Gheorghe, dă de multe ori produse de slabă ca­litate. Faptul că acest tovarăș nu în­treține în bune condițiuni strungul a provocat în una din zile ruperea su­portului transversal pentru fixarea co­­nicității de la această mașină. De ase­menea, tov. Văcaru Vasile, prin manipularea greșită la păpușii mobile de la strung a spart roata de mane­vrare și blocare a piuliței de acționare longitudinală a păpușii. Din această cauză strungul la care lucrează dă un randament mult mai scăzut. Asemenea exemple negative în uzi­na T.C.U.P. mai sunt. Ele se da­tore­sc în bună măsură faptului că, conduce­rea administrativă și comitetul de în­treprindere nu se ocupă suficient de ridicarea tuturor muncitorilor la nive­lul fruntașilor. Organizația de bază a uzinei, trebuie să îndrume conducerea administrativă și comitetul de între­prindere, pentru a întreprinde o ac­țiune în această direcție. Trebuie în­tărit de asemenea simțul răspunde­rii și grija față de mașini și utilaj. DUMITRU NICOLAEȘ coresp. a N y N Se aduce la cunoștință publică deținătorilor de vehicule cu trac­țiune mecanică din sectorul so­cialist și particular că în baza De­cretului 143/1952, la data de 14 noiembrie 1955 încep operațiunile de verificare­­ a autovehiculelor. Pînă la această dată deținătorii sîn­t obligați să-și pună la punct autovehiculele pentru ca acestea să corespundă condițiuni­lor tehnice, prevăzute în art. 36 și 39 din in­strucțiunile aprobate prin H.C.M. Nr. 910/1954. Prezentarea în fața comisiilor de verificare se va face conform pro­gramărilor făcute de Direcția Mili­ției Regiunii Bacău. Pentru neprezentarea­­ autovehico­­lelor la verificare în termenul fixat, deținătorii vor fi sancționați con­form Decretului 143/1955. Verificarea și recenzarea conducă­torilor auto, care a fost anunțată, se va face la începutul anului 1956. W ĂRQPJIVA^ FI. roșie Bacău—Locomotiva Iași 4-1 (3-0) Intîlnirea dintre formațiile FI. ro­șie Bacău și Locomotiva Iași, întîl­­nire deosebit de importantă pentru formația locală în lupta pentru evi­tarea retrogradării, a atras duminică pe stadionul Libertății aproape 4.000 de spectatori. Cei prezenți nu au avut ce regreta deoarece au asistat la o repriză, dacă nu de un nivel tehnic superior, desfășurată în schimb într-o alură continuu susți­nută, îndeosebi de către formația lo­cală. De neînțeles este însă faptul de ce formația locală a slăbit alura în cea de a doua parte a jocului, permițînd ieșenilor să domine insistent, minute întregi. Acest lu­cru trebuie să dea de gîndit antre­norului care să imprime echipei mai multă agresivitate în tot timpul ce­lor 90 de minute de joc. In afară de aceasta în jocul echipei mai stăruie lipsuri în trasul la poartă (de data aceasta mai mult cu precizie decît ca frecvență) cît și în combinații inu­­tile. Peste aceste lipsuri formația fo­cală a obținut o meritată victorie care-i deschide perspectivele evitării zonei de retrogradare. La fluierul arbitrului Zaharia Dră­­ghici (Galați) pe t­eren au intrat formațiile : Flamura roșie Bacău, Cojocaru — Giosanu, Popescu, Savin — Hibian, Șerman — Lupu, Bibere, Florian, Vasilescu, Bălău. Progresul Focșani — Dinamo Ba­cău 2—1 (0—0) FI. roșie Burdujeni — Fl. roșie Buhuși 3—0 (1—0)­ Știința Iași — Dinamo Galați 1—0 Clasa In cadrul semifinalelor cupei