Steagul Roşu, februarie 1956 (Anul 11, nr. 947-970)

1956-02-01 / nr. 947

twofTT/rwrffm'Twxr r TinmrFümTPv« 1 ORGAH AL COMITETULUI REGIONAL P.M R. ȘI AL SFATULUI PORTAR REGIONIM.BACÄU | Pentru pace și securitate colectivă în Europa Poporul român a urmărit cu interes lu­crările Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Var­șovia și a primit cu satisfacție rezultatele acestor lucrări care au decurs în întregime în spiritul prieteniei și colaborării frățești ce caracterizează relațiile dintre țările la­gărului socialist. La această sesiune, reprezentanții țărilor participante la Tratatul de la Varșovia au exprimat din nou năzuința neclintită a popoarelor lor de a apăra pacea. Prin însăși natura orinduirii lor sociale, țările lagărului nostru sînt sincer atașate păcii. Ele sînt preocupate de munca con­structivă in slujba îndeplinirii mărețelor planuri de continuă dezvoltare economică, în scopul satisfacerii nevoilor materiale și culturale mereu crescînde ale popoarelor noastre. Această sinceră năzuință de pace este re­afirmată și în Declarația statelor partici­pante la sesiunea de la Praga a Comite­tului Politic Consultativ. „Statele partici­pante la Tratatul de la Varșovia — se spune în Declarație __ sunt de părere că stabilirea unor bune relații și reglementarea problemelor litigioase între diferite țări in­different de apartenența lor actuală la unele grupări militare sau la altele, ar avea o mare însemnătate pentru consolidarea păcii“. Acest important document subliniază că lupta popoarelor pentru pace a dus la schimbări importante în situația interna­țională și la o anumită slăbire a încordării în relațiile dintre state. Aceasta a făcut să apară posibilități noi pentru îmbunătă­țirea relațiilor­zolvării pașnice a internaționale. Metoda re­litigiilor dintre state s-a dovedit a fi calea cea mai justă. In această ordine de idei, o deosebită impor­tanță internațională a­ avut-o conferința din iulie a șefilor guvernelor celor patru pu­teri care a dus la micșorarea primejdiei unui nou război, la apariția unui climat și unui spirit nou în relațiile dintre state. Uniunea Sovietică, ducînd o politică con­secventă de pace, a întreprins și în anul care a trecut o serie de acțiuni care au contribuit activ la destinderea încordării internaționale. In această direcție trebuie subliniate succesul tratativelor sovieto-iu­­goslave, semnarea tratatului de stat cu Au­stria, restabilirea relațiilor diplomatice cu Republica Federală Germană, vizita istorică făcută de N. A. Bulganin și N. S. Hruș­­ciov în India, Birmania și Afganistan. Trebuie de asemenea amintite propunerile pentru încheierea unui tratat general de securitate colectivă în Europa, precum și propunerile concrete pentru reducerea arma­mentelor, a efectivelor forțelor armate, pen­tru interzicerea armelor de exterminare în masă și instituirea unui control în acest scop. Ca o dovadă politicii sale de pace, concretă a sincerității Uniunea Sovietică și țările de democrație populară și-au redus efectivele militare cu 900.000 de soldați și ofițeri. Toate acțiunile menite să întărească pacea au fost primite cu bucurie de către oamenii iubitori de pace din lumea întreagă. Acum, din nou, statele participante la sesiunea de la Praga a Comitetului Politic Consultativ prezintă propuneri concrete în vederea reglementării problemelor litigioase și stabilirii unor bune relații între state. Ele se declară gata să examineze împreună cu celelalte state propunerile care ar cores­punde țelului asigurării unui sistem eficace de securitate colectivă. „Acestui țel — se spune în Declarația statelor participante la sesiunea de la Praga — s-ar putea sluji în­cheierea unui acord corespunzător, la în­ceput între o parte din statele europene, printre care U.R.S.S., Marea Britanie, Franța și S.U.A., precum și stabilirea în Europa a unei zone în dislocarea forțelor armate care efectivul și să fie stabilite printr-un acord special între statele