Steagul Roşu, aprilie 1957 (Anul 12, nr. 1308-1332)

1957-04-02 / nr. 1308

Noi unități socialiste în satele regiunii în satul Dumbrava comuna Blaga Convingîndu-se de avantajele mun­cii în comun a pămîntului, un nu­măr de 15 familii de țărani munci­tori din satul Dumbrava, comuna Blaga, raionul Zeletin și-au unit su­prafața de 15,50 hectare teren ara­bil, formînd întovărășirea agricolă „8 Martie“. Printre întovărășiți se află țăranii muncitori Haret I. Gh., S. Ștefan și Blaga Tinuță. Ca pre­ședinte al întovărășirii a fost ales țăranul muncitor Puiu D. Ioan. D. COSMA, coresp. la comuna Răchiteni. Duminică a avut loc în comuna Răchiteni, raionul Roman inaugura­rea întovărășirii agricole „Spre noi victorii“. In această întovărășire au intrat un număr de 24 familii de țărani muncitori din sat printre care Farcaș Anton, Cadar Mihai, Mi­­­hăieș Joră și alții. Cu ocazia adu­nării care a avut loc, întovărășiții au ales ca președinte al întovără­șirii pe comunistul Andrei Ghercă. N. FILIMON, coresp­­ un satlui Bîrjoveni comuna Români din Un număr de 37 țărani muncitori satul Bîrjoveni, comuna Ro­­m­îni, raionul Buhuși și-au unit­­ su­prafața de 13,10 hectare teren ara­bil, formînd o întovărășire agricolă, căreia, cu ocazia adunării de consti­tuire care a avut loc zilele trecute, i-au dat numele de „1907“. Printre țăranii muncitori care au intrat în noua întovărășire — a doua din satul Bîrjoveni — se numără Mazilu A. Gheorghe, care a și fost ales ca președinte al întovărășirii, Buhucia­­nu N. Vasile, Popa Gh. Gheorghe și alții. M. DONICI, coresp. In satul Bogdănești (Prin telefon de la N. Neagoie și I. Ardeleanu). Cu cîteva zile în urmă, 10 familii de țărani muncitori din satul Bog­­dănești, raionul Tg. Ocna s-au ho­­tărît să-și muncească pămîntul în comun cu mașinile și tractoarele sta­tului, înființînd o întovărășire agri­colă. Printre cei înscriși se numără și țăranul mijlocaș Dima Petre Pe­tre în vîrstă de peste 60 de ani, care a propus să se dea întovărășirii nu­mele de „1907“. Adunarea întovă­­rășirilor a acceptat cu bucurie a­­ceastă propunere, angajîndu-se în­­același timp să muncească pentru lărgirea întovărășirii, pentru obți­nerea unor producții sporite de ce­reale. In comitetul de conducere al noii întovărășiri au fost aleși N. Doagă ca președinte, I. Matei și N. Hol­ban ca membri. Problema ar. 1 arăturile și insămînțările Muncă spornică la G.A.S. Muncitorii gospodăriei agricole de stat „Vasile Roaită“ din Șerbești își intensifică eforturile, dornici să efectu­eze muncile de primăvară la timp. Pînă acum ei au arat peste 140 ha. și au însămînțat 28 ha. cu borceag și 10 ha. cu sfecla de zahăr. De aseme­nea, au plantat 4 ha. cu sfeclă butași anul II. Grăparul culturilor de toamnă stă de asemenea în centrul preocupărilor. Această lucrare a fost făcută pe o suprafață de 166 ha. Tractoriștii P. Boțan, Gh. Herniuc și M. Balint au făcut lucrări de bună calitate, depășindu-și în același timp normele zilnice de lucru. ★ La G.A.S. Dămienești, lucrările de primăvară sunt în plină desfășurare. Arăturile și însămînțările din epoca I-a, spre exemplu, au fost făcute în proporție de 90 la sută. De asemenea, s-au îngrășat suplimentar 288 ha. cultivate cu culturi de toamnă. In mod deosebit s-au evidențiat tracto­riștii Jenică Stoica, Ion Mititelu și I. Scarlat. 