ora­șelor la tineret, reprezentativa de tineret a orașului Bacău a întîlnit reprezentativa de tineret a orașului Ploești. Formația orașului Bacău putea cîști­­ga această intîlnire. Ea a atacat mai periculos decît formația din Ploesti și a dominat în majoritatea timpu­lui. Că nu s-a înscris nici un gol aceasta se datorește ratărilor copi­lărești ale atacanților. Iată de ce în această direcție trebuie insistat în viitor: In prima repriză ambele e­­chipe și-au împărțit perioadele de dominare. Singura ocazie a ploește­­nilor (minutul 18) nu poate fi fruc­tificată, mingea puternic trasă de Sibianu este respinsă în corner de către portarul Miu. In­ schimb, ba­­căoanii ratează ocazii clare prin So­lomon și Cocuță aflați singuri in fața porții. Incepînd de la mijlocul Locomotiva Iași, Zingher,­­ Cio­lan, Buimistriuc, Stanciu, Măriuță, Ionescu, Mănescu, Dram, Solgo, Creangă, Stănescu. încă din primul minut jucătorii formației locale atacă dezlănțuit. La un asemenea atac portarul ieșean nu reușește să rețină și mingea ajunsă la Florian este trasă afară. In minu­tul 4 se marchează primul gol. La un atac al formației locale, funda­șul Buimistriuc vrînd să degajeze introduce mingea în plasă: 1—0 pentru Flamura roșie. După acest gol se mai remarcă ocaziile ratate de Florian și­ Lupu. In minutul 13, Flo­rian trage la poartă și portarul Zin­gher nu reține: 2-0 pentru Flamura ro­șie. In minutul 24, formația locală înscrie cel de-al 3-lea gol. La un cor­ner, Giosanu înscrie cu capul. Este rîndul ieșenilor să atace și portarul Cojocaru se evidențiază blocînd în ultima instanță mingea trasă de Stă­­nescu. Spre deosebire de prima repriză,­­cea de-a doua se caracterizează prin­­tr-un joc anost în care inițiativa a­­parține oaspeților. Dealtfel în această parte a jocului, băcăoanii sunt nevo­iți să acorde 5 cornere rămase însă fără rezultat. In minutul 55 ieșenii reduc scorul prin Măriuță. Minutul 89 aduce cel de-al 4-lea gol al bă­­căoanilor. Florian înscrie dintr-o lo­­vitură de 11 metri, jost acordată de arbitru. (0—0) Flacăra 1 Mai Ploești — 1* vîntul Fălticeni 0—1 (0—0) Loco­motiva Galați — Dinamo Bîrlad 2-3 (1—1). mental­ reprizei întîia și pînă la mijlocul partidei, inițiativa aparține băcăoa­­nilor. Cu toate acestea nu se în­scrie nici un gol deoarece atacanții formației locale și în special Cocuță ratează. Conform regulamentului acestei competiții, în caz de egalitate cîștigă echipa cea mai tînără. Intrucît for­mația locală este mai tînără decît cea din Ploești s-a calificat pentru finală, unde va întîlni reprezentativa orașului Timișoara. Arbitrul Lupu Zicmund (Focșani) a condus formațiile: Bacău, Miu — Csatari, Bulibașa — Bordea, Ioanovici, Giosanu I. — Arnăutu, Belizna, Chiriță, Solomon, Cocuță, Ploești, Ionescu — Rusu, Sinescu, Georgescu, — Chiru, Istrate — Ni­­colae, Spiridon, Chiriță, Petre, Si­­bianu. Celelalte rezultate : Cupa orașelor la fotbal (tineret) Bacău—Ploești 0-0 1. Dinamo Bacău 2. Flacăra Cîmpina 3. Flacăra 1 Mai Ploești 4. Locomotiva Ia­și 5. Știința Iași 6. FI. roșie Burdujeni 7. Progresul Focșani 8. Dinamo Bîrlad 9. Flamura roșie Bacău 10. Avîntul Fălticeni 11. FI. roșie Buhuși 12. Dinamo Galați 13. Locomotiva Galați 22 15 4 3 53 : 21=34 22 13 3­6 38 : 25 = 29 22 10 3­9 45 : 37 = 23 22 9 5­8 22 : 23 = 23 22 9 4 9 29 : 27=22 22 8 6 8 33 : 33 = 22 22 9 4 9 23 : 26=22 23 9 4 10 30 : 35 = 22 22 7 7­8 35 : 36=21 23 7­6 10 19 : 29 = 20 22 8 2 10 30 : 42 = 18 22 8 1 13 27 : 34=17 22 6 3 13 18 : 33 = 15 2ttM^S^^K3»«»«96SC90C9S969090969696969CSC969696S6969696969»69e9eK9n: In ajutorul participanților la „sfatul agrotehnic săptămîna!