intere­sate. In această ordine de idei ar putea fi examinate și propunerile prezentate de guvernul Marii corespunzătoare Britanii la conferința de la Geneva a șefilor guverne­lor celor patru puteri“. Statele participante propun în continuare ca în această zonă specială de limitare și control a armamentelor, să fie incluse cele două părți ale Germaniei și să se rea­lizeze pe această bază o înțelegere cores­punzătoare între statele interesate. Acea­stă înțelegere ar putea să prevadă retrage­rea sau limitarea efectivului trupelor stră­ine din cele două părți ale Germaniei, pre­cum și limitarea efectivelor armatei R. D. Germane și R. F. Germane, instituindu-se în acest scop și controlul necesar. O în­țelegere în această privință ar crea și pre­­mizele rezolvării problemei germane, care este strîns legată de asigurarea securității în Europa, în conformitate cu interesele po­poarelor europene, interese care corespund și năzuinței de pace a poporului german însuși. In spiritul devotamentului lor față de cauza păciii, statele participante la sesiu­nea de la Praga a Comitetului Politic Con­sultativ declară că ar avea o mare însem­nătate stabilirea unor relații de bună veci­nătate în special între Uniunea Sovietică- Turcia; Bulgaria-Grecia; Albania-Italia; Cehoslovacia-Republica Pentru crearea încrederii Federală Germană, necesare între statele europene, inerentă stabilirii unui sistem de securitate în Europa, statele membre ale Tratatului de la Varșovia pro­pun, ca o etapă premergătoare, încheierea între țările interesate a unor tratate de ne­agresiune cu asumarea­ angajamentului de a rezolva problemele litigioase numai prin mijloace pașnice, in declarația lor statele participante la sesiunea de la Praga se declară gata să examineze împreună cu celelalte state atît problemele securității europene cît și alte probleme internaționale urgente, printre care cea mai de seamă este problema în­cetării cursei înarmărilor și ferirea omenirii de primejdia unui război atomic. Primejdia existenței blocurilor agresive și a manifestărilor ostile coexistenței pașnice a determinat statele participante la Trata­tul de la Varșovia să examineze problema unor măsuri comune îndreptate spre coordo­narea eforturilor în vederea întăririi capa­cității de apărare a statelor semnatare. Ca urmare, Comitetul Politic Consultativ a adoptat regulamentul comandamentului unit al forțelor armate, precum și propunerea delegației R. D. Germane ca după crearea armatei populare naționale efectivele ei să fie incluse în forțele armate unite ale membrilor Tratatului de la Varșovia. Hotărîrile adoptate de Comitetul Politic Consultativ la Praga sunt de cea mai mare importanță pentru apărarea securității și muncii constructive pașnice a popoarelor la­­­gărului socialist. Aceste măsuri constituie în același timp un sprijin puternic pentru forțele păcii din toate țările. Poporul romîn, ai cărui reprezentanți au participat activ la adoptarea istoricelor hotărîri ale sesiunii de la Praga salută cu satisfacție Declarația statelor participante. Oamenii muncii din țara noastră consideră că măsurile luate în cadrul­­ Tratatului de la Varșovia în domeniul colaborării politice și economice și în domeniul colaborării mi­litare, sînt de cea mai mare importanță pentru apărarea securității și muncii paș­nice a popoarelor care își construiesc o viață nouă. Poporul român iubitor de pace a aflat cu satisfacție de măsurile întreprinse de guver­nul nostru în vederea îmbunătățirii relații­lor cu Grecia și dorește totodată dezvol­tarea relațiilor economice, politice și cultu­rale cu Statele Unite ale Americii, Anglia, Franța, țările Americii Latine și cu alte țări pe bază de egalitate, neamestec în tre­burile interne și avantaj reciproc. Poporul nostru este hotărît să-și apere libertatea, independența și suveranitatea sa națională împotriva oricărei amenințări din partea dușmanilor păcii. Iată de ce el sa­lută și aprobă cu căldură cuvintele tovară­șului