300 ha. Insămînțati la Gloduri Zilele prielnice de primăvară sînt folosite din plin și de către țăranii muncitori din comuna Gloduri. Intr-a­­jutorîndu-se în muncă, ei au însămînțat pînă acum­ aproape 300 ha. Fruntași pe comună s-au situat ță­ranii muncitori Aurel Giură, ©h. Mun­­teanu și D. Șendrea care au terminat de însâmință­ culturile timpurii. Zoresc cu muncile agricole de primăvară Țăranii muncitori din comuna Satu-Nou, raionul Bacău, zoresc cu arătu­rile și însărat ofărie. Mulți dintre ei, printre care Gh. Unguru, V. I. Popa și I. Gr. Andrieș au însămînțat cultu­rile din prima urgență, iar acum își pregătesc pămîntul în vederea însă­­mînțării porumbului. Pînă zilele trecute în comună se însăm­înțaseră aproape 100 de hectare. Insămînt­­ată sfeclă Pentru­ a obține o recoltă bogată de sfeclă de zahăr, mulți țărani munci­tori din comuna Săucești, raionul Ba­cău și-au pregătit încă din toamnă terenul, astfel că în primăvara acea­sta au putut însăm­înța la vreme sfecla. Printre sei­ ce­ dau zor cu însămînțatul sfeclei sînt și țăranii muncitori Enache St. Nicolae, N. I. Furtună și I. Amo­­răriței. Pînă în prezent se însămîn­­țaseră cu sfeclă peste 20 ha. Evenimentele de duminică ORACA Bacău fruntașă pe țară Duminică dimineață în sala teatrului de stat „Licurici“ din orașul Bacău a avut loc adunarea festivă pentru înmînarea steagului de fruntaș pe țară, în perioada semestrului II al anului 1956, Oficiului Regional de A­­chiziții și Contractări de Animale Ba­cău. La adunarea festivă au luat parte reprezentanți din partea Ministerului Bunurilor de Consum, C.G. al Sindi­catului Muncitorilor din Industria Ali­mentară, reprezentanți ai organelor de partid și de stat, conducătorii tuturor oficiilor regionale din țară, precum și lucrătorii oficiilor raionale din regiu­nea Bacău. Tov. Ștefan Ștefănescu, director al Oficiului Regional de Achiziții și Con­tractări de Animale Bacău, a prezen­tat un referat asupra activității uni­tății desfășurate în perioada semes­trului II al anului 1956. In anul 1956 ORACA Bacău a reali­zat planul total de aprovizionare în proporție de 115 la sută, achiziții — 134 la sută și contractări — 113 la sută. In semestrul II al anului trecut planul de aprovizionare a fost reali­zat în proporție de 127 la sută. La obținerea acestor rezultate a contribuit în primul rînd Oficiul raional Roman, condus de către tovarășul Vasile Geamănă, care­ a realizat planul de aprovizionare în proporție de 150 la sută, urmat de către Oficiile raionale Bacău și Piatra Neamț. Pentru aceste merite, tovarășul Gheorghe Păcuraru, din partea Prezi­diului G.C. al Sindicatului Muncito­rilor din Industria Alimentară înmî­­nează steagul de întreprindere frun­tașă pe țară pe semestrul II al anu­lui 1956, Oficiului Regional de Achi­ziții și Contractări de Animale Ba­cău. Cu același prilej tovarășul Gheor­ghe Păcuraru a înmînat un însemnat număr de diplome de onoare lucrăto­rilor oficiului Bacău. Printre cei dis­tinși cu diplomă de onoare se află to­varășii : Ștefan Ștefănescu, director al Oficiului Regional Bacău, Gheorghe Constantinescu, achizitor la raionul Bacău, Iordache Ciobanu, achizitor la raionul Moinești, Maria Jarniță, Gh. Cozma, Gh. Sociu, Valeriu Lăcătușu­, Loni Grimberg și alții. Participanții la discuții și-au mani­festat hotărîrea ca și pe viitor sa mun­cească cu același elan pentru realiza­rea și depășirea sarcinilor de plan pentru a păstra titlul de fruntași pe țară. C. CURTEANU Conferință Societatea pentru răspînd­irea științei și culturii, filiala regională Bacău, a organizat în ziua de duminică 31 mar­tie a. c., în sala cinematografului „Muncitorul", conferința: „Conducerea de către partid, condiție hotărîtoare pentru victoria cauzei socialismului“. A conferențiat tov. profesor universitar N. Goldberger, rectorul