“ Să asiguram condiții cît mai bune pentru adăpostirea și hranirea animalelor și păsărilor pe timpul iernii Multe și însemnate sînt foloasele pe care le aduc animalele și păsările in gospodăria țăranului muncitor. De la o vacă bună de lapte, gospo­dina umple la fiecare mulsoare cîte o dioniță cu lapte. De la 10-15 găini ,mai tot anul adună din cuibar cite L-8 ouă pe zi, iar de la oile pe care l­­ are în gospodărie își asigură lînă­­­untru împletitul flanelelor, ciorapi­lor și chiar pentru țesut la război. De asemenea, căraturile de t­împ, de la pădure, arăturile și în la­cămîntările, și alte munci pe ogoare și în gospodărie se fac, într-o bună măsură, tot cu vitele. Și, dacă faci socoteala din ce chel­tuială agonisești toate acestea, vezi numai decît că animalele și înde­osebi cornutele, au folosit tot ce nu se mai poate întrebuința din buca­tele culese: cocenii de porumb, pa­iele, pleava, tărițele, borhotul de sfe­clă, frunzele de sfeclă și altele. Toți oamenii muncii pentru a-și îndeplini bine rostul în fabrici în școli, în spitale și în alte locuri, trebuie­ să aibă carnea și laptele necesar, să mînînce ouă, să se îm­brace cu haine călduroase de lună pe timpul iernii să aibă încălțăminte din piele și talpă și altele. Or, toate acestea se scot de pe urma animale­lor, și pentru aceea nu le putem lă­sa nebăgate în seamă. Dimpotrivă, avem datoria să le îngrijim cît mai bine, pentru că, cu cît grija noastră pentru ele este mai mare, cu atît și rodul lor va fi mai bogat și munca pentru îngrijirea lor mai bine răs­plătită. Pregătirea adăposturilor Prima grijă a unui bun gospodar pentru întreținerea animalelor și pă­sărilor pe timpul iernii este și trebuie să fie aceea de a pregăti din vreme a­­dăposturi bune pentru toate anima­lele și păsările din gospodăria sa. Aceasta înseamnă: să termine de construit sau de reparat grajdul, co­tețul sau cocina și să le facă în așa fel incit ele să fie destul de încapă­toare, uscate, călduroase, luminate și aerisite. Pentru aceasta, fiecare țăran mun­citor să-și facă de pe acum socoteala cîte animale și păsări va ține pe timpul iernii. Repararea adăposturilor trebuie făcută cu multă chibzuială, contro­­lîndu-se cu răbdare de la acoperiș pînă la temelie. Acoperișul trebuie să fie bine încheiat ca să nu treacă apa prin el. In acest scop se cîrpesc toate găurile cu țiglă, draniță, paie sau coceni. De la acoperiș, trecem apoi la tavan, care de obicei este din lemn și e lipit în pod cu l­ wt. Dacă vedem că în unele locuri tavanul este dezlipit, se vor lua măsuri ca locul respectiv să fie lipit bine. Da­că tavanul nu este bine lipit peste tot, grajdul va fi tot timpul iernii fri­guros, umed sau plin de brumă. Pereții, fie că sunt din chirpici, că­rămidă sau alt material, trebuie cîr­­niți pe unde s-au mai găurit și apoi lipiți bine cu lut amestecat cu bă­legar de cai. După ce lipitura s-a us­cat, pereții se văruiesc și pe afară și pe dinăuntru. Varul omoară