Chivu Stoica care, în declarația fă­cută la Praga a spus : „Ca parte a Tratatului de la Varșovia, Republica Populară Romînă va face totul pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin pentru apărarea cauzei noastre comune, înalta cauză a apărării păcii și securității internaționale“. Se pregătesc intens pentru campania însămînțărilor de primăvară în comuna Răcătău, raionul Ba­cău, organizațiile de bază din sate și comitetul executiv al sfatului popu­lar comunal, acordînd atenția cuve­nită pregătirii din vreme­a campa­niei agricole de primăvară, au lurat o serie de măsuri în această direc­ție. * Prima grijă a comitetului executiv a fost organizarea din timp a cen­trelor de reparat unelte agricole, de înființarea centrelor de curățat să­­mînță, precum și de ducerea unei in­tense munci de lămurire în rîndul țăranilor muncitori pentru ca aceștia să-și repare din timp inventarul a­­gricol, să curețe sămînța etc. Comitetul executiv s-a interesat și a luat măsuri ca, conducerea coope­rativei din comună să aprovizio­neze la timp cu cărbuni, fier și alte piese centrele de reparat unelte a­­gricole. Odată cu începerea reparării unel­telor agricole din comună s-a pornit și întrecerea între centrele de repa­rat. Acest lucru a făcut ca pînă a­­cum în comuna Răcătău să se re­­pare un mare număr de pluguri, grape, semănători, trioare, vîntură­­tori și atelaje. In frunte s-a situat centrul nr. 1 a cărui responsabil este tov. Jănică Postelnicu. Succese fru­moase au obținut și celelalte centre. C. ALEXANDRESCU coresp. s . La o Casă a alegătorului din grija comitetului de partid de la fabrica „Steaua roșie“ din orașul Bacău, s-a deschis de curînd Casa alegătorului nr. 5. Și aceasta, ca și alte case ale alegătorului, este dotată cu aparat de radio, patefon, cărți etc. Interiorul casei este frumos pavo­azat cu lozinci. Pe mesele din mijlocul sălii se găsesc broșuri cu Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale cu privire la alegerile de deputați în sfaturile pop­ulare, broșuri cu întrebări și răspunsuri in problema alegerii de deputați în sfaturile populare, ziare, cărți, reviste și altele. al Ia programul de activitate Casei alegătorului sînt prevăzute conferințe în legătură cu realizările re­gimului democrat-popular, convorbiri cu cetățenii alegă­tori din fabrică și din car­tier, convorbiri între agita­tori și alegători, artistice prezentate programe de bri­gada de agitație a întreprin­derii etc. Numeroși cetățeni din fa­brică și din cartier vin aici să ceară lămuriri in legă­tură cu desfășurarea alege­rilor, punînd diferite între­­bări. Tov. Cobzaru Elena, responsabila Casei alegăto­rului, răspunde și lămurește problemele ridicate de ale­gători. IN CLIȘEU: — După ce au primit răspunsurile în legătură cu desfășurarea alegerilor, tov. Sofica Elena, Mo­­tanu Ion, David I. Da­vid și alți muncitori de­­ fabrică, părăsesc Casa negatorului. — Aspect din interiorul Casei alegătorului. *--------------------------­ Nr. 947 (2426) ★ 4 pagini 20 bani ★ MIERCURI I februarie 1956 In interiorul ziarului: Pentru continua reduceri* a prețului de cost — Convorbire cu tovarășul Dumitru Ște­fan, directorul întreprinderii de exploatare și transport al lemnului din Piatra Neamț. (pag. 2-a) VIAȚA DE PARTID: Agitație politică vie și operativă la fabrica „Reconstrucția“. (pag. 3-a) I. Roșu: Pentru ca sarcinile de plan să fie realizate cu succes. (pag. 3-a) V. Ciuciuc: Să punem la dispoziția popu­lației produse alimentare de bună calitate (pag. 3-a) Mai multă grijă pentru reparații la: G.A.S. Secuieni-Roman. (pag. 3-a) Opinia publică din Pakistan cere revizuirea politicii externe a țării. (pag. 4-a) Miting de protest la Hanoi împotriva ale­gerilor separate organizate de clica lui Ngo Dinh Diem. (pag. 4-a) De pe întinsul regiunii Spre noi succese în noul cincinal ★ ★ ★ Planul lunar îndeplinit înainte de termen Colectivul Oficiului turbo­­bur Moinești a reușit să obțină un frumos succes în lupta