Institutului de științe sociale de pe lingă C. C. și P.M.R. Conferința s-a bucurat de un fru­mos succes. Construcții pentru oamenii muncii Pentru oamenii muncii din regiu­nea Bacău se vor construi anul a­­cesta cu peste 30 la sută mai multe locuințe ca în anul 1956. In centrele industriale și muncitorești Roznov, Co­­mănești, Onești, Roman și Bacău se vor da în folosință, pînă la sfîrșitul anului, sute de apartamente. Pentru realizarea acestora au fost alocate cca. 38 milioane lei din fondurile ministe­relor, care au întreprinderi pe terito­riul regiunii, și din cele ale sfaturi­lor populare. Aceste sarcini sporite, care izvo­răsc din rezoluția plenarei partidului din decembrie anul trecut, vor fi duse la îndeplinire de către cele două trus­turi din regiune: T.R.C.L. și Trustul 2 construcții. Odată cu atacarea lucrărilor noi și continuarea celor începute în anii tre­cuți, colectivele acestor două mari uni­tăți de construcții au făcut pregătiri pentru asigurarea utilajelor și ma­terialelor de construcții. 75 la sută din totalul lucrărilor ce vor fi­­ exe­cutate de T.R.C.L. se vor efectua mecanizat. Un mare volum de lucrări mecanizate vor fi executate și de trustul 2, unde au fost organizate pînă acum două brigăzi complexe­ ce vor efectua tencuieli mecanizate în pro­porție de 100 la sută la clădirile ce se construiesc în orașul Onești, iar în curînd va lua ființă o altă brigadă ce va efectua astfel de tencuieli pe șantierele de construcții din Ro­man. Pe toate șantierele din cadrul regiu­nii au fost repartizate schele metalice și alte agregate necesare lucrărilor de zidărie. Se vor folosi, pentru prima dată în construcția locuințelor, blocuri mari din deșeuri ceramice și steril de mină, blocuri ce vor fi realizate pe șantiere cu ajutorul agregatelor. Fo­losirea lor va mări productivitatea muncii cu 10 la sută și va reduce durata construcțiilor cu aproape 3 luni. Industria locală, prin valorificarea resurselor existente, pune în acest an la dispoziția constructorilor din regiu­ne cantități însemnate de materiale de construcții. Astfel, numai întreprinde­­­rile industriei locale din Bacău și Piatra Neamț, vor produce 8 milioane bucăți cărămizi, iar întreprinderea reJ­­ională de industrializare a lemnu­lui va realiza cantități însemnate de material lemnos din valorificarea ex­­­ploatărilor forestiere. Se va acorda o mai mare atenție dezvoltării indus­triei locale de prefabricate, producîn­­du-se 125.000 bucăți blocuri înlocui­tori de cărămidă, cca. 1000 m. c. dife­rite prefabricate și cantități importante de țiglă. O contribuție însemnată vor aduce în acest an întreprinderile de interes republican ca: fabricile de cărămizi din Roman și Piatra Neamț, care vor produce noi sortimente necesare șantierelor de construcții, țiglă, înlo­cuitori de cărămidă și altele. Toate cele 30 de mari șantiere din cuprin­sul regiunii, aparținînd trustului 3 con­strucții, au fost organizate și asigu­rate cu cadrele necesare conducerii lu­crărilor. T.R.C.L. a atacat deja o bună parte din lucrări ca, de pildă, 2 blocuri în orașul Bacău. Pînă la sfîrșitul a­­nului acesta, cele două trusturi vor da în folosință oamenilor muncii din regiune aproape 600 apartamente mo­derne, P. C. Olimpiada tinerilor matematicieni și fizicieni (faza regională) Duminică 31 martie Școala medie de băieți din Bacău a găzduit parti­cipanții la Olimpiada tinerilor mate­maticieni și fizicieni — faza regio­nală. Au luat parte la concurs elevii și elevele de la școlile medii din regiune care au trecut cu succes probele