micro­bii, distruge mugegaiurile, ferind a­­nimalele de boli, și totodată face grajdul mai luminos. Podeaua adăpostului trebuie și ea reparată pentru ca să nu existe gă­uri, unde se strînge și dospește urina sau în care animalele mari, călcind rău, își vatămă piciorul cu cîte o scrîntitură. După toate acestea se controlează ușile și ferestrele și se repară și ele. La uși și ferestre trebuie­ as­tupate toate crăpăturile, de văzut dacă se închid bine. Geamurile sparte trebuie completate neapărat numai cu sticlă. Obiceiul de a se astupa acest­ geamuri cu paie sau scînduri este cît se poate de păgubitor, pentru că punînd în ferestre paie sau scînduri împiedicăm pătrunderea luminii în adăpost, ceea ce cauzează multe ne­ajunsuri animalelor. Se trece după aceasta la repara­rea ieslelor, jghiaburilor și troace­lor, în care animalele vor fi hrănite pînă la scoaterea lor la pășune. Se astupă și aici toate găurile ca să nu curgă grăunțele sau să se risipească fînul. Din cele arătate rezultă că trebuie să luăm măsuri să astupăm toate crăpăturile din tavan, pereți, de la uși, geamuri etc. E bine așa ? Fără îndoială că da. Asta înseamnă Însă că în adăpost, dacă el va fi închis bine, la un moment dat­­• și mai a­les în timpul nopții—va fi prea puțin aer curat și uneori chiar prea multa căldură. Or, animalele pentru ca să ierneze bine, să se dezvolte și să nu se îmbolnăvească au și ele nevoie d­­aer curat. De aceea, după ce am făcut toate lucrările arătate mai sus esre necesar să facem o ră­suflătoare­ea fiecare adăpost. Răsuflătoare, prin care se prime­nește aerul și se menține o tempera­tură potrivită în adăpost, se face în tavan, la un capăt al grajdului, tă­ind o gaură pătrată (largă după marimea adăpostului) de la care a­­șezăm un coș făcut din scînduri bine încheiate, care să iasă prin acoperiș. Lipsa unui bun adăpost nu pro­duce decît pagubă in gospodărie. Așa de pildă, s-a constatat că por­cii puși la îngrășat, dacă au adăpo­sturi bune, folosesc pentru a pune un kg. de carne și grăsime pe ei cam 4-5 kg. grăunțe. Cînd adăpos­­tul este rece și umed, le trebuie 7-8 kg. grăunțe ca să pună pe ei un kg. de grăsime.­­La fel se întîmplă și cu vitele mari. Cînd stau sub șopron, trei sferturi din mîncare se duce pe blană, care trebuie să crească mare și să le țină cald, iar restul de hrană și cu bru­ma de carne cu care intraseră în iarnă se duce numai pe căldura pe care trebuie să o fabrice corpul pen­tru ca animalul să poată trăi. Același lucru se poate spune și despre păsări. Și acestea, cu toate că au fulgi și pene, nu pot fi lăsate să se adăpostească pe unde pot, prin copaci sau poduri. Și ele trebuie sa aibă adăposturi corespunzătoare. Co­tețele pentru păsări să fie și ele cer­cetate, în aceste zile, cu mare aten­ție și să se vadă ce anume repara­ții este nevoie să li se facă. Trebuie astupate și la acestea crăpăturile și lunt măsuri pentru văruirea lor. Asigurarea apei de băut In timpul verii și toamna, cît vi­tele mai pot sta la pășune, ele gă­sesc apă mai la îndemînă, sau pot fi duse la adăpat în locuri mai înde­părtate. Pe timpul iernii, lucrul a­­cesta nu se mai poate face. De a­­ceea, este necesar ca fiecare țăran muncitor să se îngrijească de pe an cum să curețe și să repare fîntîna pe care o are, sau să ajute la