pentru traducerea în viață a Directivelor Congre­sului partidului. Zilele tre­cute, mai precis la 27 ia­nuarie, el și-a îndeplinit pla­nul lunar la metri forați. Numeroase brigăzi și-au adus contribuția la acest succes. Brigada sondei 1.126, condusă de brigadierul Petre Coșa, a reușit să foreze peste plan 346 metri. Rea­lizări însemnate au obținut și brigăzile­ conduse de Ba­­ciu Petre, Chirnoagă Pe­tre , de utemiștii­­ Bardan Gheorghe, Popescu Sergiu și alții. Curăță și stropesc pomii Curățirea de omizi și stropitul po­milor fructiferi stau în centrul preo­cupărilor pomicultorilor din raionul Tg. Neamț. Cunoscînd încă de anul trecut pe­ricolul ce-1 prezintă omizile pentru pomii fructiferi, țăranii muncitori cul­tivatori de pomi fructiferi din raion, au trecut la omizii pomii încă de la începutul lunii decembrie 1955. Pînă nu de mult, pe întreg raio­nul s-au curățit de omizi peste 16.000 de pomi fructiferi. Numai în comuna Petricani s-au curățit un număr de 1.342 de pomi. Printre primii pomicultori care și-au curățit pomii se află Irimia Du­mitru din comuna Timișești, Iaco­­boaia Gheorghe din Petricani, Savi­­nescu Gheorghe din Păstrăveni, Airi­­nei Ichim din Grumăzești, Gheorghe Băhneanu din Răucești și mulți alții. Concomitent cu curățitul pomilor de omizi se face și stropitul lor cu soluție contra dăunătorilor. Pînă la aceeiași dată s-au stropit 7.500 pomi în comuna Grumăzești și în cartierul orașului Tg. Neamț. Cu 9 2 (De la tovarășul N. Sove­­janu, directorul I.F.E.T.-ului Tarcău). Despre activitatea din cursul anului trecut a I.F.E.T.-ului Tarcău nu se pot spune lucruri prea bune. Planul de producție nu a fost realizat, productivitatea muncii a scăzut în loc să crească, iar sarcina de re­ducere a prețului de cost nu a fost realizată. însuflețit de mărețele sar­cini puse în față de docu­mentele celui de-al II-lea Congres al partidului, colec­tivul acestei întreprinderi a pornit în acest an la o luptă hotărîtă pentru lichi­­ ile înainte de darea tuturor lipsurilor realizarea cu succes a sar­și­cinilor ce-i stau în față. Ca urmare a unei mai bune organizări a muncii, folosirii depline a mecanis­melor, extinderii sistemului de muncă în brigăzi etc., colectivul I.F.E.T.-ului Tar­­cău a reușit să obțină un frumos succes: realizarea planului producției globale pe luna ianuarie la data de 22, adică cu 9 zile înainte de termen. Brigăzi ca acelea conduse de Iliescu Vasile și Ungu­­reanu Gheorghe, de la sec­torul Ardeluța, Cojocaru Gh. de la sectorul Brateș și Scu­­ ermen­ taru Ioan de la sectorul Bă­­trîna, maiștri ca Ciudin Constantin, Portic Carol și Prună Mihai etc., și-au a­­dus o contribuție de preț la obținerea acestui succes. De asemenea au muncit cu mult entuziasm : tractoristul Dia­­conu Vasile și șeful de co­loană de tractoare Vasile Io­nel de la exploatarea Goș­­man, însuflețit de succesul ob­ținut, colectivul I.F.E.T.-ului Tarcău este hotărît să mun­cească și mai bine pentru ca în acest an sarcinile de pian să fie îndeplinite lună de lună. Pentru reducerea pierderilor de lemn din prelucrare (De la tov. N. Bucătaru, directorul U.I.L. Comănești). In cursul anului trecut colectivul U.I.L.­­ului Comănești a obținut o serie de­ suc­­cese importante în ceea ce privește economi­­sirea­ materiei prime. Printre altele s.a economisit cantitatea de 1966 m.c. buș­­teni din care au rezultat 1.238 m.c. cheres­tea. La obținerea acestui succes o contri­buție de preț și-au adus printre alții:­ Carpinschi Casian-ascuțitor prim, Munteanu Dumitru și Antal Neculai — gateriști, Gri­­goraș Gh., pendularist și circulariștii Nenecî T. și Tarcău Mihai. In acest an colectivul U.I.L.