ante­rioare la faza raională. Subiectele au fost aduse, în plic si­gilat, de la București de către o de­legată a Societății de științe matema­tice și fizice din R.P.R. In dimineața zilei de duminică, tinerii matematicieni s-au întrecut încercîndu-și puterile în rezolvarea interesantelor probleme pro­puse. Timpul acordat a fost de trei ore. In după-amiaza aceleiași zile a fost riadul tinerilor fizicieni să-și do­vedească aptitudinile. In cursul zilei de luni participanții la olimpiadă, însoțiți de profesori, au vizitat orașul Bacău. Faza regională a acestei olimpiade prezintă un interes deosebit nu numai pentru elevii participanți, dar și pentru cadrele didactice și secțiile de învăță­­mînt raionale. Rezultatele sînt fără în­doială pline de învățăminte și de a­­ceea ne propunem ca într-un număr viitor al ziarului nostru să facem o analiză a acestor rezultate. Două orchestre simfonice ce o vie activitate în regiunea Baia Mare desfășoară o vie activitate două orchestre simfonice de stat: „Glinka“ — la Satu Mare și „Minerul“ — la Baia Mare. Orchestra simfonică „Glinka“, orchestră care de curînd a împlinit 10 ani de activitate, a oferit pînă acum publicului peste 800 de concerte audiate de peste 300.000 de per­soane și a prezentat seri de operă și operetă.­­ La concerte și-au dat con­cursul soliști și dirijori din Cluj, București, pre­cum și din Budapesta.­­ Orchestra simfonică „Minerul“ este mult mai tînără fiind creată în no­iembrie 1953. Totuși și ea a dat pînă în prezent 245 concerte audiate de 58.800 de persoane. De asemenea ea a mai oferit 30 de seri de operă și operetă, 3 concerte-lecții pentru 600 de elevi, concerte de cameră. Numărul depla­sărilor făcute în între­prinderile și satele regi­­unii se ridică la 170. iuzica delegației guvernamentale și de partid a 1.P.R. HR.P. Bulgaria — Marele miting de la Plovdiv PLOVDIV 1. De la trimisul special Agerpres . Luni dimineața delegația guverna­mentală și de partid a Republicii Populare Rom­îne alcătuită din tova­rășii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim­­secretar al C.C. al Partidului Munci­toresc Român, membru al Prezidiu­lui Marii Adunări Naționale, condu­cătorul delegației, Chivu Stoica, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, membru în Biroul Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Român, Petre Borilă, vice­președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al Par­tidului Muncitoresc Român, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al Partidului Munci­toresc Român, Grigore Preoteasa, mi­nistrul Afacerilor Externe al Republi­cii Populare Romîne, membru al C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, G. Gaston Marin, președintele Comitetului de Stat al Planificării, M. Roșianu, am­basadorul Republicii Populare Romîne la Sofia, care se află în vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, a plecat spre Plovdiv. Delegația este însoțită de tovarășii Anton Iugov, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bul­garia, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Dimo Dicev, membru al C.C. al Par­tidului Comunist Bulgar, șeful secției de politică externă și relații internațio­nale al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, M. Tarabanov, locțiitor al mi­nistrului Afacerilor Externe al Repu­blicii Populare Bulgaria, Iordan Ste­­fanov, directorul protocolului. Coloana de mașini a oprit în drum în orașul Bazargic, unde locuitorii ora­șului au făcut o primire sărbătorească solilor poporului român. In centrul o­­rașului a avut loc