cură­țirea și repararea fîntînilor ce se folosesc în comun. De asemenea, trebuie pregătite vasele din care să se adape animalele și păsările­ pe timpul iernii cînd gerul este prea mare și cînd ele nu pot fi scoase a­­fară din adăposturi. Trebuie repa­rate, de asemenea ulucele, căldările pentru scos apa din fîntîni și altele. Pregătirea furajelor Animalele vor ieși cu atît mai bi­ne din iarnă cu cît, în afară de o bună adăpostire, vor fi și bine hră­nite. Lucrul acesta îl știe fiecare ță­ran muncitor. Sunt însă în regiunea noastră destul de numeroși acei crescători de animale care socotesc că pe vreme de iarnă vitele pot fi hrănite oricum. Această părere este cît se poate de greșită. Fără îndo­ială că furajele cele mai bune tre­buie ținute pentru primăvară, cînd vitele e necesar să fie hrănite mai bine pentru a putea face cu ele ară­turi, însămînțări și alte munci la timp sau în gospodărie. Dar, și pe timpul iernii animalele trebuie hră­nite cu chibzuială, căci altfel ele vor slăbi mult și nu vor mai fi așa de productive. Țăranii muncitori au datoria să socotească de pe acum fînul pentru ca să ajungă deopotrivă pentru va­că, pentru el, pentru vitele de mun­că și pentru animalele tinere rămase In gospodărie. Trebuie­ apoi împărțiți cu chibzuială cocenii de porumb, paiele și alte furaje. Cînd facem so­coteala paielor să nu uităm că o cantitate însemnată din ele va tre­bui să o reținem pentru așternut. Dacă nu vom face acest lucru nu v vom avea gunoi suficient și de bună calitate, vitele nu se vor odihni bi­ne și iarăși vor slăbi, ori­cît de bine le-am hrăni. Furajele necesare trebuie așezate la adăpost, ferite de umezeală care se mucegăiește și le strică In vederea folosirii cît mai chib­zuite a furajelor grosiere (paie, co­ceni ș. a.) este recomandabil ca ță­ranii muncitori să caute să-și pro­­cure tocătoare pentru nutreț sau să folosească cît mai mult pe cele ce sînt la centrele de închiriat mașini și unelte de pe lîngă cooperative. Cu cît nutrețul este mai bine pregătit prin tocare și saramurare, cu atît el va fi mîncat mai cu poftă de ani­­male, cu atît vom avea mai puține pierderi și vitele vor ierna mai bine. Oricare ar fi nutrețurile ce se vor da animalelor pe timpul iernii, ele trebuie să fie curate, neprăfuite și să nu fie pline de noroi. De aceea, este bine ca tot de pe acum să se ia și măsurile necesare pentru asigurarea­ acestor condiții. Șurile și șoproanele să fie bine curățate, podurile să fie lipite, iar locul pe unde se transportă fînul sau alte furaje din ogradă în grajd să fie pietruit pentru a nu se umplea cu noroi în timpul transpor­tului. Alte pregătiri Pentru ca vitele să ierneze " ori mai bine, ele au nevoie și de cură­tenie corporală. Ele trebuie țesăiite și periate cu regularitate. Grija unui bun gospodar trebu­e sa fie de aceea, să-și procure din vreme țesalele și periile de care ar­i nevoie, lopețile și furcile pentru scoaterea bălegarului din grajd, vor­­ba pentru transportul gunoiului la­ platforma făcută în curte ș. a. Asigurând din timp toate cele ară­tate vom crea condiții bune pentru iernatul vitelor,1 vom avea și pe­ timpul iernii o producție bună de lapte și ouă, vom avea vite bune cu­ care vom putea face la timp și în­ condiții optime toate muncile de cîmp și gospodărie.

Next