-ului Comă­nești este hotărît să obțină succese și mai însemn­ate în lupta pentru reducerea pierderilor de lemn din prelucrare. Legat de această problemă, a avut loc nu de mult la cabinetul tehnic al întreprinderii o consfătuire la care au participat munci­­tori fruntași, maiștri și tehnicieni. Cu a­­ceastă ocazie s-au făcut o serie de pro­­puneri prețioase menite să ducă la obținerea unor economii tot mai însemnate, de materie primă. Printre propunerile făcute se numără aceea a tovarășului Boboș Ioan privind se­lecționarea cît mai corectă a buștenilor și depozitarea lor pe lagăre după diametre și calități, a tov. Mihăilă loan, de a aplica în mod cît mai just modelele de debitare și de recepționare a pînzelor de gatere îna­inte de montare, a tov. Popec Garol, de folosire cît mai completă a ferăstraielor pan­­glică etc. Consfătuirea s-a încheiat cu angajamentul de a se realiza în cursul randament tehnic de minimum acestui an un 66 la sută în loc de 65 la sută cît s-a realizat în cursul anului trecut. DOCUMENTELE CONGRESULUI IN DEZBATEREA MEMBRILOR ȘI CANDIDAȚILOR DE PARTID Incepînd de la 23 ianuarie, in fie­care luni, sute de propagadiști și agi­tatori sînt instruiți la cabinetul de partid Bacău, cu probleme ce izvo­răsc din Documentele celui de-al II-lea Congres al partidului. In seminarii permanente, propa­gandiștii de la toate formele de învă­­țămînt au dezbătut temeinic proble­mele privind consolidarea puterii de­­mocrat-populară, politica externă R.P.R. și îndeplinirea sarcinilor pri­a­mului plan cincinal. Bine instruiți, propagandiștii au ținut convorbiri cu membrii cercurilor de pe lângă orga­nizațiile de bază unde activează. Con­vorbiri interesante au susținut propa­gandiștii I. Stern, V. Cotic de la E­­nergo-combinat, Prisecaru C. și Leonte C. de la depoul Bacău, Pricop Maria și Mocanu Elena de la fabrica „Pro­letarul“, Manóle N. și Sîrbu M. de la fabrica „Steaua roșie“ și mulți alții. Documentele Congresului îndeamnă pe muncitori spre o muncă tot mai spornică. La depoul C.F.R. Bacău, după discutarea unor probleme ridica­te la Congres, colectivul de mecanici în frunte cu comuniștii Ailincăi C. și Leonte C., a hotărît să mărească cu 15—25 la sută procentul de care ia trenurilor cu supratonaj. remor­ La rîndul lor, comuniștii de la Energo­­combinat s-a angajat să muncească mai bine pentru a asigura buna deser­vire a populației cu energie electrică. Agitatorii instruiți cu problem­ele izvorîte din Documentele Congresului partidului, susțin convorbiri, populari­zează realizările primului nostru plan cincinal și sarcinile celui de-al doilea plan cincinal. C. MARGINEANU coresp. In ultimii ani, din fondul centralizat și prin autoimpunere, in satele regiunii noastre s-au foase construit nume­ro caluri pentru cămine culturale. De asemenea, au fost în­ființate numeroase bi­blioteci sătești, colțuri roșii, case de citit etc. * I cămine­­ culturale si case de citit Cu echipa de agitatori din casă-n casă Cei 4 agitatori — comunista Mayer Au­rica, tov. Boca Eleonora, tînăra repansa­­toare Lili Ciubotaru și strungarul utemist Voisei Ion, — după ce dădură colțul pe strada Florilor se opriră la numărul 54. O femeie scundă mai în vîrstă îi pofti ospitalieră în casă. — Tocmai m-apucasem să calc niște rufe. Dar cu ce treburi pe la noi ? — Am venit să mai stăm de vorbă, să vă spunem unele noutăți în legătură cu a­­legerile, interveni agitatoarea Eleonora Boca. —­ Am auzit ceva că trebuie să verifi­căm dacă sîntem trecuți pe liste. Așa a fost și la alegerile trecute, în 1953­ — întocmai. E bine să mergeți zilele acestea la școala nr. 5, unde sînt afișate listele și dacă nu vă găsiți numele, tre­buie să cereți să vă treacă pe liste. Ar mai fi însă ceva de spus — adăugă tovarășa Mayer. Acum cînd mergem la alegeri, e bine să vorbim și despre realizările noas­tre. — Unele se mai cunosc, altele le-am și văzut, dar nu mă supăr dacă îmi mai spuneți și dv. cîte ceva — spuse gospodina Craiman Sofia. Dar ne luarăm cu vorba și uita­i să scot fierul din priză — spuse gazda. — Sub regimul de democrație populară, viața noastră e tot mai frumoasă, reluă fi­rul unul dintre agitatori. Uite d-ta, calci cu fierul electric, ai aparat de radio, peste cîți­­va ani cînd va fi gata hidrocentrala de la Bicaz, toată Moldova