un scurt miting. Delegația romînă a fost salutată de SOFIA 1. De la trimisul special Agerpres: Duminică dimineața tovarășii Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, Echim Stoica Petre Borilă au vizitat complexul hi­si­droenergetic „Stalin" de pe rîul Isker, in apropiere de Sofia. Membrii dele­gației române s-au oprit la șantierul Liuben Lucov, președintele comitetului orășenesc al Frontului Patriei. A răspuns tov. Petre Borilă, vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidu­lui Muncitoresc Român. Cuvîntarea sa a fost subliniată de cei prezenți cu aplauze și aclamații în cinstea priete­niei bulgaro-romîne, a solidarității tu­turor țărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică. Coloana de mașini pornește din nou. Pe tot parcursul, prin localitățile pe unde trece, delegația guvernamentală și de partid a Republicii Populare Romîne este întîmpinată cu deosebită căldură. Oaspeții se opresc la unul din sectoarele cooperativei agricole de muncă „Dimitr Caraianov“ din comuna Male Canave. Această gospodărie cu­prinde 1.000 de familii de țărani care și-au unit 4.500 hectare de teren pen­tru a le lucra în comun. Conducătorii de partid și de stat romîni au st­at de vorbă cu colectiviștii care lucrează la răsadnițele de roșii. Către ora 11 delegația guvernamen­tală și de partid a Republicii Populare Romîne a ajuns la Plovdiv, important centru cultural și economic al Repu­blicii Populare Bulgaria. In întîm­pinarea oaspeților romîni s-a adunat o imensă mulțime de­ oameni. Conducătorii autorităților locale — F­odor Zvezdov, prim-secretar al Comi­tetului regional al Partidului Comu­nist Bulgar, Nicola Balrangiev, pre­ședintele Sfatului P­opular orășenesc, Spas Gospodov, prim-secretar al Comi­tetului orășenesc al Partidului Comu­nist Bulgar, Atanas Cilbov, președin­tele Sfatului Popular Regional, i-au salutat cu căldură pe oaspeții romîni. O companie de onoare cu muzică și drapel a dat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Popu­lare Romîne și Republicii Populare Bulgaria. Apoi tovarășii Gheorghe barajului lacului de acumulare „Pance­­rom" la hidrocentrala „Pasaret" și la marele baraj „Stalin". Complexul hidroenergetic de pe riul Isker este una dintre marile lucrări in domeniul electrificării țării și extinderii irigațiilor, realizate in anii regimului democrat-popular în Bulgaria. Puterea Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și Anton Iugov au trecut în revistă compania de onoare. In piața centrală a orașului a avut loc un mare miting. Deasupra mulți­mii care se întinde pînă departe în piață, in parcul orașului și pe stră­zile învecinate, se vedea pancarde cu­ chemări în limbile romînă și bulgară : „Trăiască prietenia bulgaro-romînă“, „Trăiască pacea în lumea întreagă“, „Bine ați venit dragi prieteni din Ro­­m­ânia", „Dunărea nu ne desparte, tip unește", „Salut de luptă de la fero­viarii din Plovdiv, tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica“. Mitingul a fost deschis de Nicola Balrangiev, președintele Sfatului Popu­lar orășenesc, care a salutat sosirea în orașul Plovdiv a delegației guver­namentale și de partid a Republicii Populare Romîne. A luat apoi cuvîntul tovarășul An­ton Iugov, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bul­garia, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar. S-a dat apoi cuvîntul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Ro­mân, membru al Prezidiului Marii A­­dunări Naționale, conducătorul delega­ției guvernamentale și de partid al Republicii Populare Romîne. Cuvîntările