noastră, altădată înapoiată, se va lumina. La Borzești și Comănești s-au ridicat mari centrale elec­trice. Azi sîntem mulți acei în casele că­rora lampa de gaz a rămas doar o amin­tire... La despărțire gazda i-a poftit pe agita­tori s-o mai viziteze și cu altă ocazie. La numărul 48, agitatorii au stat de vorbă cu gospodina Aneta Popovici. — Noi sîntem de la fabrica „Proletarul" — dădu lămuriri utemistul Ion Voisei — și scopul vizitei noastre este de a vă face cunoscut că la 11 martie vor avea loc alegerile de deputați. — Soțul meu e șofer la I.R.C. și mi-a spus ceva despre alegeri, dar nu știam precis cînd se vor ține— se grăbi să răs­pundă gazda. Pe ușă își făcu apariția o fetiță cu obrajii îmbujorați ca un­ mac roșu. Văzînd oaspeți necunoscuți, ea se retrase repede lîngă mama ei. — Ei, ți-ai făcut lecțiile, de te-ai și a­­pucat de joacă ? Așa ne-a fost vorba ? o dojeni mama. Apoi, adresîndu-se agitato­rilor continuă: Am și un băiat. El e mai mare, acum e în clasa a VIII-a la liceu și e tare sîrguincios. — Numai dragoste de învățătură să ai, că azi sînt deschise larg porțile oricăror școli pentru cei ce muncesc — vorbi ute­­mista Lili Ciubotaru. Cine putea învăța înainte ? Numai fiii celor cu bani mulți. Azi e altfel. Orice muncitor își poate da copiii la învățătură. — Asta așa-i. E drept. — Uite și la noi la fabrică se dă mare atenție copiilor. A-ți văzut creșa și cămi­nul din colțul străzii. Acolo își petrec zi­lele 85 de copii ai muncitorilor, în timpul cînd părinții lor sînt în producție. De a­­asemenea, printre sortimentele de stofe și țesături care se produce fabrica noastră, multe sînt pentru copii. Agitatoarea vorbi apoi mai departe despre faptul că sfatul popular s-a îngrijit să deschidă în oraș un teatru de păpuși. S-au făcut solare, spa­țiile verzi — locuri de recreere pentru co­pii — s-au mărit cu 12.500 m.p. etc. In casa muncitorului Sandu Iostaf care lucrează la D.C.A., grupul de agitatori ză­bovi mai mult. Aici se găseau mai multe persoane de aceea discuțiile s-au purtat activ. Gazda — tovarășul Sandu — po­vești celor prezenți, printre altele, despre viața de mizerie, pe care a îndurat-o cît a fost slugă la moșieri, apoi arătă că e bucuros că astăzi copilul său este elev la­­ Școala profesională de mineri din Comă­nești. Se discută în continuare despre realizări. Aici agitatorii au povestit, de pildă, că muncitorii fabricii „Proletarul“ au dat peste plan în 1955, 110.000 m.p. țesături de lînă, 14.500 m.p. țesături de bumbac și că acum fabrica lor primește pentru a- 5-a oară steagul de fruntașă pe ramură. A amintit apoi că pentru îmbunătățirea con­dițiilor de trai ale muncitorilor acum se construiește o cantină nouă, un club mo­dern și se amenajează un staționar pentru bolnavi. Regimul de democrație populară a asi­gurat dreptul la muncă. Uite în nostru, pe ruinele unor maghernițe, orașul s-au construit în ultimii ani, fabrica de utilaj petrolifer, fabrica de confecții și fabrica „Muncitorul liber". Sfatul popular a cons­truit de asemenea la Șerbănești un mare atelier pentru articole de fontă. Coopera­tivele meșteșugărești produc acum de toate... — Pentru aceste realizări și pentru tot ce se face în vederea ridicării nivelului vieții noastre, să ne dăm votul pentru candidații F.D.P., la 11 martie — com­plectă agitatoarea Mayer Aurica. — Difuzorul ne aduce la cunoștință tot ce e nou — interveni în discuție soția to­varășului Sandu. Toată strada cred că știe despre alegeri pentru că fiecare din cei care n-au avut aparate de radio și-au bă­gat difuzoare de cînd s-a radioficat strada noastră. Dar ne bucurăm dacă mai veniți și dvs. pe la noi să ne mai spuneți ce e nou. ★ ...Grupul de agitatori se opri apoi la casa tov. Haim Adolf, la gospodina Chi­­riac Sala și la alte case. Tîrziu, agitatorii se despărțiră hotărîți ca și în zilele urmă­toare să continue această muncă. Afară rafalele reci de vînt se făceau tot mai sim­țite, se lăsa înserarea... C. ANDREESCU

Next