tovarășilor Anton Iugov și Gheorghe Gheorghiu-Dej au fost sa­lutate cu aplauze entuziaste. La încheierea mitingului, tineri și tinere din orașul și regiunea Plovdiv, îmbrăcați în frumoase costume națio­­nale bulgare, au urcat la tribună și în aplauzele prelungite ale mulțimii au­ oferit buchete de flori conducătorilor de stat și de partid romîni și bulgari. La amiază Sfatul Popular Orășenesc a oferit o masă în cinstea oaspeților­ instalată a centralelor electrice dinn Republica Populară Bulgaria a crescut considerabil. Intr-un singur an puterea instalată a întrecut de 4 ori pe cea in­stalată pînă în 1944. Suprafețele iri­gate au crescut de asemenea de 43 ori față de cele irigate pînă în 1944* Conducătorii complexului au vorbit solilor poporului român despre im­por­­tanța lucrărilor executate și per spec­­tic­­le­­ de dezvoltare a complexului hi­droenergetic de la Isker. Barajul „Stalin", care are o înăl­țime de 73 metri, stăvilește apele Is­­­kerului, formînd un lac de acumu­lare lung de 16 km. cu o suprafață de 11 km. p. Apele Iskerului acționează două hidrocentrale cu o putere totală de 50.000 de­­ kw. Un alt baraj pe Is­ker, un canal deschis de 70 km. și un­ lac­­ de acumulare, de 10 km. p., vor permite irigarea unor mari suprafețe de teren, constituind totodată un plă­cut loc de recreare și de sporturi nau­tice pentru locuitorii Sofiei. In a doua jumătate a zilei delegația romînă, în frunte cu tovarășul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, a vizitat­­ gospodă­ria de stat și parcul Urania 'din apro­pierea Sofiei, iar apoi centrul recon­struit al capitalei Bulgariei și maga­zinul universal central. Oaspeții au­ vizitat un cartier al orașului și parcul național Vitoșa. In cursul vizitelor, delegația română a fost însoțită de conducători ai Partidului Comunist Bulgar și ai guvernului Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tova­rășul T­odor Imcov. Experimentează noul procedeu După cum s-a mai anunțat în zia­rul nostru, la fabrica „Partizanul" din orașul Bacău, un grup de cercetători de la Institutul Politehnic din Iași experimentează un nou procedeu de tă­băcire a tălpii prin folosirea tanan­­ților indigeni. Primele încercări au dat rezultate pozitive, astfel că cercetă­rile au intrat în faza lor superioară. IN FOTOGRAFIE: tovarășa Eca­terina Cazăcescu, șefă de laborator și tov. inginer Valeriu Nănescu, încercînd rezisența tălpii tăbăcirii după noul procedeu. De pe cuprinsul patriei Casa de creație t­r.­­­ă Uniunii A­rtiștilor plastici din Capitală. IN FOTO: Sculptorița Gabriela M­anple execută studiu de portret. Nava românească „Rândunica** 991 In ziua de 29 martie a sosit la Timișoara nava romînească de pasageri „Rîndunica“, după o cursă internațională experimen­tală. Pornind de la Tur­nul Severin, vasul de pa­sageri „Rîndunica“ a tre­cut prin Orșova, Moldova Veche pînă la gara Ti­sei, iar de aici pe Tisa prin portul iugoslav Titel) apoi și-a con­tinuat cursa pe canalul Bega, intrînd pe teritoriul patriei noas­tre prin punctul de fron­tieră Otelee. Vasul de pasageri „Rîndunica“, construit în atelierele navale din Or­șova, poate să transporte în condiții com­portabile 120 de pasageri,­­la în­ceputul lunii iunie vasul romînesc d­e pasageri „Rîndunica“ va începe sa efectueze cu regularitate curse internaționale pe tanalul Bega-Tisa-Dunăre. Să redăm agriculturii terenurile neproductive și slab productive Chemarea la întrecere patriotică a Comitetului executiv al Sfatulu popular raional Marghita din regiunea Oradea Oamenii muncii din satele raionului nostru au primit cu însuflețire Rezo­luția plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitorsc Român din de­cembrie 1956 și au început o acțiune susținută pentru valorificarea terenuri­lor neproductive și slab productive în vederea creșterii producției agricole. Pe baza propunerilor venite din rîndul țăranilor muncitori și în urm­a studierii posibilităților locale, Comite­tul executiv al Sfatului popular raional Marghita, îndrumat de comitetul raio­nal de partid a luat încă din cursul anului trecut o serie de măsuri pentru a reda agriculturii terenuri nefolosite încă. La chemarea comitetului executiv al sfatului popular au răspuns cu entu­ziasm mii de țărani muncitori din ra­ionul nostru dornici de a contribui la ridicarea agriculturii, la ridicarea ni­velului de viață. Ca rezultat al muncii depuse au fost redate agriculturii peste 450 ha. te­ren neproductiv, s-au ameliorat prin măsuri de prevenire a inundațiilor alte 800 ha. și s-au efectuat pe o distanță de 28 km., pe traseul rîurilor Ier, Gyepes și Huszasău importante lucrâri hidroameliorative. Convins fiind că în toate raioanele patriei noastre sunt încă suprafețe de terenuri ce pot fi redate producției a­­gricole prin lucrări de îmbunătățiri funciare, cu mijloace și posibilități lo­cale, Comitetul executiv al Sfatului popular raional Marghita, exprimînd dorința țăranilor muncitori din raionul nostru, CHEAMA TOATE COMITE­TELE EXECUTIVE ALE SFATURILOR POPULARE RAIONALE DIN IN­­TREAGA TARA SA DESFASOARE O LARGA ACȚIUNE PENTRU PUNE­REA IN VALOARE A TERENURILOR NEPRODUCTIVE ȘI SLAB PRODUC­TIVE, CONTRIBUIND ASTFEL LA SPORIREA PRODUCȚIEI AGRICOLE In acest scop Comitetul executiv al Sfatului popular raional Marghita își ia următoarele angajamente : 1. Terminarea lucrărilor de regulari­­­­zare a cursului pîrîului Huszasău pe o lungime de 8 km., a văii Iteului pe o lungime de 12 km. și a văii Gyepel pe o lungime de 10 km., și executarea canalului de descărcare din satul Miș­ca—Chislas pînă la rîul Barcău, pe o distanță de b km. Prin aceste lucrări se îmbunătățesc simțitor condițiile de producție pentru circa 1.200 ha. și se redau agriculturii încă 500 ha. teren. 2. Aplicarea unor măsuri tehnice de conservare a solului pentru stăvilirea eroziunilor în comunele: Bale, Brus­turi, Burzuc, Popești, Sîrbi, Suiuc, Voievozi și Boianul Mare. 3. Defrișarea unei suprafețe de 250 ha pășune și regenerarea unei suprafețe de 150 hectare. Vor fi executate lucrari de îmbunătățire a pășunilor, prin cu­rățiri de terenuri, defrișări și însămîn­­țări suplimentare cu ierburi perene in toate comunele. 4. întreținerea lucrărilor executate­ pînă în prezent prin consolidarea ta­lazurilor și despotmolirea albiilor în­fundate. Comitetul executiv al sfatului popu­lar raional se va sprijini în tot timpul întrecerii pe aportul prețios al țărăni­mii muncitoare, al deputaților, teh­nicienilor, comisiilor permanente, co1­­­itelelor de cetățeni, organizațiilor U.T.M. și consiliilor de femei, organi­zed întrecerea patriotică între co­mune și circumscripții electorale. Vom depune toate eforturile pentru ca angajamentele luate în întrecere să fie îndeplinite în cele mai bune con­diții pentru ca și in acest fel să con­tribuim la întărirea economică a scum­pei noastre patrii, la ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor mun­cii de la orașe și sate. COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR RAIONAL MARGHITA - REGIUNEA ORADEA Noi tipuri de aparate de radio sovietice puse în­­ vînzare la Magazinul universal București, /'

Next